668/17.07.97 Hotărîre cu privire la aprobarea Concepţiei reformării sistemului asistenţei medicale din Republica Moldova în condiţiile economice noi pentru anii 1997-2003

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Concepţiei reformării sistemului asistenţei

medicale din Republica Moldova în condiţiile economice

noi pentru anii 1997-2003

nr. 668  din  17.07.97

 (în vigoare 21.08.1997) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.54-55 art.599 din 21.08.1997

* * *

Abrogat: 31.10.2012

Hotărîrea Guvernului nr.796 din 25.10.2012

În scopul reformării sistemului asistenţei medicale existent şi ameliorării sănătăţii populaţiei, Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Concepţia reformării sistemului asistenţei medicale din Republica Moldova în condiţiile economice noi pentru anii 1997-2003 (se anexează).

2. Ministerul Sănătăţii:

va elabora proiecte de acte legislative şi normative, programe naţionale cu destinaţie specială pentru realizarea pe etape a prevederilor Concepţiei nominalizate;

va continua negocierile cu organismele internaţionale, inclusiv cu Banca Mondială, pentru susţinerea financiară a reformelor din sistemul asistenţei medicale;

În comun cu organele administraţiei publice locale va întreprinde măsurile de rigoare în vederea ameliorării sănătăţii populaţiei, revizuirii bazei tehnico-materiale şi potenţialului de cadre din sistemul sănătăţii în scopul raţionalizării şi optimizării cheltuielilor şi creării fondurilor extrabugetare de finanţare.

Anexă

la Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.668 din 17 iulie 1997

CONCEPŢIA

reformării sistemului asistenţei medicale din Republica Moldova

în condiţiile economice noi pentru anii 1997-2003

I. NOŢIUNI GENERALE

Concepţia reformării sistemului asistenţei medicale din Republica Moldova în condiţiile economice noi pentru anii 1997-2003 (în continuare – Concepţia) este elaborată în conformitate cu obiectivele, adoptate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, unul dintre care prevede că pînă în anul 2000 statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii vor elabora şi implementa o politică, care ar asigura accesul deplin la serviciile curative calitative, bazate pe medicina primară, susţinută de medicina secundară şi terţiară. Statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, inclusiv Republica Moldova, şi-au luat angajamentul să traducă în viaţă sarcinile ce ţin de reformarea asistenţei medicale, pînă în anul 2000.

Conform principiilor fundamentale ale reformării sistemului asistenţei medicale sarcinile privind efectuarea reformei nu se reduc doar la economii în bugetele de stat şi locale, ci şi la sporirea capacităţii de a întări sănătatea întregii populaţii. În acest plan se accentuează importanţa asistenţei medicale primare în reformarea sistemului asistenţei medicale.

II. PRINCIPIILE REFORMĂRII SISTEMULUI

ASISTENŢEI MEDICALE

Principiile sistemului asistenţei medicale din Republica Moldova şi obiectivele strategice ale reformării includ:

respectarea valorilor fundamentale în acordarea asistenţei medicale populaţiei;

finanţarea stabilă, reorganizarea, managementul şi asigurarea asistenţei medicale necesare, accesibile şi echitabile;

orientarea spre asistenţa medicală primară, accentuînd sarcinile de prevenire şi profilaxie a maladiilor, coordonarea eficientă a serviciilor primare, secundare şi terţiare;

acordarea asistenţei medicale calificate, cu utilizarea tehnologiilor moderne, care va avea ca scop principal ameliorarea sănătăţii;

includerea diverselor forme de plată pentru servicii, păstrîndu-se, totodată, accesul la serviciile medicale de bază prestate tuturor cetăţenilor;

luarea în considerare a opiniei cetăţenilor, încurajarea participării lor active în funcţionarea sistemului asistenţei medicale şi acordarea posibilităţii de a-şi alege medicul şi serviciile medicale; responsabilitatea fiecărei persoane pentru sănătatea sa;

activitatea intersectorială susţinută de factorii de decizie, autorităţile executive, societatea şi organizaţiile profesionale interesate. Sistemului asistenţei medicale, fiind un factor important în dezvoltarea cu succes a naţiunii, îi va fi acordată prioritate în societate;

efectuarea remunerării medicilor în baza profesionalismului, volumului şi calităţii serviciilor medicale prestate;

responsabilitatea personală a cetăţenilor pentru starea sănătăţii lor.

III. ESENŢA REFORMEI

1. Modificări organizaţionale şi structurale

Serviciile medicale primare. Modificările fundamentale în sistemul asistenţei medicale vor spori importanţa serviciilor medicale primare, care asigură diagnosticul şi desfăşoară activităţi preventive şi de tratament în societate.

Progresul în dezvoltarea serviciilor medicale primare este factorul principal care va asigura succesul altor modificări necesare în asistenţa medicală.

Reformarea asistenţei medicale primare în Republica Moldova include:

dezvoltarea asistenţei medicale primare, căreia îi va fi acordată prioritatea în procesul reformării. Aceasta va necesita reorganizarea fundamentală a serviciilor: de la spitale şi asistenţa specializată – la medicina primară. Resursele disponibile vor fi distribuite în aşa mod, ca ele să asigure funcţionarea adecvată a serviciilor primare. Medicul de profil general sau medicul de familie va deveni elementul central în sistemul curativ. Modificări esenţiale va suporta procesul de instruire medicală pentru aplicarea cunoştinţelor şi profesionalismului practicienilor generali şi asistenţilor medicilor în procesul acordării asistenţei medicale adecvate. Se impune necesitatea de pregătire a medicilor pentru o înţelegere mai corectă a funcţiilor medicinei primare. În sistemul asistenţei medicale vor fi introduse principiile de lucru în echipă, elaborate şi aprobate în modul stabilit de legislaţie. Vor fi create condiţii necesare de lucru pentru personalul medical la nivel primar, remunerarea va fi efectuată în conformitate cu capacităţile profesionale, calitatea şi volumul asistenţei medicale;

definirea drepturilor şi responsabilităţilor cetăţenilor, a factorilor de decizie, pacienţilor, organizaţiilor şi stabilirea formelor de cooperare. Aceste activităţi vor fi îmbinate cu procesul de descentralizare. Opinia cetăţenilor şi alegerea medicilor de către ei vor fi consideraţi factori importanţi pentru funcţionarea normală a sistemului asistenţei medicale;

elaborarea normativelor pentru diverse genuri de activitate din cadrul asistenţei medicale primare, inclusiv numărul persoanelor deservite de o anumită instituţie sau medic. Vor fi elaborate standardele privind intervenţiile curative şi preventive, vor fi determinate necesităţile în echipament şi medicamente etc.;

coordonarea dintre asistenţa primară şi secundară prin stabilirea procedurilor de interacţiune, cu divizarea concretă a responsabilităţilor, a principiilor de deservire a pacienţilor şi distribuirea fondurilor între etapele de asistenţă medicală;

sporirea rolului felcerilor şi asistenţilor medicilor în medicina primară;

încurajarea personalului medical pentru întreprinderea mai multor activităţi preventive şi propagarea unui mod de viaţă sănătos;

introducerea mecanismelor suplimentare de remunerare a lucrătorilor medicali: plăţi pentru vizite, pentru lucrul suplimentar şi asistenţa la domiciliu, pentru lucrul cu anumite grupuri de pacienţi (copii, femei gravide, bolnavi cronici, invalizi etc.), pentru activităţile preventive şi educaţionale. Autorităţile publice locale vor contribui la crearea unor înlesniri sociale pentru personalul medical, ce va atrage profesionişti calificaţi în sectorul curativ primar.

Reformele se vor baza pe rezultatele proiectelor-pilot pe termen scurt privind noile forme de organizare, management, finanţare şi remunerare a personalului.

Servicii spitaliceşti: realizarea reformelor în spitale prevede următoarele acţiuni:

aprovizionarea şi finanţarea profilurilor necesare şi eficiente ale sistemului asistenţei medicale;

întreprinderea măsurilor pentru motivarea cheltuielilor privind serviciile prestate şi distribuirea mai eficientă a resurselor disponibile. Aceste măsuri vor include reducerea numărului de paturi. Spitalele săteşti îşi vor înceta activitatea sau vor fi utilizate pentru acordarea de servicii de alternativă (case de îngrijire permanentă, zilnică, reabilitare socială);

depunerea eforturilor din partea statului pentru a asigura acordarea asistenţei medicale de urgenţă (la naştere, traume, intervenţii chirurgicale urgente, asistenţă intensivă, boli infecţioase etc.). Statul îşi asumă responsabilitatea privind procurarea centralizată a materialelor necesare pentru serviciile respective; spitalele vor avea autonomie în ceea ce priveşte activităţile financiare; vor fi introduse mecanisme contractuale, se va promova managementul spitalier prin aplicarea programelor respective;

elaborarea şi aplicarea standardelor de tratament privind majoritatea maladiilor pentru instituţiile de diferite niveluri (orientate spre utilizarea medicamentelor de bază);

perfecţionarea serviciilor înalt specializate la nivel de asistenţă medicală secundară şi terţiară, folosind asigurarea de asistenţă medicală, fondurile benevole, plăţile în numerar, cooperarea cu asociaţiile de pacienţi, adoptarea şi aplicarea programelor de stat cu destinaţie specială.

2. Modificări în finanţarea sistemului

Direcţiile strategice în domeniul reformării finanţării şi administrării sistemului sănătăţii în Republica Moldova sînt: organizarea şi implementarea asigurării asistenţei medicale, care este un model eficient al administrării şi finanţării sistemului curativ, capabil de a asigura o utilizare raţională a resurselor şi protejarea pacienţilor.

Avantajul acestui sistem constă în crearea unui fond separat de mijloace care vor fi utilizate exclusiv pentru asistenţa medicală.

Principiile de bază caracteristice pentru asigurarea de asistenţă medicală obligatorie în Republica Moldova reprezintă:

asigurarea de asistenţă medicală, care constituie un program de stat obligatoriu pentru fiecare agent şi cetăţean ce va adera la acest sistem;

finanţarea sistemului din bugetele de stat şi locale, contribuţiile salariaţilor şi patronatului. Persoanele ce practică munca individuală vor achita taxele aparte;

crearea fondurilor de asigurare pentru prestarea serviciilor incluse în programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Aceste fonduri vor încheia contracte cu medici, spitale, alte instituţii care vor acorda asistenţă medicală celor asiguraţi;

înţelegerea tripartită (Guvern, Patronat, Sindicate) la constituirea fondurilor de asigurare. Rolul şi proporţiile contribuţiilor fiecărui sector va fi modificat pe parcurs; în primul rînd, el va prevedea extinderea pachetului de servicii asigurate;

descentralizarea finanţării sistemului curativ, bazată pe relaţii economice şi contractuale dintre diferite structuri, prin delegarea funcţiilor şi a luării deciziilor la nivel republican şi teritorial. Aceasta va asigura o distribuire mai eficientă a resurselor;

sporirea treptată a cheltuielilor globale din produsul intern brut pentru sistemul sănătăţii adecvat necesităţilor;

aprobarea unui mecanism pentru circulaţia completă şi la timp a fondurilor;

modificarea principiilor de finanţare a instituţiilor curative. Trecerea de la modelele tradiţionale de finanţare, conform numărului de paturi în staţionare şi vizite în policlinică, la finanţarea pe cap de locuitor;

orientarea structurii curative existente spre sporirea eficienţei cheltuielilor pentru activităţi prioritare şi excluderea cheltuielilor inutile. La distribuirea mijloacelor o deosebită atenţie se va acorda asistenţei medicale generale şi primare şi nu celei specializate. Totodată, vor fi create noi tipuri de servicii eficiente cu mecanisme adecvate de finanţare;

transferarea serviciilor curative paralele, administrate de către alte ministere şi departamente, sub administrarea Ministerului Sănătăţii şi finanţarea acestora din fondul unic al sistemului asistenţei medicale, cu excepţia instituţiilor medicale din cadrul armatei şi organelor de justiţie;

finanţarea stabilă din bugetul de stat pentru acoperirea necesităţilor grupurilor socialmente vulnerabile, programelor prioritare şi cu destinaţie specială în domeniul prevenirii şi profilaxiei maladiilor. Elaborarea mecanismelor pentru asigurarea decontării în termen şi completării fondurilor de asigurare din bugetele de stat şi locale.

IV. REFORMAREA SISTEMULUI DE PREGĂTIRE

A CADRELOR MEDICALE

Prezenta Concepţie include şi reflectă principiile şi cerinţele standardelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care asigură corespunderea diplomelor de medici, farmacişti şi asistente medicale.

În pregătirea preuniversitară şi universitară a cadrelor se va realiza:

instruirea continuă preuniversitară, universitară şi postuniversitară (rezidenţiat, magistrat, secundariat clinic, doctorat, postdoctorat, perfecţionare tematică);

perfecţionarea programelor de instruire cu respectarea profilului specialităţii;

integrarea organică a instruirii la disciplinele medico-biologice şi clinice în conformitate cu realizările ştiinţei şi practicii medicale;

informatizarea ştiinţifică cu accesul la valorile şi realizările mondiale în domeniul medicinei şi farmaciei prin completarea fondului bibliotecar, folosirea pe larg a poştei electronice, sistemului Internet etc., inclusiv editarea manualelor şi materialelor didactice;

implementarea noilor metodologii şi tehnicii moderne de asigurare a procesului de instruire continuă;

dezvoltarea relaţiilor interuniversitare internaţionale în organizarea, dirijarea şi evaluarea procesului de instruire continuă;

asigurarea dezvoltării explorărilor ştiinţifice în scop creativ de instruire, conform programelor ştiinţifice naţionale şi ramurale;

pregătirea noilor cadre didactice, generaţiilor de profesori în cadrul catedrelor şi centrelor ştiinţifice din republică şi din alte ţări;

înscrierea la studii în Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" a unui număr de absolvenţi ai şcolilor rurale prin metoda de concurs separat, în scopul stimulării accesului la studii a tineretului de la sate;

încheierea contractelor între Ministerul Sănătăţii şi studenţii, care îşi fac studiile la comanda de stat, cu repartizarea după absolvire conform necesităţilor în cadre a sistemului statal al sănătăţii;

întreprinderea măsurilor de asigurare şi dezvoltare a cercetărilor ştiinţifice medicale, de stabilire a problemelor prioritare în ştiinţa medicală;

determinarea indicilor normativi vizînd necesitatea asigurării sistemului sănătăţii cu cadre de medici specialişti.

V. ACTIVITĂŢILE ÎN DOMENIUL FARMACEUTICII

Utilizarea medicamentelor în republică necesită a fi mai raţională şi mai eficace, chestiune care urmează a fi soluţionată prin aprofundarea şi continuarea reformei farmaceutice:

asigurarea la preţuri accesibile cu medicamente eficiente, de bună calitate, inofensive, corespunzătoare necesităţilor, precum şi utilizarea lor raţională;

elaborarea şi perfecţionarea bazei legislative a activităţilor desfăşurate în domeniul asigurării cu medicamente (elaborarea, producerea, înregistrarea, supravegherea şi controlul calităţii, importul, formarea preţurilor, distribuirea, achiziţionarea etc.);

elaborarea şi aplicarea în baza Listei medicamentelor esenţiale a standardelor de tratament a celor mai răspîndite boli pentru toate etapele de asistenţă medicală;

elaborarea Farmacopeei de stat a Republicii Moldova;

optimizarea şi raţionalizarea sistemului de distribuire a fondurilor pentru aprovizionarea cu medicamente esenţiale, selectarea furnizorilor, distribuirea centralizată, prin intermediul unităţilor farmaceutice de stat, a medicamentelor destinate pentru tratamentul bolnavilor în condiţii de staţionar;

elaborarea şi aplicarea sistemului de compensări pentru consumul de medicamente cu titlu gratuit şi cu înlesniri în baza mijloacelor disponibile. La toate nivelurile de distribuire şi utilizare a medicamentelor va fi implementată strategia "reducerii cheltuielilor";

promovarea şi dezvoltarea industriei medico-farmaceutice de către stat în baza utilizării materiei prime locale;

intensificarea supravegherii de stat asupra donaţiilor externe de medicamente în conformitate cu recomandările respective ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Reforma în domeniul asistenţei cu medicamente se va efectua nemijlocit şi va fi modificată şi completată pe măsura evoluării reformei în domeniul asistenţei medicale.

VI. ACŢIUNILE DE PERSPECTIVĂ

1. Pentru anii 1997-1998

Ministerul Sănătăţii va întreprinde acţiuni pentru a elabora proiectul referitor la politica de stat în domeniul asistenţei medicale. Activităţile prioritare, care trebuie să fie incluse în acest document sînt: ocrotirea sănătăţii mamei şi copilului, combaterea maladiilor transmisibile, maladiilor netransmisibile şi social-condiţionate, propagarea modului de viaţă sănătos etc.

Serviciile medicale din componenţa altor ministere şi departamente vor fi centralizate şi vor activa în subordinea Ministerului Sănătăţii.

Vor fi modificate mecanismele de finanţare a instituţiilor curative, trecînd de la alocarea tradiţională pentru zi-pat şi numărul de vizite al pacienţilor la finanţarea pe cap de locuitor.

Pînă la implementarea legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, va fi aprobat şi realizat minimul de asistenţă medicală gratuită şi garantată de stat, accesibil pentru întreaga populaţie. Ministerul Sănătăţii va defini elaborarea mecanismelor pentru aplicarea lui în practică.

Vor fi elaborate şi implementate programe de stat cu destinaţie specială pentru acordarea serviciilor medicale grupurilor socialmente vulnerabile.

Ministerul Sănătăţii va elabora şi aproba regulamentele privind plata în numerar de către pacienţi. La etapa actuală astfel de plăţi sînt importante pentru mobilizarea mijloacelor extrabugetare. Concomitent, vor fi elaborate mecanismele utilizării corecte şi adecvate a acestor mijloace.

Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu alte ministere şi departamente interesate, va crea cadrul legislativ şi mecanismele necesare pentru realizarea asigurărilor de asistenţă medicală obligatorie.

Odată cu aprobarea structurii administrativ-teritoriale noi va fi realizată strategia de descentralizare a sistemului sănătăţii. Vor fi specificate mecanismele pentru asigurarea cooperării şi coordonării eforturilor dintre autorităţile executive locale şi furnizorii de servicii medicale. Măsurile practice vor include căile de dezvoltare a procesului de privatizare, a autonomiei instituţiilor curative în conducerea şi finanţarea, aplicarea relaţiilor contractuale etc.

Vor fi iniţiate reorganizări esenţiale la nivel secundar şi terţiar. Planul de reorganizări va include îmbunătăţirea condiţiilor spitaliceşti şi calitatea serviciilor medicale. Va persista tendinţa de reducere şi reprofilare a paturilor. Vor fi elaborate programe de perfecţionare în domeniul managementului sanitar.

Vor fi elaborate normativele statelor de funcţii ale instituţiilor teritoriale ale Serviciului sanitaro-epidemiologic de stat.

În sectorul farmaceutic vor fi întreprinse acţiuni menite să îmbunătăţească aprovizionarea cu medicamente şi utilizarea lor. Vor fi elaborate lista medicamentelor esenţiale (L.M.E.), îndrumarul pentru tratamentul principalelor maladii şi stărilor patologice etc. Vor fi operate modificările respective în planul de studii al farmaciştilor, se vor organiza cursuri de reciclare în baza L.M.E. pentru lucrătorii medicali. Se va optimiza procurarea medicamentelor şi distribuirea lor prin încurajarea procurării şi utilizării medicamentelor esenţiale, va fi organizată supravegherea de stat asupra formării preţurilor.

Va fi examinată şi determinată necesitatea reală în cadre medicale.

2. Pentru anii 1999-2003

Acţiunile de reformare pentru etapa a doua vor fi racordate la realizarea principiilor şi obiectivelor prevăzute de strategiile menţionate anterior. Aplicarea lor în practică va depinde mult de succesele şi insuccesele acţiunilor întreprinse la etapa precedentă. În acest context este necesar de accentuat importanţa monitorizării continue şi a evaluării critice a acestui proces. Acţiunile expuse poartă un caracter general, specificul cărora va fi definit pe parcurs, reieşind din rezultatele acţiunilor aplicate în practică.

Va fi introdusă asigurarea de asistenţă medicală obligatorie. Ea se va implementa în conformitate cu legislaţia elaborată la etapa precedentă.

Vor fi realizate strategiile şi acţiunile, care vor spori fondurile disponibile pentru sistemul curativ din ambele sectoare – de stat şi privat.

Vor fi modificate şi completate legile şi hotărîrile ce ţin de domeniul sectorului curativ de stat.

Ministerul Sănătăţii va examina calitatea serviciilor prestate conform programului unic al asigurării de asistenţă medicală obligatorie şi realizarea programelor de stat privind asistenţa medicală acordată grupurilor socialmente vulnerabile. Modificările necesare vor fi efectuate în dependenţă de situaţia financiară şi circumstanţele sociale.

Se vor aplica strategii şi acţiuni pentru asigurarea prestării serviciilor curative eficiente în baza standardelor de calitate.

Vor continua reformele în sistemul primar, secundar şi terţiar, bazate pe reducerea numărului de paturi din spitale şi a cadrelor, cu redistribuirea fondurilor disponibilizate pentru serviciile primare. Finanţarea spitalelor va fi efectuată reieşind din numărul de bolnavi trataţi.

Serviciile specializate vor fi optimizate prin intermediul pregătirii şi aplicării tehnologiilor intensive şi schemelor de evaluare a rezultatelor şi eficienţei tratamentului şi, respectiv, a cheltuielilor. Încasarea plăţilor de la pacienţi va continua să joace un rol important în finanţarea unor astfel de servicii.

Ministerul Sănătăţii va elabora şi adopta măsuri pentru aprovizionarea suficientă a populaţiei şi instituţiilor medicale cu medicamente, distribuirea şi utilizarea lor conform Listei medicamentelor esenţiale. Guvernul va lua măsuri pentru a spori fabricarea medicamentelor.

Va creşte rolul medicilor în sistemul de reformare, se va asigura o cooperare mai strînsă dintre Ministerul Sănătăţii, asociaţiile profesionale şi sindicate. Rolul acestora va fi semnificativ la elaborarea recomandărilor privind controlul calităţii, elaborarea documentelor şi formularelor de tratament, vor fi determinate mecanismele pentru introducerea noilor forme de administrare şi finanţare. Sînt prevăzute măsuri pentru menţinerea profesionalismului înalt al practicienilor (alocarea mijloacelor pentru perfecţionare, studii şi publicaţii), va fi perfecţionat mecanismul de atestare, de licenţiere.

Vor fi elaborate programe de instruire în acordarea primului ajutor medical de către poliţie, detaşamente de pompieri, unităţi militare, populaţie.

Pentru asigurarea securităţii sociale şi a drepturilor pacienţilor vor fi elaborate acte legislative respective, bazate pe Declaraţia privind Promovarea Drepturilor Pacienţilor în Europa.

În scopul optimizării dirijării sistemului sănătăţii va fi modernizat subsistemul informaţional medical şi de comunicare.

Strategia de reformare recomandă realizarea sarcinilor depăşirii dificultăţilor existente de ordin administrativ şi structural, care stau la baza efectuării unei activităţi adecvate relaţiilor economice noi.