634/24.08.2012 Hotărîre cu privire la aprobarea Listei indicatorilor şi a Şablonului Profilului Migraţional Extins al Republicii Moldova
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E
cu privire la aprobarea Listei indicatorilor şi a Şablonului
Profilului Migraţional Extins al Republicii Moldova
nr. 634 din 24.08.2012
(în vigoare 07.09.2012)
Monitorul Oficial nr.186-189 art.699 din 07.09.2012
* * *
Notă: Pe tot parcursul textului cuvintele "Biroul migraţie şi azil", la orice caz gramatical, se substituie cu cuvintele "Inspectoratul General pentru Migraţie", la cazul gramatical corespunzător conform Hot.Guv. nr.16 din 11.01.2023, în vigoare 19.02.2023
Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă:
Lista indicatorilor Profilului Migraţional Extins, conform anexei nr.1;
Şablonul Profilului Migraţional Extins al Republicii Moldova, conform anexei nr.2.
2. Inspectoratul General pentru Migraţie al Ministerului Afacerilor Interne, până la data de 25 decembrie a anului de referinţă, va asigura producerea şi actualizarea anuală a indicatorilor Profilului Migraţional Extins şi va elabora, o dată la cinci ani, Raportul analitic în baza Listei indicatorilor şi a Şablonului Profilului Migraţional Extins al Republicii Moldova, precum şi, anual, Compendiul Statistic al Profilului Migraţional Extins.
[Pct.2 în redacţia Hot.Guv. nr.542 din 26.08.2025, în vigoare 01.01.2026]
[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.824 din 04.07.2016, în vigoare 08.07.2016]
3. Ministerul Afacerilor Interne va crea şi va asigura în cadrul Inspectoratului General pentru Migraţie o unitate specializată responsabilă de actualizarea şi elaborarea Profilului Migraţional Extins, din contul şi în limita numărului de unităţi de personal stabilit şi a cheltuielilor de personal prevăzute anual acestuia.
4. Ministerele şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale vor prezenta, conform competenţelor, Ministerului Afacerilor Interne, pînă la 1 iunie al fiecărui an, informaţia conform Listei indicatorilor Profilului Migraţional Extins şi definiţiilor incluse.
| PRIM-MINISTRU | Vladimir FILAT |
Contrasemnează: |
|
| Viceprim-ministru, ministrul afacerilor | |
| externe şi integrării europene | Iurie Leancă |
| Viceprim-ministru | Mihail Moldovanu |
| Ministrul afacerilor interne | Dorin Recean |
| Ministrul finanţelor | Veaceslav Negruţa |
| Ministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei | Valentina Buliga |
| Ministrul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor | Pavel Filip |
Chişinău, 24 august 2012. |
|
| Nr.634. |
Notă: În tot textul anexei nr.1 şi nr.2 textul "Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat "Registru") se substituie cu sintagma "Agenţia Servicii Publice" conform Hot.Guv. nr.327 din 17.04.2018, în vigoare 20.04.2018
Anexa nr.1
la Hotărârea Guvernului nr.634/2012
LISTA
indicatorilor Profilului Migraţional Extins
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Definiţia, formula sau metoda de calculare | Surse de date şi responsabilitatea pentru calculare-furnizare |
| 1 | 2 | 3 | 4 |
|
1. POPULAŢIA ŞI DEZVOLTAREA |
|||
|
1.1. INDICATORI DEMOGRAFICI GENERALI |
|||
| 1.1.1. Numărul total al populaţiei cu reşedinţă obişnuită | Stoc (cifra la data de raportare) | Cifra absolută cu privire la populaţia cu reşedinţă obişnuită la 1 ianuarie. Populaţie – toţi locuitorii unei ţări sau ai unui teritoriu (provincie, oraş, mediu urban etc.); numărul locuitorilor unei ţări sau ai unui teritoriu; de facto, populaţia dintr-un stat, teritoriu sau regiune (în baza glosarului Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la populaţie). Reşedinţă obişnuită – locul în care o persoană îşi petrece în mod normal perioada zilnică de odihnă, indiferent de absenţele temporare în scopul odihnei, al concediului/vacanţei, al vizitelor la rude şi prieteni, al afacerilor, al tratamentului medical sau al pelerinajelor religioase sau, în absenţa informaţiilor, locul de reşedinţă legal sau înregistrat (Regulamentul (CE) nr.862/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului privind statisticile comunitare din domeniul migraţiei) |
Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale populaţiei cu reşedinţă obişnuită |
| 1.1.2. Rata de creştere/ descreştere a populaţiei cu reşedinţă obişnuită | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Creşterea anuală a numărului populaţiei împărţită la numărul mediu anual al populaţiei. Numărul mediu anual al populaţiei P este:
unde: |
Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale populaţiei cu reşedinţă obişnuită |
| 1.1.3. Rata de natalitate | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Numărul anual de născuţi vii împărţit la numărul mediu anual al populaţiei (per 1000 de locuitori), conform formulei:
unde: |
Biroul Naţional de Statistică, statistică vitală |
| 1.1.4. Rata de mortalitate | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Numărul anual de decese raportat la numărul mediu anual al populaţiei (per 1000 de locuitori) | Biroul Naţional de Statistică, statistică vitală |
| 1.1.5. Rata sporului natural | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Diferenţa dintre rata de natalitate şi rata de mortalitate a populaţiei | Biroul Naţional de Statistică, statistică vitală |
| 1.1.6. Rata brută de imigrare | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Numărul anual al imigranţilor împărţit la numărul mediu anual al populaţiei (per 1000 de locuitori). Imigrant – persoana care imigrează (implicată în procesul de imigraţie) (Regulamentul (CE) nr.862/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului). Imigraţie – acţiunea prin care o persoană îşi stabileşte reşedinţa obişnuită pe teritoriul unui alt stat pentru o perioadă care este sau se aşteaptă să fie de cel puţin 12 luni, după ce, în prealabil, a avut reşedinţa obişnuită într-un alt stat (Regulamentul (CE) nr.862/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului privind statisticile comunitare din domeniul migraţiei). Definiţia aplicată în Republica Moldova: Imigrant este considerată persoana care a intrat în Republica Moldova şi a locuit în ţară cel puţin 9 luni cumulativ în următoarele 12 luni după ce a locuit în străinătate cel puţin 9 luni în precedentele 12 luni |
Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale populaţiei cu reşedinţă obişnuită şi statistica migraţiei |
| 1.1.7. Rata brută de emigrare | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Numărul anual al emigranţilor, împărţit la numărul mediu anual al populaţiei (per 1000 de locuitori). Emigrant – persoana care emigrează (implicată în procesul de emigraţie) (Regulamentul (CE) nr.862/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului). Emigraţie – acţiunea prin care o persoană care a avut anterior reşedinţa obişnuită pe teritoriul unui stat încetează să mai aibă reşedinţa obişnuită pe teritoriul statului în cauză pentru o perioadă care este sau se aşteaptă să fie de cel puţin 12 luni (Regulamentul (CE) nr.862/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului). Definiţia aplicată în Republica Moldova: Emigrant – persoana care a ieşit din ţară, a locuit în străinătate cel puţin 9 luni cumulativ în următoarele 12 luni, trăind în Republica Moldova cel puţin 9 luni în precedentele 12 luni |
Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale populaţiei cu reşedinţă obişnuită şi statistica migraţiei |
| 1.1.8. Rata netă a migraţiei internaţionale | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Diferenţa dintre rata brută de imigrare şi rata brută de emigrare (per 1000 de locuitori). Migraţie netă – diferenţa dintre numărul persoanelor care intră pe teritoriul unui stat şi numărul persoanelor care părăsesc teritoriul statului respectiv în aceeaşi perioadă. Este denumită şi “bilanţ migratoriu” (Organizaţia Internaţională pentru Migraţie) |
Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale populaţiei cu reşedinţă obişnuită şi statistica migraţiei |
|
1.2. COMPONENŢA DEMOGRAFICĂ A POPULAŢIEI |
|||
| 1.2.1. Rata totală de dependenţă demografică (definiţia naţională) | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul populaţiei sub vârsta aptă de muncă (sub 16 ani) şi peste vârsta aptă de muncă, ce revine la 100 de persoane în vârsta aptă de muncă, la începutul anului de referinţă. Vârsta aptă de muncă în anul 2025 este 16-63 de ani pentru bărbaţi şi 16-61 de ani şi 6 luni pentru femei, care va creşte gradual cu 6 luni până în 2028, când va atinge 63 de ani |
Biroul Naţional de Statistică, statistica vitală |
| 1.2.2. Rata totală de dependenţă demografică (definiţia internaţională) | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de copii în vârstă de 0-14 ani şi al persoanelor vârstnice (în vârstă de 65 de ani şi peste) ce revin la 100 de persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani, la începutul anului de referinţă | Biroul Naţional de Statistică, statistica vitală |
| 1.2.3. Numărul populaţiei cu reşedinţă obişnuită pe sexe şi grupe de vârstă | Stoc (cifra la data de raportare) | Structura pe sexe şi grupe de vârstă de 5 ani | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale populaţiei cu reşedinţă obişnuită |
|
1.3. POPULAŢIA URBANĂ VERSUS CEA RURALĂ |
|||
| 1.3.1. Numărul total al populaţiei urbane cu reşedinţă obişnuită | Stoc (cifra la data de raportare) | Cifra absolută pentru totalul populaţiei urbane la 31 decembrie al anului de referinţă. (1) Oraşul este o unitate administrativ-teritorială în care majoritatea resurselor de muncă este ocupată în activităţi neagricole cu un nivel diversificat de dotare şi echipare, exercitând o influenţă socioeconomică semnificativă asupra zonei înconjurătoare. (2) În condiţiile legii, unele oraşe pot fi declarate municipii. Municipiul este o localitate de tip urban cu un rol deosebit în viaţa economică, social-culturală, ştiinţifică, politică şi administrativă a ţării, cu importante structuri industriale, comerciale şi instituţii din domeniul învăţământului, ocrotirii sănătăţii şi culturii. (Legea nr.764/2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova) |
Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale populaţiei cu reşedinţă obişnuită |
| 1.3.2. Rata de urbanizare | Stoc (cifra la data de raportare) | Proporţia populaţiei cu reşedinţă obişnuită care locuieşte în mediul urban în totalul populaţiei cu reşedinţă obişnuită | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale populaţiei cu reşedinţă obişnuită |
| 1.3.3. Rata de creştere a populaţiei urbane | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Numărul persoanelor care locuiesc în mediul urban la 3l decembrie, raportat la acelaşi indicator pentru 1 ianuarie al anului de referinţă | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale populaţiei cu reşedinţă obişnuită |
| 1.3.4. Rata de dependenţă demografică în mediul urban (definiţie internaţională) | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de copii în vârstă de 0-14 ani şi al persoanelor vârstnice (în vârstă de 65 de ani şi peste) ce revin la 100 de persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani, în mediul urban, la începutul anului de referinţă | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale populaţiei cu reşedinţă obişnuită |
| 1.3.5. Raportul de vârstă înaintată în mediul urban | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane în mediul urban cu vârsta de 80 de ani şi peste, raportat la numărul de populaţie urbană cu vârsta de 65 de ani şi peste | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale populaţiei cu reşedinţă obişnuită |
| 1.3.6. Raportul de feminitate pentru populaţia cu vârsta de 65 de ani şi peste în mediul urban | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de femei în mediul urban cu vârsta de 65 de ani şi peste, raportat la 100 de bărbaţi de aceeaşi vârstă în mediul urban | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale populaţiei cu reşedinţă obişnuită |
| 1.3.7. Rata de dependenţă demografică în mediul rural (definiţie internaţională) | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de copii în vârsta de 0-14 ani şi al persoanelor vârstnice (în vârstă de 65 de ani şi peste) ce revin la 100 de persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani, în mediul rural, la începutul anului de referinţă | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale populaţiei cu reşedinţă obişnuită |
| 1.3.8. Raportul de vârstă înaintată în mediul rural | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane în mediul rural cu vârsta de 80 de ani şi peste, raportat la numărul de populaţie rurală cu vârsta de 65 de ani şi peste | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale populaţiei cu reşedinţă obişnuită |
| 1.3.9. Raportul de feminitate pentru populaţia cu vârsta de 65 de ani şi peste în mediul rural | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de femei în mediul rural cu vârsta de 65 de ani şi peste, raportat la 100 de bărbaţi de aceeaşi vârstă în mediul rural | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale populaţiei cu reşedinţă obişnuită |
|
1.4. POPULAŢIA ÎN VÂRSTĂ APTĂ DE MUNCĂ |
|||
| 1.4.1. Proporţia populaţiei în vârstă aptă de muncă (definiţia naţională) | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane cu vârsta de 16-61 de ani femei/16-63 de ani bărbaţi, raportat la numărul total de populaţie, la 31 decembrie al anului de referinţă (pentru femei vârsta va creşte gradual cu 6 luni până în 2028, când va atinge 63 de ani) | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale populaţiei cu reşedinţă obişnuită |
| 1.4.2. Proporţia populaţiei în vârstă aptă de muncă (definiţia internaţională) | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane cu vârsta de 15-64 de ani, raportat la numărul total de populaţie, la 31 decembrie al anului de referinţă | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale populaţiei cu reşedinţă obişnuită |
| 1.4.3. Rata de creştere a populaţiei în vârstă aptă de muncă (definiţia naţională) | Stoc (cifra la data de raportare) | Populaţia în vârstă aptă de muncă (16-61 de ani femei/16-63 de ani bărbaţi), la 31 decembrie, raportat la acelaşi indicator pentru 1 ianuarie al anului de referinţă (pentru femei vârsta va creşte gradual cu 6 luni până în 2028, când va atinge 63 de ani) | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale populaţiei cu reşedinţă obişnuită |
| 1.4.4. Rata de creştere a populaţiei în vârstă aptă de muncă (definiţia internaţională) | Stoc (cifra la data de raportare) | Populaţia în vârstă aptă de muncă (15-64 de ani), la 31 decembrie, raportat la acelaşi indicator pentru 1 ianuarie al anului de referinţă | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale populaţiei cu reşedinţă obişnuită |
| 1.4.5. Indicele presiunii demografice de muncă | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane cu vârsta de 5-14 ani, raportat la numărul de persoane cu vârsta de 55-64 de ani | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale populaţiei cu reşedinţă obişnuită |
| 1.4.6. Indicele structurii de vârstă pentru populaţia aptă de muncă | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane cu vârsta de 40-64 de ani, raportat la numărul de persoane cu vârsta de 15-39 de ani | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale populaţiei cu reşedinţă obişnuită |
|
1.5. INDICATORII FORŢEI DE MUNCĂ |
|||
| 1.5.1. Forţa de muncă, mii persoane | Stoc (date medii anuale) | Forţa de muncă se referă la oferta curentă de muncă pentru producerea bunurilor şi a serviciilor în schimbul unei plăţi sau a unui profit. Forţa de muncă include populaţia ocupată şi şomerii | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă |
| 1.5.2. Rata de creştere a forţei de muncă, % | Stoc (date medii anuale) | Forţa de muncă pentru anul de referinţă, raportată la forţa de muncă pentru anul precedent anului de referinţă | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă |
| 1.5.3. Rata de participare la forţa de muncă, % | Stoc (date medii anuale) | Rata de participare la forţa de muncă reprezintă ponderea persoanelor din forţa de muncă cu vârsta de 15 ani şi peste în populaţia totală din aceeaşi grupă de vârstă | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă |
| 1.5.4. Populaţia ocupată, mii persoane | Stoc (date medii anuale) | Populaţia ocupată cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste, care desfăşoară o activitate economică producătoare de bunuri sau servicii de cel puţin o oră în perioada de referinţă (o săptămână), în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii sau de profit | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă |
| 1.5.5. Rata de creştere a populaţiei ocupate, % | Stoc (date medii anuale) | Numărul populaţiei ocupate pentru anul de referinţă, raportat la populaţia ocupată pentru anul precedent anului de referinţă | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă |
| 1.5.6. Şomeri (conform definiţiei Biroului Internaţional al Muncii), mii de persoane | Stoc (date medii anuale) | Şomeri conform definiţiei Biroului Internaţional al Muncii sunt persoanele de 15 ani şi peste, care: - în cursul săptămânii de referinţă nu erau ocupate conform definiţiei populaţiei ocupate; şi - erau disponibile să muncească, adică erau disponibile să ocupe un loc de muncă remunerat sau să desfăşoare o activitate independentă în următoarele două săptămâni după săptămâna de referinţă; şi - caută activ un loc de muncă, adică fie au făcut demersuri concrete în perioada de patru săptămâni care s-a încheiat cu săptămâna de referinţă pentru a căuta un loc de muncă remunerat sau pentru a desfăşura o activitate independentă, fie au găsit un loc de muncă unde urmează să înceapă activitatea în termen de cel mult trei luni de la sfârşitul săptămânii de referinţă |
Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă |
| 1.5.7. Rata de creştere a şomerilor (conform definiţiei Biroului Internaţional al Muncii), % | Stoc (date medii anuale) | Numărul şomerilor pentru anul de referinţă, raportat la acelaşi indicator pentru anul precedent anului de referinţă | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă |
| 1.5.8. Populaţia în afara forţei de muncă, mii persoane |
Stoc (date medii anuale) | Populaţia în afara forţei de muncă cuprinde toate persoanele, indiferent de vârstă, care n-au lucrat cel puţin o oră şi nu erau şomeri în perioada de referinţă. Populaţia în afara forţei de muncă include următoarele categorii de populaţie: − elevi sau studenţi; − pensionari (de toate categoriile); − casnice (care desfăşoară numai activităţi casnice în gospodărie); − persoane dependente (întreţinute de alte persoane ori de stat) sau care se întreţin din alte venituri (chirii, dobânzi, rente etc.); − persoanele declarate plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pe o perioadă mai mică de 12 luni |
Biroul National de Statistică, ancheta forţei de muncă |
| 1.5.9. Rata tinerilor NEET | Stoc (date medii anuale) | Ponderea populaţiei unei anumite grupe de vârstă care nu face parte din populaţia ocupată, nu învaţă/studiază în cadrul sistemului formal de educaţie şi nu urmează cursuri sau alte instruiri în afara sistemului formal de educaţie. Indicatorul se calculează pentru grupele de vârstă 15-24 de ani, 15-29 de ani şi 15-34 de ani | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă |
| 1.5.10. Rata de participare la forţa de muncă a populaţiei în vârstă de muncă (conform legislaţiei naţionale) | Stoc (date medii anuale) | Ponderea populaţiei active (ocupate şi în şomaj) în vârstă de muncă (16-61 de ani femei/16-63 de ani bărbaţi) în totalul populaţiei în vârstă de muncă (16-61 de ani femei/16-63 de ani bărbaţi), (pentru femei vârsta va creşte gradual cu 6 luni până în 2028, când va atinge 63 de ani) | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă |
| 1.5.10.1. Rata de participare la forţa de muncă a populaţiei în vârstă de 15-64 de ani | Stoc (date medii anuale) | Numărul persoanelor active în forţa de muncă (ocupate şi în şomaj cu vârsta de 15-64 de ani), raportat la populaţia totală în vârstă de muncă (15-64 de ani) | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă |
| 1.5.11. Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste | Stoc (date medii anuale) | Raportul dintre populaţia ocupată în vârstă de 15 ani şi peste şi populaţia totală în vârstă de 15 ani şi peste, exprimat procentual | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă |
| 1.5.11.1. Rata de ocupare a populaţiei de 15-64 ani | Stoc (date medii anuale) | Raportul dintre populaţia ocupată în vârsta aptă de muncă (15-64 de ani) şi totalul populaţiei în vârstă aptă de muncă (15-64 de ani), exprimat procentual | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă |
| 1.5.12. Rata şomajului | Stoc (date medii anuale) | Ponderea numărului şomerilor conform definiţiei Biroului Internaţional al Muncii, în forţa de muncă (populaţia ocupată şi şomerii) de 15 ani şi peste | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă |
| 1.5.13. Rata şomajului în rândul tinerilor | Stoc (date medii anuale) | Ponderea numărului şomerilor conform definiţiei Biroului Internaţional al Muncii în vârstă de 15-24 de ani în totalul forţei de muncă din această categorie de vârstă | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă |
| 1.5.14. Rata şomajului în rândul femeilor | Stoc (date medii anuale) | Ponderea numărului şomerilor conform definiţiei Biroului Internaţional al Muncii de sex feminin în totalul forţei de muncă feminine | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă |
| 1.5.15. Decalajul de gen în şomaj | Stoc (date medii anuale) | Diferenţa dintre rata şomajului în rândul femeilor şi rata şomajului în rândul bărbaţilor, exprimată în puncte procentuale | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă |
| 1.5.16. Numărul migranţilor moldoveni reîntorşi, angajaţi ca urmare a serviciilor şi măsurilor active de ocupare pe piaţa muncii | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul migranţilor moldoveni reîntorşi, înregistraţi la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă în căutare de muncă, angajaţi ca urmare a serviciilor şi măsurilor active de ocupare pe piaţa muncii | Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă |
|
1.6. INDICATORI ECONOMICI GLOBALI |
|||
| 1.6.1. Produsul intern brut | Principalul agregat macroeconomic al contabilităţii naţionale, care reprezintă rezultatul final al activităţii de producţie din unităţile producătoare rezidente şi care corespunde valorii bunurilor şi serviciilor produse de către aceste unităţi pentru consumul final | Biroul Naţional de Statistică, conturile naţionale | |
| 1.6.2. Rata de creştere a Produsului intern brut | Produsul intern brut pentru anul de referinţă, raportat la acelaşi indicator pentru anul precedent | Biroul Naţional de Statistică, conturile naţionale | |
| 1.6.3. Produsul intern brut per locuitor | Produsul intern brut raportat la numărul total al populaţiei | Biroul Naţional de Statistică, conturile naţionale | |
| 1.6.4. Rata de creştere a Produsului intern brut per locuitor | Produsul intern brut per locuitor pentru anul de referinţă, raportat la acelaşi indicator pentru anul precedent | Biroul Naţional de Statistică, conturile naţionale | |
| 1.6.5. Rata sărăciei absolute | Numărul populaţiei cu cheltuieli medii lunare pentru o persoană echivalent adultă (scala 1:0.7:0.5) mai mici decât valoarea pragului absolut al sărăciei raportat la numărul total al populaţiei. Dezagregare: total, pe medii de reşedinţă. Pragul absolut al sărăciei reprezintă suma cheltuielilor lunare pentru un set de produse alimentare, bunuri nealimentare şi servicii considerată drept sumă minimă necesară unei gospodării pentru a asigura un nivel de trai decent. În Republica Moldova pragul sărăciei se stabileşte doar la nivel naţional (nu şi la nivel urban sau rural) |
Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice | |
| 1.6.5.1. Ponderea populaţiei sub pragul internaţional al sărăciei de 4,3 dolari SUA pe zi | Numărul populaţiei cu cheltuieli medii lunare pentru o persoană mai mici decât valoarea pragului internaţional al sărăciei (4,3 dolari SUA per persoană zi la Paritatea Puterii de Cumpărare, raportat la numărul total al populaţiei. Dezagregare: total, pe medii de reşedinţă. Paritatea Puterii de Cumpărare este o metodă folosită pentru a calcula o rată de schimb alternativă între monedele a două ţări. Paritatea Puterii de Cumpărare măsoară puterea de cumpărare a unei monede, într-o unitate de măsură internaţională (de regulă, dolari SUA), deoarece bunurile şi serviciile au preţuri diferite în unele ţări comparativ cu altele |
Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice | |
| 1.6.6. Proporţia copiilor sub 18 ani care trăiesc în gospodării sub pragul sărăciei | Numărul de copii cu vârstă sub 18 ani în gospodării care au cheltuieli sub pragul sărăciei absolute, raportat la numărul total de copii cu vârstă sub 18 ani. Dezagregare: total, pe medii de reşedinţă. Copil – persoană cu vârsta sub 18 ani, exceptând cazurile în care legea aplicabilă copilului stabileşte limita majoratului sub această vârstă (Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile copilului) |
Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice | |
| 1.6.7. Indicele dezvoltării umane | Măsură comparativă a longevităţii, nivelului de studii şi a standardelor de viaţă ale unei ţări. Pentru fiecare dimensiune în parte se calculează indicele specific, ţinând-se cont de valorile reale şi extreme ale indicatorilor stabilite de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Longevitatea – evaluată prin speranţa de viaţă la naştere. Nivelul de studii – calculat ca medie aritmetică ponderată a ratei alfabetizării (cu o pondere de două treimi) şi a ratei brute de înrolare la toate nivelurile de învăţământ (cu o pondere de o treime). Standardele de viaţă – evaluate prin Produsul intern brut pe cap de locuitor, exprimat în dolari SUA la paritatea puterii de cumpărare. Scorurile pentru cei trei indici de dimensiune sunt apoi agregate într-un indice compus folosind media geometrică |
Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare | |
|
1.7. REMITERILE |
|||
| 1.7.1. Proporţia gospodăriilor care primesc remitenţe | Ponderea gospodăriilor care beneficiază de remitenţe în totalul gospodăriilor casnice cercetate. Dezagregare: total, pe medii de reşedinţă | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice | |
| 1.7.2. Proporţia remitenţelor în venitul disponibil al gospodăriilor casnice dependente de remitenţe | Volumul mediu de remitenţe pentru o gospodărie care beneficiază de remitenţe raportat la venitul total mediu disponibil pentru o gospodărie din grupul respectiv. Dezagregare: total, pe medii de reşedinţă | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice | |
| 1.7.3. Rata sărăciei absolute a populaţiei din gospodăriile care primesc remitenţe | Numărul populaţiei din gospodăriile cu venituri din remitenţe, cu cheltuieli medii lunare pentru o persoană echivalent adultă mai mici decât valoarea pragului absolut al sărăciei, raportat la numărul total al populaţiei din grupul respectiv. Dezagregare: total, pe medii de reşedinţă |
Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice | |
| 1.7.4. Rata sărăciei absolute a populaţiei din gospodăriile care primesc remitenţe, dacă nu ar primi remitenţe | Numărul populaţiei din gospodăriile cu venituri din remitenţe, care, în cazul în care nu ar primi remitenţe, ar avea cheltuieli medii lunare pe o persoană echivalent adultă mai mici decât valoarea pragului absolut al sărăciei, raportat la numărul total al populaţiei din grupul respectiv. Dezagregare: total, pe medii de reşedinţă |
Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice | |
| 1.7.5. Remiteri personale, pe regiuni geografice ale lumii | Flux anual | Remiterile personale primite (credit), articol suplimentar al balanţei de plăţi, care reprezintă suma următoarelor elemente: a. Transferurile personale; b. Remunerarea salariaţilor minus taxele şi impozitele, contribuţiile sociale, cheltuielile de transport şi de şedere în ţara gazdă; c. Transferuri de capital între gospodăriile casnice. Dezagregare: total, din ţările UE, din ţările CSI şi din alte ţări (decât UE şi CSI) | Banca Naţională a Moldovei |
|
2. POPULAŢIA NAŢIONALĂ ŞI INDICATORII RELEVANŢI DE MIGRAŢIE |
|||
|
2.1. EMIGRAREA |
|||
| 2.1.1. Numărul anual de persoane care au emigrat autorizat din Republica Moldova (emigrarea autorizată) | Flux anual | Numărul total de persoane care au emigrat din Republica Moldova pe parcursul anului de referinţă, pentru a se stabili cu domiciliul peste hotare. Dezagregare: total, după cetăţenie, vârstă, sex, medii de reşedinţă, ţară de destinaţie. Emigrant autorizat – cetăţean plecat peste hotare pentru a se stabili cu domiciliul pe teritoriul altui stat |
Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 2.1.2. Rata de creştere a emigrărilor autorizate | Flux anual | Numărul total de persoane care au emigrat autorizat pe parcursul anului curent, raportat la acelaşi indicator pentru anul precedent | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 2.1.3. Decalajul de gen al emigrării autorizate (femei/ bărbaţi) | Flux anual | Numărul total de femei care au emigrat autorizat pe parcursul anului curent, raportat la acelaşi indicator în cazul bărbaţilor | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 2.1.4. Proporţia relativă a emigranţilor (emigrarea autorizată) din mediul rural versus cel urban | Flux anual | Numărul total de persoane care au emigrat autorizat peste hotare din mediul rural, raportat la acelaşi indicator pentru mediul urban | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 2.1.5. Numărul anual de copii în vârstă de 0- 17 ani (sub 18 ani) plecaţi cu părinţii peste hotare (emigrarea autorizată) | Flux anual | Numărul copiilor cu vârsta sub 18 ani care au emigrat autorizat împreună cu părinţii aflaţi peste hotare în anul de referinţă | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 2.1.6. Numărul emigranţilor pe medii de reşedinţă, sexe şi grupe de vârstă | Flux anual | Numărul total al emigranţilor din Republica Moldova, estimat de către Biroul Naţional de Statistică în baza traversărilor frontierei de stat, pe medii de reşedinţă, sexe şi grupe de vârstă. Emigrant – persoana care emigrează în străinătate pentru o perioada de cel puţin 12 luni. Emigraţie – reprezintă acţiunea prin care o persoană care a avut anterior reşedinţa obişnuită pe teritoriul Republicii Moldova încetează să mai aibă reşedinţa obişnuita pe teritoriul ţării pentru o perioadă de cel puţin 12 luni |
Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale populaţiei cu reşedinţă obişnuită şi statistica migraţiei |
|
2.2. EMIGRAREA TEMPORARĂ |
|||
| 2.2.1. Proporţia gospodăriilor cu cel puţin un membru care se află la lucru sau în căutare de lucru în străinătate | Numărul de gospodării care au declarat că cel puţin un membru de 15 ani şi peste se afla la lucru sau în căutare de lucru în străinătate la data cercetării, raportat la numărul total de gospodării. Dezagregare: total, pe medii de reşedinţă | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice | |
| 2.2.2. Proporţia gospodăriilor cu copii în vârstă sub 18 ani cu cel puţin un membru care se află la lucru sau în căutare de lucru în străinătate în totalul gospodăriilor cu copii | Numărul de gospodării cu copii în vârsta sub 18 ani (0-17 ani) care au declarat că cel puţin un membru de 15 ani şi peste se afla la lucru sau în căutare de lucru în străinătate la data cercetării, raportat la numărul gospodăriilor cu copii în vârstă sub 18 ani. Dezagregare: total, pe medii de reşedinţă | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice. | |
| 2.2.3. Distribuţia persoanelor de 15 ani şi peste, plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru | Flux anual | Numărul de persoane de 15 ani şi peste, aflate la lucru sau în căutare de lucru în străinătate până la un an, cu dezagregări: (i) pe sexe şi ţări de destinaţie; (ii) pe medii de reşedinţă şi grupe de vârstă; (iii) pe sexe şi grupe de vârstă; (iv) după nivelul de instruire şi pe sexe |
Biroul Naţional de Statistică, Ancheta forţei de muncă |
| 2.2.4. Proporţia persoanelor inactive care intenţionează să plece peste hotare după medii de reşedinţă şi sexe | Flux anual | Numărul persoanelor inactive de 15 ani şi peste, care intenţionează să plece la lucru sau în căutare de lucru în străinătate, raportat la numărul total de persoane inactive, cu dezagregări după medii de reşedinţă şi pe sexe | Biroul Naţional de Statistică, Ancheta forţei de muncă |
|
2.3. CETĂŢENI MOLDOVENI CARE LOCUIESC PESTE HOTARE |
|||
| 2.3.1. Numărul de cetăţeni moldoveni care au emigrat autorizat peste hotare, conform datelor din Republica Moldova după ţări, sexe, copii/adulţi | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de cetăţeni moldoveni care au emigrat autorizat peste hotare (plecaţi peste hotare pentru a se stabili cu domiciliul permanent), conform Registrului de stat al populaţiei. Date dezagregate după ţări, sexe, copii sub 18 ani/adulţi 18 ani şi peste | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 2.3.2. Numărul de cetăţeni moldoveni care se află peste hotare conform datelor traversării frontierei după perioada aflării peste hotare (până la 3 luni, de la 3 luni până la 1 an, de la 1 an până la 3 ani, de la 3 ani şi mai mult), sexe şi grupuri mari de vârste | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de cetăţeni moldoveni care se află peste hotare conform datelor traversării frontierei după perioada aflării peste hotare (până la 3 luni, de la 3 luni până la 1 an, de la 1 an până la 3 ani, de la 3 ani şi mai mult), pe sexe şi grupuri mari de vârste (0-14, 15-29, 30-44, 45-59, 60 şi peste) | Poliţia de Frontieră, evidenţa traversărilor frontierei de stat |
| 2.3.3. Proporţia cetăţenilor moldoveni emigraţi care se află peste hotare de 12 luni şi mai mult | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de cetăţeni moldoveni emigraţi care se află peste hotare 12 luni şi mai mult (de la 1 an), raportat la numărul total de cetăţeni moldoveni care se află peste hotare | Poliţia de Frontieră, evidenţa traversărilor frontierei de stat |
| 2.3.4. Proporţia cetăţenilor moldoveni emigraţi care se află peste hotare de 3 ani şi mai mult | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de cetăţeni moldoveni care se află peste hotare de 3 ani şi mai mult, raportat la numărul total de cetăţeni moldoveni care se află peste hotare | Poliţia de Frontieră, evidenţa traversărilor frontierei de stat |
| 2.3.5. Numărul estimativ al cetăţenilor moldoveni care se află peste hotare, conform datelor misiunilor diplomatice şi/sau oficiilor consulare ale Republicii Moldova obţinute de la autorităţile din ţările gazdă | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de cetăţeni moldoveni care locuiesc peste hotare, conform datelor misiunilor diplomatice şi/sau oficiilor consulare ale Republicii Moldova, obţinute de la autorităţile din ţările gazdă şi/sau de acreditare | Ministerul Afacerilor Externe, misiunile diplomatice şi/sau oficiile consulare ale Republicii Moldova |
| 2.3.6. Numărul de cetăţeni moldoveni plecaţi la muncă peste hotare cu contracte legale înregistrate pe tipuri: agenţii private, în baza acordurilor bilaterale interguvernamentale, individuale, cu dezagregări pe sexe, grupe de vârstă, medii de reşedinţă | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de cetăţeni moldoveni care lucrează peste hotare, ale căror contracte au fost înregistrate la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, după ţara de destinaţie şi tipul contractului (agenţii private, în baza acordurilor bilaterale interguvernamentale, individuale), pe sexe, grupe de vârstă, medii de reşedinţă | Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă |
| 2.3.7. Rata de creştere a numărului de persoane plecate la muncă peste hotare cu contracte legale | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane care lucrează peste hotare cu contracte legale pentru anul de referinţă raportat la acelaşi indicator pentru anul precedent | Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă |
| 2.3.8. Numărul de cetăţeni moldoveni înregistraţi ca solicitanţi de azil peste hotare | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de cetăţeni moldoveni care au depus o cerere de azil peste hotare, dar care încă nu a fost soluţionată printr-o decizie irevocabilă (Legea nr.270/2008 privind azilul în Republica Moldova). Solicitant de azil – un resortisant al unei ţări terţe sau un apatrid care a depus o cerere de azil cu privire la care nu a fost adoptată încă o hotărâre finală (Directiva 2005/85/CE a Consiliului din 1 decembrie 2005 privind standardele minime cu privire la procedurile din statele membre de acordare şi retragere a statutului de refugiat) |
Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi |
| 2.3.9. Numărul de cetăţeni moldoveni înregistraţi, recunoscuţi drept refugiaţi peste hotare | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de cetăţeni moldoveni care au solicitat azil şi au obţinut statutul de refugiat printr-o decizie irevocabilă. Refugiat – orice resortisant al unei ţări terţe care, ca urmare a unei temeri bine fondate de a fi persecutat din cauza rasei sale, a religiei, naţionalităţii, opiniilor politice sau apartenenţei la un anumit grup social, se află în afara ţării al cărei cetăţean este şi care nu poate sau, din cauza acestei temeri, nu doreşte să solicite protecţia respectivei ţări sau orice apatrid care, aflându-se din motivele menţionate anterior în afara ţării în care avea reşedinţa obişnuită, nu poate sau, din cauza acestei temeri, nu doreşte să se întoarcă în respectiva ţară (în baza art.1 din Convenţia privind statutul refugiaţilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, precum şi Directiva 2004/83/CE a Consiliului). Statut de refugiat – formă de protecţie, recunoscută de Republica Moldova, a străinului sau apatridului care întruneşte condiţiile prevăzute în Convenţia privind statutul refugiaţilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, precum şi în Protocolul privind statutul refugiaţilor din 31 ianuarie 1967 (Legea nr.270/2008 privind azilul în Republica Moldova) |
Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi |
| 2.3.10. Numărul de fapte şi evenimente de stare civilă produse în străinătate (în privinţa cetăţenilor Republicii Moldova), înscrise în registrele de stare civilă din Republica Moldova, dezagregat pe tipuri de acte: naşteri, decese, căsătorii, divorţuri | Flux anual | Numărul de fapte şi evenimente de stare civilă, produse în străinătate în privinţa cetăţenilor Republicii Moldova, înscrise în registrele de stare civilă din Republica Moldova, în anul de referinţă. Dezagregări pe naşteri, decese, căsătorii, divorţuri | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
|
2.4. READMISIA |
|||
| 2.4.1. Numărul persoanelor readmise în cadrul acordurilor de readmisie, dezagregat pe cetăţeni moldoveni şi străini, pe sexe, grupe de vârste | Flux anual | Numărul persoanelor readmise în Moldova în cadrul acordurilor de readmisie, în anul de referinţă, dezagregat pe cetăţeni moldoveni şi străini, pe sexe, grupe de vârste (Legea nr.238/2007 pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova şi Comunitatea Europeană privind readmisia persoanelor aflate în situaţie de şedere ilegală). Readmisie – acţiune a unui stat de acceptare a reintrării unui individ (naţional, naţional al ţărilor terţe sau apatrid). Acord de readmisie – acord internaţional care prevede proceduri, pe bază reciprocă, pentru returnarea ne naţionalilor aflaţi într-o situaţie ilegală în ţara lor de origine sau în ţara prin care aceştia au tranzitat |
Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 2.4.2. Numărul cetăţenilor moldoveni reîntorşi în anul de referinţă, înregistraţi cu statut de şomer la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, după sexe, vârstă, mediu de reşedinţă (urban/rural) şi nivel de instruire | Flux anual | Numărul cetăţenilor moldoveni care s-au aflat peste hotare şi s-au reîntors în ţară în anul de referinţă, înregistraţi cu statut de şomer la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, după sexe, vârstă, mediu de reşedinţă (urban/rural) şi nivel de instruire | Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă |
|
2.5. VICTIME ALE TRAFICULUI DE FIINŢE UMANE |
|||
| 2.5.1. Numărul victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane asistate în sistemul de asistenţă socială, dezagregate multiplu (vârstă, sex, ţara de exploatare, dizabilitate, etnie, naţionalitate) | Flux anual | Numărul total de victime şi prezumate victime ale traficului de fiinţe umane asistate din numărul total de victime/prezumate victime identificate, după tipul asistenţei oferite | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Agenţia pentru Gestionarea Serviciilor Sociale cu Specializare Înaltă. Sursă a datelor va constitui: serviciile sociale teritoriale şi de plasament, activitatea echipelor multidisciplinare teritoriale |
| 2.5.2. Numărul infracţiunilor de trafic de fiinţe umane înregistrate, total, după ţările de destinaţie, sexe | Flux anual | Numărul infracţiunilor de trafic de fiinţe umane înregistrate, total, după ţările de destinaţie, sexe | Ministerul Afacerilor Interne (Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane al Inspectoratului General al Poliţiei) |
| 2.5.3. Numărul victimelor de trafic de fiinţe umane înregistrate, după ţările de destinaţie, cetăţenie, sexe, grupe mari de vârste, tipuri de trafic, forme de exploatare | Flux anual | Numărul victimelor de trafic de fiinţe umane înregistrate, total, după ţările de destinaţie, cetăţenie, sexe, grupe mari de vârste, tipuri de trafic, forme de exploatare | Ministerul Afacerilor Interne (Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane al Inspectoratului General al Poliţiei) |
| 2.5.4. Numărul infracţiunilor de trafic de copii sub 18 ani | Flux anual | Numărul infracţiunilor de trafic de copii cu vârste sub 18 ani, total |
Ministerul Afacerilor Interne (Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane al Inspectoratului General al Poliţiei) |
| 2.5.5. Numărul victimelor de trafic de copii sub 18 ani, după ţări de destinaţie, sexe | Flux anual | Numărul victimelor de trafic de copii sub 18 ani, total, după ţări de destinaţie, sexe | Ministerul Afacerilor Interne (Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane al Inspectoratului General al Poliţiei) |
| 2.5.6. Numărul persoanelor anunţate în căutare, care au săvârşit infracţiuni de trafic de fiinţe umane | Flux anual | Numărul persoanelor anunţate în căutare, care au săvârşit infracţiuni de trafic de fiinţe umane | Ministerul Afacerilor Interne (Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane al Inspectoratului General al Poliţiei) |
| 2.5.7. Numărul persoanelor reţinute, care au săvârşit infracţiuni de trafic de fiinţe umane (cu dezagregări pe articole) | Flux anual | Numărul persoanelor reţinute, care au săvârşit infracţiuni de trafic de fiinţe umane (cu dezagregări pe articole) | Ministerul Afacerilor Interne (Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane al Inspectoratului General al Poliţiei) |
| 2.5.8. Numărul de permise de şedere/cărţi de rezidenţă eliberate victimelor traficului de fiinţe umane | Flux anual | Numărul de permise de şedere/cărţi de rezidenţă eliberate victimelor traficului de fiinţe umane. Permis de şedere/buletin de identitate pentru apatrizi – act de identitate care atestă dreptul de şedere legală pe teritoriul Republicii Moldova; Legea 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova; Cartea de rezidenţă se eliberează străinilor cărora li s-a acordat drept de şedere pe teritoriul Republicii Moldova, persoanelor cărora li s-a recunoscut statutul de apatrid sau de refugiat, precum şi persoanelor cărora li s-a acordat protecţie umanitară în conformitate cu actele normative privind migraţia şi azilul. Cartea de rezidenţă face dovada identităţii şi a statutului juridic al titularului (Legea nr.273/1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte) |
Ministerul Afacerilor Interne (Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane al Inspectoratului General al Poliţiei) |
|
3. STRĂINII |
|||
|
3.1. IMIGRAREA STRĂINILOR |
|||
| 3.1.1. Numărul anual de persoane care au obţinut statut de imigrant în Republica Moldova | Flux anual | Numărul anual de cetăţeni străini care au imigrat în ţară şi au obţinut statut de imigrant în Republica Moldova. Definiţiile cu privire la imigrant şi imigraţie sunt stipulate la indicatorul 1.1.6 Străin – persoană care nu deţine cetăţenia Republicii Moldova sau care este apatrid; Apatrid – persoană care nu este considerată cetăţean al nici unui stat, conform legislaţiei acestora, Legea nr.200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova |
Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.1.2. Rata de creştere a numărului persoanelor cu statut de imigrant | Flux anual | Numărul de străini care au obţinut statut de imigrant pe parcursul anului curent, raportat la acelaşi indicator pentru anul precedent | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.1.3. Decalajul de gen pentru persoanele cu statut de imigrant | Flux anual | Numărul femeilor care au obţinut statut de imigrant pe parcursul anului curent, raportat la acelaşi indicator pentru bărbaţi | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.1.4. Numărul persoanelor cu statut de imigrant după: (i) ţara de cetăţenie; (ii) nivelul de instruire; (iii) scopul sosirii |
Flux anual | Numărul total de cetăţeni străini care au obţinut statut de imigrant în anul de referinţă după ţările de cetăţenie ale acestora, nivelul de instruire, scopul sosirii | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.1.5. Numărul anual de persoane cu statut de imigrant, cu studii medii de specialitate/studii superioare/grade ştiinţifice | Flux anual | Numărul străinilor care au obţinut statut de imigrant în anul de referinţă, cu nivel de instruire cel puţin mediu de specialitate, dezagregat pe studii medii de specialitate/studii superioare/grade ştiinţifice | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.1.6. Rata de creştere a numărului de persoane cu statut de imigrant cu studii medii de specialitate/studii superioare/grade ştiinţifice | Flux anual | Numărul de străini care au obţinut statut de imigrant pe parcursul anului curent, cu nivel de instruire cel puţin mediu de specialitate, raportat la acelaşi indicator pentru anul precedent | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.1.7. Proporţia persoanelor cu statut de imigrant cu studii medii de specialitate/ studii superioare/grade ştiinţifice în rândul străinilor imigranţi | Flux anual | Numărul total de străini cu nivel de instruire cel puţin mediu de specialitate care au imigrat, raportat la numărul total de străini imigraţi | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.1.8. Numărul imigranţilor pe medii de reşedinţă, sexe şi grupe de vârstă | Flux anual | Numărul total al imigranţilor din Republica Moldova, estimat de către Biroul Naţional de Statistică în baza traversărilor frontierei de stat, pe medii de reşedinţă, sexe şi grupe de vârstă. Imigrant – persoana care imigrează în Republica Moldova pentru o perioada de cel puţin 12 luni. Imigraţie – reprezintă acţiunea prin care o persoana îşi stabileşte reşedinţă obişnuită pe teritoriul Republicii Moldova pentru o perioada de cel puţin 12 luni, după ce anterior a avut reşedinţa obişnuită într-un alt stat |
Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale populaţiei cu reşedinţă obişnuită şi statistica migraţiei |
|
3.2. STOCUL DE POPULAŢIE DE PROVENIENŢĂ STRĂINĂ |
|||
| 3.2.1. Numărul total de străini şi apatrizi ce deţin permise de şedere/ cărţi de rezidenţă, care locuiesc în Republica Moldova, conform datelor Registrului de stat al populaţiei, total, sexe, dezagregat pe ţări: UE[1], resortisanţi ai ţărilor terţe | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul total de cetăţeni străini şi apatrizi ce deţin permise de şedere/cărţi de rezidenţă, care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova la 31 decembrie al anului de referinţă, conform datelor Registrului de stat al populaţiei, total, sexe, dezagregat pe ţări: UE, resortisanţi ai ţărilor terţe | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
|
______________________ [1] Cetăţean al Uniunii Europene – străin care deţine cetăţenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene sau a statelor semnatare a Acordului Schengen şi nu are cetăţenia Republicii Moldova. |
|||
| 3.2.2. Rata de creştere a numărului străinilor şi apatrizilor | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de cetăţeni străini şi apatrizi cu permise de şedere/cărţi de rezidenţă, care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova la data de 31 decembrie a anului de referinţă, raportat la acelaşi indicator pentru anul precedent | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.2.3. Proporţia străinilor şi apatrizilor în numărul total de populaţie cu reşedinţă obişnuită | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de cetăţeni străini şi apatrizi cu permise de şedere/ cărţi de rezidenţă, care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova, raportat la numărul total al populaţiei cu reşedinţă obişnuită | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.2.4. Proporţia resortisanţilor ţărilor terţe din populaţia cu reşedinţă obişnuită | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de resortisanţi ai ţărilor terţe care se află pe teritoriul Republicii Moldova, raportat la numărul total al populaţiei cu reşedinţă obişnuită | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.2.5. Numărul de străini şi apatrizi care deţin permise de şedere/cărţi de rezidenţă, după ţările de cetăţenie, cu dezagregări pe medii de reşedinţă, vârste şi sexe conform datelor Registrului de stat al populaţiei | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul total de străini şi apatrizi care deţin permise de şedere/cărţi de rezidenţă, după ţările de cetăţenie ale acestora, cu dezagregări pe medii de reşedinţă, vârste şi sexe conform datelor Registrului de stat al populaţiei | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 3.2.6. Numărul apatrizilor în rândul străinilor, conform datelor Registrului de stat al populaţiei | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de apatrizi raportat la numărul total de străini (inclusiv apatrizii), care deţin permise de şedere/cărţi de rezidenţă, conform datelor Registrului de stat al populaţiei. Apatrid – persoană care nu este cetăţean al Republicii Moldova şi nici cetăţean al unui alt stat (Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr.1024/2000). Apatridia poate rezulta din mai multe cauze, inclusiv conflict de legi, transfer de teritoriu, legi care reglementează căsătoria, practici administrative, discriminare, lipsa înregistrării naşterii, denaţionalizare (atunci când un stat anulează naţionalitatea unui individ) şi renunţare (atunci când un individ renunţă la protecţia statului) |
Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 3.2.7. Proporţia străinilor şi apatrizilor care locuiesc în mediul urban | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul cetăţenilor străini şi apatrizilor care locuiesc în mediul urban la 31 decembrie al anului de referinţă, raportat la numărul total de străini | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.2.8. Numărul anual de persoane naturalizate | Flux anual | Numărul anual de cetăţeni străini şi apatrizi care sunt naturalizaţi pe parcursul anului de referinţă, indiferent de cetăţenie. Naturalizare – acordarea cetăţeniei la cererea persoanei care domiciliază legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova, în condiţiile prevăzute de Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr.1024/2000 |
Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 3.2.9. Numărul persoanelor naturalizate după ţara anterioară de cetăţenie | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul total de cetăţeni străini naturalizaţi după ţările de cetăţenie anterioară ale acestora | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 3.2.10. Numărul de persoane născute în străinătate, indiferent de cetăţenie | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane născute în străinătate, indiferent de cetăţenie, la data de 31 decembrie. Persoană născută în străinătate – o persoană născută în afara ţării de reşedinţă obişnuită curentă, indiferent de cetăţenia persoanei. Îndrumări pentru colectarea datelor privind migraţia internaţională conform Regulamentului nr.862/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 iulie 2007 privind statisticile comunitare din domeniul migraţiei şi protecţiei internaţionale şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr.311/76 al Consiliului privind elaborarea de statistici cu privire la lucrătorii străini şi pentru colectarea datelor adiţionale pe bază voluntară: se vor considera toate persoanele care deţin act de identitate eliberat de autorităţile Republicii Moldova |
Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 3.2.11. Rata de creştere a numărului de persoane născute în străinătate | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane născute în străinătate, indiferent de cetăţenie, la data de 31 decembrie, raportat la acelaşi indicator pentru 1 ianuarie al anului de referinţă. Persoană născută în străinătate – o persoană născută în afara ţării de reşedinţă obişnuită curentă, indiferent de cetăţenia persoanei. Îndrumări pentru colectarea datelor privind migraţia internaţională conform Regulamentului nr.862/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 iulie 2007 privind statisticile comunitare din domeniul migraţiei şi protecţiei internaţionale şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr.311/76 al Consiliului privind elaborarea de statistici cu privire la lucrătorii străini şi pentru colectarea datelor adiţionale pe bază voluntară: imigrare, emigrare, populaţia obişnuit rezidentă şi obţinerea şi pierderea cetăţeniei |
Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.2.12. Proporţia persoanelor născute în străinătate în numărul total al populaţiei cu reşedinţă obişnuită | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane născute în străinătate, indiferent de cetăţenie, la data de 31 decembrie, raportat la numărul total al populaţiei cu reşedinţă obişnuită | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.2.13. Numărul persoanelor născute în străinătate, indiferent de cetăţenie, după ţările de naştere | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul total de persoane născute în străinătate, indiferent de cetăţenie, după ţările de naştere ale acestora. Ţara de naştere – ţara de reşedinţă (în cadrul frontierelor actuale, dacă informaţia este disponibilă) a mamei la data naşterii sau, dacă nu este posibil, ţara (în cadrul frontierelor actuale, dacă informaţia este disponibilă) în care a avut loc naşterea. Se vor considera toate persoanele care deţin act de identitate eliberat de autorităţile Republicii Moldova |
Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
|
3.3. COMPONENŢA DEMOGRAFICĂ A POPULAŢIEI DE PROVENIENŢĂ STRĂINĂ |
|||
| 3.3.1. Proporţia străinilor în totalul populaţiei cu reşedinţă obişnuită cu vârsta sub 15 ani | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străini cu vârsta sub 15 ani (0-14 ani), raportat la numărul total de populaţie cu reşedinţă obişnuită de aceeaşi vârstă | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 3.3.2. Proporţia străinilor în totalul populaţiei cu reşedinţă obişnuită cu vârsta de 65 de ani şi peste | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străini cu vârsta de 65 de ani şi peste, raportat la numărul total de populaţie cu reşedinţă obişnuită de aceeaşi vârstă | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 3.3.3. Raportul de feminitate pentru străini | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străini - femei la 100 de străini bărbaţi | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 3.3.4. Structura relativă pe vârste şi sexe a străinilor în comparaţie cu populaţia cu reşedinţă obişnuită | Stoc (cifra la data de raportare) | Piramida combinată a populaţiei, care prezintă numărul de străini şi numărul de cetăţeni moldoveni în grupe de vârstă a câte 5 ani, în corelaţie cu numărul total al populaţiei cu reşedinţă obişnuită | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
|
3.4. MIGRAŢIA REGLEMENTATĂ |
|||
| 3.4.1. Numărul de permise de şedere/ cărţi de rezidenţă eliberate după scop, durata de valabilitate, pe ţări (top 10 state şi altele) | Flux anual | Numărul de permise de şedere/cărţi de rezidenţă eliberate străinilor cu dezagregări după scop, durata de valabilitate, ţări de origine (top 10 state şi altele). Cartea de rezidenţă se eliberează străinilor cărora li s-a acordat drept de şedere pe teritoriul Republicii Moldova, persoanelor cărora li s-a recunoscut statutul de apatrid sau de refugiat, precum şi persoanelor cărora li s-a acordat protecţie umanitară în conformitate cu actele normative privind migraţia şi azilul. Cartea de rezidenţă face dovada identităţii şi a statutului juridic al titularului (Legea nr.273/1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte) |
Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.4.2. Structura numărului de permise de şedere/ cărţi de rezidenţă după scop (muncă, studii, reunificarea familie, ş.a.), % | Flux anual | Distribuţia numărului de permise de şedere/cărţi de rezidenţă eliberate străinilor după scopul şederii (muncă, studii, reunificarea familie ş.a.) | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.4.3. Numărul cetăţenilor Uniunii Europene[2] care au obţinut permis de şedere/ carte de rezidenţă în anul de referinţă, total, pe sexe, vârste, ţări de origine | Flux anual | Numărul cetăţenilor ţărilor Uniunii Europene care au obţinut permis de şedere/carte de rezidenţă în anul de referinţă, total, pe sexe, vârste, ţări de origine | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
|
______________________ [2] Cetăţean al Uniunii Europene – străin care deţine cetăţenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene sau a statelor semnatare a Acordului Schengen şi nu are cetăţenia Republicii Moldova. |
|||
| 3.4.4. Numărul resortisanţilor ţărilor terţe cărora li s-a acordat dreptul de şedere în anul de referinţă, total, pe sexe, cu dezagregări în scopul şederii (în scopul formării şi reîntregirii familiei; în scop de studii; în scop de muncă; activităţi investiţionale, alte scopuri) | Flux anual | Numărul resortisanţilor ţărilor terţe cărora li s-a acordat dreptul de şedere în Republica Moldova în anul de referinţă, total, pe sexe, cu dezagregări în scopul şederii (în scopul formării şi reîntregirii familiei; în scop de studii; în scop de muncă; activităţi investiţionale, alte scopuri) | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.4.5. Numărul de permise de şedere/cărţi de rezidenţă deţinute de cetăţenii Uniunii Europene, valabile la sfârşitul perioadei de referinţă, total, dezagregate pe vârstă şi sexe | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de permise de şedere/cărţi de rezidenţă, valabile la sfârşitul perioadei de referinţă, deţinute de cetăţenii Uniunii Europene, total, dezagregate pe vârstă şi sexe | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.4.6. Numărul de permise de şedere/ cărţi de rezidenţă valabile la sfârşitul perioadei de referinţă deţinute de resortisanţii ţărilor terţe, total, dezagregate pe vârstă şi sexe | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de permise de şedere/cărţi de rezidenţă, valabile la sfârşitul perioadei de referinţă, deţinute de resortisanţii ţărilor terţe, total, dezagregate pe vârstă şi sexe | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.4.7. Numărul de permise de şedere/ cărţi de rezidenţă acordate străinilor pentru muncă sezonieră, după durată de valabilitate, sector economic şi cetăţenie | Flux anual | Numărul de permise de şedere/cărţi de rezidenţă acordate străinilor pentru muncă sezonieră în Republica Moldova, după durata de valabilitate, sector economic şi ţara de cetăţenie | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.4.8. Numărul de străini care deţin permise de şedere/ cărţi de rezidenţă permanentă, la sfârşitul anului de referinţă, pe grupe de vârste, dezagregat pe cetăţenii UE şi resortisanţi ai ţărilor terţe | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străini care deţin permise de şedere/cărţi de rezidenţă permanentă la 31 decembrie în anul de referinţă. Permis de şedere/carte de rezidenţă – act de identitate care atestă dreptul de şedere legală pe teritoriul Republicii Moldova (Legea nr.200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova) |
Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.4.9. Rata de creştere a numărului de deţinători ai permiselor de şedere/cărţilor de rezidenţă permanentă | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străini deţinători ai permiselor de şedere/cărţilor de rezidenţă permanentă la 31 decembrie, raportat la acelaşi indicator pentru 1 ianuarie al anului de referinţă | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.4.10. Proporţia străinilor care locuiesc în ţară de cel puţin 5 ani, dezagregat pe cetăţenii UE şi resortisanţi ai ţărilor terţe | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străini care locuiesc în Republica Moldova de cel puţin 5 ani, raportat la numărul total de străini la 31 decembrie al anului de referinţă, dezagregat pe cetăţenii UE şi resortisanţi ai ţărilor terţe | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 3.4.11. Numărul anual de resortisanţi ai ţărilor terţe care au obţinut pentru prima dată permis de şedere/cărţi de rezidenţă, în anul de referinţă, după scopul şederii | Flux anual | Numărul de străini care au obţinut pentru prima dată de la autoritatea competentă pentru străini dreptul de şedere provizorie în Republica Moldova pe parcursul anului de referinţă, după scopul şederii. Dreptul de şedere provizorie este acordat pentru: a) imigrare la muncă; b) studii; c) reîntregirea familiei; d) activităţi umanitare sau religioase; e) tratament medical de lungă durată, balneosanatorial şi de recuperare; f) alte scopuri, în care activitatea străinului nu contravine legislaţiei Republicii Moldova sau prezenţa lui pe teritoriul Republicii Moldova este necesară în interes public sau de securitate naţională (Legea nr.200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova) |
Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.4.12. Numărul străinilor care deţin permis de şedere/carte de rezidenţă provizorie valabil la sfârşitul anului de referinţă, dezagregat pe cetăţenii UE şi resortisanţi ai ţărilor terţe, după scopul şederii | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străini care deţin permis de şedere/carte de rezidenţă valabile la 31 decembrie al anului de referinţă, dezagregat pe cetăţenii UE şi resortisanţi ai ţărilor terţe, după scopul şederii | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.4.13. Numărul organizaţiilor etnoculturale acreditate pe lângă Agenţia Relaţii Interetnice, total, pe medii de reşedinţă | Flux anual | Numărul organizaţiilor etnoculturale care activează în Republica Moldova, acreditate pe lângă Agenţia Relaţii Interetnice, total, pe medii de reşedinţă | Agenţia Relaţii Interetnice |
| 3.4.14. Numărul de activităţi culturale organizate de către organizaţiile etnoculturale acreditate pe lângă Agenţia Relaţii Interetnice | Flux anual | Numărul de activităţi culturale organizate în anul de referinţă de către organizaţiile etnoculturale acreditate pe lângă Agenţia Relaţii Interetnice | Agenţia Relaţii Interetnice |
|
3.5. POPULAŢIA STRĂINĂ ÎN VÂRSTĂ DE MUNCĂ |
|||
| 3.5.1. Numărul de străini în vârstă aptă de muncă (15-64 de ani) | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străini cu vârsta 15-64 de ani la 31 decembrie al anului de referinţă | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 3.5.2. Rata de creştere a numărului de străini în vârstă aptă de muncă (15-64 de ani) | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străini cu vârsta de 15-64 de ani, la 31 decembrie, raportat la acelaşi indicator la 1 ianuarie al anului de referinţă | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 3.5.3. Proporţia străinilor în vârstă aptă de muncă (15-64 de ani) în populaţia cu reşedinţă obişnuită din acelaşi grup de vârstă | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străini cu vârsta de 15-64 de ani, raportat la numărul total al populaţiei cu reşedinţă obişnuită de aceeaşi vârstă | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.5.4. Indicele structurii pe vârstă pentru străinii în vârstă de muncă (40-64 de ani raportat la 15-39 de ani) | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străini cu vârsta de 40-64 de ani, raportat la numărul de străini în vârsta de 15-39 de ani | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 3.5.5. Raportul de feminitate pentru străinii în vârstă de 15-39 de ani | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străine femei în vârstă de 15-39 de ani, raportat la numărul de străini bărbaţi de aceeaşi vârstă | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 3.5.6. Raportul de feminitate pentru străinii în vârstă de 40-64 de ani | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străine femei în vârstă de 40-64 de ani, raportat la numărul de străini bărbaţi de aceeaşi vârstă | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 3.5.7. Proporţia persoanelor cu statut de imigrant în vârstă aptă de muncă cu studii superioare/grade ştiinţifice în rândul imigranţilor | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de străini cu vârsta de 15-64 de ani, cu studii superioare, inclusiv postuniversitare/grade ştiinţifice, raportat la numărul total de străini de aceeaşi vârstă | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
|
3.6. STRĂINII PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ |
|||
| 3.6.1. Numărul total al străinilor înregistraţi la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi angajaţi ca urmare a serviciilor şi măsurilor active de ocupare pe piaţa muncii acordate | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul total al străinilor, înregistraţi la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi angajaţi ca urmare a serviciilor şi măsurilor active de ocupare pe piaţa muncii acordate, la sfârşitul anului de referinţă. Dezagregări: sexe, vârstă, categorie de străini şi servicii prestate | Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă |
| 3.6.2. Numărul persoanelor cu statut de protecţie temporară care s-au adresat pentru suport la angajare în Republica Moldova | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul persoanelor cu statut de protecţie temporară care s-au adresat pentru suport la angajare în Republica Moldova, în evidenţă la sfârşitul anului de referinţă. Dezagregări: ţara de origine, sexe | Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă |
| 3.6.3. Numărul de persoane juridice (angajatori) care au invitat străini la muncă şi/sau au solicitat permis de şedere/carte de rezidenţă pentru străini în scop de muncă în Republica Moldova | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane juridice (angajatori) care au invitat străini la muncă şi/sau au solicitat pentru străini permis de şedere/carte de rezidenţă în scop de muncă în Republica Moldova, în evidenţă la sfârşitul anului de referinţă | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.6.4. Numărul străinilor, înregistraţi cu statut de şomer la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă în anul de referinţă | Flux anual | Numărul străinilor, înregistraţi cu statut de şomer la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă pe parcursul anului de referinţă | Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă |
|
3.7. AZILUL ŞI APATRIDIA |
|||
| 3.7.1. Numărul anual al solicitanţilor de azil (prima solicitare), după ţările de cetăţenie, vârstă, sexe | Flux anual | Numărul de străini care au depus pentru prima dată o cerere de azil în Republica Moldova, nesoluţionată încă printr-o decizie irevocabilă, în anul de referinţă (Legea nr.270/2008 privind azilul în Republica Moldova), conform ţărilor de cetăţenie ale acestora, cu dezagregări pe vârste şi sexe. Definiţia solicitantului de azil este stipulată la indicatorul 2.3.8 |
Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.7.2. Numărul anual al solicitanţilor de azil, total, după ţările de cetăţenie, vârstă şi sexe | Flux anual | Numărul total de solicitanţi de azil în anul de referinţă, conform ţărilor de cetăţenie ale acestora, cu dezagregări pe vârste şi sexe | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.7.3. Proporţia solicitanţilor de azil la prima solicitare, din totalul solicitanţilor de azil | Flux anual | Numărul solicitanţilor de azil la prima solicitare raportat la numărul total al solicitanţilor de azil | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.7.4. Proporţia solicitanţilor de azil la prima solicitare, din totalul populaţiei (la 1000 de persoane) | Flux anual | Numărul solicitanţilor de azil la prima solicitare raportat la numărul populaţiei cu reşedinţă obişnuită (1000 de persoane) | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.7.5. Raportul de feminitate în rândul solicitanţilor de azil | Flux anual | Numărul solicitanţilor de azil femei, raportat la numărul solicitanţilor de azil bărbaţi în anul de referinţă | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.7.6. Numărul solicitanţilor de azil ale căror decizii au fost adoptate în cadrul unor proceduri accelerate | Flux anual | Numărul solicitanţilor de azil ale căror decizii au fost adoptate în cadrul unor proceduri accelerate, în anul de referinţă. În temeiul Directivei 2013/32/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare şi retragere a protecţiei internaţionale, poate fi prevăzută accelerarea unei proceduri de examinare în conformitate cu principiile şi garanţiile fundamentale din capitolul II şi/sau efectuarea acesteia la frontieră sau în zonele de tranzit |
Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.7.7. Numărul de beneficiari de protecţie umanitară, inclusiv apatrizi | Flux anual | Numărul de persoane, inclusiv apatrizi, care au beneficiat de protecţie umanitară în anul de referinţă. Protecţie umanitară – formă de protecţie, recunoscută de Republica Moldova, acordată străinului sau apatridului din alte motive decât cele prevăzute de Convenţia de la Geneva din 28 iulie 1951 (Legea nr.270/2008 privind azilul în Republica Moldova). Definiţia apatridului este stipulată la indicatorul 3.1.1 |
Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.7.8. Numărul de persoane cărora li s-a respins acordarea protecţiei umanitare, după cetăţenie, vârstă şi sexe |
Flux anual | Numărul de persoane, inclusiv apatrizi, cărora li s-a respins acordarea protecţiei umanitare, în anul de referinţă, cu dezagregări, după ţara de cetăţenie, vârstă şi sexe | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.7.9. Proporţia de persoane cărora li s-a respins acordarea protecţiei umanitare, din total solicitanţi, pe cetăţenie |
Flux anual | Numărul de persoane cărora li s-a respins acordarea protecţiei umanitare în anul de referinţă, raportat la numărul total de solicitanţi (raportat la indicatorul 3.7.2), pe ţări de cetăţenie | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.7.10. Numărul solicitanţilor de azil cu cereri retrase, în funcţie de vârstă, sex, cetăţenie, tipul de retragere (personal, la solicitare) şi statutul minorului (însoţit, neînsoţit, separat) | Flux anual | Numărul solicitanţilor de azil cu cereri retrase în anul de referinţă, în funcţie de vârstă, sex, cetăţenie, tipul de retragere (personal, la solicitare) şi statutul minorului (însoţit, neînsoţit, separat) | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.7.11. Numărul solicitanţilor de azil cu cereri pe rol la sfârşitul anului de referinţă, total, după cetăţenie, vârstă şi sexe | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul solicitanţilor pentru obţinerea azilului în Republica Moldova cu cereri pe rol la 31 decembrie al anului de referinţă, cu dezagregări după cetăţenie, vârstă şi sexe | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.7.12. Rata de creştere a numărului solicitanţilor de azil cu cereri pe rol | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul solicitanţilor de azil cu cereri pe rol, la 31 decembrie, raportat la acelaşi indicator la 1 ianuarie al anului de referinţă | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.7.13. Numărul de persoane cărora li s-a acordat statut de apatrid în anul de referinţă | Flux anual | Numărul de persoane cărora li s-a acordat statutul de apatrid în Republica Moldova, în anul de referinţă. Definiţiile apatridului şi apatridiei sunt stipulate la indicatorul 3.2.6 | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.7.14. Numărul de refugiaţi în Republica Moldova | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane refugiate în Republica Moldova la 31 decembrie al anului de referinţă. Definiţia refugiatului este stipulată la indicatorul 2.3.9. (Convenţia privind statutul refugiaţilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951) | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.7.15. Rata de creştere a numărului de refugiaţi | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de refugiaţi la 31 decembrie al anului de referinţă, raportat la acelaşi indicator la 31 decembrie al anului precedent | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.7.16. Numărul de decizii de azil în primă etapă, examinate de autoritatea naţională competentă, în funcţie de rezultat (pozitiv, negativ) în anul de referinţă, după cetăţenie, vârsta şi sexe | Flux anual | Numărul de decizii de azil în primă etapă, examinate de autoritatea naţională competentă, cu dezagregări în funcţie de rezultat (pozitiv, negativ) în anul de referinţă, după cetăţenie, vârsta şi sexe | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.7.17. Numărul persoanelor incluse în programele de integrare în anul de referinţă cu dezagregări după cetăţenie şi sexe | Flux anual | Numărul persoanelor incluse în programele de integrare în anul de referinţă cu dezagregări după cetăţenie şi sexe | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.7.18. Numărul de persoane care au beneficiat de recepţia şi cazarea temporară în Centrul de cazare al Inspectoratului General pentru Migraţie, în anul de referinţă | Flux anual | Numărul de persoane care au beneficiat de recepţia şi cazarea temporară în Centrul de cazare al Inspectoratului General pentru Migraţie, în anul de referinţă | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.7.19. Numărul de beneficiari de protecţie temporară, inclusiv minori, cu dezagregări după cetăţenie, raioane, sexe şi vârstă | Flux anual | Numărul de beneficiarul de protecţie temporară, inclusiv minori (0-17 ani), cu dezagregări după cetăţenie, raioane, sexe şi vârstă | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.7.20. Numărul persoanelor strămutate, cazate la sfârşitul anului de referinţă: total, tip cazare (centre acreditate, familii), sex, grupe de vârstă (5 ani şi mai mici, 6-10 ani, 11-17 ani, 18-59 de ani, 60 de ani şi mai mult), cu/fără dizabilitate | Numărul persoanelor strămutate, cazate în familiile gazdă şi în centrele acreditate de către instituţiile din subordinea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale la sfârşitul anului de referinţă: total, cu dezagregări pe tip cazare (centre acreditate, familii), sex, grupe de vârstă (5 ani şi mai mici, 6-10 ani, 11-17 ani, 18-59 de ani, 60 de ani şi mai mult), cu/fără dizabilitate | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Sistemul informaţional “UAHELP” pentru gestionarea şi monitorizarea refugiaţilor din Ucraina | |
| 3.7.21. Numărul persoanelor de 18-59 de ani strămutate cazate, care solicită un loc de muncă sau sunt angajate, la sfârşitul anului de referinţă | Numărul persoanelor de 18-59 de ani strămutate cazate în familiile gazdă şi în centrele acreditate de către instituţiile din subordinea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, care solicită un loc de muncă sau sunt angajate, la sfârşitul anului de referinţă | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Sistemul informaţional “UAHELP” pentru gestionarea şi monitorizarea refugiaţilor din Ucraina | |
|
3.8. MOBILITATEA GENERALĂ TRANSFRONTALIERĂ |
|||
| 3.8.1. Numărul de intrări ale cetăţenilor moldoveni înregistrate la frontiera de stat | Flux anual | Numărul total al intrărilor înregistrate la frontiera de stat ale persoanelor care dispun de cetăţenie moldovenească, pe parcursul anului de referinţă. Cetăţenie – legătură juridică specială între o persoană şi statul său, dobândită prin naştere sau prin naturalizare, indiferent că este prin declaraţie, opţiune, căsătorie ori alte mijloace, în conformitate cu legislaţia naţională. (Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr.1024/2000) |
Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi evidenţa traversărilor frontierei de stat |
| 3.8.2. Numărul de intrări ale străinilor înregistrate la frontiera de stat | Flux anual | Numărul total al intrărilor înregistrate la frontiera de stat ale persoanelor care nu dispun de cetăţenia Republicii Moldova, pe parcursul anului de referinţă. Străin – persoană dintr-o anumită ţară care nu este cetăţean/nu deţine cetăţenia acestei ţări (Uniunii Europene); persoană care nu deţine cetăţenia Republicii Moldova sau care este apatrid (Legea nr.200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova) |
Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi evidenţa traversărilor frontierei de stat |
| 3.8.3. Rata creşterii numărului de intrări ale străinilor înregistrate la frontiera de stat | Flux anual | Numărul de intrări ale străinilor înregistrate la frontiera de stat pe parcursul anului de referinţă, raportat la acelaşi indicator pentru anul precedent | Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi evidenţa traversărilor frontierei de stat |
| 3.8.4. Numărul de persoane cărora li s-a refuzat intrarea în Republica Moldova la frontieră, dezagregat pe cetăţenii UE şi resortisanţi ai ţărilor terţe | Flux anual | Numărul de persoane cărora li s-a refuzat intrarea în Republica Moldova la frontieră, dezagregat pe cetăţenii UE şi resortisanţi ai ţărilor terţe | Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi evidenţa traversărilor frontierei de stat |
| 3.8.5. Numărul de ieşiri ale cetăţenilor moldoveni înregistrate la frontiera de stat | Flux anual | Numărul total al ieşirilor înregistrate la frontiera de stat ale persoanelor care dispun de cetăţenia Republicii Moldova, pe parcursul anului de referinţă | Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi evidenţa traversărilor frontierei de stat |
| 3.8.6. Numărul de ieşiri ale străinilor înregistrate la frontiera de stat | Flux anual | Numărul total al ieşirilor înregistrate la frontiera de stat ale persoanelor care nu dispun de cetăţenia Republicii Moldova, pe parcursul anului de referinţă | Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi evidenţa traversărilor frontierei de stat |
| 3.8.7. Rata de creştere a numărului de ieşiri ale cetăţenilor moldoveni înregistrate la frontiera de stat | Flux anual | Numărul total al ieşirilor înregistrate la frontiera de stat ale cetăţenilor Republicii Moldova, pe parcursul anului de referinţă, raportat la acelaşi indicator pentru anul precedent | Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi evidenţa traversărilor frontierei de stat |
| 3.8.8. Numărul de traversări ale frontierei spre Republica Moldova, pe segmente ale frontierei (terestră: Ucraina, Romania; aeriană), căi de traversare | Flux anual | Numărul total de traversări ale frontierei spre Republica Moldova, în anul de referinţă, pe segmente ale frontierei (terestră: Ucraina, Romania; aeriană), căi de traversare | Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi evidenţa traversărilor frontierei de stat |
| 3.8.9. Numărul de traversări ale frontierei din Republica Moldova, pe segmente ale frontierei (terestră: Ucraina, Romania; aeriană) | Flux anual | Numărul total de traversări ale frontierei din Republica Moldova, în anul de referinţă, pe segmente ale frontierei (terestră: Ucraina, Romania; aeriană), căi de traversare | Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi evidenţa traversărilor frontierei de stat |
| 3.8.10. Numărul anual de vize solicitate | Flux anual | Numărul de cereri de vize de intrare în Republica Moldova, solicitate de către cetăţenii străini în anul de referinţă | Ministerul Afacerilor Externe |
| 3.8.11. Numărul anual de vize eliberate de Ministerul Afacerilor Externe şi misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova | Flux anual | Numărul total de vize eliberate cetăţenilor străini de Ministerul Afacerilor Externe, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova, în anul de referinţă. Dezagregări: total, pe tipuri de vize (lungă şedere şi scurtă şedere), pe ţări | Ministerul Afacerilor Externe, misiunile diplomatice şi oficiile consulare |
| 3.8.12. Numărul anual de solicitări de vize refuzate | Flux anual | Numărul de solicitări de vize de intrare în Republica Moldova, refuzate cetăţenilor străini în anul de referinţă | Ministerul Afacerilor Externe |
| 3.8.13. Numărul străinilor care au obţinut permis de mic trafic de frontieră | Flux anual | Numărul de străini care au obţinut permis de mic trafic de frontieră în anul de referinţă, în anul de referinţă | Agenţia Servicii Publice |
|
3.9. IMIGRAREA NEREGLEMENTATĂ |
|||
| 3.9.1. Numărul de străini care au încălcat regulile de şedere şi plasare în câmpul muncii pe teritoriul Republicii Moldova | Flux anual | Numărul de străini depistaţi cu şedere ilegala pe teritoriul Republicii Moldova în anul de referinţă. Dezagregări: cetăţenie, sexe şi vârstă, cu dezagregări după tipul încălcării. Şedere ilegală – prezenţa pe teritoriul Republicii Moldova a unui străin care nu îndeplineşte sau nu mai îndeplineşte condiţiile privind intrarea, aflarea sau şederea în Republica Moldova (Legea nr.200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova) |
Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie, Serviciul Tehnologii Informaţionale al MAI) |
| 3.9.2. Numărul de străini cărora li s-a revocat dreptul de şedere în Republica Moldova | Flux anual | Numărul de străini cărora li s-a revocat dreptul de şedere în Republica Moldova în anul de referinţă. Revocare – decizie luată de autoritatea competentă pentru străini dacă se constată că străinul nu mai întruneşte condiţiile de prelungire a dreptului de şedere ori nu mai respectă scopul pentru care i s-a acordat acest drept, ori a încălcat reglementările vamale sau reglementările privind frontiera de stat (Legea nr.200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova) |
Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.9.3. Numărul de străini cărora li s-a refuzat acordarea dreptului de şedere în Republica Moldova | Flux anual | Numărul de străini cărora autoritatea competentă pentru străini le-a refuzat acordarea dreptului de şedere în Republica Moldova în anul de referinţă (Legea nr.200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova) |
Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.9.4. Proporţia străinilor cărora li s-a refuzat acordarea dreptului de şedere în Republica Moldova din totalul solicitanţilor dreptului de şedere | Flux anual | Numărul străinilor cărora li s-a refuzat acordarea dreptului de şedere în Republica Moldova, raportat la numărul total de solicitanţi ai dreptului de şedere, în anul de referinţă | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.9.5. Numărul de resortisanţi ai ţărilor terţe, în privinţa cărora a fost dispusă măsura returnării de pe teritoriul Republicii Moldova, după cetăţenie, sexe şi vârstă | Flux anual | Numărul de străini, resortisanţi ai ţărilor terţe, în privinţa cărora, de către autoritatea competentă pentru străini, a fost dispusă decizia de returnare de pe teritoriul Republicii Moldova în anul de referinţă, cu dezagregări după cetăţenie, sexe şi vârstă. Returnare – proces de întoarcere a unui străin prin executare voluntară a deciziei de returnare sau prin executare forţată a acesteia: în ţara de origine, într-o ţară de tranzit, în conformitate cu acordurile de readmisie, sau într-o ţară terţă în care străinul decide în mod voluntar să se întoarcă şi în care acesta va fi acceptat. Decizie de returnare – act administrativ al autorităţii competente pentru străini, prin care şederea unui străin este stabilită ca fiind ilegală şi care obligă străinul să părăsească teritoriul Republicii Moldova într-un termen stabilit (Legea nr.200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova) |
Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.9.6. Numărul de resortisanţi ai ţărilor terţe care au fost reîntorşi în urma unei decizii de returnare, după tipul deciziei de returnare, dezagregate după cetăţenie, vârstă şi sex | Flux anual | Numărul de străini, resortisanţi ai ţărilor terţe, care au fost reîntorşi în urma unei decizii de returnare de pe teritoriul Republicii Moldova, în anul de referinţă. Decizie de returnare – act administrativ al autorităţii competente pentru străini, prin care şederea unui străin este stabilită ca fiind ilegală şi care obligă străinul să părăsească teritoriul Republicii Moldova într-un termen stabilit (art. 52 alin.4 din Legea nr.200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova) |
Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.9.7. Numărul de străini declaraţi indezirabili pe teritoriul Republicii Moldova | Flux anual | Numărul de străini în privinţa cărora autoritatea competentă pentru străini a emis decizia prin care aceştia au fost declaraţi indezirabili pe teritoriul Republicii Moldova în anul de referinţă. Declararea străinului persoană indezirabilă – este o măsură asiguratorie de autoritate, dispusă împotriva unui străin care a desfăşurat, desfăşoară ori în a cărui privinţă există indicii temeinice că intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională sau ordinea publică (Legea nr.200/2010) |
Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.9.8. Numărul de străini luaţi în custodie publică | Flux anual | Numărul de străini în privinţa cărora instanţa de judecată a emis decizia de luare în custodie publică pe teritoriul Republicii Moldova în anul de referinţă. Custodie publică – măsură de restrângere a libertăţii de mişcare (Legea nr.200/2010). Luarea în custodie publică – măsură de restrângere a libertăţii de mişcare dispusă de instanţa de judecată împotriva străinului care nu a putut fi returnat în termenul prevăzut de prezenta lege, precum şi împotriva străinului care a fost declarat indezirabil sau în a cărui privinţă instanţa de judecată a dispus expulzarea (Legea nr.200/2010) |
Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
|
4. IMPACTUL ŞI INCLUZIUNEA |
|||
|
4.1. PROTECŢIA SOCIALĂ |
|||
| 4.1.1. Numărul de copii ai căror părinţi/unicul părinte se află temporar în altă localitate din ţară sau de peste hotare, total la sfârşitul anului de gestiune | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul copiilor care se află în evidenţa autorităţilor tutelare locale ai căror părinţi/unicul părinte se află temporar în altă localitate din ţară sau de peste hotare | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Raportul CER 103 |
| 4.1.2. Numărul de copii ai căror părinţi/unicul părinte se află temporar în altă localitate din ţară sau de peste hotare asupra cărora a fost instituită custodia, total la sfârşitul anului de gestiune | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul copiilor care se află în evidenţa autorităţilor tutelare locale ai căror părinţi/unicul părinte se află temporar în altă localitate din ţară sau de peste hotare, asupra cărora a fost instituită custodia | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Raportul CER 103 |
| 4.1.3. Proporţia copiilor ai căror părinţi/unicul părinte se află temporar în altă localitate din ţară sau de peste hotare, total la sfârşitul anului de gestiune | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul copiilor cu vârsta până la 18 ani care se află în evidenţa autorităţilor tutelare locale ai căror părinţi/unicul părinte se află temporar în altă localitate din ţară sau de peste hotare, raportat la numărul total de copii de aceeaşi vârstă | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Raportul CER 103 |
| 4.1.4. Fluctuaţia numărului copiilor ai căror părinţi/unicul părinte se află temporar în altă localitate din ţară sau de peste hotare, total la sfârşitul anului de gestiune | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul copiilor care se află în evidenţa autorităţilor tutelare locale ai căror părinţi/unicul părinte se află temporar în altă localitate din ţară sau de peste hotare, raportat la acelaşi indicator pentru anul precedent | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Raportul CER 103 |
| 4.1.5. Numărul acordurilor bilaterale în domeniul securităţii sociale semnate şi aflate în vigoare | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul acordurilor bilaterale în domeniul securităţii sociale încheiate cu statele de destinaţie a migraţilor moldoveni, semnate şi aflate în vigoare la sfârşitul anului de referinţă | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale |
| 4.1.6. Numărul acordurilor bilaterale în domeniul migraţiei de muncă semnate | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul acordurilor bilaterale în domeniul migraţiei de muncă încheiate cu statele de destinaţie a migraţilor moldoveni, semnate şi aflate în vigoare la sfârşitul anului de referinţă | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale |
| 4.1.7. Numărul beneficiarilor de prestaţii sociale în baza acordurilor internaţionale, stabiliţi cu traiul permanent pe teritoriul altor state, cu divizarea pe criterii de state în care se plătesc prestaţii, pe sexe, pe tipuri de prestaţii acordate | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul beneficiarilor de prestaţii sociale în baza acordurilor internaţionale, stabiliţi cu traiul permanent pe teritoriul altor state, cu divizarea pe criterii de state în care se plătesc prestaţii, pe sexe, pe tipuri de prestaţii acordate (pensie pentru limită de vârstă, pensie de dizabilitate cauzată de boli obişnuite, pensie şi indemnizaţie de dizabilitate în urma accidentelor de muncă sau bolilor profesionale, pensie de urmaş, indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, ajutor de şomaj, ajutor de deces, indemnizaţie de maternitate, indemnizaţie pentru creşterea copilului până la vârsta de 3 ani, indemnizaţie la naşterea copilului) | Casa Naţională de Asigurări Sociale, Sistemul informaţional “Protecţia Socială” |
| 4.1.8. Numărul beneficiarilor de prestaţii sociale în baza acordurilor internaţionale, stabiliţi cu traiul permanent pe teritoriul Republicii Moldova, cu dezagregare pe state care acordă prestaţii | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul beneficiarilor de prestaţii sociale în baza acordurilor internaţionale, stabiliţi cu traiul permanent pe teritoriul Republicii Moldova, cu dezagregare pe state care acordă prestaţii | Casa Naţională de Asigurări Sociale, Sistemul informaţional “Protecţia Socială” |
| 4.1.9. Numărul persoanelor asigurate plătitori de contribuţii în sistemul public de asigurări sociale, cu cetăţenie străină, cu dezagregări pe sexe şi ţara de cetăţenie a plătitorului de contribuţii | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul persoanelor asigurate plătitori de contribuţii în sistemul public de asigurări sociale cu cetăţenie străină, cu dezagregări pe sexe şi ţara de cetăţenie a plătitorului de contribuţii | Casa Naţională de Asigurări Sociale, Sistemul informaţional “Protecţia Socială” |
|
4.2. EDUCAŢIA |
|||
| 4.2.1. Numărul cadrelor didactice în instituţiile de învăţământ primar şi secundar general pe grupe de vârstă, dezagregat pe medii de reşedinţă | Stoc (la 1 octombrie al anului de referinţă) | Numărul cadrelor didactice care activează în instituţiile de învăţământ primar şi secundar general pe grupe de vârstă, dezagregat pe medii de reşedinţă | Biroul Naţional de Statistică, statistica educaţiei |
| 4.2.2. Rata brută de cuprindere, dezagregată pe învăţământul primar şi gimnazial | Stoc (la 1 octombrie al anului de referinţă) | Numărul total de elevi cuprinşi într-un anumit nivel educaţional, indiferent de vârstă, ca raport procentual din populaţia de vârstă şcolară oficială corespunzătoare aceluiaşi nivel educaţional | Biroul Naţional de Statistică, statistica educaţiei |
| 4.2.3. Rata de tranziţie în învăţământul gimnazial | Stoc (la 1 octombrie al anului de referinţă) | Rata de tranziţie în învăţământul secundar ciclul I (gimnazial) – numărul de noi admişi în primul an al învăţământului gimnazial într-un anumit an de studii, exprimat ca raport procentual din numărul de elevi înscrişi în ultimul an al învăţământului primar din anul de studii anterior | Biroul Naţional de Statistică, statistica educaţiei |
| 4.2.4. Numărul de copii, încadraţi în sistemul de învăţământ general, lăsaţi în Republica Moldova de părinţii care au plecat peste hotare: total, inclusiv cu un părinte plecat, unicul părinte plecat, ambii părinţi plecaţi | Stoc (la 1 octombrie al anului de referinţă) | Numărul total de copii, încadraţi în sistemul de învăţământ, lăsaţi în Republica Moldova de părinţii care au plecat peste hotare, total, cu dezagregări pe criterii: cu un părinte plecat, unicul părinte plecat, ambii părinţi plecaţi | Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Centrul Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţionale în Educaţie, Sistemul informaţional de management în educaţie |
| 4.2.5. Numărul de elevi reveniţi de peste hotare, înscrişi în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova, pe niveluri: primar, gimnazial, liceal, total, pe ţara de cetăţenie | Stoc (la 1 octombrie al anului de referinţă) | Numărul de elevi moldoveni reveniţi de peste hotare, înscrişi în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova, cu dezagregări pe niveluri: primar, gimnazial, liceal | Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Centrul Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţionale în Educaţie, Sistemul informaţional de management în educaţie |
| 4.2.6. Numărul elevilor care au abandonat studiile/au fost exmatriculaţi în urma plecării peste hotare, pe niveluri ale învăţământului general: primar, gimnazial, liceal | Flux anual | Numărul elevilor care au abandonat studiile/au fost exmatriculaţi în urma plecării temporare sau permanente peste hotare, pe niveluri: primar, gimnazial, liceal, în baza datelor Sistemului informaţional de management în educaţie, în anul şcolar de referinţă | Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Centrul Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţionale în Educaţie, Sistemul informaţional de management în educaţie |
| 4.2.7. Numărul elevilor cu statut de refugiat/strămutaţi, încadraţi în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova pe niveluri: primar, gimnazial, liceal, cu dezagregare pe tara din care s-a refugiat/ strămutat | Flux anual | Numărul elevilor cu statut de refugiat, încadraţi în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova: primar, gimnazial, liceal, cu dezagregare după ţara din care s-au refugiat, etnie, în anul şcolar de referinţă | Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Centrul Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţionale în Educaţie, Sistemul informaţional de management în educaţie |
| 4.2.8. Numărul studenţilor străini care studiază în Republica Moldova, după niveluri de studii (învăţământ superior, studenţi-doctoranzi) şi cetăţenie | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul studenţilor străini care studiază în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova, după niveluri de studii (învăţământ superior, studenţi-doctoranzi) şi cetăţenie | Ministerul Educaţiei şi Cercetării, sunt colectate manual în Sistemul informaţional de management în învăţământul superior este de perspectivă |
| 4.2.9. Numărul anual al absolvenţilor străini după nivele de studii (învăţământ superior, ciclul I, II, III), total, pe cetăţenie | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul anual al străinilor, absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ din Republica Moldova, după nivele de studii (învăţământ superior, ciclul I, II, III), cetăţenie, ţări de origine | Ministerul Educaţiei şi Cercetării, sunt colectate manual în Sistemul informaţional de management în învăţământul superior este de perspectivă |
| 4.2.10. Numărul anual al absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior (ciclul I, II, III), total, pe cetăţenie | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul anual al străinilor, absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ din Republica Moldova, absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ superior (ciclul I, II, III), după cetăţenie, ţări de origine şi domenii | Ministerul Educaţiei şi Cercetării, sunt colectate manual în Sistemul informaţional de management în învăţământul superior este de perspectivă |
| 4.2.11. Numărul actelor de studii autentificate pentru cetăţenii Republicii Moldova care pleacă peste hotare în scopuri academice sau profesionale şi care s-au adresat pentru aceasta | Flux anual | Numărul anual al actelor de studii autentificate pentru cetăţenii Republicii Moldova care pleacă peste hotare în scopuri academice sau profesionale şi care s-au adresat pentru aceasta în anul de referinţă | Ministerul Educaţiei şi Cercetării, se colectează manual |
| 4.2.12. Numărul de cetăţeni moldoveni care îşi fac studiile peste hotare în baza tratatelor internaţionale în domeniul educaţiei | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de cetăţeni moldoveni care îşi fac studiile peste hotare în baza tratatelor internaţionale în domeniul educaţiei, total, cu dezagregări după ţările recipiente | Ministerul Educaţiei şi Cercetării |
| 4.2.13. Numărul de certificate de recunoaştere a calificărilor obţinute în străinătate cu dezagregare pe tipuri: continuarea studiilor, angajarea în câmpul muncii | Flux anual | Numărul de certificate de recunoaştere a calificărilor obţinute în străinătate, în anul de referinţă, cu dezagregări pe tipuri: continuarea studiilor, angajarea în câmpul muncii | Ministerul Educaţiei şi Cercetării, se colectează manual |
| 4.2.14. Numărul de certificate de recunoaştere a calificărilor beneficiarilor de protecţie internaţională, obţinute în ţările de origine, cu dezagregare pe tipuri: continuarea studiilor, angajarea în câmpul muncii | Flux anual | Numărul de certificate de recunoaştere a calificărilor beneficiarilor de protecţie internaţională, obţinute în ţările de origine în anul de referinţă, cu dezagregare pe tipuri: continuarea studiilor, angajarea în câmpul muncii | Ministerul Educaţiei şi Cercetării, la cerere, în baza statutului de beneficiar de protecţie internaţională, oferit de Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie), indicator de perspectivă |
|
4.3. SĂNĂTATEA |
|||
| 4.3.1. Medici, total persoane | Stoc (cifra absolută pentru ultimul an disponibil) |
Numărul total de medici care activează în instituţiile medicale din Republica Moldova, total, pe sexe | Ministerul Sănătăţii |
| 4.3.2. Medici de familie, total persoane | Stoc (cifra absolută pentru ultimul an disponibil) |
Numărul total de medici de familie care activează în instituţiile medicale din Republica Moldova, total, pe sexe | Ministerul Sănătăţii |
| 4.3.3. Personal medical cu studii profesional-tehnice postsecundare şi postsecundare nonterţiare de stat, total persoane |
Stoc (cifra absolută pentru ultimul an disponibil) |
Numărul de personal medical cu studii profesional-tehnice post secundare şi post secundare nonterţiare de stat, care activează în instituţiile medicale din Republica Moldova, total persoane, pe sexe | Ministerul Sănătăţii |
| 4.3.4. Gradul de asigurare cu medici la 10 mii de locuitori (total, urban, rural) | Stoc (cifra absolută pentru ultimul an disponibil) |
Numărul de medici raportat la 10 mii de locuitori la sfârşitul anului de referinţă, total, pe medii de reşedinţă | Ministerul Sănătăţii |
| 4.3.5. Gradul de asigurare cu personal medical cu studii profesional-tehnice postsecundare şi postsecundare nonterţiare de stat la 10 mii de locuitori (total, urban, rural) |
Stoc (cifra absolută pentru ultimul an disponibil) |
Numărul de personal medical cu studii profesional-tehnice post secundare şi post secundare non-terţiare de stat, raportat la 10 mii de locuitori la sfârşitul anului de referinţă, total, pe medii de reşedinţă | Ministerul Sănătăţii |
| 4.3.6. Tratate bilaterale în domeniul sănătăţii în vigoare | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul total de tratate bilaterale în domeniul sănătăţii, semnate şi intrate în vigoare la sfârşitul anului de referinţă | Ministerul Sănătăţii |
| 4.3.7. Numărul total de personal medical şi farmaceutic, care a obţinut confirmarea şi echivalarea actelor de studii medicale obţinute peste hotare, în vederea obţinerii dreptului la practică pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv dezagregat conform: i) nivelului de studii absolvit şi ii) sexului solicitantului |
Flux anual | Numărul total de personal medical şi farmaceutic, care a obţinut, în anul de referinţă, confirmarea şi echivalarea actelor de studii medicale obţinute peste hotare, în vederea obţinerii dreptului la practică pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv dezagregat conform: i) nivelului de studii absolvit şi ii) sexului solicitantului |
Ministerul Sănătăţii |
| 4.3.8. Numărul de cetăţeni străini şi apatrizi cu drept de şedere în scop de muncă pentru a practica activităţi medicale pe teritoriul Republicii Moldova | Flux anual | Numărul de cetăţeni străini şi apatrizi care au obţinut drept de şedere în scop de muncă pentru a practica activităţi medicale pe teritoriul Republicii Moldova, în anul de referinţă | Ministerul Sănătăţii /Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 4.3.9. Numărul total de personal medical şi farmaceutic care intenţionează să emigreze, cetăţeni ai Republicii Moldova, care au obţinut confirmarea şi autentificarea actelor de studii medicale, inclusiv dezagregat conform: i) nivelului de studii absolvit şi ii) sexului solicitantului |
Stoc (cifra absolută pentru ultimul an disponibil) |
Numărul total de personal medical şi farmaceutic care intenţionează să emigreze, cetăţeni ai Republicii Moldova, care au obţinut confirmarea şi autentificarea actelor de studii medicale şi a activităţii de muncă (declaraţia de valoare), inclusiv dezagregat conform: i) nivelului de studii absolvit şi ii) sexului solicitantului. Declaraţie de valoare – document ce atestă valoarea actelor de studii şi autenticitatea acestora, valoarea academică şi profesională, precum şi caracterul onorabil, moral sau absenţa unei situaţii care suspendă sau interzice exercitarea profesiei în domeniul sănătăţii |
Ministerul Sănătăţii /Agenţia Naţională de Sănătate Publică |
| 4.3.10. Ieşirea din sistem/aflarea în afara sistemului a personalului medical şi farmaceutic | Stoc (cifra absolută pentru ultimul an disponibil) |
Indicatorul va fi disponibil odată cu relansarea şi implementarea Sistemului informaţional de evidenţă a resurselor umane. Indicatorul ar putea fi estimat: ieşirea din sistem – reieşind din data eliberării persoanei, înregistrată în sistem (dacă persoana nu s-a angajat ulterior, la data de referinţă) | Ministerul Sănătăţii /Agenţia Naţională de Sănătate Publică |
| 4.3.11. Numărul absolvenţilor în domeniu care nu s-au angajat în muncă după absolvire |
Stoc (cifra absolută pentru ultimul an disponibil) |
Indicatorul va fi disponibil odată cu relansarea şi implementarea Sistemului informaţional de evidenţă a resurselor umane. Numărul absolvenţilor instituţiilor medicale care nu s-au angajat în muncă în domeniul medical după absolvire, în anul de referinţă | Ministerul Sănătăţii /Agenţia Naţională de Sănătate Publică |
| 4.3.12. Numărul studenţilor străini care studiază în instituţia de învăţământ superior medical din Republica Moldova, după cetăţenie, ţări de origine, ani de studii, programe de studii | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul studenţilor străini care studiază în instituţia de învăţământ superior medical din Republica Moldova, după cetăţenie, ţări de origine, ani de studii, programe de studii | Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” |
| 4.3.13. Numărul anual al absolvenţilor străini, după cetăţenie, ţări de origine, specialităţi | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul anual al absolvenţilor străini, după cetăţenie, ţări de origine, specialităţi | Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” |
| 4.3.14. Numărul anual al persoanelor din diaspora, profesionişti din domeniul medical, care colaborează cu sistemul medical din ţară, pe ţări de emigrare, domenii de activitate, tipuri de colaborare, forme de colaborare | Flux anual | Numărul anual al persoanelor din diaspora, profesionişti din domeniul medical, care colaborează cu sistemul medical din ţară, pe ţări de emigrare, domenii de activitate (de ex., pneumologie, ginecologie, microbiologie, neurologie etc.), tipuri de colaborare (clinică, cercetare, didactică), forme de colaborare (proiecte comune de cercetare; mentorat în pregătirea cadrelor; participarea la evenimentele ştiinţifice organizate de Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”; evaluator al activităţii de cercetare), în anul de referinţă | Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” |
| 4.3.15. Numărul anual de activităţi în domeniul medical, realizate cu participarea profesioniştilor din domeniul medical din diaspora, pe tipuri de activităţi | Flux anual | Numărul de activităţi în domeniul medical, realizate în anul de referinţă cu participarea profesioniştilor din domeniul medical din diaspora, pe tipuri de activităţi | Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” |
| 4.3.16. Numărul total de persoane încadrate în sistemul Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, pe tipuri de asigurări (angajate, în mod individual, asigurate de Guvern) | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul total de persoane încadrate în sistemul Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, la sfârşitul anului de referinţă | Compania Naţională de Asigurări în Medicină |
| 4.3.17. Numărul de persoane străine încadrate în sistemul Asigurării obligatorii de asistenţă medicală | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane străine încadrate în sistemul Asigurării obligatorii de asistenţă medicală, la sfârşitul anului de referinţă | Compania Naţională de Asigurări în Medicină |
| 4.3.18. Numărul de persoane străine asigurate angajate | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane străine asigurate angajate, la sfârşitul anului de referinţă | Compania Naţională de Asigurări în Medicină |
| 4.3.19. Numărul de persoane străine asigurate în mod individual | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane străine asigurate în mod individual, la sfârşitul anului de referinţă | Compania Naţională de Asigurări în Medicină |
| 4.3.20. Numărul de persoane străine asigurate de Guvern | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de persoane străine asigurate de Guvern, la sfârşitul anului de referinţă | Compania Naţională de Asigurări în Medicină |
| 4.3.21. Numărul de beneficiari de protecţie temporară angajaţi şi asiguraţi | Numărul de beneficiari de protecţie temporară angajaţi în muncă în Republica Moldova şi asiguraţi | Compania Naţională de Asigurări în Medicină | |
| 4.3.22. Numărul de beneficiari de protecţie temporară înregistraţi pe lista medicului de familie | Flux anual | Numărul de beneficiari de protecţie temporară înregistraţi pe lista medicului de familie, pe parcursul anului de referinţă | Compania Naţională de Asigurări în Medicină |
| 4.3.23. Numărul de beneficiari de protecţie temporară care au beneficiat de medicamente şi dispozitive medicale compensate | Flux anual | Numărul de beneficiari de protecţie temporară care au beneficiat de medicamente compensate, pe parcursul anului de referinţă | Compania Naţională de Asigurări în Medicină |
| 4.3.24. Numărul de servicii medicale (consultaţii, investigaţii etc.) acordate beneficiarilor de protecţie temporară | Flux anual | Numărul de servicii medicale (consultaţii, investigaţii etc.) acordate beneficiarilor de protecţie temporară, pe parcursul anului de referinţă | Compania Naţională de Asigurări în Medicină |
| 4.3.25. Suma aferentă serviciilor beneficiarilor de protecţie temporară, pe subprogram, acoperită din mijloacele financiare transferate de către agenţiile Organizaţiei Naţiunilor Unite | Stoc (cifra la data de raportare) | Suma aferentă serviciilor beneficiarilor de protecţie temporară, pe subprograme, la sfârşitul anului de referinţă, acoperită din mijloacele financiare transferate de către agenţiile Organizaţiei Naţiunilor Unite (Organizaţia Internaţională pentru Migraţiune, Fondul pentru Copii al Naţiunilor Unite şi Agenţia Naţiunilor Unite pentru Sănătatea Sexuală şi Reproductivă) | Compania Naţională de Asigurări în Medicină |
|
4.4. MIGRAŢIA ŞI DEZVOLTAREA |
|||
| 4.4.1. Numărul granturilor destinate migranţilor şi/sau rudelor de gradul I ale acestora, acordate de către Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului | Flux anual | Numărul granturilor destinate migranţilor şi/sau rudelor de gradul I ale acestora, acordate de către Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, total, pe activităţi economice, cu dezagregări pe sexe şi ţările de provenienţă, pe parcursul anului de referinţă | Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării/ Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului |
| 4.4.2. Valoarea granturilor acordate migranţilor şi/sau rudelor de gradul I ai acestora de către Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului | Flux anual | Valoarea granturilor acordate migranţilor şi/sau rudelor de gradul I ai acestora de către Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, total, pe activităţi economice, cu dezagregări pe sexe şi pe ţări de provenienţă ale acestora, pe parcursul anului de referinţă | Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării/ Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului |
| 4.4.3. Numărul migranţilor beneficiari de instruiri pentru dezvoltarea capacităţilor antreprenoriale prin intermediul Organizaţiei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului | Flux anual | Numărul migranţilor beneficiari de instruiri pentru dezvoltarea capacităţilor antreprenoriale prin intermediul Organizaţiei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, total, pe sexe şi pe ţări de revenire, pe parcursul anului de referinţă | Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării/ Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului |
| 4.4.4. Numărul de investitori străini documentaţi în scop de activitate investiţională | Flux anual | Numărul de investitori străini documentaţi în scop de activitate investiţională, pe parcursul anului de referinţă | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 4.4.5. Numărul afacerilor lansate în mediul rural de către cetăţenii Republicii Moldova cu suportul Fondului Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă, total, cu/fără migranţi reveniţi, pe tipuri de finanţare (credit, credit cu porţiune de grant, grant), cu dezagregări pe sexe | Flux anual | Numărul afacerilor lansate în mediul rural cu suportul Fondului Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă, total, cu/fără migranţi reveniţi, pe tipuri de finanţare (credit, credit cu porţiune de grant, grant), cu dezagregări pe sexe, pe parcursul anului de referinţă | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare/Unitatea Consolidată de Implementarea Programelor cu sprijinul Fondului Internaţional pentru Dezvoltarea Agricolă |
| 4.4.6. Numărul afacerilor lansate cu participarea migranţilor reveniţi, total, pe ţări de revenire a acestora | Flux anual | Numărul afacerilor lansate cu participarea migranţilor reveniţi, total, pe ţări de revenire a acestora, pe parcursul anului de referinţă | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare/Unitatea Consolidată de Implementarea Programelor cu sprijinul Fondului Internaţional pentru Dezvoltarea Agricolă |
| 4.4.7. Numărul beneficiarilor de subvenţii din categoria migranţi reveniţi, cu dezagregări pe sexe | Flux anual | Numărul migranţilor reveniţi beneficiari de subvenţii din Fondul naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural, cu dezagregări pe sexe | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare/Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură |
| 4.4.8. Numărul asociaţiilor diasporei şi centrelor educaţionale de peste hotare, în evidenţă la Biroul Relaţii cu Diaspora | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul total al organizaţiilor diasporei care dispun de certificate de înregistrare peste hotare, aflate în evidenţă în baza de date a Biroului Relaţii cu Diaspora, la sfârşitul anului de referinţă. Dezagregări: pe ţări de reşedinţă ale diasporei şi tipuri (asociaţie, grup de iniţiativă, comunitate, centre educaţionale, altele) | Biroul Relaţii cu Diaspora |
| 4.4.9. Numărul de programe dedicate diasporei | Stoc (cifra la data de raportare) | Numărul de programe dedicate diasporei, active în anul de referinţă | Biroul Relaţii cu Diaspora |
| 4.4.10. Numărul de granturi acordate/ proiecte implementate în comun cu diaspora, dezagregate pe ţări de reşedinţă ale diasporei | Flux anual | Numărul total de granturi acordate/proiecte implementate în anul de referinţă în comun cu diaspora. Dezagregări: tip programe (ex., DAR, DEH, altele), pe ţări de reşedinţă ale diasporei, medii de reşedinţă unde au fost implementate în ţară | Biroul Relaţii cu Diaspora |
| 4.4.11. Numărul de copii şi tineri din diaspora implicaţi în programele de stabilire a legăturii cu ţara de origine | Flux anual | Numărul anual de copii şi tineri implicaţi în programele de stabilire a legăturii cu ţara de origine, la sfârşitul anului de referinţă | Biroul Relaţii cu Diaspora |
| 4.4.12. Numărul persoanelor din diaspora, profesionişti care colaborează cu instituţii la nivel central şi local din ţară, pe ţări de emigrare, domenii de activitate, tipuri de colaborare, forme de colaborare |
Flux anual | Numărul persoanelor din diaspora, profesionişti care colaborează cu instituţii la nivel central şi local din ţară. Dezagregări: pe ţări de emigrare, domenii de activitate, tipuri de colaborare, forme de colaborare, la sfârşitul anului de referinţă | Biroul Relaţii cu Diaspora |
| 4.4.13. Numărul de persoane care au beneficiat de asistenţă individuală la revenire conform Mecanismului naţional de asistenţă la revenire, Serviciului guvernamental de asistenţă la revenire | Flux anual | Numărul de persoane care au beneficiat de asistenţă individuală în etapa de revenire în cadrul Serviciului guvernamental de asistenţă la revenire (Dispoziţia Guvernului nr.81/2025 cu privire la instituirea Mecanismului naţional de asistenţă la revenire, https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=148423&lang=ro) | Biroul Relaţii cu Diaspora |
|
4.5. GUVERNAREA MIGRAŢIEI |
|||
| 4.5.1. Ţara îndeplineşte criteriile de politici naţionale eficiente, care facilitează migraţia şi mobilitatea ordonată, sigură, reglementată şi responsabilă a populaţiei, total, pe domenii (Drepturile migranţilor, Abordarea integrată a guvernării, Parteneriate, Bunăstarea migranţilor, Dimensiunea de mobilitate a crizelor, Migraţia sigură, ordonată şi reglementată) | indice | Este un indicator proxim, estimat la nivel global în baza indicatorilor de guvernanţă a migraţiei (în continuare - MGI). MGI este un cadru de evaluare comparativă a politicilor, include circa 90 de întrebări privind politicile naţionale de migraţie ale ţărilor, pe şase domenii ca şi indicatorul Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 10.7.2. Indicatorul oferă un tablou privind îndeplinirea de către ţară a criteriilor de politici naţionale eficiente, care facilitează migraţia şi mobilitatea ordonată, sigură, reglementată şi responsabilă a populaţiei (1 = Necesită progrese suplimentare; 2 = Îndeplineşte parţial; 3 = Îndeplineşte; 4 = Îndeplineşte pe deplin), pe 6 domenii de politică (Drepturile migranţilor, Abordarea integrată a guvernării, Parteneriate, Bunăstarea migranţilor, Dimensiunea de mobilitate a crizelor, Migraţia sigură, ordonată şi reglementată) | Organizaţia Internaţională pentru Migraţiune |
| Populaţia: | Populaţia cu reşedinţă obişnuită (rezidentă) – totalitatea persoanelor ce deţin cetăţenia Republicii Moldova, cetăţenia altor state şi apatrizii, care, la data de referinţă, au reşedinţă obişnuită pe teritoriul ţării. Reşedinţă obişnuită este definită ca locul în care persoana a trăit preponderent în ultimele 12 luni, indiferent de absenţele temporare (în scopul recreării, vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.). Pentru implementarea definiţiei, absenţele temporare cumulative de până la 3 luni nu sunt considerate o întrerupere a perioadei de 12 luni. Stoc – reprezintă datele statistice măsurate la sfârşitul perioadei de referinţă (OECD Glosarul de noţiuni statistice). Flux – reprezintă datele statistice acumulate pe parcursul perioadei de referinţă (OECD Glosarul de noţiuni statistice) |
||
[Anexa nr.1 în redacţia Hot.Guv. nr.542 din 26.08.2025, în vigoare 01.01.2026]
Anexa nr.2
la Hotărârea Guvernului nr.634/2012
ŞABLONUL PROFILULUI MIGRAŢIONAL EXTINS
AL REPUBLICII MOLDOVA
Lista abrevierilor şi acronimelor
[La necesitate]
Introducere
Profilul Migraţional Extins – raport statistic, conform unui şablon standardizat, care consolidează într-un mod structurat informaţia existentă din diferite surse privind migraţia şi dinamica acesteia, bazat pe o serie de indicatori cu privire la migraţie şi pe informaţii relevante politicilor, incluzând o analiză detaliată a impactului migraţiei asupra dezvoltării socioeconomice a ţării şi a bunăstării populaţiei, având scopul de a servi drept instrument de facilitare în elaborarea politicilor naţionale.
Datele-cheie
| [ŢARA] – Date-cheie | ||
| Geografie: | ||
| Suprafaţa totală, în km pătraţi1 | [ANUL] | |
| Economie şi dezvoltare: | ||
| PIB-ul pe cap de locuitor în USD2 | [ANUL] | Indicatorul 1.6.2. Rata de creştere a PIB-ului |
| Indicele dezvoltării umane3 | [ANUL] | Indicatorul 1.6.7. Indicele dezvoltării umane |
| Populaţia: | ||
| Total rezidenţi4 | [ANUL] | Indicatorul 1.1.1. Numărul total al populaţiei cu reşedinţă obişnuită |
| Previziune estimată5 | 2050 | ONU |
| Străini | [ANUL] | Indicatorul 3.2.1. Numărul total de străini şi apatrizi ce deţin permise de şedere, care locuiesc în Republica Moldova |
| Născuţi în străinătate | [ANUL] | Indicatorii 3.2.10. Numărul de persoane născute în străinătate, indiferent de cetăţenie |
| Migraţie internaţională: | ||
| Rata migraţiei nete6 internaţionale la 1000 de locuitori7 | [ANUL] | Indicatorul 1.1.8. Rata netă a migraţiei internaţionale |
|
Surse: [trebuie să se facă referire clară la sursa de unde este preluată fiecare estimare variabilă. De ex.:] 1 – [Raportat la nivel naţional, disponibil pe https://statistica.gov.md/files/files/publicatii_electronice/Moldova_in_cifre/2024/Moldova_cifre_2024.pdf] 2 – [În lipsa estimărilor naţionale, pot fi menţionate estimările FMI din baza de date World Economic Outlook – disponibile pe https://www.imf.org/en/Countries/MDA ] 3 – [Cea mai recentă valoare raportată de PNUD, disponibilă pe https://hdr.undp.org/data-center/human-development-index#/indicies/HDI] 4 – [Cea mai recentă estimare pentru numărul total al populaţiei rezidente disponibilă pe https://statistica.gov.md/ro/statistic_indicator_details/25 )] 5 – [Cea mai recentă estimare naţională sau cea raportată în baza de date UNDESA a Perspectivelor Mondiale privind Populaţia, varianta medie, disponibilă la https://population.un.org/wpp/ ] 6 – În continuare, migraţia internaţională are sensul de “migraţie”, cu excepţia cazului în care atributul “intern” este aşezat în faţa cuvântului “migraţie” sau “migrant”. 7 – [Cea mai recentă cifră comunicată de sursa naţională disponibilă pe https://statistica.gov.md/ro/news_release?domains%5B0%5D=33. Ca alternativă, poate fi preluată de pe https://population.un.org/wpp/ ] Unele cifre adiţionale ar putea fi găsite în baza de date ONU cu privire la migraţia internaţională, neluând în considerare diferenţele conceptuale. https://www.un.org/development/desa/pd/global-migration-database |
||
Sumar executiv
[Maximum 5 pagini. Obiectivul-cheie: informarea factorilor politici şi de decizie cu privire la principalele concluzii şi recomandări şi prezentarea unei imagini asupra situaţiei generale din ţară, cu relevanţă pentru migraţia internaţională şi internă.
Această secţiune ar trebui redactată într-un stil cât mai concis, atrăgând atenţia cititorului asupra principalelor tendinţe identificate în domeniul migraţiei, oferind argumente credibile cu privire la modul în care situaţia ar putea evolua pe termen scurt şi mediu.
Referinţe posibile:
- statutul ţării: de origine, de destinaţie sau de tranzit pentru migranţi;
- politicile-cheie pentru domeniul migraţiei, promovate de Guvern şi obiectivele majore;
- cadrul instituţional şi legislativ de gestionare a fenomenului migraţiei;
- impactul migraţiei asupra ţării de origine/destinaţie şi evoluţia fenomenului, provocări-cheie în maximizarea impactului pozitiv şi minimizarea riscurilor şi a provocărilor/ameninţărilor conexe;
- principalele recomandări şi sugestii pentru viitor – în context atât naţional, cât şi regional.]
Partea A: Tendinţe migraţionale
A.1. Scurt istoric şi principalii factori determinanţi
[Maximum 1-2 pagini. Se va oferi o perspectivă pe termen lung asupra dezvoltării istorice a ţării, precum şi principalele tendinţe de migraţie din trecut: migraţia internaţională vs. internă, voluntară vs. forţată, permanentă vs. temporară, principalele direcţii de destinaţie şi principalele ţări de origine pentru afluxuri, caracterul neregulat al fluxurilor migratorii, migraţia de tranzit.
Secţiunea va include o scurtă prezentare a principalilor factori (de atracţie şi de respingere) care determină migraţia spre, în interiorul şi dinspre ţară. Ar trebui descrise situaţia geopolitică şi mediul socioeconomic general (nivelul de dezvoltare, ocuparea forţei de muncă – deficit sau exces de forţă de muncă), contextul regional (integrare şi legături culturale).]
A.2. Modele actuale de migraţie
[Secţiunea A. 2 îşi propune să prezinte, în primul rând, cifrele şi tendinţele-cheie ale migraţiei, fără a evalua modul în care fiecare tendinţă şi proces afectează ţara de origine sau de destinaţie. Impactul fenomenului urmează a fi reflectat în Partea B care va analiza relaţia dintre migraţie şi dezvoltarea social-economică a ţării.
Această parte ar trebui să înceapă cu o scurtă prezentare generală a surselor de date utilizate şi a limitelor acestora în ceea ce priveşte disponibilitatea şi calitatea şi să indice diferenţele esenţiale dintre definiţiile naţionale şi cele acceptate pe plan internaţional (a se vedea anexa nr.1, Glosarul de termeni).
Trebuie să se facă o referire clară la sursa de date pentru fiecare număr menţionat, precum şi dacă datele se referă la stoc sau flux. Tendinţele şi modelele ar trebui prezentate într-un mod cât mai explicit, sub formă de grafice, diagrame şi scheme. Seriile dinamice de date sub formă de tabele vor fi prezentate în anexa nr.2. Tabele statistice. Fiecare grafic, diagramă, tabel va include referinţa la sursa datelor.
Diferenţierea pe vârste ar trebui să se facă în grupuri de 5 ani (0-4, 5-9 etc.), cu excepţia cazului când indicatorul prevede o altă clasificare.
Numai primele zece ţări (pentru ţara de cetăţenie, ţara de origine, ţara de reşedinţă etc.) ar putea fi raportate, celelalte ţări fiind grupate în categoria “altele”.
Perioada de referinţă este reprezentată de ultimii cinci ani. Dacă acestea nu există, se vor oferi orice date existente în funcţie de perioadă, care să permită analiza seriilor dinamice şi identificarea tendinţelor.
Estimările bazate pe opiniile experţilor ar trebui utilizate numai în cazul în care nu există date numerice credibile din surse naţionale sau internaţionale şi/sau în cazul necesităţii abordării aprofundate a unei situaţii specifice. Datele cu caracter similar obţinute din surse naţionale ar trebui să aibă prioritate faţă de informaţiile obţinute din surse internaţionale.]
A.2.1. Fluxul migraţiei internaţionale a cetăţenilor moldoveni şi stocul cetăţenilor moldoveni care locuiesc peste hotare
[Această secţiune are ca scop prezentarea datelor-cheie despre stocurile şi fluxurile de emigranţi, existente în ţară şi pe plan internaţional. Secţiunea va oferi date privind emigrarea autorizată a cetăţenilor moldoveni, emigraţia estimată în baza datelor traversării frontierei de stat, date despre cetăţeni moldoveni care locuiesc peste hotare, prezentate de către ţările gazdă obţinute de la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova.]
A.2.1.1. Emigraţia cetăţenilor
Modulul A.2.1.1. Fluxul de emigrări peste hotare ale cetăţenilor moldoveni, indicatori de bază:
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 2.1.1. Numărul anual de persoane care au emigrat autorizat din Moldova (emigrarea autorizată) | Flux anual | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 2.1.2. Rata de creştere a emigrărilor autorizate | Flux anual | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 2.1.3. Decalajul de gen al emigrării autorizate (femei/bărbaţi) | Flux anual | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 2.1.4. Proporţia relativă a emigranţilor (emigrarea autorizată) din mediul rural versus cel urban | Flux anual | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 2.1.5. Numărul anual de copii în vârstă de 0-17 ani (sub 18 ani) plecaţi cu părinţii peste hotare (emigrarea autorizată) | Flux anual | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 2.1.6. Numărul emigranţilor pe medii de reşedinţă, sexe şi grupe de vârstă | Flux anual | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale PRO şi statistica migraţiei |
| 2.3.10. Numărul de fapte şi evenimente de stare civilă produse în străinătate (în privinţa cetăţenilor Republicii Moldova), înscrise în registrele de stare civilă din Republica Moldova, dezagregat pe tipuri de acte: naşteri, decese, căsătorii, divorţuri | Flux anual | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
[Dacă sunt disponibile, s-ar putea face şi alte clasificări de date după grupe de vârstă, durata absenţei, ţara de origine, ţara de origine a părinţilor, care vor fi prezentate în tabelele de mai jos.]
A.2.1.2. Cetăţenii moldoveni care locuiesc peste hotare
Modulul A.2.1.2. Stocul cetăţenilor moldoveni care locuiesc peste hotare, indicatori de bază:
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 2.3.1. Numărul de cetăţeni moldoveni care au emigrat autorizat peste hotare, conform datelor din Republica Moldova după ţări, sexe, copii/adulţi | Stoc (cifra la data de raportare) | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 2.3.2. Numărul de cetăţeni moldoveni care se află peste hotare conform datelor traversării frontierei după perioada aflării peste hotare (până la 3 luni, de la 3 luni până la 1 an, de la 1 an până la 3 ani, de la 3 ani şi mai mult), sexe şi grupuri mari de vârste | Stoc (cifra la data de raportare) | IGPF, SI “Evidenţa Traversărilor Frontierei de Stat” |
| 2.3.3. Proporţia cetăţenilor moldoveni care se afla peste hotare de 12 luni si mai mult | Stoc (cifra la data de raportare) | IGPF, SI “Evidenţa Traversărilor Frontierei de Stat” |
| 2.3.4. Proporţia cetăţenilor moldoveni care se afla peste hotare de 3 ani şi mai mult | Stoc (cifra la data de raportare) | IGPF, SI “Evidenţa Traversărilor Frontierei de Stat” |
| 2.3.5. Numărul estimativ al cetăţenilor moldoveni care se află peste hotare, conform datelor misiunilor diplomatice şi/sau oficiilor consulare ale Republicii Moldova obţinute de la autorităţile din ţările gazdă | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Afacerilor Externe şi misiunile diplomatice şi/sau oficiile consulare ale Republicii Moldova |
A.2.1.3. Emigraţia pentru studii
[Sursele naţionale privind emigraţia studenţilor vor înregistra, cel mai probabil, cazurile care implică sprijinul statului (cum ar fi programe naţionale speciale în domeniul educaţional sau acorduri bilaterale privind schimbul de studenţi). Prin urmare, pentru a obţine o imagine completă, ar fi util de a examina şi datele din ţara de destinaţie.]
Modulul A.2.1.3. Fluxurile de ieşire şi stocurile emigranţilor, indicatori de bază:
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 4.2.12. Numărul de cetăţeni moldoveni care îşi fac studiile peste hotare în baza tratatelor internaţionale în domeniul educaţiei | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Educaţiei şi Cercetării |
Subiecte speciale
Emigraţia involuntară
Emigraţia involuntară, indicatori de bază:
| Indicatorul | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 2.3.8. Numărul de cetăţeni moldoveni înregistraţi ca solicitanţi de azil peste hotare | Stoc (cifra la data de raportare) | Baze de date internaţionale (în special Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi Euro stat) |
| 2.3.9. Numărul de cetăţeni moldoveni înregistraţi, recunoscuţi drept refugiaţi peste hotare | Stoc (cifra la data de raportare) | Baze de date internaţionale (în special Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi Euro stat) |
[O clasificare suplimentară a datelor s-ar putea face în funcţie de grupe de vârstă şi de sex.]
Migraţia temporară
Emigrarea temporară peste hotare:
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 2.2.1. Proporţia gospodăriilor cu cel puţin un membru care se află la lucru sau în căutare de lucru în străinătate | Stoc (cifra medie anuală) | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice |
| 2.2.2. Proporţia gospodăriilor cu copii în vârstă sub 18 ani cu cel puţin un membru care se află la lucru sau în căutare de lucru în străinătate în totalul gospodăriilor cu copii | Stoc (cifra medie anuală) | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice |
| 2.2.3. Distribuţia persoanelor de 15 ani şi peste, plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru | Stoc (cifra medie anuală) | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă |
| 2.2.4. Proporţia persoanelor inactive care intenţioneze să plece peste hotare după medii de reşedinţă şi sexe | Stoc (cifra medie anuală) | Biroul Naţional de Statistică, ancheta forţei de muncă |
Readmisia şi reîntoarcerea
Readmisia şi reîntoarcerea
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 2.4.1. Numărul persoanelor readmise în cadrul acordurilor de readmisie, dezagregat pe cetăţeni moldoveni şi străini, pe sexe, grupe de vârstă | Flux anual | IGM al MAI |
| 2.4.2. Numărul cetăţenilor moldoveni reîntorşi în anul de referinţă, înregistraţi cu statut de şomer la ANOFM, după sexe, vârstă, mediu de reşedinţă (urban/rural) şi nivelul de instruire | Flux anual | Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă |
| 4.4.11. Numărul de copii şi tineri din diaspora implicaţi în programele de stabilire a legăturii cu ţara de origine | Flux anual | Biroul Relaţii cu Diaspora |
| 4.4.13. Numărul de persoane care au beneficiat de asistenţă individuală la revenire conform Mecanismului naţional de asistenţă la revenire, Serviciul guvernamental de asistenţă la revenire | Flux anual | Biroul Relaţii cu Diaspora |
Prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe
Victime ale traficului de persoane:
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 2.5.1. Numărul victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de fiinţe umane asistate în sistemul de asistenţă socială, dezagregate multiplu (vârstă, sex, ţara de exploatare, dizabilitate, etnie, naţionalitate) | Flux anual | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Agenţia pentru Gestionarea Serviciilor Sociale cu Specializare Înaltă. Sursă a datelor va constitui: serviciile sociale teritoriale şi de plasament, activitatea echipelor multidisciplinare teritoriale |
| 2.5.2. Numărul infracţiunilor de trafic de fiinţe umane înregistrate, total, după ţările de destinaţie, sexe | Flux anual | Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane al INI al IGP |
| 2.5.3. Numărul victimelor de trafic de fiinţe umane înregistrate, după ţările de destinaţie, cetăţenie, sexe, grupe mari de vârste, tipuri de trafic, forme de exploatare | Flux anual | Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane al INI al IGP |
| 2.5.4. Numărul infracţiunilor de trafic de copii sub 18 ani | Flux anual | Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane al INI al IGP |
| 2.5.5. Numărul victimelor de trafic de copii sub 18 ani, după ţări de destinaţie, sexe | Flux anual | Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane al INI al IGP |
| 2.5.6. Numărul persoanelor anunţate în căutare, care au săvârşit infracţiuni de trafic de fiinţe umane | Flux anual | Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane al INI al IGP |
| 2.5.7. Numărul persoanelor reţinute, care au săvârşit infracţiuni de trafic de fiinţe umane (cu dezagregări pe articole) | Flux anual | Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane al INI al IGP |
| 2.5.8. Numărul de permise de şedere eliberate victimelor traficului de fiinţe umane | Flux anual | IGM al Ministerului Afacerilor Interne, Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane al INI al IGP |
A.2.2. Populaţia rezidentă de provenienţă străină
[Statele ar putea să clasifice populaţia rezidentă fie pe baza criteriului cetăţeniei, fie pe baza ţării de naştere. Dacă este utilizată o clasificare pe baza ambelor criterii, atunci ambele tipuri de date ar trebui să fie prezentate şi analizate. Trebuie să se acorde atenţie analizei datelor pe baza criteriului ţării de naştere în cazul regiunilor cu transformări politice şi de frontieră recente, care ar putea avea drept urmare includerea în stocul migranţilor internaţionali a unor persoane care s-au deplasat în interiorul ţării atunci când aceasta era încă un stat unitar şi s-a dezagregat mai târziu în mai multe state suverane. De asemenea, în această secţiune se vor prezenta date privind apatridia şi naturalizarea. Un modul separat va fi dedicat migraţiei reglementate şi integrării străinilor.]
A.2.2.1. Stocul populaţiei de provenienţă străină
Modulul A.2.2.1. Populaţia rezidentă de provenienţă străină, indicatori de bază:
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 3.2.1. Numărul total de străini şi apatrizi ce deţin permise de şedere/cărţi de rezidenţă, care locuiesc în Republica Moldova, conform datelor Registrului de stat al populaţiei, total, pe sexe, dezagregat pe ţări: UE resortisanţi ai ţărilor terţe | Stoc (cifra la data de raportare) | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 3.2.2. Rata de creştere a numărului străinilor şi apatrizilor | Stoc (cifra la data de raportare) | IGM al MAI |
| 3.2.3. Proporţia străinilor şi apatrizilor în numărul total de populaţie cu reşedinţă obişnuită | Stoc (cifra la data de raportare) | IGM al MAI |
| 3.2.4. Proporţia resortisanţilor ţărilor terţe din populaţia cu reşedinţă obişnuită | Stoc (cifra la data de raportare) | IGM al MAI |
| 3.2.5. Numărul de străini şi apatrizi care deţin permise de şedere/cărţi de rezidenţă după ţările de cetăţenie, cu dezagregări pe medii de reşedinţă, vârste şi sexe conform datelor Registrului de stat al populaţiei | Stoc (cifra la data de raportare) | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 3.2.7. Proporţia străinilor şi apatrizilor care locuiesc în mediul urban | Stoc (cifra la data de raportare) | IGM al MAI |
| 3.2.8. Numărul anual de persoane naturalizate | Flux anual | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 3.2.9. Numărul persoanelor naturalizate după ţara anterioară de cetăţenie | Stoc (cifra la data de raportare) | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 3.2.10. Numărul de persoane născute în străinătate, indiferent de cetăţenie | Stoc (cifra la data de raportare) | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 3.2.11. Rata de creştere a numărului de persoane născute în străinătate | Stoc (cifra la data de raportare) | IGM al MAI |
| 3.2.12. Proporţia persoanelor născute în străinătate în numărul total al populaţiei cu reşedinţă obişnuită | Stoc (cifra la data de raportare) | IGM al MAI |
| 3.2.13. Numărul persoanelor născute în străinătate, indiferent de cetăţenie, după ţările de naştere | Stoc (cifra la data de raportare) | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
[În cazul în care sunt disponibile date complete referitoare la populaţia de origine străină, s-ar putea face o clasificare suplimentară în alte subcategorii: vârsta, statutul profesional, ocupaţia, nivelul de educaţie, altele.]
A.2.2.2. Imigrarea anuală a străinilor
Modulul A.2.2.2. Imigrarea străinilor:
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 3.1.1. Numărul anual de persoane care au obţinut statut de imigrant în Republica Moldova | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.1.2. Rata de creştere a numărului persoanelor cu statut de imigrant | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.1.3. Decalajul de gen pentru persoanele cu statut de imigrant | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.1.4. Numărul persoanelor cu statut de imigrant după: (i) ţara de cetăţenie; (ii) nivelul de instruire; (iii) scopul sosirii | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.1.5. Numărul anual de persoane cu statut de imigrant, cu studii medii de specialitate/studii superioare/grade ştiinţifice | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.1.6. Rata de creştere a numărului de persoane cu statut de imigrant cu studii medii de specialitate/ studii superioare/grade ştiinţifice | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.1.7. Proporţia persoanelor cu statut de imigrant cu studii medii de specialitate/studii superioare/grade ştiinţifice în rândul străinilor imigranţi | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.1.8. Numărul imigranţilor pe medii de reşedinţă, sexe şi grupe de vârstă | Flux anual | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale populaţiei cu reşedinţă obişnuită (PRO) şi statistica migraţiei |
A.2.2.3. Migraţia reglementată
Modulul A.2.2.3. Migraţia internaţională a populaţiei de provenienţă străină, indicatori de bază:
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 3.4.1. Numărul de permise de şedere/cărţi de rezidenţă eliberate după scop, durata de valabilitate, pe ţări (top 10 state şi altele) | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.4.2. Structura numărului de permise de şedere/cărţi de rezidenţă după scop (muncă, studii, reunificarea familie ş.a.), % | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.4.3. Numărul cetăţenilor UE care au obţinut permise de şedere/cărţi de rezidenţă în anul de referinţă, total, sexe, vârste, ţări de origine | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.4.4. Numărul resortisanţilor ţărilor terţe cărora li s-a acordat dreptul de şedere în anul de referinţă, total, pe sexe, cu dezagregări pe scopul şederii (în scopul formării şi reîntregirii familiei; în scop de studii; în scop de muncă; activităţi investiţionale, alte scopuri) | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.4.5. Numărul de permise/carte de rezidenţă deţinute de cetăţeni UE, valabile la sfârşitul perioadei de referinţă, total, dezagregate pe vârstă şi sexe | Stoc (cifra la data de raportare) | IGM al MAI |
| 3.4.6. Numărul de permise de şedere/ carte de rezidenţă valabile la sfârşitul perioadei de referinţă deţinute de resortisanţii ţărilor terţe, total, dezagregate pe vârstă şi sexe | Stoc (cifra la data de raportare) | IGM al MAI |
| 3.4.7. Numărul de permise de şedere/carte de rezidenţă acordate străinilor pentru muncă sezonieră, după durată de valabilitate, sector economic şi cetăţenie | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.4.8. Numărul de străini care deţin permis de şedere/carte de rezidenţă permanentă, la sfârşitul anului de referinţă, pe grupe de vârste, dezagregat pe cetăţeni UE şi resortisanţi ai ţărilor terţe | Stoc (cifra la data de raportare) | IGM al MAI |
| 3.4.9. Rata de creştere a numărului de deţinători ai permiselor de şedere/carte de rezidenţă permanentă | Stoc (cifra la data de raportare) | IGM al MAI |
| 3.4.10. Proporţia străinilor care locuiesc în ţară de cel puţin 5 ani, dezagregat pe cetăţeni UE şi resortisanţi ai ţărilor terţe | Stoc (cifra la data de raportare) | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 3.4.11. Numărul anual de resortisanţi ai ţărilor terţe care au obţinut pentru prima dată permis de şedere/carte de rezidenţă provizorie, în anul de referinţă, după scopul şederii | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.4.12. Numărul străinilor care deţin permis de şedere/carte de rezidenţă provizorie valabil(ă) la sfârşitul anului de referinţă, dezagregat pe cetăţeni UE şi resortisanţi ai ţărilor terţe, după scopul şederii | Stoc (cifra la data de raportare) | IGM al MAI |
| 3.4.13. Numărul organizaţiilor etnoculturale acreditate pe lângă Agenţia Relaţii Interetnice, total, pe medii de reşedinţă | Stoc (cifra la data de raportare) | Agenţia Relaţii Interetnice |
| 3.4.14. Numărul de activităţi culturale organizate de către organizaţiile etnoculturale acreditate pe lângă Agenţia Relaţii Interetnice | Flux anual | Agenţia Relaţii Interetnice |
A.2.2.4. Protecţia internaţională
[Acest modul are ca scop prezentarea stocurilor şi fluxurilor de migranţi care ajung forţat în ţară sau au deja reşedinţa pe teritoriul ei. Migraţia involuntară – sau “forţată” – poate avea loc din mai multe motive, inclusiv conflicte şi persecuţii politice, dar şi degradarea rapidă sau treptată a mediului.]
Modulul A.2.2.4. Protecţia internaţională, indicatori de bază:
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 3.7.1. Numărul anual al solicitanţilor de azil (prima solicitare), după ţările de cetăţenie, vârstă, sexe | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.7.2. Numărul anual al solicitanţilor de azil, total, după ţările de cetăţenie, vârstă şi sexe | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.7.3. Proporţia solicitanţilor de azil la prima solicitare, din totalul solicitanţilor de azil | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.7.4. Proporţia solicitanţilor de azil la prima solicitare, din totalul populaţiei (la 1000 persoane) | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.7.5. Raportul de feminitate în rândul solicitanţilor de azil | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.7.6. Numărul solicitanţilor de azil ai căror decizii au fost adoptate în cadrul unor proceduri accelerate | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.7.7. Numărul anual de beneficiari de protecţie umanitară, inclusiv apatrizi | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.7.8. Numărul de persoane cărora li s-a respins acordarea protecţiei umanitare, după cetăţenie, vârstă şi sexe | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.7.9. Proporţia de persoane cărora li s-a respins acordarea protecţiei umanitare, din totalul solicitanţilor, după cetăţenie | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.7.10. Numărul solicitanţilor de azil cu cereri retrase, în funcţie de vârstă, sex, cetăţenie, tipul de retragere (personal, la solicitare) şi statutul minorului (însoţit, neînsoţit, separat) | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.7.11. Numărul solicitanţilor de azil cu cereri pe rol la sfârşitul anului de referinţă, total, după cetăţenie, vârstă şi sexe | Stoc (cifra la data de raportare) | IGM al MAI |
| 3.7.12. Rata de creştere a numărului solicitanţilor de azil cu cereri pe rol | Stoc (cifra la data de raportare) | IGM al MAI |
| 3.7.16. Numărul de decizii de azil în primă etapă, examinate de autoritatea naţională competentă, în funcţie de rezultat (pozitiv, negativ) în anul de referinţă, după cetăţenie, vârstă şi sexe | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.7.17. Numărul persoanelor incluse în programele de integrare în anul de referinţă cu dezagregări după cetăţenie şi sexe | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.7.18. Numărul de persoane care au beneficiat de recepţia şi cazarea temporară în Centrul de cazare al IGM, în anul de referinţă | Flux anual | IGM al MAI |
Subiecte speciale
Apatrizii
| Indicatorul | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 3.2.6. Numărul apatrizilor în rândul străinilor, conform datelor Registrului de stat al populaţiei | Stoc (cifra la data de raportare) | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 3.7.13. Numărul de persoane cărora li s-a acordat statut de apatrid în anul de referinţă | Flux anual | IGM al MAI |
Refugiaţi
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 3.7.14. Numărul de refugiaţi (Conv. 51) în Republica Moldova | Stoc (cifra la data de raportare) | IGM al MAI |
| 3.7.15. Rata de creştere a numărului de refugiaţi (Conv. 51) | Stoc (cifra la data de raportare) | IGM al MAI |
Persoane strămutate
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 3.7.19. Numărul de beneficiari de protecţie temporară, inclusiv minori, cu dezagregări după cetăţenie, raioane, sexe şi vârstă | Stoc (cifra la data de raportare) | IGM al MAI |
| 3.7.20. Numărul persoanelor strămutate cazate, la sfârşitul anului de referinţă: total, tip cazare (centre acreditate, familii), sex, grupe de vârstă (5 ani şi mai mici, 6-10 ani, 11-17 ani, 18-59 de ani, 60 de ani şi mai mult), cu/fără dizabilitate | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, SI “UAHELP” |
| 3.7.21. Numărul persoanelor de 18-59 de ani strămutate cazate, care solicită un loc de muncă sau sunt angajate, la sfârşitul anului de referinţă | Flux anual | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, SI “UAHELP” |
A.2.2.5. Imigrarea nereglementată
[Acest modul are ca scop prezentarea informaţiei despre fluxurile migraţionale nereglementate: încălcarea regulilor de şedere, refuzul acordării dreptului de şedere, returnarea etc.]
Modulul A.2.2.5. Imigrarea nereglementată, indicatori de bază:
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 3.9.1. Numărul de străini care au încălcat regulile de şedere şi plasare în câmpul muncii pe teritoriul Republicii Moldova | Flux anual | IGM al MAI, Serviciul Tehnologii Informaţionale al MAI |
| 3.9.2. Numărul de străini cărora li s-a revocat dreptul de şedere în Republica Moldova | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.9.3. Numărul de străini cărora li s-a refuzat acordarea dreptului de şedere în Republica Moldova | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.9.4. Proporţia străinilor cărora li s-a refuzat acordarea dreptului de şedere în Republica Moldova din totalul de solicitanţi ai dreptului de şedere | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.9.5. Numărul de resortisanţi ai ţărilor terţe, în privinţa cărora a fost dispusă măsura returnării de pe teritoriul Republicii Moldova, după cetăţenie, sexe şi vârstă | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.9.6. Numărul de resortisanţi ai ţărilor terţe care au fost reîntorşi în urma unei decizii de returnare, după tipul deciziei de returnare, cu dezagregări după cetăţenie, vârstă şi sex | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.9.7. Numărul de străini declaraţi indezirabili pe teritoriul Republicii Moldova | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.9.8. Numărul de străini luaţi în custodie publică | Flux anual | IGM al MAI |
A.2.3. Mobilitatea generală transfrontalieră
[Secţiunea va prezenta date privind traversările frontierei atât la ieşire din ţară, cât şi la intrare. Vor fi oferite informaţii despre cetăţenii moldoveni şi despre străini, inclusiv date privind acordarea vizelor de intrare în ţară.]
A.2.3.1. Mobilitatea transfrontalieră
Modulul A.2.3.1. Mobilitatea transfrontalieră, indicatori de bază:
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 3.8.1. Numărul de intrări ale cetăţenilor moldoveni înregistrate la frontiera de stat | Flux anual | IGPF, SI “Evidenţa Traversărilor Frontierei de Stat” |
| 3.8.2. Numărul de intrări ale străinilor înregistrate la frontiera de stat | Flux anual | IGPF, SI “Evidenţa Traversărilor Frontierei de Stat” |
| 3.8.3. Rata creşterii numărului de intrări ale străinilor înregistrate la frontiera de stat | Flux anual | IGPF, SI “Evidenţa Traversărilor Frontierei de Stat” |
| 3.8.4. Numărul de persoane cărora li s-a refuzat intrarea în Republica Moldova la frontieră, dezagregat pe cetăţeni UE şi resortisanţi ai ţărilor terţe | Flux anual | IGPF, SI “Evidenţa Traversărilor Frontierei de Stat” |
| 3.8.5. Numărul de ieşiri ale cetăţenilor moldoveni înregistrate la frontiera de stat | Flux anual | IGPF, SI “Evidenţa Traversărilor Frontierei de Stat” |
| 3.8.6. Numărul de ieşiri ale străinilor înregistrate la frontiera de stat | Flux anual | IGPF, SI “Evidenţa Traversărilor Frontierei de Stat” |
| 3.8.7. Rata de creştere a numărului de ieşiri ale cetăţenilor moldoveni înregistrate la frontiera de stat | Flux anual | IGPF, SI “Evidenţa Traversărilor Frontierei de Stat” |
| 3.8.8. Numărul de traversări ale frontierei spre Republica Moldova, pe segmente ale frontierei (terestră: Ucraina, Romania; aeriană), căi de traversare | Flux anual | IGPF, SI “Evidenţa Traversărilor Frontierei de Stat” |
| 3.8.9. Numărul de traversări ale frontierei din Republica Moldova, pe segmente ale frontierei (terestră: Ucraina, Romania; aeriană) | Flux anual | IGPF, SI “Evidenţa Traversărilor Frontierei de Stat” |
| 3.8.13. Numărul străinilor care au obţinut permis de mic trafic de frontieră | Flux anual | Agenţia Servicii Publice |
A.2.3.2. Vize
Modulul A.2.3.2. Vize, indicatori de bază:
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 3.8.10. Numărul anual de vize solicitate | Flux anual | Ministerul Afacerilor Externe |
| 3.8.11. Numărul anual de vize eliberate de Ministerul Afacerilor Externe şi misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova | Flux anual | Ministerul Afacerilor Externe şi misiunile diplomatice şi oficiile consulare |
| 3.8.12. Numărul anual de solicitări de vize refuzate | Flux anual | Ministerul Afacerilor Externe |
[Dacă sunt date disponibile, s-ar putea face şi alte dezagregări după ţări de origine, vârste ale beneficiarilor de vize, altele.]
Partea B: Impactul şi incluziunea
[Spre deosebire de secţiunea A, care are drept scop prezentarea datelor-cheie despre stocurile şi fluxurile de migraţie, cum ar fi dimensiunea totală, direcţiile principale, cauzele migraţiei, secţiunea B ar trebui să ofere o analiză mai profundă şi mai complexă a legăturii dintre migraţie şi diverse aspecte ale dezvoltării socioeconomice a ţării de primire/de plecare a populaţiei.
Analiza acestei secţiuni se poate completa cu date şi informaţii din surse secundare (cum ar fi cercetări efectuate la nivel naţional sau internaţional). Cu toate acestea, argumentele menţionate ar trebui să fie exprimate într-un mod cât mai obiectiv.
Odată cu conceptualizarea impactului migraţiei, ar trebui să se facă distincţie între două niveluri-cheie: impactul migraţiei asupra societăţii şi economiei în ansamblu sau “impact la nivel macro” şi impactul asupra individului migrant şi asupra gospodăriei şi familiei sale sau “impact la nivel micro”. Secţiunea abordează, în principal, ambele tipuri: este analizat impactul pe baza datelor privind tendinţele de migraţie şi indicatorii socioeconomici, precum şi analiza situaţiei populaţiei în baza datelor cercetărilor statistice în gospodării, realizate anual în ţară.
Un alt aspect important de reţinut în timp ce se efectuează o analiză a impactului migraţiei este separarea impactului direct de cel indirect, sau “colateral”, al migraţiei.
Analiza impactului ar putea lua în considerare, de asemenea, durata, adică dacă acesta este limitat în timp, sau pe termen scurt (cum ar fi cheltuirea în totalitate a remiterilor pentru bunuri consumabile), sau pe termen lung (investirea remiterilor). Indicatorii de evaluare a impactului ar putea fi cantitativi, calitativi şi decizionali.]
B.1. Migraţia şi evoluţia demografică
[Secţiunea urmează să analizeze impactul migraţiei asupra situaţiei demografice din ţară: îmbătrânirea populaţiei, concentrarea populaţiei în mediul urban, depopularea şi îmbătrânirea mediului rural etc.]
Posibile surse de date:
Naţionale: Recensământul populaţiei; registre administrative; estimări anuale ale populaţiei; evidenţa traversărilor frontierei; sondaje ale gospodăriilor.
Internaţionale: UNDESA
| Grupa de indicatori 1.1. Indicatori demografici generali | 8 indicatori |
| Grupa de indicatori 1.2. Componenţa demografică a populaţiei | 3 indicatori |
| Grupa de indicatori 1.3. Populaţia urbană versus cea rurală | 9 indicatori |
| Grupa de indicatori 3.3. Componenţa demografică a populaţiei de provenienţă străină | 4 indicatori |
B.1.1. Date demografice generale
Grupa de indicatori 1.1.
INDICATORI DEMOGRAFICI GENERALI
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 1.1.1. Numărul total al populaţiei cu reşedinţă obişnuită | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizări anuale ale populaţiei cu reşedinţă obişnuită (PRO) |
| 1.1.2. Rata de creştere/descreştere a populaţiei cu reşedinţă obişnuită | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale PRO |
| 1.1.3. Rata de natalitate | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, statistica vitală |
| 1.1.4. Rata de mortalitate | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, statistica vitală |
| 1.1.5. Rata sporului natural | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, statistica vitală |
| 1.1.6. Rata brută de imigrare | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale PRO şi statistica migraţiei |
| 1.1.7. Rata brută de emigrare | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale PRO şi statistica migraţiei |
| 1.1.8. Rata netă a migraţiei | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale PRO şi statistica migraţiei |
B.1.2. Componenţa demografică a populaţiei
Grupa de indicatori 1.2.
COMPONENŢA DEMOGRAFICĂ A POPULAŢIEI
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 1.2.1.1. Raportul de dependenţă demografică (definiţia naţională) | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.2.1.2. Raportul de dependenţă demografică (definiţia internaţională) | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
| 1.2.2. Numărul populaţiei cu reşedinţă obişnuită pe sexe şi grupe de vârstă | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, actualizările anuale ale statisticii cu privire la populaţie |
B.1.3. Populaţia urbană versus cea rurală
Grupa de indicatori 1.3.
POPULAŢIA URBANĂ VERSUS CEA RURALĂ
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 1.3.1. Numărul total al populaţiei urbane cu reşedinţă obişnuită | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale PRO |
| 1.3.2. Rata de urbanizare | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale PRO |
| 1.3.3. Rata de creştere a populaţiei urbane | Date privind fluxul anual şi stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale PRO |
| 1.3.4. Rata de dependenţă demografică în mediul urban (definiţie internaţională) | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale PRO |
| 1.3.5. Raportul de vârstă înaintată în mediul urban | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale PRO |
| 1.3.6. Raportul de feminitate pentru populaţia cu vârsta de 65 de ani şi peste în mediul urban | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale PRO |
| 1.3.7. Rata de dependenţă demografică în mediul rural (definiţie internaţională) | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale PRO |
| 1.3.8. Raportul de vârstă înaintată în mediul rural | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale PRO |
| 1.3.9. Raportul de feminitate pentru populaţia cu vârsta de 65 de ani şi peste în mediul rural | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale PRO |
B.1.4. Populaţia de provenienţă străină
Grupa de indicatori 3.3.
COMPONENŢA DEMOGRAFICĂ POPULAŢIEI DE PROVENIENŢĂ STRĂINĂ
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 3.3.1. Proporţia străinilor în totalul populaţiei cu reşedinţă obişnuită cu vârsta sub 15 ani | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie), Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 3.3.2. Proporţia străinilor în totalul populaţiei cu reşedinţă obişnuită cu vârsta de 65 de ani şi peste | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie), Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 3.3.3. Raportul de feminitate pentru străini | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie), Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 3.3.4. Structura relativă pe vârste şi sexe a străinilor în comparaţie cu populaţia cu reşedinţă obişnuită | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie), Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
[În cazul în care sunt disponibile date complete referitoare la populaţia de origine străină, s-ar putea face o clasificare suplimentară în alte subcategorii: în funcţie de ţara de origine, ţara de origine a părinţilor, statutul profesional, ocupaţia, nivelul de educaţie.]
B.2. Migraţia şi dezvoltarea economică
[Secţiunea urmează să analizeze impactul economic la nivel global al migraţiei cu accent pe remiteri, inclusiv impactul acestora asupra nivelului de trai al populaţiei.]
Posibile surse de date:
Naţionale: Biroul Naţional de Statistică, Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Finanţelor, Banca Naţională, alte autorităţi competente.
Internaţionale: FMI şi Banca Mondială.
| Grupa de indicatori 1.6. Indicatori economici globali | 8 indicatori |
| Grupa de indicatori 1.7. Remiterile | 5 indicatori |
| Grupa de indicatori 4.4. Migraţia şi dezvoltarea | 10 indicatori |
B.2.1. Context macroeconomic
Grupa de indicatori 1.6.
INDICATORI ECONOMICI GLOBALI
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 1.6.1. PIB | Biroul Naţional de Statistică, conturile naţionale | |
| 1.6.2. Rata de creştere a PIB-ului | Biroul Naţional de Statistică, conturile naţionale | |
| 1.6.3. PIB per locuitor | Biroul Naţional de Statistică, conturile naţionale | |
| 1.6.4. Rata de creştere a PIB per locuitor | Biroul Naţional de Statistică, conturile naţionale | |
| 1.6.5.1. Rata sărăciei absolute | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice | |
| 1.6.5.2. Ponderea populaţiei aflate sub pragul internaţional al sărăciei de 4,3 dolari SUA pe zi | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice | |
| 1.6.6. Proporţia copiilor sub 18 ani care trăiesc în gospodării sub pragul sărăciei | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice | |
| 1.6.7. Indicele dezvoltării umane | Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Raportul Naţional al Dezvoltării Umane |
B.2.2. Remiterile
Grupa de indicatori 1.7.
REMITERILE
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 1.7.1. Proporţia gospodăriilor care primesc remitenţe | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice |
| 1.7.2. Proporţia remitenţelor în venitul disponibil al gospodăriilor casnice dependente de remitenţe | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice |
| 1.7.3. Rata sărăciei absolute a populaţiei din gospodăriile care primesc remitenţe | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice |
| 1.7.4. Rata sărăciei absolute a populaţiei din gospodăriile care primesc remitenţe, dacă nu ar primi remitenţe | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice |
| 1.7.5. Remiteri personale, pe regiuni geografice ale lumii | Flux anual | Banca Naţională a Moldovei |
B.2.3. Migraţia şi dezvoltarea
B.2.3.1. Potenţialul migranţilor şi a veniturilor din remitenţe
Grupa de indicatori 4.4.
MIGRAŢIA ŞI DEZVOLTAREA
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 4.4.1. Numărul granturilor destinate migranţilor şi/sau rudelor de gradul I ale acestora, acordate de către Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului | Flux anual | Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării/ Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului |
| 4.4.2. Valoarea granturilor acordate migranţilor şi/sau rudelor de gradul I ale acestora, de către Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului | Flux anual | Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării/ Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului |
| 4.4.3. Numărul migranţilor beneficiari de instruiri pentru dezvoltarea capacităţilor antreprenoriale, prin intermediul Organizaţiei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului | Flux anual | Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării/ Organizaţia pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului |
| 4.4.5. Numărul afacerilor lansate în mediul rural de către cetăţenii RM cu suportul IFAD, total, cu/fără migraţi reveniţi, pe tipuri de finanţare (credit, credit cu porţiune de grant, grant), cu dezagregări pe sexe | Flux anual | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare/ UCIP IFAD |
| 4.4.6. Numărul afacerilor lansate cu participarea migraţilor reveniţi, total, pe ţări de revenire ale acestora | Flux anual | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare/ UCIP IFAD |
| 4.4.7. Numărul beneficiarilor de subvenţii din categoria migraţi reveniţi, cu dezagregări pe sexe | Flux anual | Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare/ Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură |
B.2.3.2. Valorificarea diasporei
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 4.4.8. Numărul asociaţiilor diasporei şi al centrelor educaţionale de peste hotare, în evidenţă la Biroul Relaţii cu Diaspora | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Relaţii cu Diaspora |
| 4.4.9. Numărul de programe dedicate diasporei | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Relaţii cu Diaspora |
| 4.4.10. Numărul de granturi acordate/proiecte implementate în comun cu diaspora, dezagregate pe ţări de reşedinţă ale diasporei | Flux anual | Biroul Relaţii cu Diaspora |
B.2.3.3. Implicarea străinilor
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 4.4.4. Numărul de investitori străini documentaţi în scop de activitate investiţională | Flux anual | IGM al MAI |
| 4.1.9. Numărul persoanelor asigurate plătitori de contribuţii în sistemul public de asigurări sociale, cu cetăţenie străină, cu dezagregări pe sexe şi ţara de cetăţenie a plătitorului de contribuţii | Stoc (cifra la data de raportare) | Casa Naţională de Asigurări Sociale, Sistemul informaţional “Protecţia Socială” |
Opţional: Întrebări în sprijinul analizei migraţiei
Contribuie migraţia la scăderea/creşterea nivelului de economisire în economie, influenţând prin aceasta în mod negativ/pozitiv creşterea economică?
Contribuie migraţia la creşterea/scăderea nivelului investiţiilor în economie, influenţând prin aceasta în mod negativ/pozitiv creşterea economică? (Efectele asupra investiţiilor pot proveni, de exemplu, prin intermediul remiterilor, prin intermediul investiţiilor străine directe din diaspora şi prin influenţa pe care fluxurile financiare legate de migraţie o pot avea în ceea ce priveşte încurajarea altor investitori.)
Contribuie migraţia la creşterea/reducerea producţiei în economie (de exemplu, afectând capacitatea gospodăriilor de a consuma şi de a produce bunuri locale)?
Contribuie migraţia la inovare (de exemplu, prin transfer de cunoştinţe şi tehnologii)?
Contribuie migraţia la trecerea de la economia de subzistenţă la cea financiară, ceea ce favorizează dezvoltarea economiei de piaţă?
Contribuie emigraţia şi afluxul de remiteri la scăderea stimulentelor Guvernului pentru dezvoltarea economiei (care conduc la dependenţă)?
Generează migraţia, prin remiteri, inflaţie, crescând puterea de cumpărare fără a afecta productivitatea?
Ajută migraţia, prin remiteri, la consolidarea poziţiei macroeconomice a ţării, influenţând în mod pozitiv oferta de valută străină?
Stimulează migraţia dezvoltarea sistemului financiar intern, prin noi servicii pentru gospodăriile care primesc remiteri, ducând în schimb la lărgirea infrastructurii financiare?
Subminează utilizarea de către remiteri a sistemelor bancare şi de transfer de bani informale sistemul bancar oficial?
Împiedică statutul ilegal al migraţilor din ţările de destinaţie utilizarea de către aceştia a sistemului bancar oficial pentru a trimite remiterile?
Sunt descurajaţi migranţii să utilizeze canalele oficiale din cauza cursurilor valutare nepotrivite, aplicate la operaţiunile de schimb valutar, sau a reglementărilor greoaie?
Costurile ridicate de transfer diminuează în mod considerabil sumele primite de gospodăriile din ţările de origine?
Descurajează impozitarea capitalului repatrierea capitalului în economia din ţară?
Restrânge înţelegerea limitată a sistemului financiar utilizarea de către beneficiarii de remiteri a sistemului financiar? E posibil ca asigurarea educaţiei financiare să crească procentul remiterilor care îşi economisesc sau investesc remiterile?
Permite afluxul de lucrători migranţi producătorilor autohtoni de mărfuri să se extindă şi să producă bunuri pentru export?
Contribuie migraţia la creşterea cererii de produse naţionale în ţările de destinaţie (din diaspora etc.)?
Contribuie remiterile care vin în ţară la scumpirea monedei naţionale, subminând competitivitatea?
Oferă migraţia o strategie a mijloacelor de trai pentru agricultori, în cazul unor recolte slabe sau al lipsei de alimente?
Afectează migraţia viabilitatea agriculturii prin limitarea resurselor de forţă de muncă?
Contribuie remiterile la investiţii în materiale şi tehnici agricole, asigurând o productivitate mai ridicată şi o securitate alimentară sporită?
Ce impact specific are migraţia, în termeni de vârstă şi sex, asupra agriculturii/dezvoltării rurale?
Contribuie migraţia la supraaglomerarea/dezafectarea infrastructurii în regiuni/zone cu intrări/ieşiri masive, având ca rezultat reducerea accesului sau calităţii pentru migranţi şi/sau comunităţile locale?
Au imigranţii din ţara/regiunea dvs. acces mai redus la servicii de infrastructură decât cetăţenii/localnicii?
Au migranţii care se întorc dificultăţi în a accesa servicii de infrastructură (locuinţe etc.)?
Afectează genul migranţilor accesul la infrastructura de bază (apă potabilă sigură pentru consum şi canalizare)?
Conduce migraţia la o penurie de competenţe care afectează planurile de dezvoltare a infrastructurii?
Au fost introduse noi competenţe/metode în asigurarea infrastructurii din ţară ca urmare a întoarcerii muncitorilor care au migrat şi au dobândit formare profesională şi experienţă în străinătate?
Investeşte diaspora în infrastructura din ţara ei de origine (în imobiliare)?
Acţionează migraţia ca stimulent sau formă de constrângere pentru investirea banilor publici (de către Guvern sau autorităţile locale) în infrastructură, afectând astfel accesul la servicii şi calitatea acestora?
Contribuie migraţia la creşterea (scăderea) stimulentelor pentru investiţii private în şi/sau furnizarea privată de servicii de infrastructură (utilităţi şi locuinţe)?
B.3. Migraţia, ocuparea forţei de muncă şi piaţa forţei de muncă
[Secţiunea urmează să prezinte aspecte legate de ocupare şi angajare pe piaţa forţei de muncă, impactul migraţiei asupra forţei de muncă, forţa de muncă străină/imigranţii, alte aspecte conexe. ]
Posibile surse de date:
Naţionale: Biroul Naţional de Statistică: estimări ale populaţiei, sondaje privind forţa de muncă; Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă: evidenţe administrative (date despre şomaj, locuri de muncă vacante), sondaje ale angajatorilor; registre administrative; alte evidenţe conexe.
Internaţionale: Baza de date a ILO LABORSTA, disponibilă pe http://laborsta.ilo.org/
| Grupa de indicatori 1.5. Indicatorii forţei de muncă | 18 indicatori |
| Grupa de indicatori 1.4. Populaţia în vârstă aptă de muncă | 6 indicatori |
| Grupa de indicatori 3.5. Populaţia străină în vârstă de muncă | 7 indicatori |
| Grupa de indicatori 3.6. Străinii pe piaţa forţei de muncă | 4 indicatori |
B.3.1. Caracteristicile pieţei muncii
Grupa de indicatori 1.5.
INDICATORII FORŢEI DE MUNCĂ
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 1.5.1. Forţa de muncă, mii de persoane | Stoc (date medii anuale) | Biroul Naţional de Statistică, Ancheta forţei de muncă |
| 1.5.2. Rata de creştere a forţei de muncă, % | Stoc (date medii anuale) | Biroul Naţional de Statistică, Ancheta forţei de muncă |
| 1.5.3. Rata de participare la forţa de muncă, % | Stoc (date medii anuale) | Biroul Naţional de Statistică, Ancheta forţei de muncă |
| 1.5.4. Populaţia ocupată, mii de persoane | Stoc (date medii anuale) | Biroul Naţional de Statistică, Ancheta forţei de muncă |
| 1.5.5. Rata de creştere a populaţiei ocupate, % | Stoc (date medii anuale) | Biroul Naţional de Statistică, Ancheta forţei de muncă |
| 1.5.6. Şomeri conform definiţiei Biroului Internaţional al Muncii, mii persoane | Stoc (date medii anuale) | Biroul Naţional de Statistică, Ancheta forţei de muncă |
| 1.5.7. Rata de creştere a şomerilor (conform definiţiei Biroului Internaţional al Muncii), % | Stoc (date medii anuale) | Biroul Naţional de Statistică, Ancheta forţei de muncă |
| 1.5.8. Populaţia în afara forţei de muncă, mii persoane | Stoc (date medii anuale) | Biroul Naţional de Statistică, Ancheta forţei de muncă |
| 1.5.9. Rata tinerilor NEET | Stoc (date medii anuale) | Biroul Naţional de Statistică, Ancheta forţei de muncă |
| 1.5.10.1. Rata de participare la forţa de muncă a populaţiei în vârstă de muncă (conform legislaţiei naţionale) | Stoc (date medii anuale) | Biroul Naţional de Statistică, Ancheta forţei de muncă |
| 1.5.10.2. Rata de participare la forţa de muncă a populaţiei în vârstă de 15-64 de ani | Stoc (date medii anuale) | Biroul Naţional de Statistică, Ancheta forţei de muncă |
| 1.5.11.1. Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste | Stoc (date medii anuale) | Biroul Naţional de Statistică, Ancheta forţei de muncă |
| 1.5.11.2. Rata de ocupare a populaţiei de 15-64 de ani | Stoc (date medii anuale) | Biroul Naţional de Statistică, Ancheta forţei de muncă |
| 1.5.12. Rata şomajului | Stoc (date medii anuale) | Biroul Naţional de Statistică, Ancheta forţei de muncă |
| 1.5.13. Rata şomajului în rândul tinerilor | Stoc (date medii anuale) | Biroul Naţional de Statistică, Ancheta forţei de muncă |
| 1.5.14. Rata şomajului în rândul femeilor | Stoc (date medii anuale) | Biroul Naţional de Statistică, Ancheta forţei de muncă |
| 1.5.15. Decalajul de gen în şomaj | Stoc (date medii anuale) | Biroul Naţional de Statistică, Ancheta forţei de muncă |
| 1.5.16. Numărul migranţilor moldoveni reîntorşi, angajaţi ca urmare a serviciilor şi măsurilor active de ocupare pe piaţa muncii | Stoc (date medii anuale) | Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă |
B.3.2. Populaţia în vârstă aptă de muncă
Grupa de indicatori 1.4.
POPULAŢIA ÎN VÂRSTĂ APTĂ DE MUNCĂ
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 1.4.1.1. Proporţia populaţiei în vârstă aptă de muncă (definiţia naţională) | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale PRO |
| 1.4.1.2. Proporţia populaţiei în vârstă aptă de muncă (definiţia naţională) | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale PRO |
| 1.4.2.1. Rata de creştere a populaţiei în vârstă aptă de muncă (definiţia naţională) | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale PRO |
| 1.4.2.2. Rata de creştere a populaţiei în vârstă aptă de muncă (definiţia internaţională) | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale PRO |
| 1.4.3. Indicele presiunii demografice de muncă | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale PRO |
| 1.4.4. Indicele structurii de vârstă pentru populaţia aptă de muncă | Stoc (cifra la data de raportare) | Biroul Naţional de Statistică, estimări anuale ale PRO |
B.3.3. Populaţia străină în vârstă aptă de muncă
Grupa de indicatori 3.5.
POPULAŢIA STRĂINĂ ÎN VÂRSTĂ APTĂ DE MUNCĂ
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 3.5.1. Numărul de străini în vârstă aptă de muncă | Stoc (cifra la data de raportare) | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 3.5.2. Rata de creştere a numărului de străini în vârstă aptă de muncă | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
| 3.5.3. Proporţia străinilor în vârstă aptă de muncă | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie), Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 3.5.4. Indicele structurii pe vârstă pentru străinii în vârstă aptă de muncă | Stoc (cifra la data de raportare) | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 3.5.5. Raportul de feminitate pentru străinii în vârstă de 15-39 de ani | Stoc (cifra la data de raportare) | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 3.5.6. Raportul de feminitate pentru străinii în vârstă de 40-64 de ani | Stoc (cifra la data de raportare) | Agenţia Servicii Publice, Registrul de stat al populaţiei |
| 3.5.7. Proporţia străinilor în vârstă aptă de muncă (15-64 de ani) în populaţia cu reşedinţă obişnuită din acelaşi grup de vârstă | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul General pentru Migraţie) |
B.3.4. Străinii pe piaţa forţei de muncă
Grupa de indicatori 3.6.
STRĂINII PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 3.4.4. Numărul resortisanţilor ţărilor terţe cărora li s-a acordat dreptul de şedere în anul de referinţă, total, pe sexe (în scop de muncă; activităţi investiţionale) |
Flux anual | IGM al MAI |
| 3.4.7. Numărul de permise de şedere/carte de rezidenţă acordate străinilor pentru muncă sezonieră, după durată de valabilitate, sector economic şi cetăţenie | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.4.11. Numărul anual de resortisanţi ai ţărilor terţe care au obţinut pentru prima dată permis de şedere/ carte de rezidenţă provizorie, în anul de referinţă (în scop de muncă; activităţi investiţionale) | Flux anual | IGM al MAI |
| 3.4.12. Numărul străinilor care deţin permis de şedere/carte de rezidenţă provizorie valabil(ă) la sfârşitul anului de referinţă, dezagregat pe cetăţeni UE şi resortisanţi ai ţărilor terţe (în scop de muncă; activităţi investiţionale) | Stoc (cifra la data de raportare) | IGM al MAI |
| 3.6.1. Numărul total al străinilor înregistraţi la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi angajaţi ca urmare a serviciilor şi măsurilor active de ocupare pe piaţa muncii acordate | Stoc (cifra la data de raportare) | Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă |
| 3.6.2. Numărul persoanelor cu statut de protecţie temporară care s-au adresat pentru suport la angajare în Republica Moldova, pe ţara de origine, sexe | Stoc (cifra la data de raportare) | Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă |
| 3.6.3. Numărul de persoane juridice (angajatori) care au invitat străini la muncă/au solicitat permis de şedere/carte de rezidenţă pentru străini în scop de muncă în Republica Moldova | Stoc (cifra la data de raportare) | IGM al MAI |
| 3.6.4. Numărul străinilor, înregistraţi cu statut de şomer la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă în anul de referinţă | Stoc (cifra la data de raportare) | Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă |
| 3.7.21. Numărul persoanelor de 18-59 de ani strămutate cazate, care solicită un loc de muncă sau sunt angajate, la sfârşitul anului de referinţă | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, SI “UAHELP” |
B.3.5. Emigrarea reglementată în scop de muncă
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 4.1.6. Numărul acordurilor bilaterale în domeniul migraţiei de muncă semnate | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale |
| 2.3.6. Numărul de cetăţeni moldoveni plecaţi la muncă peste hotare cu contracte legale înregistrate pe tipuri: agenţii private, în baza acordurilor bilaterale interguvernamentale, individuale, cu dezagregări pe sexe, grupe de vârstă, medii de reşedinţă | Stoc (cifra la data de raportare) | Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă |
| 2.3.7. Rata de creştere a numărului de persoane plecate la muncă peste hotare cu contracte legale | Stoc (cifra la data de raportare) | Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă |
Opţional: Întrebări în sprijinul analizei migraţiei
Contribuie migraţia la sporirea/reducerea problemelor legate de forţa de muncă în exces, şomaj şi subocuparea forţei de muncă?
Reduce imigraţia efectele schimbărilor demografice, înlocuind o forţă de muncă în curs de scădere şi îmbătrânire?
Contribuie migraţia la creşterea/reducerea deficitului de competenţe?
Cum afectează migraţia echilibrul de gen de pe piaţa muncii?
Cum modifică migraţia distribuţia locurilor de muncă între sectorul privat şi în cel public?
Contribuie migraţia la apariţia de noi competenţe prin experienţa străinilor sau cunoştinţele dobândite de către persoanele repatriate?
Întâmpină persoanele care se întorc dificultăţi la găsirea unui loc de muncă? Contribuie acest lucru la creşterea riscului de marginalizare şi sărăcie sau la risipa de inteligenţă?
Contribuie imigraţia la păstrarea locurilor de muncă prin furnizarea de forţă de muncă ieftină pentru domeniile care altfel nu sunt competitive?
Contribuie migraţia la creşterea oportunităţilor de angajare în ţara de origine, de exemplu prin crearea de întreprinderi care utilizează remiterile sau investiţiile din diaspora?
Contribuie emigrarea lucrătorilor calificaţi la creşterea salariilor lucrătorilor calificaţi din ţara de origine, din cauza restrângerii ofertei?
Atenuează imigraţia presiunile salariale în sectoarele importante, prin creşterea ofertei de forţă de muncă?
Contribuie imigraţia (în special a migranţilor ilegali) la reducerea salariilor şi înrăutăţirea condiţiilor de muncă ale cetăţenilor?
Organizaţiile de lucrători din Republica Moldova au parteneriate cu astfel de organizaţii în ţările de destinaţie, pentru a facilita monitorizarea condiţiilor de muncă ale migranţilor şi a acorda asistenţa corespunzătoare?
B.4. Migraţia şi dezvoltarea socială
[Secţiunea va oferi date privind impactul migraţiei asupra sistemului educaţional din ţară, aspecte sociale legate de situaţia copiilor lăsaţi în ţară de părinţi, de asemenea va fi abordat subiectul securităţii sociale a migranţilor, alte aspecte conexe.]
Posibile surse de date:
Naţionale: Biroul Naţional de Statistică, statistica educaţiei; Ministerul Educaţiei şi Cercetării: date administrative; registre; alte evidenţe conexe.
Internaţionale: Date de la UNICEF, altele.
| Grupa de indicatori 4.2. Educaţia | 14 indicatori |
| Grupa de indicatori 4.1. Protecţia socială | 9 indicatori |
B.4.1. Educaţia
Grupa de indicatori 4.2.
EDUCAŢIA
B.4.1.1. Date generale: educaţia şi migraţia
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 4.2.1. Numărul cadrelor didactice în instituţiile de învăţământ primar şi secundar general pe grupe de vârstă, dezagregat pe medii de reşedinţă | Stoc (la 1 octombrie al anului de referinţă) | Biroul Naţional de Statistică, statistica educaţiei |
| 4.2.2. Rata brută de cuprindere, dezagregată pe învăţământul primar şi gimnazial | Stoc (la 1 octombrie al anului de referinţă) | Biroul Naţional de Statistică, statistica educaţiei |
| 4.2.3. Rata de tranziţie în învăţământul gimnazial | Stoc (la 1 octombrie al anului de referinţă) | Biroul Naţional de Statistică, statistica educaţiei |
| 4.2.4. Numărul de copii, încadraţi în sistemul de învăţământ general, lăsaţi în Republica Moldova de părinţii care au plecat peste hotare, total, inclusiv cu dezagregări: cu un părinte plecat, unicul părinte plecat, ambii părinţi plecaţi | Stoc (la 1 octombrie al anului de referinţă) | Ministerul Educaţiei şi Cercetării, CTICE SIME |
| 4.2.5. Numărul de elevi reveniţi de peste hotare, înscrişi în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova, pe niveluri: primar, gimnazial, liceal, total, pe ţara de cetăţenie | Stoc (la 1 octombrie al anului de referinţă) | Ministerul Educaţiei şi Cercetării, CTICE SIME |
| 4.2.6. Numărul elevilor care au abandonat studiile/au fost exmatriculaţi în urma plecării peste hotare, pe nivele ale învăţământului general: primar, gimnazial, liceal | Flux anual | Ministerul Educaţiei şi Cercetării, CTICE SIME |
B.4.1.2. Străinii în sistemul educaţional
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 4.2.7. Numărul elevilor cu statut de refugiat/strămutaţi, încadraţi în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova pe nivele: primar, gimnazial, liceal, cu dezagregare pe ţara din care s-a refugiat/strămutat | Flux anual | Ministerul Educaţiei şi Cercetării, CTICE SIME |
| 4.2.8. Numărul studenţilor străini care studiază în Republica Moldova, după nivele de studii (învăţământ superior, studenţi-doctoranzi) şi cetăţenie | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Educaţiei şi Cercetării, sunt colectate manual, în SIMIS este de perspectivă |
| 4.2.9. Numărul anual al absolvenţilor străini după nivele de studii (învăţământ superior, ciclul I, II, III), total, după cetăţenie | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Educaţiei şi Cercetării, sunt colectate manual, în SIMIS este de perspectivă |
| 4.2.10. Numărul anual al absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior (ciclul I, II, III), total, după cetăţenie | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Educaţiei şi Cercetării, sunt colectate manual, în SIMIS este de perspectivă |
B.4.1.3. Autentificarea şi recunoaşterea studiilor şi calificărilor
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 4.2.11. Numărul actelor de studii şi calificărilor autentificate pentru cetăţenii Republicii Moldova care pleacă peste hotare în scopuri academice sau profesionale şi care s-au adresat pentru aceasta | Flux anual | Ministerul Educaţiei şi Cercetării, se colectează manual |
| 4.2.12. Numărul de cetăţeni moldoveni care îşi fac studiile peste hotare în baza tratatelor internaţionale în domeniul educaţiei | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Educaţiei şi Cercetării |
| 4.2.13. Numărul de certificate de recunoaştere a calificărilor obţinute în străinătate cu dezagregare pe tipuri: continuarea studiilor, angajarea în câmpul muncii | Flux anual | Ministerul Educaţiei şi Cercetării, se colectează manual |
| 4.2.14. Numărul de certificate de recunoaştere a calificărilor beneficiarilor de protecţie internaţională, obţinute în ţările de origine, cu dezagregare pe tipuri: continuarea studiilor, angajarea în câmpul muncii | Flux anual | Ministerul Educaţiei şi Cercetării, la cerere, în baza statutului de beneficiar de protecţie internaţională, oferit de IGM al MAI, indicator de perspectivă |
B.4.2. Protecţia socială
B.4.2.1. Copii lăsaţi fără îngrijire părintească
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 4.1.1. Numărul de copii ai căror părinţi/unicul părinte se află temporar în altă localitate din ţară sau de peste hotare, total la sfârşitul anului de gestiune | Stoc (cifra medie anuală) | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice şi ancheta forţei de muncă |
| 4.2.2. Numărul de copii ai căror părinţi/unicul părinte se află temporar în altă localitate din ţară sau de peste hotare asupra cărora a fost instituită custodia, total la sfârşitul anului de gestiune | Stoc (cifra medie anuală) | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice şi ancheta forţei de muncă |
| 4.1.3. Proporţia copiilor ai căror părinţi/unicul părinte se află temporar în altă localitate din ţară sau de peste hotare, total la sfârşitul anului de gestiune | Stoc (cifra medie anuală) | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice şi ancheta forţei de muncă |
| 4.1.4. Fluctuaţia numărului copiilor ai căror părinţi/unicul părinte se află temporar în altă localitate din ţară sau de peste hotare, total la sfârşitul anului de gestiune | Stoc (cifra medie anuală) | Biroul Naţional de Statistică, cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice şi ancheta forţei de muncă |
B.4.2.1. Securitatea socială
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 4.1.5. Numărul acordurilor bilaterale în domeniul securităţii sociale semnate şi aflate în vigoare | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale |
| 4.1.7. Numărul beneficiarilor de prestaţii sociale în baza acordurilor internaţionale, stabiliţi cu traiul permanent pe teritoriul altor state, cu divizarea pe criterii de state în care se plătesc prestaţii, sexe, tipuri de prestaţii acordate | Stoc (cifra la data de raportare) | Casa Naţională de Asigurări Sociale, Sistemul informaţional “Protecţia Socială” |
| 4.1.8. Numărul beneficiarilor de prestaţii sociale în baza acordurilor internaţionale, stabiliţi cu traiul permanent pe teritoriul Republicii Moldova, pe state care acordă prestaţii | Stoc (cifra la data de raportare) | Casa Naţională de Asigurări Sociale, Sistemul informaţional “Protecţia Socială” |
Opţional: Întrebări în sprijinul analizei migraţiei
Se confruntă migranţii şi familiile lor cu dificultăţi privind accesul la servicii de educaţie şi protecţie socială în ţările de destinaţie/în ţara dvs. (de exemplu, din cauza statutului părinţilor sau al lor)?
Asigură migraţia, prin intermediul remiterilor, o strategie a mijloacelor de trai şi creşterea capacităţii gospodăriei de a investi în asistenţă medicală, locuinţă şi condiţii sanitare adecvate, hrană, educaţie şi sănătatea copiilor?
Investesc persoanele din diaspora în sistemul de protecţie socială (inclusiv în sistemele de pensii contributive) din ţara lor de origine, contribuind la posibila îmbunătăţire a standardelor şi a resurselor serviciilor?
Contribuie migrarea copiilor la o concentrare a infrastructurii educaţionale în anumite zone? De exemplu, duce acest fapt la închiderea şcolilor din zonele izolate?
Contribuie emigrarea cadrelor didactice la o penurie la nivel local/naţional? Afectează acest lucru asigurarea/accesul/calitatea educaţiei, de exemplu, prin închiderea şcolilor sau a claselor numeroase?
Are imigrarea profesorilor străini un rol semnificativ, de exemplu, prin înlocuirea celor care s-au mutat în străinătate?
Au fost introduse noi competenţe/metode în sistemul educaţional din ţară ca urmare a întoarcerii profesorilor care au migrat şi au dobândit formare profesională şi experienţă în străinătate?
Sunt profesorii din diaspora în măsură să joace un rol, de exemplu, angajându-se pe termen scurt în zonele care se confruntă cu deficit de cadre?
Acţionează migraţia ca un stimulent (sau ca o limitare) pentru investirea banilor publici (de către Guvern sau de către autorităţile publice locale) în educaţie? Care sunt consecinţele pentru îmbunătăţirea (sau deteriorarea) calităţii educaţiei?
Doresc migranţii să investească în sistemul educaţional din ţara lor de origine? Ar putea standardele mai ridicate ale serviciilor sau o ofertă de educaţie mai extinsă să constituie un stimulent pentru a face acest lucru?
Prezintă perspectiva angajării în străinătate un stimulent pentru formarea profesorilor în conformitate cu standardele internaţionale? Dacă da, se îmbunătăţeşte astfel calitatea generală a corpului profesoral al ţării şi, prin urmare, calitatea educaţiei de bază?
Care este amploarea migraţiei terţiare şi cum afectează aceasta randamentele aşteptate ale investiţiilor publice în învăţământul superior?
Atrag instituţiile interne de învăţământ studenţi străini care aduc bani în ţară (taxe pentru studii, cheltuieli de cazare şi hrană)?
Cauzează emigrarea furnizorilor de servicii o penurie de formatori şi profesori, având un impact negativ asupra transmiterii anumitor abilităţi şi pierderii unor obiecte?
Facilitează emigrarea cercetătorilor implicarea instituţiilor naţionale de cercetare în reţelele internaţionale de cercetare?
Contribuie perspectivele migraţiei la creşterea cererii faţă de învăţământul superior?
Sunt factorii privaţi interesaţi să investească în învăţământul superior, creând oportunităţi de afaceri şi stimulând investiţiile în acest sector?
Oferă învăţământul oportunităţi mai bune de angajare, diminuând astfel fluxurile de ieşire sau lărgind oportunităţile de migraţie?
Dacă (în ce măsură) contribuie migraţia la: privarea copiilor de un mediu familial, expunerea copiilor la violenţă, exploatarea acestora, delicvenţa printre copii şi abandonarea studiilor?
Care este impactul migraţiei asupra calităţii de îngrijire a copiilor în familiile cu părinţi migranţi (în ceea ce priveşte starea sănătăţii copiilor, reuşita şcolară, accesul copiilor la servicii de sănătate şi educaţie)?
B.5. Migraţia şi sănătatea publică
[Această secţiune va oferi o perspectivă a impactului migraţiei asupra sistemului de sănătate publică din ţară. Prezentarea informaţiei de către Ministerul Sănătăţii va fi asigurată în conformitate cu datele statistice disponibile. Indicatorii privind sănătatea migranţilor sunt de perspectivă, unii dintre aceştia ar putea fi obţinuţi din bazele de date internaţionale, posibil cu o anumită întârziere în timp, dar care ar demonstra unele tendinţe în dinamică.]
Posibile surse de date:
Naţionale: Ministerul Sănătăţii; date administrative; registre; alte evidenţe conexe.
Internaţionale: OMS, altele.
B.5.1. Asigurarea cu cadre medicale
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 4.3.1. Medici, total persoane | Stoc (cifra absolută pentru ultimul an disponibil) | Ministerul Sănătăţii |
| 4.3.2. Medici de familie, total persoane | Stoc (cifra absolută pentru ultimul an disponibil) | Ministerul Sănătăţii |
| 4.3.3. Personal medical cu studii profesional-tehnice postsecundare şi postsecundare nonterţiare de stat, total persoane | Stoc (cifra absolută pentru ultimul an disponibil) | Ministerul Sănătăţii |
| 4.3.4. Gradul de asigurare cu medici la 10 000 de locuitori (total, urban, rural) | Stoc (cifra absolută pentru ultimul an disponibil) | Ministerul Sănătăţii |
| 4.3.5. Gradul de asigurare cu personal medical cu studii profesional-tehnice postsecundare şi postsecundare nonterţiare de stat la 10 000 de locuitori (total, urban, rural) | Stoc (cifra absolută pentru ultimul an disponibil) | Ministerul Sănătăţii |
B.5.2. Confirmarea şi echivalarea actelor
| Indicatorul | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 4.3.6. Tratate bilaterale în vigoare în domeniul sănătăţii | Stoc (cifra la data de raportare) | Ministerul Sănătăţii |
| 4.3.7. Numărul total de personal medical şi farmaceutic care a obţinut confirmarea şi echivalarea actelor de studii medicale obţinute peste hotare, în vederea obţinerii dreptului la practică pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv dezagregat conform: i) nivelului de studii absolvit şi ii) sexului solicitantului | Flux anual | Ministerul Sănătăţii |
| 4.3.8. Numărul de cetăţeni străini şi apatrizi cu drept de şedere în scop de muncă pentru a practica activităţi medicale pe teritoriul Republicii Moldova | Flux anual | Ministerul Sănătăţii/ IGM al MAI |
| 4.3.9. Numărul total de personal medical şi farmaceutic care intenţionează să emigreze, cetăţeni ai Republicii Moldova, care a obţinut confirmarea şi autentificarea actelor de studii medicale, posibil în scopul emigrării, inclusiv dezagregat conform: i) nivelului de studii absolvit şi ii) sexului solicitantului | Stoc (cifra absolută pentru ultimul an disponibil) | Ministerul Sănătăţii/ Agenţia Naţională de Sănătate Publică |
B.5.3. Ieşirea din sistem a cadrelor medicale
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 4.3.10. Ieşirea din sistem/aflarea în afara sistemului a personalului medical şi farmaceutic | Stoc (cifra absolută pentru ultimul an disponibil) | Ministerul Sănătăţii/Agenţia Naţională de Sănătate Publică |
| 4.3.11. Numărul absolvenţilor în domeniu care nu s-au angajat în muncă după absolvire |
Stoc (cifra absolută pentru ultimul an disponibil) | Ministerul Sănătăţii/Agenţia Naţională de Sănătate Publică |
B.5.4. Străinii
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 4.3.12. Numărul studenţilor străini care studiază în instituţia de învăţământ superior medical din Republica Moldova, după cetăţenie, ţări de origine, ani de studii, programe de studii | Stoc (cifra la data de raportare) | Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” |
| 4.3.13. Numărul anual al absolvenţilor străini, după cetăţenie, ţări de origine, specialităţi | Stoc (cifra la data de raportare) | Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” |
B.5.5. Implicarea diasporei
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 4.3.14. Numărul anual al persoanelor din diaspora, profesionişti din domeniul medical, care colaborează cu sistemul medical din ţară, pe ţări de emigrare, domenii de activitate, tipuri de colaborare, forme de colaborare | Flux anual | Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie” Nicolae Testemiţanu” |
| 4.3.15. Numărul anual de activităţi în domeniul medical, realizate cu participarea profesioniştilor din domeniul medical din diaspora, pe tipuri de activităţi | Flux anual | Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie” Nicolae Testemiţanu” |
| 4.4.12. Numărul persoanelor din diaspora, profesionişti care colaborează cu instituţii la nivel central şi local din ţară, pe ţări de emigrare, domenii de activitate, tipuri de colaborare, forme de colaborare | Flux anual | Biroul Relaţii cu Diaspora |
B.5.6. Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 4.3.16. Numărul total de persoane încadrate în sistemul AOAM, pe tipuri de asigurări (angajate, în mod individual, asigurate de Guvern) | Stoc (cifra la data de raportare) | Compania Naţională de Asigurări în Medicină |
| 4.3.17. Numărul de persoane străine încadrate în sistemul AOAM | Stoc (cifra la data de raportare) | Compania Naţională de Asigurări în Medicină |
| 4.3.18. Numărul de persoane străine asigurate angajate | Stoc (cifra la data de raportare) | Compania Naţională de Asigurări în Medicină |
| 4.3.19. Numărul de persoane străine asigurate în mod individual | Stoc (cifra la data de raportare) | Compania Naţională de Asigurări în Medicină |
| 4.3.20. Numărul de persoane străine asigurate de Guvern | Stoc (cifra la data de raportare) | Compania Naţională de Asigurări în Medicină |
B.5.7. Protecţia temporară
| Indicatori | Tipul de date în baza cărora se calculează indicatorii | Sursa |
| 4.3.21. Numărul de beneficiari de protecţie temporară angajaţi şi asiguraţi | Compania Naţională de Asigurări în Medicină | |
| 4.3.22. Numărul de beneficiari de protecţie temporară înregistraţi pe lista medicului de familie | Flux anual | Compania Naţională de Asigurări în Medicină |
| 4.3.23. Numărul de beneficiari de protecţie temporară care au beneficiat de medicamente şi dispozitive medicale compensate | Flux anual | Compania Naţională de Asigurări în Medicină |
| 4.3.24. Numărul de servicii medicale (consultaţii, investigaţii etc.) acordate beneficiarilor de protecţie temporară | Flux anual | Compania Naţională de Asigurări în Medicină |
| 4.3.25. Suma aferentă serviciilor beneficiarilor de protecţie temporară, pe subprograme, acoperită din mijloacele financiare transferate de către agenţiile ONU | Stoc (cifra la data de raportare) | Compania Naţională de Asigurări în Medicină |
Opţional: Întrebări în sprijinul analizei migraţiei
Sunt migranţii mai vulnerabili la anumite boli decât locuitorii autohtoni? Acest lucru poate fi cauzat, de exemplu, de condiţiile de trai sau de muncă ale acestora (imigranţi ar putea avea locuinţe necorespunzătoare, ar putea lucra în condiţii mai grele sau mai periculoase). De asemenea, migranţii ar putea fi mai predispuşi la contractarea unor maladii, deoarece sunt expuşi la condiţii de mediu neobişnuite pentru ei.
Cauzează deplasarea persoanelor răspândirea unor boli?
Afectează emigraţia şi imigraţia cererea de servicii de sănătate din ţară (creştere sau scădere)?
Au migranţii şi persoanele aflate în întreţinerea lor acces mai slab (sau mai bun) la asistenţă medicală atunci când se află în străinătate comparativ cu situaţia din ţara lor?
Au migranţii de gen feminin acces mai facil sau mai dificil la servicii de sănătate decât migranţii de gen masculin, având în vedere nevoile lor de servicii de sănătate sexuală şi reproductivă?
Au gospodăriile cu migranţi care rămân acasă acces la servicii de sănătate (din punct de vedere legal şi de facto, în ceea ce priveşte resursele şi infrastructurile disponibile), în cazul în care nu mai beneficiază de asigurarea de sănătate a susţinătorului familiei?
Au migranţii care revin acasă acces la servicii de sănătate/servicii sociale? Sunt beneficiile de securitate socială portabile?
Contribuie imigraţia personalului medical străin la sporirea numărului de personal medical disponibil în ţară? Se înlocuieşte astfel personalul medical autohton care a emigrat?
Sunt acreditările lucrătorilor străini în domeniul sănătăţii recunoscute în ţară? Există o mobilitate socială în creştere sau în scădere cu privire la plasarea lucrătorilor medicali în cadrul personalului de asistenţă medicală din ţară?
Determină emigrarea lucrătorilor medicali o insuficienţă de personal şi întreruperi de servicii în sistemul de sănătate la nivel local/naţional?
Se întorc în ţară specialiştii medicali după ce au emigrat? Dacă da, reintră ei în sistem? Revin ei cu noi competenţe şi dacă da, sunt aceste competenţe utile pentru ţara de origine?
Sunt specialiştii în domeniul sănătăţii din diaspora dornici să se angajeze pe termen scurt în zone care se confruntă cu un deficit de furnizori de servicii de sănătate?
Sunt membrii diasporei implicaţi în îmbunătăţirea accesului la servicii de sănătate (prin susţinerea financiară a creării de noi infrastructuri)?
Contribuie migraţia, prin trimiterea de remiteri, la creşterea capacităţii de a investi în sănătate la nivel de gospodărie, comunitate şi la nivel naţional în ţara dvs.?
Este perspectiva angajării în străinătate un stimulent pentru o pregătire mai bună a lucrătorilor medicali? Cum afectează acest lucru calitatea serviciilor de sănătate pe plan intern?
Partea C: Cadrul de gestionare a migraţiei
[Această secţiune oferă o prezentare generală a cadrului normativ de bază al ţării, a principalelor părţi implicate în gestionarea proceselor de migraţie şi a programelor şi politicilor existente legate de migraţie, precum şi a angajamentelor internaţionale cu referire la migraţie. Prin urmare, această secţiune va fi elaborată în comun cu Direcţia politici în domeniul managementului integrat al frontierei de stat, migraţiei şi azilului al Ministerului Afacerilor Interne şi cu alte ministere şi instituţii (Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Casa Naţională de Asigurări Sociale), Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Biroul Relaţii cu Diaspora, Ministerul Sănătăţii (Compania Naţională de Asigurări în Medicină), Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică şi altele), după caz, implicate în elaborarea şi evaluarea politicilor migraţionale şi a cadrului normativ la nivel internaţional, regional şi naţional (inclusiv planuri de dezvoltare, planuri de acţiuni, acorduri bilaterale etc.).]
C.1. Cadrul normativ la nivel internaţional, regional şi naţional
Convenţii internaţionale/documente în domeniul drepturilor omului
Principalele tratate internaţionale şi/sau acorduri multilaterale privind migraţia, semnate, ratificate şi puse în aplicare, precum şi alte acorduri multilaterale, cum ar fi acordurile regionale şi subregionale privind libera circulaţie şi alte aspecte legate de migraţie.
Inventarul acordurilor bilaterale cu alte ţări (privind migraţia şi mobilitatea, readmisia, recrutarea etică a profesioniştilor din domeniul sănătăţii, transferul beneficiilor sociale, recunoaşterea calificării şi experienţei etc.).
Coerenţa şi coordonarea politicilor publice naţionale: în ce măsură există o coordonare între ministere şi între ministere şi alte autorităţi naţionale/ agenţii internaţionale? Există organisme (grupuri de lucru) sau mecanisme de coordonare? Cum sunt reprezentaţi migranţii sau grupurile de migranţi în coordonarea şi punerea în aplicare/analiza politicilor? Care sunt funcţiile lor?
O scurtă descriere a politicilor publice în domeniul migraţiei şi azilului, în cazul în care există sau, ca alternativă, iniţiativele actuale de politică pentru a crea un cadru al politicii în domeniul migraţiei. Fenomenul migraţiei în cadrul politicilor, al strategiilor naţionale şi al programelor naţionale, conexe domeniului (muncă, sănătate, educaţie etc.). Această secţiune ar trebui să ofere o privire de ansamblu şi o evaluare a acţiunilor programatice care au fost puse în aplicare recent, precum şi a celor puse în aplicare în prezent şi aflate în curs de pregătire. Aceste acţiuni ar putea fi cuprinzătoare şi extinse ca natură şi finanţate atât de stat, cât şi de donatorii externi. Obiectivul-cheie constă nu doar în enumerarea activităţilor şi a donatorilor-cheie, dar şi în impactul din punctul de vedere al relevanţei, eficienţei şi actualităţii ei. Problema intercomplementarităţilor şi sinergiei acţiunilor ar trebui abordată în mod similar. În plus, ar trebui sugerate domeniile pentru viitoarele intervenţii.
Integrarea migraţiei în planurile de dezvoltare: în ce măsură migraţia este menţionată sau integrată în planurile de dezvoltare/strategiile de reducere a sărăciei? În cazul în care migraţia nu este integrată în planul de dezvoltare, se depun eforturi pentru a face acest lucru? Cum sunt abordaţi migranţii în monitorizarea realizării obiectivelor ODM?
Diaspora şi dezvoltarea: se depun eforturi pentru a mobiliza diaspora în scopul dezvoltării (regimuri speciale de investiţii, programe de transfer de competenţe). În care sectoare?
Privire de ansamblu asupra principalelor acte normative naţionale, legi, hotărâri ale Guvernului, regulamente, ordine interministeriale conexe domeniului (sănătate, muncă, educaţie, aspecte culturale, afaceri externe etc.) referitoare la admiterea şi şederea migranţilor (inclusiv naturalizarea acestora), emigrare, trafic ilegal de persoane, asistenţă medicală şi acces la servicii sociale pentru migranţi internaţionali şi interni, diaspora, revenirea migranţilor şi remiterile etc. şi stadiul implementării acestora.
C.2. Cadrul instituţional
O descriere a atribuţiilor şi a funcţiilor diferitelor ministere şi agenţii guvernamentale care se ocupă de gestionarea migraţiei şi de problemele diasporei. Cadrul instituţional trebuie să fie prezentat în mod schematic, sub formă de diagramă (a se vedea, de exemplu, diagramele instituţionale ale statelor membre UE elaborate de EMN, disponibile pe http://emn.intrasoft-intl.com/Downloads/prepareShowFiles.do?entryTitle=0%2E%20Institutional%20Charts%20on%20Asylum%20and%20Migration.
Indicarea principalelor organizaţii internaţionale care ajută la gestionarea migraţiei naţionale.
O scurtă descriere a rolului actorilor nonguvernamentali, cum ar fi ONG-urile şi societatea civilă, şi angajamentul/reprezentarea grupurilor de migranţi.
Alte parteneriate în domeniul migraţiei care ajută ţara să coopereze în privinţa politicilor cu ţările vecine şi ţările de destinaţie sau de origine ale migranţilor.
C.3. Angajamente internaţionale
[Secţiunea va oferi o imagine generală despre progresul înregistrat privind implementarea Agendei de dezvoltare durabila 2030, precum şi respectarea angajamentelor de raportare în conformitate cu regulamentele, directivele şi alte documente ale UE în contextul Planului naţional de acţiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Vor fi incluse constatări principale bazate pe raportările anuale, realizate în conformitate cu angajamentele asumate de ţară.
Adiţional vor fi produse subcapitole (maximum 5 pagini) care vor include constatări generale privind progresul înregistrat de ţară în raport cu obiectivele Pactului global pentru migraţia sigură, ordonată şi reglementată (GCM)[3], a schimbărilor şi a realizărilor principale înregistrate în domeniul guvernanţei migraţiei conform Cadrului de guvernanţă a migraţiei (MiGOF) şi a indicatorilor de guvernanţă a migraţiei (MGI)[4].]
______________________
[3] https://press.un.org/en/2018/ga12113.doc.htm
[4] https://gmdac.iom.int/migration-governance-indicators
Partea D: Principalele constatări, consecinţele
politicilor şi recomandări
[Această secţiune rezumă principalele concluzii relevate de datele disponibile privind migraţia şi stadiul actual al dezvoltării, prezintă câteva recomandări-cheie pentru factorii de decizie politică pentru a îmbunătăţi gestionarea actuală a fenomenului migraţiei şi indică lacunele de date existente şi strategiile posibile pentru a îmbunătăţi statisticile din domeniul migraţiei.]
D.1. Principalele concluzii privind migraţia şi stadiul dezvoltării
D.2. Recomandări privind gestionarea migraţiei
Domeniile în care sunt necesare mai multe politici de dezvoltare şi programe de intervenţie.
Recomandări-cheie privind modul de îmbunătăţire a gestionării migraţiei.
D.3. Recomandări privind integrarea migraţiei în politicile de dezvoltare
(a se vedea OIM 2010 pentru un cadru cuprinzător).
D.4. Recomandări de îmbunătăţire în ceea ce priveşte statisticile şi baza de date generale privind migraţia
Identificarea şi explicarea lacunelor de date existente şi a problemelor întâmpinate în colectarea de date.
Acţiunile/strategiile recomandate pentru a îmbunătăţi şi/sau a genera date privind migraţia.
Acţiunile/strategiile recomandate pentru a consolida baza de probe în scopul integrării migraţiei în cadrul de dezvoltare.
Sugestii privind modul de actualizare permanentă a Profilului Naţional de Migraţie.
[Anexa nr.2 în redacţia Hot.Guv. nr.542 din 26.08.2025, în vigoare 01.01.2026]
[Anexa nr.2 modificată prin Hot.Guv. nr.326 din 10.11.2021, în vigoare 19.12.2021]