636/26.05.2003 Hotărîre despre aprobarea Programului de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

despre aprobarea Programului de valorificare a terenurilor noi

şi de sporire a fertilităţii solurilor

nr. 636  din  26.05.2003

 (în vigoare 06.06.2003) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.99-103 art.675 din 06.06.2003

* * *

Abrogat: 31.10.2012

Hotărîrea Guvernului nr.796 din 25.10.2012

În conformitate cu art.12 şi art.14 din Legea privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului nr.1308-XIII din 25 iulie 1997 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.57-58, art.515), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor (se anexează).

2. Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, Agenţia de Stat pentru Silvicultură "Moldsilva", prefecturile şi consiliile judeţene şi ale mun.Chişinău, comitetul executiv al U.T.A. Găgăuzia şi organele administraţiei publice locale vor întreprinde măsurile necesare pentru realizarea programului nominalizat.

3. Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru, la solicitarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, Agenţiei de Stat pentru Silvicultură "Moldsilva", prefecturilor şi consiliilor judeţene şi ale mun.Chişinău, comitetului executiv al U.T.A. Găgăuzia şi ale organelor administraţiei publice locale, va prezenta anual propuneri Ministerului Finanţelor de alocare a mijloacelor băneşti acumulate la Fondul extrabugetar al Agenţiei de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru pentru realizarea sus-numitului program.

4. Ministerul Finanţelor, în comun cu ministerele şi departamentele interesate, vor examina anual, la propunerea Agenţiei de Stat Relaţii Funciare şi cadastru, posibilitatea finanţării programului menţionat.

5. Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru va informa anual Guvernul despre executarea lucrărilor de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor.

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.636 din 26 mai 2003

Programul de valorificare a terenurilor noi şi de sporire

a fertilităţii solurilor în perioada anilor 2003-2010

I. INTRODUCERE

Solurile reprezintă principala sursă naturală şi avuţia naţională a Republicii Moldova, pe utilizarea căreia se bazează 75% din economia naţională.

În ultimele decenii solurile cu fertilitate înaltă sînt supuse tot mai mult degradării accelerate din cauza activităţii antropogene a omului, micşorării suprafeţelor de fîşii forestiere şi de protecţie, distrugerii construcţiilor hidrotehnice antierozionale, cataclismelor naturale, utilizării neraţionale a resurselor funciare, ignorării metodelor ştiinţific argumentate la cultivarea culturilor agricole (mai ales în perioada postprivatizării terenurilor agricole) şi altor factori, ceea ce a generat o scădere esenţială a capacităţii productive a solurilor.

Pe lîngă aceasta, în condiţiile create este posibilă intensificarea ulterioară a proceselor de degradare şi agravarea situaţiei ecologice în Republica Moldova.

Actualmente de procesele de degradare la diferit grad sînt atinse 56,4% din totalul terenurilor agricole şi, ca urmare, daunele anuale aduse economiei republicii constituie circa 3 miliarde lei.

Luînd în considerare cele expuse şi prevederile Codului funciar, Legii despre reglementarea de stat a regimului proprietăţii funciare, cadastrului funciar de stat şi monitoringului funciar şi altor legi, a apărut necesitatea stringentă de a adopta măsuri urgente pentru protecţia şi ameliorarea (îmbunătăţirea) solurilor degradate şi elaborarea unui program special în domeniul vizat.

Programul de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor (în continuare - Program) a fost elaborat de Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului (executor responsabil), Institutul de Cercetări Ştiinţifice Pedologie, Agrochimie şi Hidrologie "N.Dimo", Institutul Naţional de Ecologie şi Institutul de Cercetări şi Proiectări Silvice.

Scopul şi sarcinile prezentului Program rezidă în protecţia antierozională a solurilor, ameliorarea solurilor degradate, valorificarea terenurilor degradate şi celor puternic degradate. Programul determină măsurile necesare şi cheltuielile pentru realizarea lor pe unităţi administrativ-teritoriale, iar în cazuri aparte - pe grupe de comune (sectoare).

Programul este elaborat în perspectivă şi stabileşte ordinea de îndeplinire a lucrărilor antierozional-ameliorative şi altor măsuri de ameliorare a terenurilor degradate, inclusiv pe perioada anilor 2003-2010.

În Program sînt examinate formele de degradare a solurilor în funcţie de procesele de eroziune prin apă şi eoliană; umiditatea excesivă; salinizare, alcalinizare şi alunecările de teren.

Principiul de bază al strategiei combaterii degradării constă în formarea unui carcas de protecţie în baza împăduririi teritoriului republicii, cu crearea concomitentă a fişiilor forestiere, construirea instalaţiilor hidrotehnice, efectuarea măsurilor antierozionale agrotehnice, care, în ansamblu, vor asigura protecţia terenurilor de procesele de degradare.

Programul este elaborat în baza actualelor investigaţii ştiinţifice şi cercetărilor pedologice de amploare, evidenţei modificărilor curente în structura terenurilor agricole ale Republicii Moldova, cu excepţia terenurilor unităţilor administrativ-teritoriale din stînga Nistrului, în conformitate cu instrucţiunea respectivă elaborată şi aprobată de către Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru în anul 2000.

La elaborarea Programului au fost folosite materialele cercetărilor pe teren ale rîpilor, alunecărilor de teren, plantaţiilor silvice de protecţie a solurilor şi construcţiilor hidrotehnice antierozionale. S-a ţinut cont, de asemenea, de prevederile proiectelor de organizare a terenurilor unităţilor agricole şi ale Programului naţional de acţiuni pentru combaterea deşertificării.

Programul reprezintă documentul de bază pentru planificarea şi realizarea de către organele administraţiei publice centrale şi locale a politicii unice de stat pentru protecţia resurselor funciare.

Programul prevede efectuarea lucrărilor teritorial-organizatorice, agrotehnice, silvoameliorative şi hidroameliorative (hidrotehnice) de combatere a eroziunii solului.

II. LUCRĂRI TERITORIAL-ORGANIZATORICE

Lucrările teritorial-organizatorice prevăd:

elaborarea proiectelor de consolidare a terenurilor agricole;

elaborarea şi utilizarea unui sistem de lucrări pentru conservarea solului;

elaborarea proiectelor de organizare a terenurilor agricole, cu implementarea asolamentelor, în baza materialelor privind ridicările topografice şi cercetările pedologice, hidrotehnice, geobotanice şi economice;

respectarea de către deţinătorii de terenuri a principiilor antierozionale de lucrare a solului etc.

III. LUCRĂRI AGROTEHNICE

Lucrările agrotehnice vor fi executate de către deţinătorii de terenuri, conform proiectelor de organizare a terenurilor, cu implementarea asolamentelor.

Conform cadastrului funciar, 81% din terenurile agricole sînt situate pe pante, inclusiv 87% constituie livezi , 92% - vii.

Pentru plantaţiile pomiviticole se recomandă un complex de măsuri agrotehnice antierozionale care includ:

afînarea solului prin fîşii la adîncimea de 40-60 cm în fiecare al 5-lea spaţiu dintre rînduri;

fisurarea solului pe urmele roţilor de tractor (18-20 cm) împreună cu cultivarea spaţiilor dintre rînduri;

înierbarea cu ierburi graminee perene a fiecărui al 4-lea spaţiu dintre rînduri o dată în 3-4 ani.

Pentru terenurile în pantă aratul şi semănatul sînt considerate drept etape de bază ale lucrării solului, care urmează a fi executate numai pe direcţia generală a curbelor de nivel.

Măsurile agrotehnice pentru combaterea eroziunii solului sînt mai puţin costisitoare, dar foarte eficiente.

Toate măsurile agrotehnice, în volum complet, urmează a fi efectuate anual.

Cheltuielile aferente executării tuturor lucrărilor agrotehnice antierozionale constituie cca 41339 mii lei, inclusiv: pe terenurile arabile - 25328 mii lei, în livezi - 1503 mii lei, în vii - 3023 mii lei şi pe păşuni - 11485 mii lei (tabelele nr.1 şi nr.2).

IV. LUCRĂRI SILVOAMELIORATIVE

Lucrările silvoameliorative prevăd:

crearea noilor fîşii de protecţie, reconstrucţia plantaţiilor forestiere;

împădurirea terenurilor deteriorate pe o suprafaţă de 133,1 mii ha (pe judeţe, conform tabelelor nr.3 şi nr.4), inclusiv:

fîşiile de protecţie a cîmpurilor - 12,14 mii ha;

fîşiile antierozionale - 28,33 mii ha;

fîşiile riverane - 14,94 mii ha;

plantaţiile forestiere pe terenurile degradate - 72,65 mii ha;

reconstrucţia fîşiilor forestiere - 5,02 mii ha.

La prima etapă se prevede reconstrucţia fîşiilor forestiere de protecţie existente, sădirea noilor fîşii de protecţie a cîmpurilor, iazurilor şi bazinelor acvatice (în conformitate cu Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.32 din 16 ianuarie 2001 "Cu privire la măsurile de stabilire a zonelor şi fîşiilor riverane de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă"), precum şi a terenurilor degradate.

Totodată, se prevede reconstrucţia, în funcţie de necesităţi, a plantaţiilor forestiere de protecţie a drumurilor auto şi liniilor de cale ferată.

De obicei, terenurile degradate nu au fost supuse privatizării şi au rămas terenuri proprietate publică. Ele aparţin unităţilor administrativ-teritoriale (comunelor, oraşelor, municipiilor) şi pot fi transmise, cu acordul părţilor interesate, gratuit sau în bază de contract, Agenţiei de Stat pentru Silvicultură "Moldsilva".

Conform legislaţiei în vigoare, executarea lucrărilor de ameliorare prin împădurire a terenurilor degradate este obligatorie atît pentru persoanele fizice, cît şi pentru cele juridice în cazul în care neefectuarea acestor lucrări poate pune în pericol localitatea, obiectivele de interes naţional sau viaţa locuitorilor, precum şi pricinui daune materiale populaţiei şi agenţilor economici.

V. LUCRĂRI HIDROAMELIORATIVE (HIDROTEHNICE)

DE COMBATERE A EROZIUNII SOLURILOR

Lucrările hidroameliorative (hidrotehnice) de combatere a eroziunii solului, evaluate la 11246 mil.lei (pe judeţe, conform tabelelor nr.5-18), prevăd:

stabilizarea alunecărilor de teren pe o suprafaţă de 38,2 mii ha;

valorificarea şi recultivarea terenurilor deteriorate pe o suprafaţă de 4,3 mii ha;

recultivarea carierelor cu o suprafaţă de 0,7 mii ha;

ameliorarea chimică a terenurilor salinizate şi solonetizate pe o suprafaţă de 191 mii ha.

La alegerea tipurilor de construcţii hidrotehnice antierozionale au fost luate în considerare eficienţa şi rentabilitatea lor. La prima etapă se prevede reconstrucţia digurilor iazurilor distruse din materiale locale mai ieftine.

În primii 5-10 ani, construcţiile din beton armat se prevăd a fi efectuate numai în locurile unde eroziunea constituie pericol pentru localităţi.

Valorificarea şi îmbunătăţirea radicală a terenurilor degradate prevăd ameliorarea terenurilor întretăiate de rîpi, stabilizarea alunecărilor de teren, desecarea terenurilor supraumidificate, ameliorarea chimică a solurilor alcalinizate, recultivarea solurilor puternic erodate şi a carierelor.

Se prevede, în primul rînd, valorificarea rîpilor mici aflate pe terenurile arabile, pe versante cu înclinaţia de pînă la 80, apoi, treptat, astuparea definitivă şi nivelarea rîpilor, care ulterior vor fi împădurite.

La prima etapă stabilizarea alunecărilor de teren se va efectuata doar în locurile care constituie pericol pentru localităţi, precum şi pe pămînturile (obiectivelor) preţioase, celelalte terenuri vor fi împădurite în modul stabilit.

Întreprinderile, instituţiile, organizaţiile şi cetăţenii care execută lucrări de construcţie ce conduc la deteriorarea stratului de sol sînt obligaţi să păstreze stratul fertil al solului şi, după încheierea lucrărilor, să aducă terenurile în stare utilă din cont propriu, spre a fi folosite conform destinaţiei.

Măsurile de desecare a terenurilor supraumidificate vor fi executate prin două metode:

desecarea terenurilor mlăştinoase şi a celor ocupate cu fîneţe, prin drenaj închis;

desecarea şi nivelarea terenurilor aluviale în lunci şi ravene, prin drenaj deschis.

Realizarea acestor măsuri este posibilă numai în baza unor cercetări speciale, elaborării de propuneri concrete şi argumentate din punct de vedere ecologico-economic privind necesitatea şi utilitatea îmbunătăţirii terenurilor înmlăştinite din luncile rîurilor Nistru, Prut şi altor rîuri mai mici.

Solurile hidromorfe salinizate vor fi valorificate (îmbunătăţite) treptat, paralel cu ameliorarea terenurilor, prin desecare. În primul rînd, se prevede ameliorarea cu gips a terenurilor arabile, apoi a livezilor şi viilor şi după aceasta a păşunilor. De menţionat că cea mai mare parte a soloneţurilor se extinde în luncile rîurilor zonei de sud.

Programul va fi realizat în anii 2003-2010 (tabelele nr.19 şi nr.20).

Finanţarea Programului se prevede a fi efectuată din contul fondurilor extrabugetare ale agenţiilor şi ale ministerelor interesate, din încasările acumulate în urma compensării pierderilor de la înstrăinarea terenurilor agricole, de la vînzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică, precum şi de la atragerea investiţiilor, perceperea impozitului funciar, din sursele agenţilor economici şi ale bugetului de stat.