Autoadministrarea locală reprezintă activitatea liberă a locuitorilor unei anumite unităţi administrativ-teritoriale a republicii stabilite prin lege pentru rezolvarea în mod nemijlocit sau prin intermediul organelor alese de ei a problemelor de importanţă locală.

Autoadministrarea locală se realizează în baza Constituţiei Republicii Moldova, a prezentei Legi, a legilor Republicii Moldova cu privire la autoadministrarea comunei (statului), oraşului, municipiului, judeţului, în baza altor legi ale Republicii Moldova, a decretelor Preşedintelui, a hotărîrilor Parlamentului şi ale Guvernului Republicii Moldova.

Autoadministrarea locală se realizează prin voinţa poporului, exprimată prin forme ale democraţiei directe şi reprezentative: participarea populaţiei la discutarea şi rezolvarea celor mai importante probleme, alegerea organelor reprezentative (consiliile), participarea la realizarea hotărîrilor adoptate şi exercitarea controlului asupra activităţii organelor autoadministrării locale.

Articolul 2. Principiile de bază ale autoadministrării locale

Organele autoadministrării locale funcţionează în baza următoarelor principii:

Îmbinarea electivităţii cu confirmarea şi numirea în funcţie în procesul formării organelor autoadministrării locale;

asigurarea respectării legislaţiei, democratismului şi publicităţii, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor;

asigurarea autogestiunii economice;

independenţa în adoptarea deciziilor şi în aplicarea acestora în interesul locuitorilor unităţii administrativ-teritoriale, în limitele competenţei stabilite prin lege;

îmbinarea intereselor locale cu interesele republicii;

subordonarea organelor autoadministrării locale Guvernului Republicii Moldova;

participarea populaţiei la rezolvarea chestiunilor privind propăşirea unităţii administrativ-teritoriale;

darea de seamă periodică în faţa populaţiei despre activitatea proprie;

autonomia în stabilirea relaţiilor contractuale între unităţile administrativ-teritoriale şi diferite persoane juridice sau fizice.

Titlul II

SISTEMUL ORGANELOR AUTOADMINISTRĂRII LOCALE

Articolul 3. Baza formării organelor autoadministrării locale

Sistemul organelor autoadministrării locale se formează în baza diviziunii administrativ-teritoriale a Republicii Moldova, stabilindu-se următoarele niveluri:

a) comuna (satul), oraşul;

b) municipiul, judeţul.

Comuna este o localitate sau o comunitate de localităţi, unite benevol prin teritoriu, relaţii economice, tradiţii şi obiceiuri.

Oraşul reprezintă o aşezare de tip urban dotată din punct de vedere edilitar-gospodăresc în mod corespunzător.

Municipiul este o aşezare de tip urban dotată din punct de vedere edilitar-gospodăresc în mod corespunzător şi cu o concentraţie a populaţiei, a unităţilor economice şi a celor sociale mai mare decît a oraşului.

Judeţul reprezintă o unitate de autoadministrare locală care cuprinde comune (sate) şi oraşe legate prin teritoriu, relaţii economice-gospodăreşti, social-culturale, tradiţii şi prin alte condiţii obiective.

Articolul 4. Organele autoadministrării locale

Organele autoadministrării locale sînt prefecturile judeţelor, primăriilor municipiilor, oraşelor, comunelor (satelor) şi consiliile respective.

Organele executive ale autoadministrării locale sînt consiliile, judeţene, municipale, orăşeneşti, comunale (săteşti).

Conducerea operativă a organului autoadministrării locale se asigură:

la nivelul judeţelor de către prefect;

la nivelul municipiilor, oraşelor, comunelor (satelor) de către primar.

Prefecturile şi primăriile iau decizii în corespundere cu legislaţia Republicii Moldova şi asigură îndeplinirea deciziilor proprii şi ale celor adoptate de consilii. Ele au aparat propriu a cărui schemă de funcţiuni şi limite de întreţinere sînt stabilite de consiliile respective.

Pe lîngă prefecturi şi primării pot funcţiona organele consultative (adunarea cetăţenilor, consiliul decanilor etc.).

Articolul 5. Consiliile - organe ale autoadministrării locale

Consiliile sînt organe reprezentative, cu putere de decizie, în unitatea administrativ-teritorială în care au fost alese şi care realizează autoadministrarea locală.

Numărul consilierilor care alcătuiesc consiliul este stabilit de legislaţia Republicii Moldova, în funcţie de numărul populaţiei sau de alte condiţii obiective.

Consilierii sînt aleşi de locuitorii unităţii administrativ-teritoriale, conform legislaţiei Republicii Moldova, pe un termen de cinci ani.

Şedinţa de constituire a consiliului este convocată de comisia electorală respectivă la cel mult două săptămîni după alegeri, dacă în componenţa consiliului au fost aleşi cel puţin două treimi din consilieri.

Membrii consiliului îşi exercită funcţiile în mod gratuit.

Articolul 6. Primarul şi prefectul

Primarul comunei (satului) şi al oraşului este ales în localitatea respectivă prin sufragiu universal, direct şi secret şi poate fi revocat în orice moment de către alegători prin vot secret, la propria lor iniţiativă sau la iniţiativa prefecturii judeţene în cazul în care nu respectă Constituţia şi legislaţia în vigoare a Republicii Moldova ori nu-şi exercită funcţiile.

Primarul municipiului şi prefectul judeţului sînt aleşi la propunerea Preşedintelui Republicii Moldova din rîndul consilierilor respectivi şi confirmaţi prin decret prezidenţial.

În conformitate cu prezenta Lege ei sînt învestiţi cu dreptul de membri ai Guvernului şi nu pot fi deputaţi ai poporului din Republica Moldova. Primarul municipiului şi prefectul judeţului pot fi destituiţi din post de Preşedintele republicii Moldova, din propria lui iniţiativă sau din iniţiativa consiliilor respective, în cazurile în care ei nu respectă Constituţia şi legile Republicii Moldova ori nu-şi îndeplinesc funcţiile.

Primarii comunelor (satelor), oraşelor, municipiilor şi prefecţii judeţelor sînt consilieri ai consiliilor respective.

În cazul în care la adoptarea deciziilor consiliului numărul voturilor pro si contra sînt egale, votul prefectului sau primarului este decisiv.

Nu se admite cumularea funcţiilor de conducere în organele autoadministrării locale şi ale altor funcţii din organele de stat, din unităţile economice, din partidele politice, din organizaţiile şi mişcările social-politice.

Articolul 7. Competenţa organelor autoadministrării locale

Organele autoadministrării locale au atribuţii de competenţă locală şi împuterniciri transmise de organele ierarhic superioare.

Organele autoadministrării locale asigură organizarea autogestionării publice pe teritoriul respectiv. Ele au dreptul să decidă şi sînt responsabile pentru toate chestiunile de interes local în domeniile: organizării administraţiei de stat, dezvoltării social-economice a teritoriului din subordine, edilităţii, gospodăriei comunale, deservirii sociale. ocrotirii sănătăţii, comerţului şi telecomunicaţiilor, ocrotirii naturii şi exploatării raţionale a resurselor naturale, asigurării legalităţii, menţinerii ordinii publice, dezvoltării învăţămîntului, culturii şi cultelor.

Organele autoadministrării locale asigură buna funcţionare a întregului organism social-economic al teritoriului din subordine în funcţie de mijloacele disponibile, buna funcţionare a tuturor serviciilor necesare populaţiei, respectarea legilor Republicii Moldova, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

Împuternicirile transmise de organele ierarhic superioare sînt împuterniciri date pentru îndeplinirea legilor Republicii Moldova.

În aparatele organelor autoadministrării locale nu pot fi create şi nu pot activa organizaţii ale partidelor politice şi ale mişcărilor obşteşti.

Titlul III

BAZELE ECONOMICE ALE AUTOADMINISTRĂRII LOCALE

Articolul 8. Proprietatea municipală

Activitatea economică a organelor autoadministrării locale se bazează pe proprietatea municipală, adică pe toată averea respectivă a fiecărei comune (sat), oraş, municipiu, judeţ.

Proprietatea municipală o constituie proprietatea pe care statul o transmite, în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, organelor autoadministrării locale (fondul funciar şi alte resurse naturale, gospodăria comunală, întreprinderi, instituţii, infrastructura socială ş. a.), proprietatea întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor formate de organele autoadministrării locale, averea acumulată de ele, inclusiv mijloacele bugetare şi extrabugetare.

Exercitîndu-şi dreptul de proprietate, organele autoadministrării locale girează averea lor prin toate mijloacele prevăzute de legile Republicii Moldova, crează întreprinderi, instituţii şi organizaţii, cărora le pot preda spre gestionare bunuri, pot cumpăra sau vinde, pot da averea în arendă, o pot pune la dispoziţie colectivelor de muncă, organizaţiilor obşteşti, cooperativelor, asociaţiilor, cetăţenilor.

Organele autoadministrării locale se bucură de dreptul prioritar, în modul stabilit de legislaţie, de a municipaliza diferite bunuri imobiliare ce pot fi folosite pentru gospodăria locală.

Articolul 9. Gospodăria locală

Totalitatea întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor ce funcţionează pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale formează gospodăria locală.

În gospodăria locală, de regulă, intră întreprinderile industriale, agricole, de edificare, reparaţie, comunale,locative, transport, drumuri comerţ, de prestare a serviciilor, organizaţii şi instituţii de proiectări, învăţămînt, cultură, asistenţă medicală şi socială, protecţie a mediului înconjurător şi altele, care funcţionează pe baza proprietăţii municipale.

În componenţa gospodăriei locale pot fi incluse cu acordul proprietarilor şi alte întreprinderi, instituţii şi organizaţii cu diferite forme de proprietate, dacă activitatea lor este strîns legată de deservirea populaţiei.

Înfiinţarea şi lichidarea întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor din gospodăria locală se înfăptuieşte conform legislaţiei Republicii Moldova.

Gospodăria locală asigură satisfacerea nemijlocită a necesităţilor populaţiei şi funcţionarea autoadministrării locale.

Activitatea întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor gospodăriei locale este coordonată de către organele autoadministrării locale.

Organele autoadministrării locale susţin privatizarea proprietăţii statului şi dezvoltarea relaţiilor de piaţă în toate ramurile gospodăriei locale.

Articolul 10. Resursele financiare

Resursele financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale sînt formate din buget, fonduri extrabugetare şi alte mijloace băneşti.

În fiecare an organul autoadministrării locale formează, aprobă şi execută în mod independent bugetul teritoriului respectiv în interesul populaţiei. Amestecul organelor ierarhic superioare în procesul de formare, aprobare şi executare a bugetelor locale este interzis.

Relaţiile reciproce dintre bugetul republican şi cele locale se reglementează de Legea Republicii Moldova "Cu privire la sistemul bugetar" şi de legile privind impozitele.

Bugetul local se formează din contul:

impozitelor şi veniturilor de la întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, care intră în componenţa gospodăriei locale;

impozitelor de la populaţie;

impozitelor şi taxelor locale;

defalcărilor de la impozitele de stat teritoriale, care sînt încasate sub formă de impozite pe circulaţia mărfurilor şi de impozit pe beneficiul întreprinderilor şi organizaţiilor, ce nu intră în componenţa gospodăriei locale, conform normativelor aprobate de Parlamentul Republicii Moldova;

creditelor bancare pe baza condiţiilor rambursabile şi de odată;

subvenţiilor din bugetul republican şi judeţean;

altor venituri şi impozite.

Alocările mijloacelor din bugetul ierarhic superior în bugetul unităţilor administrativ-teritoriale se efectuează, în funcţie de necesităţile economice şi sociale ale populaţiei teritoriului respectiv, în modul stabilit de legislaţie.

Pierderile veniturilor unităţii administrativ-teritoriale şi cheltuielile suplimentare din buget nu se recuperează din contul mijloacelor bugetului republican sau a celui judeţean. Soldurile mijloacelor bugetului local de la sfîrşitul anului rămîn a fi disponibile în anul următor pentru scopuri stabilite de organele autoadministrării locale.

În conformitate cu Legea Republicii Moldova "Cu privire la sistemul bugetar" organele autoadministrării locale de toate nivelurile pot:

forma fonduri de rezervă, a căror surse de acoperire sînt soldurile disponibile ale bugetului local, obţinute la sfîrşitul anului din contul depăşirii veniturilor şi economiei la cheltuieli, precum şi alte venituri mobilizate în procesul examinării şi aprobării bugetului respectiv;

acumula şi utiliza mijloace şi fonduri extrabugetare în modul stabilit;

concentra pe bază de cotă-parte mijloacele bugetare şi extrabugetare ale persoanelor juridice şi fizice de pe teritoriul respectiv, cu consimţămîntul acestora, pentru rezolvarea problemelor ce ţin de interes comun;

folosi credite bancare, lua şi acorda împrumuturi, organiza emiterea acţiunilor în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova;

forma fonduri valutare din contul defalcărilor, conform normativelor stabilite de Parlamentul Republicii Moldova din veniturile valutare ale întreprinderilor (gospodăriilor, asociaţiilor) şi organizaţiilor, precum şi ale altor agenţi economici.

Articolul 11. Autoadministrarea social-economică a teritoriului

Organele autoadministrării locale elaborează şi adoptă independent programe locale privind:

dezvoltarea social-economică a teritoriului, inclusiv amplasarea unităţilor economice şi formarea infrastructurii sociale;

ameliorarea situaţiei ecologice, ocrotirea sănătăţii, revitalizarea şi protecţia sistemelor naturale, asanarea mediului înconjurător;

evidenţa demografică, reglarea proceselor de migraţie, plasarea raţională în cîmpul muncii a populaţiei, pregătirea profesională a cadrelor;

reglementarea relaţiilor dintre unităţile economice locale;

aplicarea pîrghiilor economice locale de reglementare a preţurilor, taxelor, impozitelor, balanţei bugetare etc;

dezvoltarea culturii naţionale;

renaşterea bisericii, ocrotirea şi restabilirea monumentelor istorice etc.

Organele autoadministrării locale autorizează în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova dreptul de a beneficia de resursele naturale pe teritoriul lor persoanelor juridice şi fizice, cetăţeni ai Republicii Moldova, gestionează fondul funciar, autorizează activitatea economică a întreprinderilor, organizaţiilor, asociaţiilor, instituţiilor şi persoanelor particulare, pe care le înregistrează, stabilind exigenţele locale la exploatarea teritoriului, a edificiilor, la protecţia mediului înconjurător etc.

Titlul IV

GARANŢIILE JURIDICE ALE AUTOADMINISTRĂRII LOCALE

Articolul 12. Garanţii generale Organele autoadministrării locale îşi exercită independent competenţa lor.

Orice chestiuni privind exploatarea resurselor naturale, activitatea economică şi socială din teritoriul de subordine se rezolvă numai cu consimţămîntul organelor autoadministrării locale.

Deciziile organelor autoadministrării locale, adoptate în limitele competenţei lor, sînt obligatorii pentru toate persoanele juridice (întreprinderi, instituţii şi organizaţii) situate pe teritoriul respectiv, pentru persoanele de răspundere şi pentru populaţie. Neîndeplinirea lor duce la aplicarea sancţiunilor prevăzute de legislaţia Republicii Moldova.

Articolul 13. Drepturile organelor autoadministrării locale

Organele autoadministrării locale adoptă decizii, primarii şi prefecţii emit dispoziţii.

Organele autoadministrării locale pot:

suspenda acţiunile persoanelor juridice pe teritoriul respectiv pînă la intervenţia de rigoare a organelor de stat, dacă aceste acţiuni contravin legislaţiei Republicii Moldova, sau deciziile organelor autoadministrării locale ierarhic inferioare;

anula avizele tehnico-economice la obiectele în curs de realizare, precum şi deciziile privind acordarea terenurilor, interzice construcţiile în cazurile în care beneficiarii încalcă legislaţia Republicii Moldova şi contractele respective;

face propuneri organelor administraţiei de stat, ierarhic superioare care sînt obligate să le examineze în conformitate cu legislaţia în vigoare;

reclama în organele de drept nelegitimitatea actelor emise de alte organe ale administraţiei de stat ori de persoane juridice ce le lezează interesele lor.

Drepturile organelor autoadministrării locale pot fi imitate în cazurile prevăzute de legislaţia Republicii Moldova.

Articolul 14. Asigurarea legalităţii

Dispoziţiile prefecţilor şi ale primarilor pot fi anulate de consiliile respective, dacă ele contravin legilor în vigoare.

Persoanele juridice şi fizice au dreptul să atace dispoziţiile prefectului şi ale primarului în organele de drept.

Deciziile consiliilor pot fi atacate la Guvernul Republicii Moldova.

Guvernul Republicii Moldova poate suspenda sau anula deciziile organelor autoadministrării locale, dispoziţiile prefectului judeţului şi ale primarilor, dacă ele contravin legislaţiei Republicii Moldova.

Articolul 15. Desfiinţarea organelor autoadministrării locale

Desfiinţarea organelor autoadministrării locale este posibilă în cazurile în care ele întreprind acţiuni ce contravin Constituţiei şi legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova, ignoră cerinţele organelor de rigoare ale Republicii Moldova privind încetarea acţiunilor nelegitime.

Organele autoadministrării locale se desfiinţează prin decizia Preşedintelui Republicii Moldova, care stabileşte pe teritoriile respective o administrare prezidenţială provizorie.

Organele autoadministrării locale au dreptul să se autodesfiinţeze, dacă pentru această decizie au votat două treimi din consilierii aleşi.

PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA	Mircea SNEGUR
Chişinău, 10 iulie 1991,
Nr.635-XII