Lege nr. 310 din 07.12.1994

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

L E G E

privind administraţia publică locală

nr. 310-XIII  din  07.12.1994

 (în vigoare 14.01.1995) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.3-4 art.43 din 14.01.1995

* * *

Abrogat: 12.02.1999

Legea R.Moldova nr.186-XIV din 06.11.1998

Notă: Se recunoaşte neconstituţionalitatea unor prevederi conform Hotărîrii Curţii Constituţionale nr.750 din 06.11.1995

Parlamentul adoptă prezenta lege.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Art.1. – Prezenta lege stabileşte principiile administrării publice a satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor) şi raioanelor şi reglementează modul de organizare şi de funcţionare a autorităţilor administraţiei publice locale.

Art.2. – Administraţia publică locală este autoritatea reprezentativă, organizată de populaţia unităţii administrativ-teritoriale pentru soluţionarea problemelor de importanţă locală, pornind de la interesele şi necesităţile sale, în conformitate cu Constituţia.

Art.3. – (1) Administraţia publică locală se instituie în sate (comune), oraşe (municipii) şi raioane.

(2) Unităţile administrativ-teritoriale sînt persoane juridice. Ele au denumire, beneficiază, în condiţiile legii, de autonomie financiară şi de autonomie în coordonarea finanţelor publice, dispun de patrimoniu şi de dreptul de iniţiativă în administrarea intereselor publice locale, exercitîndu-şi autoritatea, conform legii, prin intermediul autorităţilor administraţiei publice locale în limitele teritorial-administrative stabilite.

Art.4. – (1) În municipiu administraţia publică se realizează în conformitate cu prevederile stabilite pentru oraş şi cu particularităţile determinate de prezenta lege.

(2) În municipiul Chişinău administraţia publică se realizează în conformitate cu prezenta lege şi cu statutul municipiului Chişinău, aprobat de Parlament.

(3) Administraţia publică în localităţile cărora li s-a conferit statut special de autonomie este reglementată de prezenta lege şi de legile privind statutul acestor localităţi.

Art.5. – (1) Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.

(2) Aplicarea principiilor enunţate nu poate afecta caracterul unitar al statului.

Art.6. – (1) Autorităţile reprezentative ale administraţiei publice locale constituie un sistem din două niveluri: primul – consiliile săteşti (comunale), orăşeneşti şi primarii satelor (comunelor) şi oraşelor, al doilea – consiliile raionale şi preşedinţii comitetelor executive raionale, consiliile municipale şi primarii municipiilor.

(2) Consiliile raionale şi municipale coordonează activitatea consiliilor săteşti (comunale) şi orăşeneşti. Raporturile lor se întemeiază pe principiile autonomiei, legalităţii şi colaborării în rezolvarea problemelor comune.

(3) Consiliile au dreptul, în temeiul prezentei legi şi al statutului unităţii administrativ-teritoriale, să delege o parte din împuternicirile lor consiliilor de un alt nivel.

Art.7. – (1) Autorităţile administraţiei publice locale prin care se realizează autonomia locală în sate (comune), oraşe (municipii) şi raioane sînt: consiliile ca autorităţi deliberative; primăriile satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor), comitetele executive raionale, primarii satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor) şi preşedinţii comitetelor executive raionale ca autorităţi executive.

(2) Consiliile săteşti (comunale), orăşeneşti (municipale) şi raionale se aleg, în condiţiile Legii privind alegerile locale, pentru un mandat de 4 ani.

(3) În cazuri excepţionale Parlamentul poate prelungi durata mandatului.

(4) Primăriile satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor) şi comitetele executive raionale se aleg de către consiliile respective.

(5) Primarii satelor (comunelor), oraşelor se aleg în condiţiile Legii privind alegerile locale.

[Art.7 modificat prin Legea nr.1114 din 26.02.1997, în vigoare 03.04.1997]

Art.8. – (1) Consiliile, primăriile, comitetele executive raionale, primarii, preşedinţii comitetelor executive raionale activează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice în sate (comune), oraşe (municipii) şi raioane.

(2) Persoanele juridice şi fizice din teritoriu sînt obligate să furnizeze autorităţilor publice locale toate informaţiile ce ţin de competenţa lor.

Art.9 – (1) În exercitarea atribuţiilor, consiliile dispun de autonomie, consfinţită şi garantată prin lege.

(2) Autonomia prevede atît organizarea şi funcţionarea autorităţilor administraţiei publice locale, cît şi gestiunea, sub responsabilitatea lor, a colectivităţilor pe care le reprezintă.

Art.10. – (1) Competenţa cu care sînt învestite autorităţile administraţiei publice locale este deplină şi întreagă. Ea nu poate fi pusă în cauză sau limitată de o autoritate publică ierarhic superioară decît în condiţiile legii.

(2) În domeniile ce nu ţin de competenţa lor exclusivă, unităţile administrativ-teritoriale se subordonează Guvernului.

Art.11. – Problemele de o importanţă deosebită pentru sat (comună), oraş (municipiu) şi raion pot fi supuse, în modul stabilit, unui referendum local.

Art.12. – Pentru asigurarea autonomiei autorităţile administraţiei publice locale elaborează şi aprobă bugetele satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor) şi raioanelor, administrează în interesele populaţiei şi în condiţiile legii proprietatea publică din unitatea administrativ-teritorială.

Art.13. – (1) Autorităţile administraţiei publice locale se conduc în activitatea lor de statutul unităţii administrativ-teritoriale şi de regulamentul consiliului respectiv, elaborate în baza unui statut-cadru şi regulament-cadru, aprobate de Parlament.

(2) Statutul unităţii administrativ-teritoriale intră în vigoare după înregistrarea lui la autoritatea administraţiei publice ierarhic superioare.

Capitolul II

CONSILIUL SĂTESC (COMUNAL), ORĂŞENESC

(MUNICIPAL) ŞI RAIONAL

Secţiunea 1

Componenţa şi constituirea consiliilor

Art.14. – (1) Consiliile săteşti (comunale), orăşeneşti (municipale) şi raionale sînt compuse din consilieri, aleşi în condiţiile Legii cu privire la alegerile locale, al căror număr se stabileşte în raport cu componenţa numerică a populaţiei, existente la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile, după cum urmează:

(2) Consiliul municipal Chişinău este compus din 57 de consilieri.

Art.15. – Funcţia de consilier este incompatibilă cu funcţia de:

a) deputat în Parlament;

b) avocat parlamentar;

c) funcţionar public în aparatul ministerelor, departamentelor, al altor autorităţi administrative, prevăzute de lege, şi în aparatul comitetelor executive raionale, al primăriilor oraşelor (municipiilor), satelor (comunelor);

d) membru al unui alt consiliu raional, orăşenesc (municipal), sătesc (comunal).

[Art.15 completat prin Legea nr.18-XIV din 14.05.1998, în vigoare 02.07.1998]

Art.16. – (1) Consiliile se constituie în decursul a 20 de zile de la data alegerilor, dacă au fost aleşi cel puţin două treimi din numărul total de consilieri. Convocarea consiliilor în şedinţa de constituire se face de către Guvern sau de către reprezentanţii săi în teritoriu.

(2) Şedinţa de constituire a consiliului este prezidată de consilierul cel mai în vîrstă, asistat de 1-2 consilieri tineri.

(3) Şedinţa este deliberativă, dacă sînt prezenţi cel puţin jumătate plus unu din consilierii aleşi.

(4) În cazul în care nu există cvorumul, şedinţa va fi convocată peste 3 zile.

(5) Dacă şedinţa nu poate avea loc, în condiţiile legii, după 3 convocări consecutive, partidele, organizaţiile social-politice, blocurile electorale substituie consilierii care nu s-au prezentat la şedinţă după 3 convocări consecutive cu candidaţi supleanţi, iar dacă acest lucru nu este posibil, se organizează noi alegeri în termen de cel mult 60 de zile de la data alegerilor precedente.

[Art.16 modificat prin Legea nr.564-XIII din 22.07.1995, în vigoare 21.12.1995]

Secţiunea a 2-a

Atribuţiile consiliului

Art.17. – (1) Consiliul sătesc (comunal), orăşenesc (municipal) şi raional are drept de iniţiativă şi de decizie, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care ţin de competenţa altor autorităţi publice.

(2) Consiliul are următoarele atribuţii principale:

a) numeşte şi eliberează din funcţie viceprimarii, secretarul consiliului sătesc (comunal), orăşenesc (municipal), vicepreşedinţii comitetului executiv raional şi secretarul consiliului raional, alege membrii primăriei satului (comunei), oraşului (municipiului), ai comitetului executiv raional, aprobă structura primăriei şi a comitetului executiv raional şi confirmă şefii compartimentelor acestora, precum şi inspectorii de sector de poliţie, la propunerea primarului, preşedintelui comitetului executiv raional;

b) aprobă, pe baza statutului-cadru şi regulamentului-cadru, statutul satului (comunei), oraşului (municipiului) şi regulamentul consiliului respectiv, alte regulamente şi reguli, prevăzute de lege;

c) examinează problemele legate de executarea legilor, a hotărîrilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului, de asigurarea legalităţii şi ordinii de drept;

c¹) audiază dările de seamă ale şefilor unităţilor economice situate în teritoriul subordonat, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică, privind efectuarea la timp a decontărilor cu bugetul de stat, bugetul local şi bugetul asigurărilor sociale de stat;

d) stabileşte statul de funcţii al aparatului primăriei, comitetului executiv raional, la propunerea primarului, a preşedintelui comitetului executiv raional;

e) aprobă prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială;

f) aprobă bugetul local, modul lui de formare, de administrare şi de executare, virările de credite bugetare şi alte modificări la bugetul local, împrumuturile şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;

g) stabileşte, în condiţiile legii, impozitele şi taxele locale, taxele speciale pe timp limitat, precum şi mecanismul de percepere a acestora;

h) stabileşte modul de formare şi de utilizare a diferitelor fonduri publice (sociale), de acceptare şi de folosire a donaţiilor, de investire a mijloacelor în întreprinderi mixte, în asociaţii, în instituţii de asigurări, precum şi modul de înstrăinare a bunurilor din patrimoniul municipal şi de procurare a bunurilor materiale;

i) decide asupra înfiinţării şi lichidării unităţilor economice de interes local, asupra concesionării sau închirierii de servicii publice, asupra participării la societăţi economice şi comerciale;

j) organizează servicii publice pentru populaţie în condiţii de operativitate şi eficienţă, numeşte şi eliberează din funcţie şefii lor;

k) aprobă planuri de amenajare a teritoriului unităţilor administrativ-teritoriale şi planuri de urbanizare generale, zonale şi de detaliu, în condiţiile legii, asigură realizarea lucrărilor publice conform documentaţiei şi proiectelor de urbanizare şi de amenajare a teritoriului, aprobate;

l) aprobă programele locale de refacere şi protecţie a mediului înconjurător;

m) atribuie denumiri străzilor, pieţelor, altor obiecte de interes local;

n) conferă persoanelor fizice autohtone sau străine merituoase titlu de cetăţean al satului, comunei, oraşului, municipiului sau raionului;

o) decide asupra asocierii cu alte consilii, cu agenţi economici din ţară şi străinătate pentru executarea unor lucrări de interes comun;

p) decide asupra stabilirii legăturilor de colaborare, cooperare şi de înfrăţire cu localităţi din străinătate. Colaborarea o organizează după posibilităţi, în particular, prin încheiere de contracte cu caracter juridic civil, cu organe similare din alte ţări în domeniile urbanistică, planificare şi amenajare a teritoriului, gospodărie comunală, transport şi comunicaţii, protecţie a mediului înconjurător, comerţ, învăţămînt, ocrotire a sănătăţii, cultură şi artă, turism şi sport, construcţie şi reparaţie a drumurilor de importanţă locală, servicii publice, în alte domenii de interes comun;

r) administrează, în condiţiile legii, patrimoniul municipal, ia decizii, în limitele competenţei sale, în soluţionarea litigiilor patrimoniale din teritoriul subordonat, îşi exercită drepturile asupra unităţilor economice pe care le-a înfiinţat;

s) formează din rîndurile membrilor săi, în funcţie de specificul şi necesităţile locale, comisii pentru diferitele domenii de activitate, modifică componenţa lor;

t) examinează interpelările consilierilor, ia decizii pe marginea lor;

u) discută dările de seamă ale primăriei, comitetului executiv raional, ale primarului, preşedintelui comitetului executiv raional;

v) suspendă înainte de termen împuternicirile consilierilor;

x) exercită alte atribuţii stabilite prin lege sau prin statutul unităţii administrativ-teritoriale.

[Art.17 completat prin Legea nr.919-XIII din 11.07.1996, în vigoare 20.09.1996]

[Art.17 modificat prin Legea nr.937-XIII din 17.07.1996, în vigoare 15.08.1996]

Art.18. – Consiliul raional, municipal exercită şi următoarele atribuţii specifice:

a) alege din rîndul consilierilor preşedintele comitetului executiv raional;

b) coordonează activitatea consiliilor ierarhic inferioare în vederea prestării serviciilor publice de interes raional şi municipal;

c) analizează propunerile făcute de consiliile săteşti (comunale) şi orăşeneşti referitoare la elaborarea de prognoze economice sau la protecţia mediului înconjurător;

d) asigură constituirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor de importanţă raională şi municipală, a drumurilor de legătură cu raioanele vecine;

e) coordonează cu ministerele, departamentele, cu alte autorităţi administrative numirea şi eliberarea din funcţie a şefilor serviciilor şi ai unităţilor economice subordonate acestora, amplasate în teritoriul subordonat;

f) aprobă, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne, organigramele şi statele de funcţii ale poliţiei municipale, confirmă comisarii de poliţie, stabileşte fondul de salarizare şi întreţinere a poliţiei municipale.

[Art.18 modificat prin Legea nr.1114 din 26.02.1997, în vigoare 03.04.1997]

Secţiunea a 3-a

Funcţionarea consiliului

Art.19. – (1) Şedinţele consiliului se deschid şi sînt prezidate de regulă de primar, de preşedintele comitetului executiv raional.

(2) Primarul, preşedintele comitetului executiv raional sînt concomitent preşedinţi ai consiliului respectiv.

Art.20. – (1) Consiliul se întruneşte în şedinţă ordinară trimestrial şi este convocat de primar, de preşedintele comitetului executiv raional, de primăria satului (comunei), oraşului (municipiului), de comitetul executiv raional.

(2) Consiliul se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, la cererea primarului, preşedintelui comitetului executiv raional, primăriei satului (comunei), oraşului (municipiului), comitetului executiv raional sau a cel puţin o treime din numărul consilierilor aleşi.

(3) Consiliul se convoacă prin dispoziţie a primarului, a preşedintelui comitetului executiv raional, prin decizie a primăriei satului (comunei), oraşului (municipiului), comitetului executiv raional, emise cu cel puţin 10 zile înainte de şedinţa ordinară sau cu cel puţin 3 zile înainte de şedinţa extraordinară.

(4) Ordinea de zi se aduce la cunoştinţă locuitorilor satului (comunei), oraşului (municipiului), raionului prin intermediul mijloacelor de informare în masă.

Art.21. – (1) Şedinţele consiliului sînt deliberative, dacă la ele sînt prezenţi cel puţin jumătate plus unu din numărul consilierilor aleşi.

(2) Prezenţa consilierilor la şedinţe este obligatorie. În cazul în care un consilier absentează de 3 ori consecutiv fără motive întemeiate, el poate fi sancţionat conform regulamentului consiliului.

(3) În cazul în care consiliul nu poate funcţiona din cauza absenţei membrilor săi după 3 convocări consecutive, activitatea lui este suspendată prin hotărîre a Parlamentului, la propunerea Guvernului, a preşedintelui comitetului executiv raional, a primarului municipiului.

(4) Din motivele enumerate la alin.(3) sau din alte motive, consiliul poate adopta o hotărîre privind autodizolvarea sa.

[Art.21 modificat prin Legea nr.564-XIII din 22.07.1995, în vigoare 21.12.1995]

Art.22. – (1) Şedinţele consiliului sînt publice, cu excepţia cazurilor în care se decide, cu majoritatea de voturi ale consilierilor prezenţi, ca şedinţa să fie închisă.

(2) Problemele bugetare se examinează în şedinţă publică.

Art.23. – Ordinea de zi a şedinţelor se aprobă de consiliu, la propunerea primăriei, a comitetului executiv raional sau a persoanei care a cerut întrunirea consiliului. Propunerile pentru modificarea ordinii de zi trebuie să fie determinate de caracterul urgent al problemelor.

Art.24. – (1) În exercitarea atribuţiilor, consiliul adoptă decizii cu majoritatea de voturi ale consilierilor aleşi. În cazul parităţii de voturi, cel al primarului, al preşedintelui comitetului executiv raional este decisiv.

(2) Consiliul poate stabili ca unele decizii să fie luate prin vot secret.

(3) Proiectele de decizii pot fi propuse de consilieri, de primar, de preşedintele comitetului executiv raional, de primărie, de comitetul executiv raional.

[Art.24 modificat prin Legea nr.564-XIII din 22.07.1995, în vigoare 21.12.1995]

Art.25. – (1) Deciziile consiliului sînt semnate de primar, de preşedintele comitetului executiv raional.

(2) Deciziile normative devin obligatorii de la data aducerii lor la cunoştinţă publică, iar cele referitoare la persoane individuale de la data comunicării.

Art.26. – (1) Nu poate participa la deliberarea şi luarea de decizii consilierul care:

a) are un interes material în problema supusă dezbaterii;

b) este membru al organelor de conducere ale societăţilor gestionare şi comerciale referitor la care se iau deciziile.

(2) Deciziile luate de consiliu cu încălcarea prezentului articol pot fi contestate, în condiţiile legii.

Art.27. – Problemele înscrise pe ordinea de zi a şedinţei consiliului nu pot fi dezbătute, dacă nu sînt însoţite de raportul de specialitate al compartimentului de resort al autorităţii administraţiei publice locale.

Art.28. – Pentru exercitarea mandatului, consilierii au dreptul să ceară primarului, preşedintelui comitetului executiv raional, primăriei, comitetului executiv raional şi serviciilor lor publice informaţiile necesare, pe care aceştia trebuie să le pună la dispoziţie în decursul a cel mult 15 zile.

Art.29. – Consilierii răspund solidar pentru activitatea consiliului din care fac parte şi pentru deciziile acestuia. Fiecare consilier răspunde pentru propria activitate desfăşurată în exercitarea mandatului.

Art.30. – Dezbaterile din şedinţele consiliului se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte şi contrasemnat de secretar.

Art.31. – (1) Activitatea consiliului poate fi suspendată dacă:

a) numărul de consilieri s-a redus sub jumătate şi nu poate fi completat prin candidaţi supleanţi;

b) deciziile acestuia contravin Constituţiei, legilor sau intereselor colectivităţii locale. Faptele de încălcare a Constituţiei sau a alegerilor de către autorităţile administraţiei publice locale ce duc la suspendarea activităţii lor se stabilesc de instanţele judecătoreşti;

c) el, depăşindu-şi împuternicirile, a luat decizii politice. Actele izolate ale unor consilieri avînd un caracter politic, nu atrag după sine suspendarea activităţii consiliului.

(2) Suspendarea activităţii consiliului se face prin hotărîre a Parlamentului, la propunerea Guvernului.

(3) Data alegerii noului consiliu este stabilită de Parlament, în condiţiile Legii cu privire la alegerile locale. Pînă la alegerea noului consiliu, problemele curente ale satului (comunei), oraşului vor fi rezolvate de primar, iar ale raionului şi municipiului de persoana care exercită la timpul respectiv funcţiile de preşedinte al comitetului executiv raional sau de primar al municipiului.

(4) Hotărîrea de suspendare a activităţii consiliului poate fi atacată în instanţă judecătorească.

[Art.31 modificat prin Legea nr.1114 din 26.02.1997, în vigoare 03.04.1997]

Art.32. – (1) În exercitarea funcţiei, consilierii sînt ocrotiţi de lege.

(2) În cazul în care consilierul săvîrşeşte acte ce contravin Constituţiei, legilor ori intereselor colectivităţii locale, mandatul lui poate fi suspendat înainte de termen de către consiliul respectiv.

(3) Consilierul poate ataca această decizie în instanţă judecătorească.

Art.33. – La şedinţele consiliului pot participa fără drept de vot reprezentanţi ai autorităţilor publice, alte persoane invitate, a căror prezenţă este considerată utilă.

Capitolul III

PRIMĂRIA SATULUI (COMUNEI), ORAŞULUI (MUNICIPIULUI),

COMITETUL EXECUTIV RAIONAL

Secţiunea 1

Dispoziţii generale

Art.34. – (1) Primăria satului (comunei), oraşului (municipiului), comitetul executiv raional exercită conducerea operativă a treburilor publice locale.

(2) Primăria satului (comunei), oraşului (municipiului), comitetul executiv raional sînt constituite din primar, preşedinte, viceprimari, vicepreşedinţi, membri ai primăriei şi membri ai comitetului executiv raional, aleşi din rîndurile consilierilor, şi din secretar.

(3) Componenţa primăriei, a comitetului executiv raional este determinată de consiliul respectiv.

Art.35. – (1) Primăria, comitetul executiv raional se convoacă în şedinţă cel puţin o dată pe lună de către primar, preşedintele comitetului executiv.

(2) Anunţul privind convocarea şedinţei este expediat membrilor primăriei, ai comitetului executiv raional, altor persoane cu cel puţin 3 zile înainte de data şedinţei şi este însoţit de ordinea de zi şi de materialele ce urmează să fie examinate.

Art.36. – Şedinţele primăriei, ale comitetului executiv raional sînt deliberative, dacă la ele participă cel puţin două treimi din numărul de membri.

Art.37. – Primarul satului (comunei), oraşului (municipiului) este şi preşedinte al organului executiv al consiliului respectiv.

Art.38. – Secretarul consiliului îndeplineşte şi funcţia de secretar al organului executiv al consiliului.

Art.39. – (1) Şedinţele primăriei, ale comitetului executiv raional sînt prezidate de primar, de preşedintele comitetului executiv raional, iar în lipsa acestora – de o persoană desemnată de organul executiv respectiv.

(2) Şedinţele primăriei, ale comitetului executiv raional sînt de regulă publice.

(3) Primăria, comitetul executiv raional pot invita la şedinţele lor orice persoană a cărei prezenţă este considerată utilă.

(4) Lucrările şedinţei primăriei, comitetului executiv raional se consemnează într-un proces-verbal, semnat, ca şi deciziile lor, de primar, de preşedintele comitetului executiv şi contrasemnat de secretar.

Secţiunea a 2-a

Atribuţiile primăriei, ale comitetului executiv raional

Art.40. – Primăria, comitetul executiv raional au următoarele atribuţii principale:

a) iau măsuri pentru exercitarea legilor şi hotărîrilor Parlamentului, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului, deciziilor consiliului în a cărui subordine se află;

a¹) audiază dările de seamă ale şefilor unităţilor economice situate în teritoriul subordonat, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică, privind efectuarea la timp a decontărilor cu bugetul de stat, bugetul local şi bugetul asigurărilor sociale de stat;

b) gestionează veniturile la bugetul satului (comunei), oraşului (municipiului), raionului şi stabileşte destinaţia cheltuielilor de la acest buget, ordonează virările de credite bugetare sau orice alte modificări la bugetul local;

c) verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea şi cheltuirea mijloacelor de la bugetul local şi comunică consiliului situaţia constatată;

d) supraveghează inventarierea şi administrarea patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale şi decide asupra utilizării eficiente a acestuia;

e) controlează contabilitatea primăriei, a comitetului executiv raional, supraveghează activitatea persoanelor salarizate de la bugetul local;

f) administrează instituţiile şi serviciile publice din unitatea administrativ-teritorială;

g) asigură realizarea lucrărilor publice şi de amenajare a teritoriului în sat (comună), oraş (municipiu), raion;

h) asigură buna funcţionare a serviciilor gospodăriei comunale, a transportului local, a reţelelor edilitare, a comerţului şi alimentaţiei publice;

i) asigură întreţinerea drumurilor publice, instalarea şi funcţionarea semnelor de circulaţie, traficul rutier şi pietonal;

j) administrează patrimoniul public, în condiţiile legii şi ale deciziilor consiliului respectiv;

k) asigură condiţii pentru buna funcţionare a instituţiilor de învăţămînt, curative, de cultură, de sport şi turism;

l) iau măsuri pentru organizarea timpului liber al cetăţenilor şi desfăşurării activităţii ştiinţifice, culturale, artistice, sportive şi de agrement;

m) contribuie la realizarea măsurilor de protecţie socială;

n) asigură libertatea comerţului şi încurajează activitatea de întreprinzător, în condiţiile legii;

o) organizează tîrguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţie şi asigură buna lor funcţionare;

p) iau măsuri pentru protecţia mediului înconjurător, în conformitate cu dispoziţiile organelor centrale de specialitate;

r) asigură funcţionarea oficiilor de stare civilă şi de autoritate tutelară;

s) iau măsuri în vederea asigurării legalităţii şi ordinii de drept, combaterii criminalităţii;

t) coordonează activitatea poliţiei municipale cu cea a organelor de stat şi obşteşti pentru prevenirea delictelor, menţinerea ordinii şi securităţii publice, ocrotirea drepturilor cetăţenilor;

u) aprobă şi supraveghează desfăşurarea adunărilor publice, a mitingurilor şi a demonstraţiilor;

v) iau măsuri de interdicţie sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaţiilor, a altor manifestaţii publice care contravin Constituţiei ori periclitează ordinea publică şi liniştea cetăţenilor;

x) îndeplinesc alte atribuţii, prevăzute de lege sau delegate de consiliu.

[Art.40 completat prin Legea nr.919-XIII din 11.07.1996, în vigoare 20.09.1996]

Art.41. – În exercitarea atribuţiilor, primăria, comitetul executiv raional emit decizii cu votul majorităţii membrilor săi. În cazul parităţii de voturi, cel a primarului, al preşedintelui comitetului executiv raional este decisiv.

Art.42. – Deciziile primăriei, ale comitetului executiv raional de interes general se aduc la cunoştinţa cetăţenilor prin intermediul mijloacelor de informare în masă.

Art.43. Primăriile, comitetele executive raionale răspund de activitatea lor nemijlocit în faţa populaţiei, a consiliilor care le-au ales, precum şi în faţa Guvernului.

Capitolul IV

PRIMARUL SATULUI (COMUNEI), ORAŞULUI (MUNICIPIULUI),

PREŞEDINTELE COMITETULUI EXECUTIV RAIONAL

Art.44. – (1) Primarul satului (comunei), oraşului (municipiului), preşedintele comitetului executiv raional sînt conducători ai autorităţilor administraţiei publice locale.

(2) Primarul satului (comunei), oraşului (municipiului) este şi consilier al consiliului respectiv.

Art.45. – Conducătorii autorităţilor administraţiei publice locale, aleşi sau confirmaţi în funcţie de Preşedintele Republicii Moldovei, sînt persoane oficiale ale autorităţii executive supreme în teritoriu.

Art.46. – (1) Primarul, preşedintele comitetului executiv raional sînt ajutaţi de unul sau mai mulţi viceprimari, vicepreşedinţi. Numărul viceprimarilor şi vicepreşedinţilor se stabileşte de către consiliul respectiv.

(2) Contractul de muncă cu unitatea economică de unde a venit primarul, preşedintele comitetului executiv raional, viceprimarul, vicepreşedintele se suspendă pe durata mandatului lor.

(3) După expirarea mandatului, persoanei i se oferă locul de muncă (serviciu) precedent, iar în cazul imposibilităţii i se oferă un alt loc de muncă (serviciu) echivalent la aceeaşi unitate sau alta, cu consimţămîntul ei.

Art.47. – Primarul, preşedintele comitetului executiv raional, viceprimarul, vicepreşedintele şi secretarul nu pot cumula activitatea lor cu nici o altă muncă, excepţie făcînd activitatea ştiinţifică, pedagogică şi de creaţie, şi nici să desfăşoare activităţi de întreprinzător prin mijlocitori, ori să fie persoană de încredere a unor terţi în afacerile autorităţii publice ai cărui funcţionari sînt, nici să participe, direct sau prin reprezentanţi, la conducerea societăţilor pe acţiuni, a societăţilor cu răspundere limitată sau a altor unităţi economice.

Art.48. – (1) Mandatul primarului satului (comunei), oraşului se validează, în termen de 10 zile de la data alegerii, de către instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială se află satul (comuna), oraşul.

(2) Rezultatul validării se prezintă în şedinţa de constituire a consiliului sau, după caz, într-o şedinţă extraordinară, prezidată de consilierul cel mai în vîrstă.

(3) În cazul în care mandatul primarului ales este invalidat, se vor organiza alegeri noi, în condiţiile Legii cu privire la alegerile locale.

[Art.49 abrogat prin Legea nr.1114 din 26.02.1997, în vigoare 03.04.1997]

Art.50. – Primarul, preşedintele comitetului executiv raional reprezintă satul (comuna), oraşul (municipiul), raionul în instanţele judecătoreşti, precum şi în relaţiile cu persoane fizice şi juridice din republică şi străinătate.

Art.51. – Primarul, preşedintele comitetului executiv raional îndeplinesc următoarele atribuţii principale:

a) asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, Constituţiei, legilor şi hotărîrilor Parlamentului, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului, actelor normative ale organelor centrale de specialitate, deciziilor consiliului, primăriei, comitetului executiv respectiv;

b) exercită funcţia de ordonator principal de credite;

c) îndrumă întocmirea proiectului bugetului local şi contului de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune aprobării consiliului;

d) eliberează autorizaţiile prevăzute de lege;

e) eliberează extrase sau copii de pe actele de stare civilă;

f) legalizează semnăturile şi confirmă autenticitatea copiilor cu actele originale, excepţie făcînd cele care se eliberează de organele centrale de specialitate;

g) verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea şi cheltuirea mijloacelor de la bugetul local şi comunică de îndată consiliului, primăriei, comitetului executiv raional situaţia constatată;

h) sprijină, în condiţiile legii, activitatea unităţilor economice din teritoriu;

i) semnează actele şi contractele încheiate în numele satului (comunei), oraşului (municipiului), raionului;

j) acordă ajutor poliţiei de stat, îndrumă activitatea poliţiei municipale, coordonează activitatea lor cu cea a organelor de stat şi obşteşti pentru prevenirea delictelor, menţinerea ordinii publice şi securităţii publice, ocrotirea drepturilor cetăţenilor;

k) iau măsuri, împreună cu organele centrale de specialitate, pentru prevenirea de accidente, calamităţi sau catastrofe, de incendii, epidemii sau epizootii, iar în cazul producerii lor acordă ajutorul necesar, mobilizînd în acest scop şi populaţia;

l) exercită drepturile şi îndeplinesc obligaţiile ce revin satului (comunei), oraşului (municipiului), raionului în calitate de persoană juridică. Prezintă anual sau în caz de necesitate consiliului rapoarte privitor la starea economică, financiară şi socială a satului (comunei), oraşului (municipiului), raionului;

m) îndrumează şi controlează serviciile publice din unitatea administrativ-teritorială;

n) încheie şi reziliază contractele de muncă ale funcţionarilor din aparatul primăriei, comitetului executiv raional, efectuează şi supraveghează promovarea cadrelor, le stabileşte competenţa;

o) iau măsuri şi sînt responsabili pentru instruirea şi pregătirea profesională a funcţionarilor din aparatul primăriei, al comitetului executiv raional, precum şi din unităţile subordonate;

p) propun consiliului să consulte prin referendum populaţia în problemele locale de interes deosebit şi, în temeiul deciziei consiliului, iau măsuri pentru organizarea referendumului;

r) asigură pe teritoriul satului (comunei), oraşului (municipiului), raionului, în conformitate cu legislaţia electorală, efectuarea alegerilor autorităţilor reprezentative de toate nivelurile;

s) prezintă consiliului propuneri privind anularea hotărîrilor adoptate nelegitim la adunările cetăţenilor satului (comunei), oraşului (municipiului);

t) sprijină pe toate căile colaborarea satului (comunei), oraşului (municipiului), raionului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări, precum şi extinderea cooperaţiei şi a legăturilor directe cu acestea;

u) îndeplinesc alte atribuţii prevăzute de lege sau delegate lor de consiliu, primărie şi comitetul executiv.

Art.52. – Primarul, preşedintele comitetului executiv raional pot delega exercitarea unor atribuţii ale lor viceprimarilor, vicepreşedinţilor, membrilor primăriei, ai comitetului executiv raional, secretarului sau altor funcţionari din aparatul primăriei, comitetului executiv.

Art.53. – Primarul, preşedintele comitetului executiv raional, în exercitarea atribuţiilor, emit dispoziţii, executorii după ce sînt aduse la cunoştinţa persoanelor interesate.

Art.54. – Primarul, preşedintele comitetului executiv raional, în exercitarea funcţiei, sînt ocrotiţi de lege.

Art.55. – (1) Primarul satului (comunei), oraşului, în cazul în care nu respectă Constituţia, legile şi interesele colectivităţii locale sau nu-şi exercită atribuţiile, poate fi revocat oricînd din funcţie, în condiţiile legii.

(2) Revocarea se face la cererea unei treimi din alegători, a consiliului local sau a consiliului ierarhic superior.

[Art.55 modificat prin Legea nr.1114 din 26.02.1997, în vigoare 03.04.1997]

[Art.56 abrogat prin Legea nr.1114 din 26.02.1997, în vigoare 03.04.1997]

Art.57. – Primarul satului (comunei), oraşului (municipiului), preşedintele comitetului executiv raional îşi prezintă demisia în faţa Preşedintelui Republicii Moldova.

Capitolul V

SECRETARUL CONSILIULUI

Art.58. – (1) Consiliul sătesc (comunal), orăşenesc (municipal) şi raional are secretar, care este concomitent şi secretarul primăriei satului (comunei), oraşului (municipiului), comitetului executiv raional.

(2) Secretarul este funcţionar public şi trebuie să posede studii superioare, de regulă juridice, sau în domeniul administraţiei publice.

(3) Secretarul nu poate fi membru al unui partid sau al unei mişcări social-politice.

(4) Secretarul consiliului se bucură de stabilitate în funcţie. El poate fi destituit numai în cazul în care nu respectă Constituţia, legile şi interesele colectivităţii locale sau nu-şi exercită atribuţiile.

(5) După eliberarea din funcţie, secretarului i se oferă locul de muncă (serviciu) precedent, iar în cazul imposibilităţii i se oferă un alt loc de muncă (serviciu) echivalent la aceeaşi unitate economică sau alta, cu consimţămîntul lui.

Art.59. – Secretarul consiliului exercită următoarele atribuţii principale:

a) este şeful cancelariei şi supraveghează toate lucrările de secretariat în consiliu, primărie, comitetul executiv raional;

b) asigură convocarea consiliului, primăriei, comitetului executiv raional;

c) pregăteşte materialele referitoare la problema supusă dezbaterilor în consiliu, primărie, comitetul executiv raional şi vizează proiectele de decizii;

d) participă la şedinţele consiliului, primăriei, comitetului executiv raional şi contrasemnează procesele-verbale;

e) comunică sau prezintă în termen de 5 zile, dacă legea nu prevede altfel, autorităţilor şi persoanelor interesate actele emise de consiliu, primărie, comitetul executiv raional sau de primar, de preşedintele comitetului executiv raional;

f) asigură aducerea la cunoştinţă publică a deciziilor şi a dispoziţiilor de interes general;

g) asigură întocmirea, redactarea proceselor-verbale ale şedinţelor consiliului, primăriei, comitetului executiv raional;

h) poartă răspundere pentru legalitatea actelor adoptate şi eliberate;

i) confirmă autenticitatea documentelor şi a copiilor de pe documentele pe care le deţine;

j) asigură controlul asupra respectării legalităţii şi supraveghează activitatea aparatului primăriei, comitetului executiv raional;

k) primeşte şi distribuie corespondenţa;

l) întocmeşte nomenclatorul dosarelor, registrelor, condicilor şi celorlalte materiale ale consiliului, primăriei, comitetului executiv raional;

m) poartă răspundere, coordonează sau organizează, la necesitate, exercitarea atribuţiilor de autoritate tutelară, stare civilă, succesiuni, ocrotiri sociale, notariat;

n) coordonează şi ţine evidenţa gospodăriilor individuale, trecîndu-le în registre speciale;

o) contribuie la organizarea şi efectuarea recensămîntului populaţiei, a altor lucrări statistice periodice;

p) păstrează şi aplică, la necesitate, sigiliul primăriei, comitetului executiv raional şi e responsabil de utilizarea lui;

r) acordă consilierilor, comisiilor din consiliu ajutorul necesar;

s) administrează sediul primăriei, al comitetului executiv raional şi bunurile lor;

t) exercită şi alte atribuţii, stabilite de lege.

Art.60. – În lipsa secretarului atribuţiile lui sînt exercitate de un funcţionar al aparatului primăriei, comitetului executiv raional, desemnat de primar, preşedinte.

Capitolul VI

SERVICIILE PUBLICE ALE PRIMĂRIEI, COMITETULUI

EXECUTIV RAIONAL

Art.61. – Consiliile organizează servicii publice administrative sau tehnice ale primăriei, comitetului executiv raional în principalele domenii de specialitate, potrivit specificului şi necesităţii locale, în condiţiile legii şi în limita mijloacelor financiare de care dispun.

Art.62. – (1) Serviciile publice sînt învestite cu atribuţii proprii şi se bucură de o anumită independenţă în executarea deciziilor luate de autorităţile centrale de specialitate, raionale, orăşeneşti (municipale), săteşti (comunale), purtînd răspundere în faţa acestora.

(2) Pentru exercitarea atribuţiilor, serviciile publice au un aparat format din profesionişti în domeniu.

Art.63. – Lucrătorii serviciilor publice sînt angajaţi şi destituiţi de primar, de preşedintele comitetului executiv raional, în condiţiile legii.

Art.64. – Consiliile aprobă regulamentele serviciilor publice ale primăriei, comitetului executiv raional, stabilesc atribuţiile şi aprobă statul de funcţii, în condiţiile legii.

Art.65. – (1) Condiţiile privind angajarea, promovarea, destituirea drepturile şi obligaţiile lucrătorilor din serviciile publice ale primăriei, ale comitetului executiv raional sînt stabilite prin lege şi prin regulamentele respective.

(2) Lucrătorii din serviciile publice ale primăriei, comitetului executiv raional au statut de funcţionar public.

Capitolul VII

PATRIMONIUL SATELOR (COMUNELOR), ORAŞELOR

(MUNICIPIILOR), RAIOANELOR

Art.66. – Patrimoniul satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor), raioanelor este constituit din bunuri mobile şi imobile, ce aparţin domeniului public de interes local, inclusiv unităţilor economice, precum şi din drepturi şi obligaţii cu caracter patrimonial.

Art.67. – (1) Obiectele ce constituie patrimoniul unităţilor administrativ-teritoriale sînt stabilite prin legi şi prin hotărîri ale Guvernului.

(2) Patrimoniul satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor), raioanelor se poate constitui prin:

a) transfer de bunuri în cazul creării de unitate administrativ-teritorială sau schimbării limitelor ei teritoriale;

b) transfer de bunuri ale statului în proprietate unităţilor administrativ-teritoriale, conform hotărîrii Guvernului;

c) activitatea economică şi comercială a autorităţilor administraţiei publice locale;

d) alte acte juridice, căi şi modalităţi legale.

Art.68. – (1) Bunurile din patrimoniul public sînt administrate în condiţiile legii.

(2) Donaţiile de bunuri şi legatele care au un caracter condiţionat pot fi acceptate numai cu încuviinţarea consiliului, în condiţiile legii.

Art.69. – (1) Patrimoniul unităţilor administrativ-teritoriale este supus inventarierii anuale. Consiliilor li se prezintă un raport privind starea patrimoniului.

(2) Persoanele care participă la administrarea patrimoniului sînt obligate să-l utilizeze la destinaţie şi să-l protejeze.

Art.70. – (1) Consiliile decid asupra concesionării şi închirierii bunurilor din patrimoniul municipal, precum şi asupra vînzării lor.

(2) Vînzarea şi concesionarea bunurilor se efectuează prin licitaţie, în condiţiile legii.

(3) În cazul schimbării de terenuri, renunţării şi recunoaşterii de drepturi, delimitării şi împărţirii de imobile aflate în indiviziune, valoarea imobilelor şi a drepturilor imobiliare se stabileşte prin expertiză, aprobată de consiliu.

Art.71. – Consiliile pot contracta, prin înţelegere sau la licitaţie, în condiţiile legii, lucrări şi servicii de utilitate publică, în limita mijloacelor aprobate la bugetul local sau a listei de lucrări publice realizate.

Art.72. – Consiliile pot da imobile din patrimoniul lor în folosinţă gratuită pe termen limitat societăţilor de binefacere sau de utilitate publică, recunoscute ca persoane juridice, pentru activităţi menite să satisfacă cerinţele populaţiei din unitatea administrativ-teritorială respectivă.

Capitolul VIII

FINANŢELE PUBLICE LOCALE

Secţiunea 1

Dispoziţii generale

Art.73. – (1) Resursele financiare ale satului (comunei), oraşului (municipiului) şi raionului se constituie din mijloace bugetare şi extrabugetare.

(2) În fiecare an, autoritatea administraţiei publice locale formează, aprobă şi exercită în mod independent bugetul unităţii administrativ-teritoriale în interesul colectivităţii locale.

(3) Imixtiunea autorităţii ierarhic superioare în procesul de formare, aprobare şi executare a bugetului este interzisă.

Art.74. – Finanţele unităţilor administrativ-teritoriale sînt administrate în condiţiile legii, pe baza principiului autonomiei locale.

Art.75. – Veniturile autorităţilor administraţiei publice locale se constituie din resursele realizate pe teritoriul din subordine, în condiţiile legii.

Art.76. – Veniturile şi cheltuielile unităţilor administrativ-teritoriale sînt prevăzute pentru fiecare an financiar la bugetele respective, aprobate de consiliu, în condiţiile legii.

Art.77. – Raporturile dintre bugetul de stat şi bugetele raioanelor, oraşelor (municipiilor), satelor (comunelor), sînt reglementate prin lege.

Art.78. – Bugetul local poate prevedea într-un articol special crearea unui fond de rezervă, din care se acordă credite suplimentare, la necesitate.

Secţiunea a 2-a

Veniturile

Art.79. – Consiliile asigură veniturile la bugetul satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor) şi al raioanelor prin stabilirea de impozite şi taxe locale, prin alte resurse, în condiţiile legii.

Art.80. – Bugetul local se formează din:

a) impozitele pe beneficiul unităţilor economice din componenţa gospodăriei locale;

b) impozitele şi taxele locale;

c) defalcările din impozitele republicane, conform normativelor stabilite prin lege;

d) creditele bancare, acordate cu condiţia rambursării lor şi achitării dobînzii;

e) subvenţiile de la bugetul unităţii administrativ-teritoriale ierarhic superioare;

f) alte venituri.

Art.81. – (1) Alocarea de mijloace de la bugetul unităţii administrativ-teritoriale ierarhic superioare se efectuează în funcţie de necesităţile populaţiei din teritoriul respectiv, în condiţiile legii.

(2) Veniturile prognozate ale unităţii administrativ-teritoriale şi cheltuielile suplimentare de la bugetul ei nu se recuperează de la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale ierarhic superioare.

Art.82. – Veniturile încasate suplimentar în exercitarea bugetului, precum şi economiile făcute la cheltuieli, rămîn la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale.

Secţiunea a 3-a

Cheltuielile

Art.83. – (1) Autorităţile administraţiei publice locale determină independent modul de folosire a mijloacelor bugetare existente.

(2) În condiţiile legii, ele:

a) finanţează, în conformitate cu contractul, activitatea unităţilor economice pentru satisfacerea necesităţilor populaţiei, pentru construcţia şi reconstrucţia obiectelor din infrastructura socială şi economică, pentru dezvoltarea sferei de prestări-servicii etc.;

b) plătesc salarii funcţionarilor din aparatul lor şi alocă mijloace pentru remunerarea lucrărilor din serviciile publice;

c) modifică normele de cheltuieli pentru întreţinerea instituţiilor subordonate şi pentru alte acţiuni;

d) acordă înlesniri la prestarea de servicii cu plată şi alocă mijloace suplimentare pentru ajutorarea unor categorii de cetăţeni;

e) repartizează creditele acordate satului (comunei), oraşului (municipiului), raionului pentru a favoriza dezvoltarea lor economică şi socială.

Art.84. – (1) Cheltuielile bugetare se aprobă numai în limita resurselor de finanţare disponibile.

(2) Împrumuturile se aprobă numai dacă autorităţile administraţiei publice locale garantează acoperirea şi rambursarea lor.

Secţiunea a 4-a

Fondurile extrabugetare

Art.85. – (1) Consiliul sătesc (comunal), orăşenesc (municipal) şi raional poate institui fonduri extrabugetare, în condiţiile legii.

(2) Fondurile extrabugetare se formează din:

a) depunerile benevole ale unităţilor economice şi ale cetăţenilor pentru rezolvarea problemelor de interes comun;

b) veniturile provenite din vînzarea obligaţiunilor împrumutului de stat, titlurilor de valoare, acţiunilor de importanţă locală, din loterii etc.;

c) amenzi;

d) alte mijloace prevăzute de lege.

Art.86. – Mijloacele extrabugetare se păstrează în conturi speciale la bănci şi sînt folosite la discreţia autorităţilor administraţiei publice locale.

Art.87. – Autorităţile administraţiei publice locale pot înfiinţa fonduri valutare, în condiţiile legii.

Capitolul IX

DREPTURILE AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

LOCALE ŞI ASIGURAREA LEGALITĂŢII

Art.88. – Autorităţile administraţiei publice locale sînt în drept:

a) să suspende în teritoriul din subordine activitatea persoanelor juridice, dacă ea contravine Constituţiei şi legilor, pînă la intervenţia organelor de drept;

b) să anuleze avizele tehnico-economice asupra construcţiei de obiecte şi deciziile privind atribuirea de terenuri, să interzică derularea construcţiei, dacă beneficiarii încalcă legile şi contractele;

c) să înainteze propuneri autorităţilor administraţiei publice ierarhic superioare, acestea fiind obligate să le examineze în condiţiile legii;

d) să reclame în organele de drept actele nelegitime, emise de organele centrale de specialitate ori de persoane juridice din teritoriu, care le prejudiciază interesele.

Art.89 . – (1) Deciziile consiliilor, primăriilor, comitetelor executive raionale pot fi contestate la Guvern sau în instanţă judecătorească.

(2) Dispoziţiile nelegitime ale primarilor şi ale preşedinţilor comitetelor executive raionale pot fi anulate de consiliile respective sau declarate nule de către instanţa judecătorească.

(3) Dispoziţiile primarilor, ale preşedinţilor comitetelor executive raionale pot fi atacate în organele de drept.

(4) Guvernul poate suspenda deciziile autorităţilor administraţiei publice locale, dispoziţiile primarului, ale preşedintelui comitetului executiv raional, dacă ele contravin legii, şi le poate ataca în instanţă judecătorească.

Capitolul X

DISPOZIŢII FINALE

Art.90. – Consilierii, membrii comitetelor executive raionale şi membrii primăriilor se bucură de protecţia legii ca funcţionari publici.

Art.91. – (1) Consilierii, preşedinţii comitetelor executive raionale, primarii, membrii comitetelor executive raionale şi membrii primăriilor, funcţionarii din serviciile publice sînt responsabili, în condiţiile legii, pentru acţiunile săvîrşite în exercitarea atribuţiilor.

(2) Litigiile din activitatea autorităţilor administraţiei publice locale se soluţionează în instanţă judecătorească sau în arbitraj.

Art.92. – În aparatele autorităţilor administraţiei publice locale nu pot fi formate şi nu pot activa organizaţii ale partidelor şi ale mişcărilor social-politice.

Art.93. – Se abrogă Legea nr.635-XII din 10 iulie 1991 cu privire la bazele autoadministrării locale.