655/17.12.2019 Hotărîre cu privire la aprobarea Avizului asupra proiectului de lege pentru completarea articolelor 4 şi 5 din Legea Fondului de susţinere a populaţiei nr.827/2000
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E
cu privire la aprobarea Avizului asupra proiectului de lege
pentru completarea articolelor 4 şi 5 din Legea Fondului
de susţinere a populaţiei nr. 827/2000
nr. 655 din 17.12.2019
(în vigoare 20.12.2019)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 380-387 art. 989 din 20.12.2019
* * *
Guvernul HOTĂRĂŞTE:
Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul asupra proiectului de lege pentru completarea articolelor 4 şi 5 din Legea Fondului de susţinere a populaţiei nr.827/2000.
| PRIM-MINISTRU | Ion CHICU |
| Contrasemnează: | |
| Viceprim-ministru, | |
| ministrul finanţelor | Serghei Puşcuţa |
| Nr.655. Chişinău, 17 decembrie 2019. | |
Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr.655/2019
AVIZ
asupra proiectului de lege pentru completarea articolelor 4 şi 5
din Legea Fondului de susţinere a populaţiei nr.827/2000
Guvernul a examinat proiectul de lege pentru completarea articolelor 4 şi 5 din Legea Fondului de susţinere a populaţiei nr.827/2000, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.228 din 11 octombrie 2019) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.
Proiectul în cauză prevede completarea articolului 4 alineatul (1) din Legea Fondului de susţinere a populaţiei nr.827/2000 cu litera h): “h) subsidii de la bugetul de stat pentru finanţarea serviciilor sociale”, şi a articolului 5 cu alineatul 4): “4) servicii sociale de care nu dispun autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea şi întîi sau pe care nu este rezonabil economic să le presteze individual”, urmărind scopul finanţării unor servicii de asistenţă socială din bugetul de stat.
Potrivit Legii nr.397/2003 privind finanţele publice locale, competenţele proprii ale autorităţilor administraţiei publice locale sînt finanţate din contul şi în limitele veniturilor proprii, defalcărilor de la impozitul pe venitul persoanelor fizice, stabilite conform legii, şi transferurilor cu destinaţie generală, calculate pe bază de formulă. Concomitent, stabilirea priorităţilor şi utilizarea resurselor financiare disponibile aparţine exclusiv autorităţilor administraţiei publice locale.
Totodată, conform aceleiaşi legi, prin transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat către bugetele locale sînt finanţate unele categorii de plăţi (prestaţii) sociale, şi anume:
- compensaţii pentru serviciile de transport;
- indemnizaţii pentru copiii adoptaţi şi cei aflaţi sub tutelă (curatelă);
- compensarea diferenţei de tarife la energia electrică şi la gazele naturale utilizate de locuitorii unor localităţi din raioanele Dubăsari şi Căuşeni şi ai satului Varniţa, raionul Anenii Noi;
- indemnizaţii şi compensaţii pentru absolvenţii instituţiilor de învăţămînt superior şi profesional tehnic postsecundar la programele de studii autorizate provizoriu/acreditate, domeniul “Educaţie”;
- prestaţii sociale pentru copiii plasaţi în serviciile sociale (bani de buzunar).
Această prevedere este justificată prin faptul că alocarea prestaţiilor sociale (de bani) nu poate fi descentralizată, întrucît acestea trebuie să fie omogene şi uniforme pe întreg teritoriul ţării.
Totodată, prin transferuri cu destinaţie specială sînt finanţate unele servicii sociale, şi anume:
- centrele de reabilitare a victimelor violenţei în familie;
- centrele de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului de fiinţe umane;
- centrele sociale regionale pentru asistenţa persoanelor infectate HIV/SIDA şi a membrilor familiilor acestora;
- serviciul social de mediator comunitar;
- cheltuielile pentru procurarea serviciilor de consiliere psihologică a victimelor infracţiunii.
Pentru transferurile cu destinaţie specială în bugetul de stat pentru anul 2019 au fost aprobate mijloace financiare în volum de 249,4 mil.lei.
Conform cadrului legal existent, fondatori ai serviciilor sociale sînt autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea, în funcţie de necesităţile existente în teritoriul administrat. În cazul preluării finanţării acestor servicii de la bugetul de stat, se va produce o centralizare a acestora, contrar prevederilor Strategiei naţionale de descentralizare, aprobată prin Legea nr.68/2012.
În conformitate cu prevederile art.4 din Legea nr.435/2006 privind descentralizarea administrativă, administrarea unităţilor de asistenţă socială de interes raional, precum şi dezvoltarea şi gestionarea serviciilor sociale comunitare pentru categoriile social-vulnerabile, monitorizarea calităţii serviciilor sociale reprezintă domenii proprii de activitate ale autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea. ASTFEL, cheltuielile aferente acestora se vor finanţa din contul veniturilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea.
Suplimentar la aceasta, serviciile sociale au drept scop protecţia socială a persoanelor din comunitate în funcţie de necesităţile acestora, fiind considerate servicii comunitare. Astfel, în conformitate cu prevederile art.9 din Legea nr.123/2010 cu privire la serviciile sociale, autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea planifică tipurile de servicii sociale şi identifică mijloacele financiare pentru prestarea acestora în funcţie de necesităţile stabilite.
Totodată, conform art.23 din Legea asistenţei sociale nr.547/2003, autorităţile administraţiei publice locale, pornind de la posibilităţile financiare reale, asigură baza materială pentru acordarea serviciilor sociale proprii. Astfel, sursele de finanţare a serviciilor sociale corespunzătoare sînt bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, în funcţie de fondator.
Suplimentar, ţinem să menţionăm că, potrivit art.5 din Legea Fondului de susţinere a populaţiei nr.827/2000, mijloacele se utilizează pentru finanţarea pachetului minim de servicii sociale. Astfel, conform Hotărîrii Guvernului nr.800/2018 pentru aprobarea pachetului minim de servicii sociale şi modificarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului material, pentru anul 2019 pachetul respectiv include Serviciul de sprijin pentru familiile cu copii, Serviciul social de suport monetar şi Serviciul social “Asistenţă personală”. În bugetul de stat pentru anul 2019 în acest scop au fost aprobate mijloace financiare în sumă de 64,2 mil.lei.
În acelaşi timp, acordarea subsidiilor din bugetul de stat pentru finanţarea serviciilor sociale ar distorsiona anvelopa financiară. În acest caz, s-ar impune preluarea de către bugetul de stat a cheltuielilor aferente întreţinerii acestor instituţii şi servicii, mijloace de care bugetul de stat nu dispune. În cele din urmă, această acţiune ar impune diminuarea veniturilor lăsate la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale, prin preluarea acestora la bugetul de stat, sau reducerea cheltuielilor pe domeniile finanţate de la bugetul de stat, ceea ce ar limita considerabil resursele financiare necesare şi ar îngrădi exercitarea atribuţiilor puse în seama autorităţilor administraţiei publice centrale.
În subsidiar, proiectul de lege pentru completarea articolelor 4 şi 5 din Legea Fondului de susţinere a populaţiei nr.827/2000 nu este corelat cu nota informativă prezentată, care face referire doar la serviciul de îngrijire la domiciliu. Respectiv, descrierea necesităţii proiectului vizat nu este argumentată nici prin prisma gamei de servicii pe care autorităţile administraţiei publice locale au responsabilitatea de a le asigura populaţiei.
Concomitent, în nota informativă, contrar prevederilor cadrului normativ cu privire la sistemul de asigurări sociale şi asistenţă socială, se face referire la o sursă improprie de finanţare a serviciilor sociale, şi anume la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Autorii proiectului de lege nu au abordat aspectul financiar al iniţiativei în cauză, or, potrivit art.131 alin.(6) din Constituţia Republicii Moldova, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.
În contextul celor expuse, ţinem să menţionăm că în promovarea unor astfel de proiecte legislative, cunoscînd direct nevoile societăţii, legiuitorul urmează să stabilească mijloacele cele mai adecvate pentru atingerea unui echilibru între cheltuielile şi veniturile publice. La fel, se va ţine cont de reformele lansate, principiile autonomiei locale, autonomiei decizionale, autonomiei organizaţionale, autonomiei financiare şi bugetare.
Totodată, menţionăm că, în conformitate cu prevederile Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, fondurile speciale sînt parte a unui buget, astfel nu este posibil ca acestea să beneficieze de subsidii de la bugetul din care fac parte.
Pornind de la cele expuse mai sus, Guvernul nu poate susţine proiectul de lege în cauză.