BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Hotărâri

634/24.08.2012 Hotărîre cu privire la aprobarea Listei indicatorilor şi a Şablonului Profilului Migraţional Extins al Republicii Moldova

Tipul documentului
Hotărâri
Data adoptării
24.08.2012

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Listei indicatorilor şi a Şablonului

Profilului Migraţional Extins al Republicii Moldova

nr. 634  din  24.08.2012

 (în vigoare 07.09.2012) 

Monitorul Oficial nr.186-189 art.699 din 07.09.2012

* * *

Notă: Pe tot parcursul textului cuvintele "Biroul migraţie şi azil", la orice caz gramatical, se substituie cu cuvintele "Inspectoratul General pentru Migraţie", la cazul gramatical corespunzător conform Hot.Guv. nr.16 din 11.01.2023, în vigoare 19.02.2023

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

Lista indicatorilor Profilului Migraţional Extins, conform anexei nr.1;

Şablonul Profilului Migraţional Extins al Republicii Moldova, conform anexei nr.2.

2. Inspectoratul General pentru Migraţie al Ministerului Afacerilor Interne, până la data de 25 decembrie a anului de referinţă, va asigura producerea şi actualizarea anuală a indicatorilor Profilului Migraţional Extins şi va elabora, o dată la cinci ani, Raportul analitic în baza Listei indicatorilor şi a Şablonului Profilului Migraţional Extins al Republicii Moldova, precum şi, anual, Compendiul Statistic al Profilului Migraţional Extins.

[Pct.2 în redacţia Hot.Guv. nr.542 din 26.08.2025, în vigoare 01.01.2026]

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.824 din 04.07.2016, în vigoare 08.07.2016]

3. Ministerul Afacerilor Interne va crea şi va asigura în cadrul Inspectoratului General pentru Migraţie o unitate specializată responsabilă de actualizarea şi elaborarea Profilului Migraţional Extins, din contul şi în limita numărului de unităţi de personal stabilit şi a cheltuielilor de personal prevăzute anual acestuia.

4. Ministerele şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale vor prezenta, conform competenţelor, Ministerului Afacerilor Interne, pînă la 1 iunie al fiecărui an, informaţia conform Listei indicatorilor Profilului Migraţional Extins şi definiţiilor incluse.

Notă: În tot textul anexei nr.1 şi nr.2 textul "Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat "Registru") se substituie cu sintagma "Agenţia Servicii Publice" conform Hot.Guv. nr.327 din 17.04.2018, în vigoare 20.04.2018

Anexa nr.1

la Hotărârea Guvernului nr.634/2012

LISTA

indicatorilor Profilului Migraţional Extins

[Anexa nr.1 în redacţia Hot.Guv. nr.542 din 26.08.2025, în vigoare 01.01.2026]

Anexa nr.2

la Hotărârea Guvernului nr.634/2012

ŞABLONUL PROFILULUI MIGRAŢIONAL EXTINS

AL REPUBLICII MOLDOVA

Lista abrevierilor şi acronimelor

[La necesitate]

Introducere

Profilul Migraţional Extins – raport statistic, conform unui şablon standardizat, care consolidează într-un mod structurat informaţia existentă din diferite surse privind migraţia şi dinamica acesteia, bazat pe o serie de indicatori cu privire la migraţie şi pe informaţii relevante politicilor, incluzând o analiză detaliată a impactului migraţiei asupra dezvoltării socioeconomice a ţării şi a bunăstării populaţiei, având scopul de a servi drept instrument de facilitare în elaborarea politicilor naţionale.

Datele-cheie

Sumar executiv

[Maximum 5 pagini. Obiectivul-cheie: informarea factorilor politici şi de decizie cu privire la principalele concluzii şi recomandări şi prezentarea unei imagini asupra situaţiei generale din ţară, cu relevanţă pentru migraţia internaţională şi internă.

Această secţiune ar trebui redactată într-un stil cât mai concis, atrăgând atenţia cititorului asupra principalelor tendinţe identificate în domeniul migraţiei, oferind argumente credibile cu privire la modul în care situaţia ar putea evolua pe termen scurt şi mediu.

Referinţe posibile:

- statutul ţării: de origine, de destinaţie sau de tranzit pentru migranţi;

- politicile-cheie pentru domeniul migraţiei, promovate de Guvern şi obiectivele majore;

- cadrul instituţional şi legislativ de gestionare a fenomenului migraţiei;

- impactul migraţiei asupra ţării de origine/destinaţie şi evoluţia fenomenului, provocări-cheie în maximizarea impactului pozitiv şi minimizarea riscurilor şi a provocărilor/ameninţărilor conexe;

- principalele recomandări şi sugestii pentru viitor – în context atât naţional, cât şi regional.]

Partea A: Tendinţe migraţionale

A.1. Scurt istoric şi principalii factori determinanţi

[Maximum 1-2 pagini. Se va oferi o perspectivă pe termen lung asupra dezvoltării istorice a ţării, precum şi principalele tendinţe de migraţie din trecut: migraţia internaţională vs. internă, voluntară vs. forţată, permanentă vs. temporară, principalele direcţii de destinaţie şi principalele ţări de origine pentru afluxuri, caracterul neregulat al fluxurilor migratorii, migraţia de tranzit.

Secţiunea va include o scurtă prezentare a principalilor factori (de atracţie şi de respingere) care determină migraţia spre, în interiorul şi dinspre ţară. Ar trebui descrise situaţia geopolitică şi mediul socioeconomic general (nivelul de dezvoltare, ocuparea forţei de muncă – deficit sau exces de forţă de muncă), contextul regional (integrare şi legături culturale).]

A.2. Modele actuale de migraţie

[Secţiunea A. 2 îşi propune să prezinte, în primul rând, cifrele şi tendinţele-cheie ale migraţiei, fără a evalua modul în care fiecare tendinţă şi proces afectează ţara de origine sau de destinaţie. Impactul fenomenului urmează a fi reflectat în Partea B care va analiza relaţia dintre migraţie şi dezvoltarea social-economică a ţării.

Această parte ar trebui să înceapă cu o scurtă prezentare generală a surselor de date utilizate şi a limitelor acestora în ceea ce priveşte disponibilitatea şi calitatea şi să indice diferenţele esenţiale dintre definiţiile naţionale şi cele acceptate pe plan internaţional (a se vedea anexa nr.1, Glosarul de termeni).

Trebuie să se facă o referire clară la sursa de date pentru fiecare număr menţionat, precum şi dacă datele se referă la stoc sau flux. Tendinţele şi modelele ar trebui prezentate într-un mod cât mai explicit, sub formă de grafice, diagrame şi scheme. Seriile dinamice de date sub formă de tabele vor fi prezentate în anexa nr.2. Tabele statistice. Fiecare grafic, diagramă, tabel va include referinţa la sursa datelor.

Diferenţierea pe vârste ar trebui să se facă în grupuri de 5 ani (0-4, 5-9 etc.), cu excepţia cazului când indicatorul prevede o altă clasificare.

Numai primele zece ţări (pentru ţara de cetăţenie, ţara de origine, ţara de reşedinţă etc.) ar putea fi raportate, celelalte ţări fiind grupate în categoria “altele”.

Perioada de referinţă este reprezentată de ultimii cinci ani. Dacă acestea nu există, se vor oferi orice date existente în funcţie de perioadă, care să permită analiza seriilor dinamice şi identificarea tendinţelor.

Estimările bazate pe opiniile experţilor ar trebui utilizate numai în cazul în care nu există date numerice credibile din surse naţionale sau internaţionale şi/sau în cazul necesităţii abordării aprofundate a unei situaţii specifice. Datele cu caracter similar obţinute din surse naţionale ar trebui să aibă prioritate faţă de informaţiile obţinute din surse internaţionale.]

A.2.1. Fluxul migraţiei internaţionale a cetăţenilor moldoveni şi stocul cetăţenilor moldoveni care locuiesc peste hotare

[Această secţiune are ca scop prezentarea datelor-cheie despre stocurile şi fluxurile de emigranţi, existente în ţară şi pe plan internaţional. Secţiunea va oferi date privind emigrarea autorizată a cetăţenilor moldoveni, emigraţia estimată în baza datelor traversării frontierei de stat, date despre cetăţeni moldoveni care locuiesc peste hotare, prezentate de către ţările gazdă obţinute de la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova.]

A.2.1.1. Emigraţia cetăţenilor

Modulul A.2.1.1. Fluxul de emigrări peste hotare ale cetăţenilor moldoveni, indicatori de bază:

[Dacă sunt disponibile, s-ar putea face şi alte clasificări de date după grupe de vârstă, durata absenţei, ţara de origine, ţara de origine a părinţilor, care vor fi prezentate în tabelele de mai jos.]

A.2.1.2. Cetăţenii moldoveni care locuiesc peste hotare

Modulul A.2.1.2. Stocul cetăţenilor moldoveni care locuiesc peste hotare, indicatori de bază:

A.2.1.3. Emigraţia pentru studii

[Sursele naţionale privind emigraţia studenţilor vor înregistra, cel mai probabil, cazurile care implică sprijinul statului (cum ar fi programe naţionale speciale în domeniul educaţional sau acorduri bilaterale privind schimbul de studenţi). Prin urmare, pentru a obţine o imagine completă, ar fi util de a examina şi datele din ţara de destinaţie.]

Modulul A.2.1.3. Fluxurile de ieşire şi stocurile emigranţilor, indicatori de bază:

Subiecte speciale

Emigraţia involuntară

Emigraţia involuntară, indicatori de bază:

[O clasificare suplimentară a datelor s-ar putea face în funcţie de grupe de vârstă şi de sex.]

Migraţia temporară

Emigrarea temporară peste hotare:

Readmisia şi reîntoarcerea

Readmisia şi reîntoarcerea

Prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe

Victime ale traficului de persoane:

A.2.2. Populaţia rezidentă de provenienţă străină

[Statele ar putea să clasifice populaţia rezidentă fie pe baza criteriului cetăţeniei, fie pe baza ţării de naştere. Dacă este utilizată o clasificare pe baza ambelor criterii, atunci ambele tipuri de date ar trebui să fie prezentate şi analizate. Trebuie să se acorde atenţie analizei datelor pe baza criteriului ţării de naştere în cazul regiunilor cu transformări politice şi de frontieră recente, care ar putea avea drept urmare includerea în stocul migranţilor internaţionali a unor persoane care s-au deplasat în interiorul ţării atunci când aceasta era încă un stat unitar şi s-a dezagregat mai târziu în mai multe state suverane. De asemenea, în această secţiune se vor prezenta date privind apatridia şi naturalizarea. Un modul separat va fi dedicat migraţiei reglementate şi integrării străinilor.]

A.2.2.1. Stocul populaţiei de provenienţă străină

Modulul A.2.2.1. Populaţia rezidentă de provenienţă străină, indicatori de bază:

[În cazul în care sunt disponibile date complete referitoare la populaţia de origine străină, s-ar putea face o clasificare suplimentară în alte subcategorii: vârsta, statutul profesional, ocupaţia, nivelul de educaţie, altele.]

A.2.2.2. Imigrarea anuală a străinilor

Modulul A.2.2.2. Imigrarea străinilor:

A.2.2.3. Migraţia reglementată

Modulul A.2.2.3. Migraţia internaţională a populaţiei de provenienţă străină, indicatori de bază:

A.2.2.4. Protecţia internaţională

[Acest modul are ca scop prezentarea stocurilor şi fluxurilor de migranţi care ajung forţat în ţară sau au deja reşedinţa pe teritoriul ei. Migraţia involuntară – sau “forţată” – poate avea loc din mai multe motive, inclusiv conflicte şi persecuţii politice, dar şi degradarea rapidă sau treptată a mediului.]

Modulul A.2.2.4. Protecţia internaţională, indicatori de bază:

Subiecte speciale

Apatrizii

Refugiaţi

Persoane strămutate

A.2.2.5. Imigrarea nereglementată

[Acest modul are ca scop prezentarea informaţiei despre fluxurile migraţionale nereglementate: încălcarea regulilor de şedere, refuzul acordării dreptului de şedere, returnarea etc.]

Modulul A.2.2.5. Imigrarea nereglementată, indicatori de bază:

A.2.3. Mobilitatea generală transfrontalieră

[Secţiunea va prezenta date privind traversările frontierei atât la ieşire din ţară, cât şi la intrare. Vor fi oferite informaţii despre cetăţenii moldoveni şi despre străini, inclusiv date privind acordarea vizelor de intrare în ţară.]

A.2.3.1. Mobilitatea transfrontalieră

Modulul A.2.3.1. Mobilitatea transfrontalieră, indicatori de bază:

A.2.3.2. Vize

Modulul A.2.3.2. Vize, indicatori de bază:

[Dacă sunt date disponibile, s-ar putea face şi alte dezagregări după ţări de origine, vârste ale beneficiarilor de vize, altele.]

Partea B: Impactul şi incluziunea

[Spre deosebire de secţiunea A, care are drept scop prezentarea datelor-cheie despre stocurile şi fluxurile de migraţie, cum ar fi dimensiunea totală, direcţiile principale, cauzele migraţiei, secţiunea B ar trebui să ofere o analiză mai profundă şi mai complexă a legăturii dintre migraţie şi diverse aspecte ale dezvoltării socioeconomice a ţării de primire/de plecare a populaţiei.

Analiza acestei secţiuni se poate completa cu date şi informaţii din surse secundare (cum ar fi cercetări efectuate la nivel naţional sau internaţional). Cu toate acestea, argumentele menţionate ar trebui să fie exprimate într-un mod cât mai obiectiv.

Odată cu conceptualizarea impactului migraţiei, ar trebui să se facă distincţie între două niveluri-cheie: impactul migraţiei asupra societăţii şi economiei în ansamblu sau “impact la nivel macro” şi impactul asupra individului migrant şi asupra gospodăriei şi familiei sale sau “impact la nivel micro”. Secţiunea abordează, în principal, ambele tipuri: este analizat impactul pe baza datelor privind tendinţele de migraţie şi indicatorii socioeconomici, precum şi analiza situaţiei populaţiei în baza datelor cercetărilor statistice în gospodării, realizate anual în ţară.

Un alt aspect important de reţinut în timp ce se efectuează o analiză a impactului migraţiei este separarea impactului direct de cel indirect, sau “colateral”, al migraţiei.

Analiza impactului ar putea lua în considerare, de asemenea, durata, adică dacă acesta este limitat în timp, sau pe termen scurt (cum ar fi cheltuirea în totalitate a remiterilor pentru bunuri consumabile), sau pe termen lung (investirea remiterilor). Indicatorii de evaluare a impactului ar putea fi cantitativi, calitativi şi decizionali.]

B.1. Migraţia şi evoluţia demografică

[Secţiunea urmează să analizeze impactul migraţiei asupra situaţiei demografice din ţară: îmbătrânirea populaţiei, concentrarea populaţiei în mediul urban, depopularea şi îmbătrânirea mediului rural etc.]

Posibile surse de date:

Naţionale: Recensământul populaţiei; registre administrative; estimări anuale ale populaţiei; evidenţa traversărilor frontierei; sondaje ale gospodăriilor.

Internaţionale: UNDESA

B.1.1. Date demografice generale

Grupa de indicatori 1.1.

INDICATORI DEMOGRAFICI GENERALI

B.1.2. Componenţa demografică a populaţiei

Grupa de indicatori 1.2.

COMPONENŢA DEMOGRAFICĂ A POPULAŢIEI

B.1.3. Populaţia urbană versus cea rurală

Grupa de indicatori 1.3.

POPULAŢIA URBANĂ VERSUS CEA RURALĂ

B.1.4. Populaţia de provenienţă străină

Grupa de indicatori 3.3.

COMPONENŢA DEMOGRAFICĂ POPULAŢIEI DE PROVENIENŢĂ STRĂINĂ

[În cazul în care sunt disponibile date complete referitoare la populaţia de origine străină, s-ar putea face o clasificare suplimentară în alte subcategorii: în funcţie de ţara de origine, ţara de origine a părinţilor, statutul profesional, ocupaţia, nivelul de educaţie.]

B.2. Migraţia şi dezvoltarea economică

[Secţiunea urmează să analizeze impactul economic la nivel global al migraţiei cu accent pe remiteri, inclusiv impactul acestora asupra nivelului de trai al populaţiei.]

Posibile surse de date:

Naţionale: Biroul Naţional de Statistică, Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Finanţelor, Banca Naţională, alte autorităţi competente.

Internaţionale: FMI şi Banca Mondială.

B.2.1. Context macroeconomic

Grupa de indicatori 1.6.

INDICATORI ECONOMICI GLOBALI

B.2.2. Remiterile

Grupa de indicatori 1.7.

REMITERILE

B.2.3. Migraţia şi dezvoltarea

B.2.3.1. Potenţialul migranţilor şi a veniturilor din remitenţe

Grupa de indicatori 4.4.

MIGRAŢIA ŞI DEZVOLTAREA

B.2.3.2. Valorificarea diasporei

B.2.3.3. Implicarea străinilor

Opţional: Întrebări în sprijinul analizei migraţiei

Contribuie migraţia la scăderea/creşterea nivelului de economisire în economie, influenţând prin aceasta în mod negativ/pozitiv creşterea economică?

Contribuie migraţia la creşterea/scăderea nivelului investiţiilor în economie, influenţând prin aceasta în mod negativ/pozitiv creşterea economică? (Efectele asupra investiţiilor pot proveni, de exemplu, prin intermediul remiterilor, prin intermediul investiţiilor străine directe din diaspora şi prin influenţa pe care fluxurile financiare legate de migraţie o pot avea în ceea ce priveşte încurajarea altor investitori.)

Contribuie migraţia la creşterea/reducerea producţiei în economie (de exemplu, afectând capacitatea gospodăriilor de a consuma şi de a produce bunuri locale)?

Contribuie migraţia la inovare (de exemplu, prin transfer de cunoştinţe şi tehnologii)?

Contribuie migraţia la trecerea de la economia de subzistenţă la cea financiară, ceea ce favorizează dezvoltarea economiei de piaţă?

Contribuie emigraţia şi afluxul de remiteri la scăderea stimulentelor Guvernului pentru dezvoltarea economiei (care conduc la dependenţă)?

Generează migraţia, prin remiteri, inflaţie, crescând puterea de cumpărare fără a afecta productivitatea?

Ajută migraţia, prin remiteri, la consolidarea poziţiei macroeconomice a ţării, influenţând în mod pozitiv oferta de valută străină?

Stimulează migraţia dezvoltarea sistemului financiar intern, prin noi servicii pentru gospodăriile care primesc remiteri, ducând în schimb la lărgirea infrastructurii financiare?

Subminează utilizarea de către remiteri a sistemelor bancare şi de transfer de bani informale sistemul bancar oficial?

Împiedică statutul ilegal al migraţilor din ţările de destinaţie utilizarea de către aceştia a sistemului bancar oficial pentru a trimite remiterile?

Sunt descurajaţi migranţii să utilizeze canalele oficiale din cauza cursurilor valutare nepotrivite, aplicate la operaţiunile de schimb valutar, sau a reglementărilor greoaie?

Costurile ridicate de transfer diminuează în mod considerabil sumele primite de gospodăriile din ţările de origine?

Descurajează impozitarea capitalului repatrierea capitalului în economia din ţară?

Restrânge înţelegerea limitată a sistemului financiar utilizarea de către beneficiarii de remiteri a sistemului financiar? E posibil ca asigurarea educaţiei financiare să crească procentul remiterilor care îşi economisesc sau investesc remiterile?

Permite afluxul de lucrători migranţi producătorilor autohtoni de mărfuri să se extindă şi să producă bunuri pentru export?

Contribuie migraţia la creşterea cererii de produse naţionale în ţările de destinaţie (din diaspora etc.)?

Contribuie remiterile care vin în ţară la scumpirea monedei naţionale, subminând competitivitatea?

Oferă migraţia o strategie a mijloacelor de trai pentru agricultori, în cazul unor recolte slabe sau al lipsei de alimente?

Afectează migraţia viabilitatea agriculturii prin limitarea resurselor de forţă de muncă?

Contribuie remiterile la investiţii în materiale şi tehnici agricole, asigurând o productivitate mai ridicată şi o securitate alimentară sporită?

Ce impact specific are migraţia, în termeni de vârstă şi sex, asupra agriculturii/dezvoltării rurale?

Contribuie migraţia la supraaglomerarea/dezafectarea infrastructurii în regiuni/zone cu intrări/ieşiri masive, având ca rezultat reducerea accesului sau calităţii pentru migranţi şi/sau comunităţile locale?

Au imigranţii din ţara/regiunea dvs. acces mai redus la servicii de infrastructură decât cetăţenii/localnicii?

Au migranţii care se întorc dificultăţi în a accesa servicii de infrastructură (locuinţe etc.)?

Afectează genul migranţilor accesul la infrastructura de bază (apă potabilă sigură pentru consum şi canalizare)?

Conduce migraţia la o penurie de competenţe care afectează planurile de dezvoltare a infrastructurii?

Au fost introduse noi competenţe/metode în asigurarea infrastructurii din ţară ca urmare a întoarcerii muncitorilor care au migrat şi au dobândit formare profesională şi experienţă în străinătate?

Investeşte diaspora în infrastructura din ţara ei de origine (în imobiliare)?

Acţionează migraţia ca stimulent sau formă de constrângere pentru investirea banilor publici (de către Guvern sau autorităţile locale) în infrastructură, afectând astfel accesul la servicii şi calitatea acestora?

Contribuie migraţia la creşterea (scăderea) stimulentelor pentru investiţii private în şi/sau furnizarea privată de servicii de infrastructură (utilităţi şi locuinţe)?

B.3. Migraţia, ocuparea forţei de muncă şi piaţa forţei de muncă

[Secţiunea urmează să prezinte aspecte legate de ocupare şi angajare pe piaţa forţei de muncă, impactul migraţiei asupra forţei de muncă, forţa de muncă străină/imigranţii, alte aspecte conexe. ]

Posibile surse de date:

Naţionale: Biroul Naţional de Statistică: estimări ale populaţiei, sondaje privind forţa de muncă; Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă: evidenţe administrative (date despre şomaj, locuri de muncă vacante), sondaje ale angajatorilor; registre administrative; alte evidenţe conexe.

Internaţionale: Baza de date a ILO LABORSTA, disponibilă pe http://laborsta.ilo.org/

B.3.1. Caracteristicile pieţei muncii

Grupa de indicatori 1.5.

INDICATORII FORŢEI DE MUNCĂ

B.3.2. Populaţia în vârstă aptă de muncă

Grupa de indicatori 1.4.

POPULAŢIA ÎN VÂRSTĂ APTĂ DE MUNCĂ

B.3.3. Populaţia străină în vârstă aptă de muncă

Grupa de indicatori 3.5.

POPULAŢIA STRĂINĂ ÎN VÂRSTĂ APTĂ DE MUNCĂ

B.3.4. Străinii pe piaţa forţei de muncă

Grupa de indicatori 3.6.

STRĂINII PE PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ

B.3.5. Emigrarea reglementată în scop de muncă

Opţional: Întrebări în sprijinul analizei migraţiei

Contribuie migraţia la sporirea/reducerea problemelor legate de forţa de muncă în exces, şomaj şi subocuparea forţei de muncă?

Reduce imigraţia efectele schimbărilor demografice, înlocuind o forţă de muncă în curs de scădere şi îmbătrânire?

Contribuie migraţia la creşterea/reducerea deficitului de competenţe?

Cum afectează migraţia echilibrul de gen de pe piaţa muncii?

Cum modifică migraţia distribuţia locurilor de muncă între sectorul privat şi în cel public?

Contribuie migraţia la apariţia de noi competenţe prin experienţa străinilor sau cunoştinţele dobândite de către persoanele repatriate?

Întâmpină persoanele care se întorc dificultăţi la găsirea unui loc de muncă? Contribuie acest lucru la creşterea riscului de marginalizare şi sărăcie sau la risipa de inteligenţă?

Contribuie imigraţia la păstrarea locurilor de muncă prin furnizarea de forţă de muncă ieftină pentru domeniile care altfel nu sunt competitive?

Contribuie migraţia la creşterea oportunităţilor de angajare în ţara de origine, de exemplu prin crearea de întreprinderi care utilizează remiterile sau investiţiile din diaspora?

Contribuie emigrarea lucrătorilor calificaţi la creşterea salariilor lucrătorilor calificaţi din ţara de origine, din cauza restrângerii ofertei?

Atenuează imigraţia presiunile salariale în sectoarele importante, prin creşterea ofertei de forţă de muncă?

Contribuie imigraţia (în special a migranţilor ilegali) la reducerea salariilor şi înrăutăţirea condiţiilor de muncă ale cetăţenilor?

Organizaţiile de lucrători din Republica Moldova au parteneriate cu astfel de organizaţii în ţările de destinaţie, pentru a facilita monitorizarea condiţiilor de muncă ale migranţilor şi a acorda asistenţa corespunzătoare?

B.4. Migraţia şi dezvoltarea socială

[Secţiunea va oferi date privind impactul migraţiei asupra sistemului educaţional din ţară, aspecte sociale legate de situaţia copiilor lăsaţi în ţară de părinţi, de asemenea va fi abordat subiectul securităţii sociale a migranţilor, alte aspecte conexe.]

Posibile surse de date:

Naţionale: Biroul Naţional de Statistică, statistica educaţiei; Ministerul Educaţiei şi Cercetării: date administrative; registre; alte evidenţe conexe.

Internaţionale: Date de la UNICEF, altele.

B.4.1. Educaţia

Grupa de indicatori 4.2.

EDUCAŢIA

B.4.1.1. Date generale: educaţia şi migraţia

B.4.1.2. Străinii în sistemul educaţional

B.4.1.3. Autentificarea şi recunoaşterea studiilor şi calificărilor

B.4.2. Protecţia socială

B.4.2.1. Copii lăsaţi fără îngrijire părintească

B.4.2.1. Securitatea socială

Opţional: Întrebări în sprijinul analizei migraţiei

Se confruntă migranţii şi familiile lor cu dificultăţi privind accesul la servicii de educaţie şi protecţie socială în ţările de destinaţie/în ţara dvs. (de exemplu, din cauza statutului părinţilor sau al lor)?

Asigură migraţia, prin intermediul remiterilor, o strategie a mijloacelor de trai şi creşterea capacităţii gospodăriei de a investi în asistenţă medicală, locuinţă şi condiţii sanitare adecvate, hrană, educaţie şi sănătatea copiilor?

Investesc persoanele din diaspora în sistemul de protecţie socială (inclusiv în sistemele de pensii contributive) din ţara lor de origine, contribuind la posibila îmbunătăţire a standardelor şi a resurselor serviciilor?

Contribuie migrarea copiilor la o concentrare a infrastructurii educaţionale în anumite zone? De exemplu, duce acest fapt la închiderea şcolilor din zonele izolate?

Contribuie emigrarea cadrelor didactice la o penurie la nivel local/naţional? Afectează acest lucru asigurarea/accesul/calitatea educaţiei, de exemplu, prin închiderea şcolilor sau a claselor numeroase?

Are imigrarea profesorilor străini un rol semnificativ, de exemplu, prin înlocuirea celor care s-au mutat în străinătate?

Au fost introduse noi competenţe/metode în sistemul educaţional din ţară ca urmare a întoarcerii profesorilor care au migrat şi au dobândit formare profesională şi experienţă în străinătate?

Sunt profesorii din diaspora în măsură să joace un rol, de exemplu, angajându-se pe termen scurt în zonele care se confruntă cu deficit de cadre?

Acţionează migraţia ca un stimulent (sau ca o limitare) pentru investirea banilor publici (de către Guvern sau de către autorităţile publice locale) în educaţie? Care sunt consecinţele pentru îmbunătăţirea (sau deteriorarea) calităţii educaţiei?

Doresc migranţii să investească în sistemul educaţional din ţara lor de origine? Ar putea standardele mai ridicate ale serviciilor sau o ofertă de educaţie mai extinsă să constituie un stimulent pentru a face acest lucru?

Prezintă perspectiva angajării în străinătate un stimulent pentru formarea profesorilor în conformitate cu standardele internaţionale? Dacă da, se îmbunătăţeşte astfel calitatea generală a corpului profesoral al ţării şi, prin urmare, calitatea educaţiei de bază?

Care este amploarea migraţiei terţiare şi cum afectează aceasta randamentele aşteptate ale investiţiilor publice în învăţământul superior?

Atrag instituţiile interne de învăţământ studenţi străini care aduc bani în ţară (taxe pentru studii, cheltuieli de cazare şi hrană)?

Cauzează emigrarea furnizorilor de servicii o penurie de formatori şi profesori, având un impact negativ asupra transmiterii anumitor abilităţi şi pierderii unor obiecte?

Facilitează emigrarea cercetătorilor implicarea instituţiilor naţionale de cercetare în reţelele internaţionale de cercetare?

Contribuie perspectivele migraţiei la creşterea cererii faţă de învăţământul superior?

Sunt factorii privaţi interesaţi să investească în învăţământul superior, creând oportunităţi de afaceri şi stimulând investiţiile în acest sector?

Oferă învăţământul oportunităţi mai bune de angajare, diminuând astfel fluxurile de ieşire sau lărgind oportunităţile de migraţie?

Dacă (în ce măsură) contribuie migraţia la: privarea copiilor de un mediu familial, expunerea copiilor la violenţă, exploatarea acestora, delicvenţa printre copii şi abandonarea studiilor?

Care este impactul migraţiei asupra calităţii de îngrijire a copiilor în familiile cu părinţi migranţi (în ceea ce priveşte starea sănătăţii copiilor, reuşita şcolară, accesul copiilor la servicii de sănătate şi educaţie)?

B.5. Migraţia şi sănătatea publică

[Această secţiune va oferi o perspectivă a impactului migraţiei asupra sistemului de sănătate publică din ţară. Prezentarea informaţiei de către Ministerul Sănătăţii va fi asigurată în conformitate cu datele statistice disponibile. Indicatorii privind sănătatea migranţilor sunt de perspectivă, unii dintre aceştia ar putea fi obţinuţi din bazele de date internaţionale, posibil cu o anumită întârziere în timp, dar care ar demonstra unele tendinţe în dinamică.]

Posibile surse de date:

Naţionale: Ministerul Sănătăţii; date administrative; registre; alte evidenţe conexe.

Internaţionale: OMS, altele.

B.5.1. Asigurarea cu cadre medicale

B.5.2. Confirmarea şi echivalarea actelor

B.5.3. Ieşirea din sistem a cadrelor medicale

B.5.4. Străinii

B.5.5. Implicarea diasporei

B.5.6. Asigurarea obligatorie de asistenţă medicală

B.5.7. Protecţia temporară

Opţional: Întrebări în sprijinul analizei migraţiei

Sunt migranţii mai vulnerabili la anumite boli decât locuitorii autohtoni? Acest lucru poate fi cauzat, de exemplu, de condiţiile de trai sau de muncă ale acestora (imigranţi ar putea avea locuinţe necorespunzătoare, ar putea lucra în condiţii mai grele sau mai periculoase). De asemenea, migranţii ar putea fi mai predispuşi la contractarea unor maladii, deoarece sunt expuşi la condiţii de mediu neobişnuite pentru ei.

Cauzează deplasarea persoanelor răspândirea unor boli?

Afectează emigraţia şi imigraţia cererea de servicii de sănătate din ţară (creştere sau scădere)?

Au migranţii şi persoanele aflate în întreţinerea lor acces mai slab (sau mai bun) la asistenţă medicală atunci când se află în străinătate comparativ cu situaţia din ţara lor?

Au migranţii de gen feminin acces mai facil sau mai dificil la servicii de sănătate decât migranţii de gen masculin, având în vedere nevoile lor de servicii de sănătate sexuală şi reproductivă?

Au gospodăriile cu migranţi care rămân acasă acces la servicii de sănătate (din punct de vedere legal şi de facto, în ceea ce priveşte resursele şi infrastructurile disponibile), în cazul în care nu mai beneficiază de asigurarea de sănătate a susţinătorului familiei?

Au migranţii care revin acasă acces la servicii de sănătate/servicii sociale? Sunt beneficiile de securitate socială portabile?

Contribuie imigraţia personalului medical străin la sporirea numărului de personal medical disponibil în ţară? Se înlocuieşte astfel personalul medical autohton care a emigrat?

Sunt acreditările lucrătorilor străini în domeniul sănătăţii recunoscute în ţară? Există o mobilitate socială în creştere sau în scădere cu privire la plasarea lucrătorilor medicali în cadrul personalului de asistenţă medicală din ţară?

Determină emigrarea lucrătorilor medicali o insuficienţă de personal şi întreruperi de servicii în sistemul de sănătate la nivel local/naţional?

Se întorc în ţară specialiştii medicali după ce au emigrat? Dacă da, reintră ei în sistem? Revin ei cu noi competenţe şi dacă da, sunt aceste competenţe utile pentru ţara de origine?

Sunt specialiştii în domeniul sănătăţii din diaspora dornici să se angajeze pe termen scurt în zone care se confruntă cu un deficit de furnizori de servicii de sănătate?

Sunt membrii diasporei implicaţi în îmbunătăţirea accesului la servicii de sănătate (prin susţinerea financiară a creării de noi infrastructuri)?

Contribuie migraţia, prin trimiterea de remiteri, la creşterea capacităţii de a investi în sănătate la nivel de gospodărie, comunitate şi la nivel naţional în ţara dvs.?

Este perspectiva angajării în străinătate un stimulent pentru o pregătire mai bună a lucrătorilor medicali? Cum afectează acest lucru calitatea serviciilor de sănătate pe plan intern?

Partea C: Cadrul de gestionare a migraţiei

[Această secţiune oferă o prezentare generală a cadrului normativ de bază al ţării, a principalelor părţi implicate în gestionarea proceselor de migraţie şi a programelor şi politicilor existente legate de migraţie, precum şi a angajamentelor internaţionale cu referire la migraţie. Prin urmare, această secţiune va fi elaborată în comun cu Direcţia politici în domeniul managementului integrat al frontierei de stat, migraţiei şi azilului al Ministerului Afacerilor Interne şi cu alte ministere şi instituţii (Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Casa Naţională de Asigurări Sociale), Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Biroul Relaţii cu Diaspora, Ministerul Sănătăţii (Compania Naţională de Asigurări în Medicină), Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică şi altele), după caz, implicate în elaborarea şi evaluarea politicilor migraţionale şi a cadrului normativ la nivel internaţional, regional şi naţional (inclusiv planuri de dezvoltare, planuri de acţiuni, acorduri bilaterale etc.).]

C.1. Cadrul normativ la nivel internaţional, regional şi naţional

Convenţii internaţionale/documente în domeniul drepturilor omului

Principalele tratate internaţionale şi/sau acorduri multilaterale privind migraţia, semnate, ratificate şi puse în aplicare, precum şi alte acorduri multilaterale, cum ar fi acordurile regionale şi subregionale privind libera circulaţie şi alte aspecte legate de migraţie.

Inventarul acordurilor bilaterale cu alte ţări (privind migraţia şi mobilitatea, readmisia, recrutarea etică a profesioniştilor din domeniul sănătăţii, transferul beneficiilor sociale, recunoaşterea calificării şi experienţei etc.).

Coerenţa şi coordonarea politicilor publice naţionale: în ce măsură există o coordonare între ministere şi între ministere şi alte autorităţi naţionale/ agenţii internaţionale? Există organisme (grupuri de lucru) sau mecanisme de coordonare? Cum sunt reprezentaţi migranţii sau grupurile de migranţi în coordonarea şi punerea în aplicare/analiza politicilor? Care sunt funcţiile lor?

O scurtă descriere a politicilor publice în domeniul migraţiei şi azilului, în cazul în care există sau, ca alternativă, iniţiativele actuale de politică pentru a crea un cadru al politicii în domeniul migraţiei. Fenomenul migraţiei în cadrul politicilor, al strategiilor naţionale şi al programelor naţionale, conexe domeniului (muncă, sănătate, educaţie etc.). Această secţiune ar trebui să ofere o privire de ansamblu şi o evaluare a acţiunilor programatice care au fost puse în aplicare recent, precum şi a celor puse în aplicare în prezent şi aflate în curs de pregătire. Aceste acţiuni ar putea fi cuprinzătoare şi extinse ca natură şi finanţate atât de stat, cât şi de donatorii externi. Obiectivul-cheie constă nu doar în enumerarea activităţilor şi a donatorilor-cheie, dar şi în impactul din punctul de vedere al relevanţei, eficienţei şi actualităţii ei. Problema intercomplementarităţilor şi sinergiei acţiunilor ar trebui abordată în mod similar. În plus, ar trebui sugerate domeniile pentru viitoarele intervenţii.

Integrarea migraţiei în planurile de dezvoltare: în ce măsură migraţia este menţionată sau integrată în planurile de dezvoltare/strategiile de reducere a sărăciei? În cazul în care migraţia nu este integrată în planul de dezvoltare, se depun eforturi pentru a face acest lucru? Cum sunt abordaţi migranţii în monitorizarea realizării obiectivelor ODM?

Diaspora şi dezvoltarea: se depun eforturi pentru a mobiliza diaspora în scopul dezvoltării (regimuri speciale de investiţii, programe de transfer de competenţe). În care sectoare?

Privire de ansamblu asupra principalelor acte normative naţionale, legi, hotărâri ale Guvernului, regulamente, ordine interministeriale conexe domeniului (sănătate, muncă, educaţie, aspecte culturale, afaceri externe etc.) referitoare la admiterea şi şederea migranţilor (inclusiv naturalizarea acestora), emigrare, trafic ilegal de persoane, asistenţă medicală şi acces la servicii sociale pentru migranţi internaţionali şi interni, diaspora, revenirea migranţilor şi remiterile etc. şi stadiul implementării acestora.

C.2. Cadrul instituţional

O descriere a atribuţiilor şi a funcţiilor diferitelor ministere şi agenţii guvernamentale care se ocupă de gestionarea migraţiei şi de problemele diasporei. Cadrul instituţional trebuie să fie prezentat în mod schematic, sub formă de diagramă (a se vedea, de exemplu, diagramele instituţionale ale statelor membre UE elaborate de EMN, disponibile pe http://emn.intrasoft-intl.com/Downloads/prepareShowFiles.do?entryTitle=0%2E%20Institutional%20Charts%20on%20Asylum%20and%20Migration.

Indicarea principalelor organizaţii internaţionale care ajută la gestionarea migraţiei naţionale.

O scurtă descriere a rolului actorilor nonguvernamentali, cum ar fi ONG-urile şi societatea civilă, şi angajamentul/reprezentarea grupurilor de migranţi.

Alte parteneriate în domeniul migraţiei care ajută ţara să coopereze în privinţa politicilor cu ţările vecine şi ţările de destinaţie sau de origine ale migranţilor.

C.3. Angajamente internaţionale

[Secţiunea va oferi o imagine generală despre progresul înregistrat privind implementarea Agendei de dezvoltare durabila 2030, precum şi respectarea angajamentelor de raportare în conformitate cu regulamentele, directivele şi alte documente ale UE în contextul Planului naţional de acţiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Vor fi incluse constatări principale bazate pe raportările anuale, realizate în conformitate cu angajamentele asumate de ţară.

Adiţional vor fi produse subcapitole (maximum 5 pagini) care vor include constatări generale privind progresul înregistrat de ţară în raport cu obiectivele Pactului global pentru migraţia sigură, ordonată şi reglementată (GCM)[3], a schimbărilor şi a realizărilor principale înregistrate în domeniul guvernanţei migraţiei conform Cadrului de guvernanţă a migraţiei (MiGOF) şi a indicatorilor de guvernanţă a migraţiei (MGI)[4].]

______________________

[3] https://press.un.org/en/2018/ga12113.doc.htm

[4] https://gmdac.iom.int/migration-governance-indicators

Partea D: Principalele constatări, consecinţele

politicilor şi recomandări

[Această secţiune rezumă principalele concluzii relevate de datele disponibile privind migraţia şi stadiul actual al dezvoltării, prezintă câteva recomandări-cheie pentru factorii de decizie politică pentru a îmbunătăţi gestionarea actuală a fenomenului migraţiei şi indică lacunele de date existente şi strategiile posibile pentru a îmbunătăţi statisticile din domeniul migraţiei.]

D.1. Principalele concluzii privind migraţia şi stadiul dezvoltării

D.2. Recomandări privind gestionarea migraţiei

Domeniile în care sunt necesare mai multe politici de dezvoltare şi programe de intervenţie.

Recomandări-cheie privind modul de îmbunătăţire a gestionării migraţiei.

D.3. Recomandări privind integrarea migraţiei în politicile de dezvoltare

(a se vedea OIM 2010 pentru un cadru cuprinzător).

D.4. Recomandări de îmbunătăţire în ceea ce priveşte statisticile şi baza de date generale privind migraţia

Identificarea şi explicarea lacunelor de date existente şi a problemelor întâmpinate în colectarea de date.

Acţiunile/strategiile recomandate pentru a îmbunătăţi şi/sau a genera date privind migraţia.

Acţiunile/strategiile recomandate pentru a consolida baza de probe în scopul integrării migraţiei în cadrul de dezvoltare.

Sugestii privind modul de actualizare permanentă a Profilului Naţional de Migraţie.

[Anexa nr.2 în redacţia Hot.Guv. nr.542 din 26.08.2025, în vigoare 01.01.2026]

[Anexa nr.2 modificată prin Hot.Guv. nr.326 din 10.11.2021, în vigoare 19.12.2021]