Hotărâre nr. 685 din 13.09.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Avizului asupra proiectului

legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic

nr. 685  din  13.09.2023

 (în vigoare 27.09.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 366-369 art. 833 din 27.09.2023

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul asupra proiectului legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.685/2023

AVIZ

asupra proiectului legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic

Guvernul a examinat proiectul legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.234 din 10 iulie 2023) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică susţinerea acestuia, cu următoarele recomandări şi propuneri de îmbunătăţire.

Iniţiativa legislativă este înaintată în conformitate cu articolul 73 din Constituţia Republicii Moldova şi cu articolul 47 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996.

Potrivit notei informative, proiectul de lege are drept obiectiv soluţionarea unor probleme de natură juridică, ecologică, economică şi socială şi va asigura crearea unui temei legislativ clar pentru administrarea şi gestionarea fondului cinegetic naţional, în conformitate cu convenţiile internaţionale privind protecţia faunei de interes cinegetic la care Republica Moldova este parte.

Concomitent, noua lege urmează să contribuie la eliminarea contradicţiilor şi a lacunelor normative şi administrative care se regăsesc în Legea nr.298/2018 a vânătorii şi fondului cinegetic, va asigura creşterea eficienţei gestionării fondului cinegetic naţional prin aplicarea măsurilor de protecţie a animalelor sălbatice şi va permite dezvoltarea în continuare a tradiţiilor naţionale, a culturii şi eticii vânătoreşti, dar şi a turismului cinegetic.

Necesitatea elaborării acestui proiect de lege este determinată inclusiv de faptul că actele legislative aplicate anterior în domeniul cinegeticii şi al vânătorii, dar şi prevederile Legii nr.298/2018 a vânătorii şi fondului cinegetic nu corespund realităţilor din Republica Moldova, iar în anumite aspecte sunt în contradicţie directă cu legislaţia, normele şi regulile în vigoare elaborate în ultimii ani.

Adiţional, proiectul de lege reglementează modul de atribuire în gestiune şi cerinţele de bază privind constituirea şi organizarea fondului cinegetic, atribuţiile şi obligaţiile părţilor implicate.

Prevederile proiectului de lege vizează soluţionarea unor probleme precum:

1) ajustarea legislaţiei naţionale privind vânătoarea la normele convenţiilor internaţionale, păstrarea şi protecţia faunei de interes cinegetic;

2) crearea unei baze juridice normative clare şi transparente în domeniul vânătorii;

3) crearea unui climat economic favorabil pentru protejarea şi reproducerea speciilor de animale de interes cinegetic;

4) crearea unei reţele naţionale de fonduri cinegetice;

5) corelarea intereselor vânătorilor cu interesele proprietarilor de terenuri;

6) stimularea măsurilor menite să protejeze animalele sălbatice, înăsprirea pedepselor pentru încălcarea regulilor de vânătoare şi combaterea braconajului;

7) asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea turismului cinegetic.

Totodată, menţionăm faptul că doar gestionarea corectă a fondului cinegetic naţional, inclusiv prin acţiuni de vânătoare şi gospodărire cinegetică corectă, va asigura folosirea raţională a faunei de interes cinegetic şi conservarea biodiversităţii şi protecţiei mediului înconjurător.

Concomitent, pe plan conceptual, redacţional şi sub aspectul respectării normelor de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, sunt de semnalat următoarele observaţii şi propuneri.

Nota informativă urmează a fi reconsiderată în vederea reflectării cu claritate a motivului emiterii actului normativ respectiv şi a argumentării ce ţine de stabilirea plăţii anuale pentru fondurile cinegetice, a delimitării plăţii respective, precum şi a direcţiilor de utilizare a acestor mijloace.

Adiţional, în nota informativă, considerăm oportun să fie argumentată necesitatea instituirii Serviciul cinegetic teritorial.

Având în vedere necesitatea promovării unor măsuri clar definite, în susţinerea iniţiativei propuse, se consideră oportun de a definitiva proiectul de lege respectiv prin introducerea unor ajustări normative şi ţinând cont de următoarele recomandări:

La Capitolul I:

– în articolul 1 alin.(2), se va reformula sau se va elimina enunţul "recunoaşterea gospodăriei cinegetice ca o ramură independentă";

– la alin.(4) lit.b), cuvântul "crearea" se va substitui cu cuvântul "respectarea";

– la articolul 2, noţiunile necesită a fi revizuite prin prisma articolului 54 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, pentru a asigura înţelegerea corectă a noţiunii sau a termenului respectiv, pentru a evita interpretările neuniforme şi pentru a exclude unele noţiuni definite care nu se regăsesc în conţinutul actului normativ respectiv (a se vedea "efectiv de vânat", "efectiv real de vânat", "societate de vânători").

Referitor la noţiunea de "administrator", ca fiind "autoritatea administrativă în subordinea organului central de specialitate al administraţiei publice care asigură implementarea politicii de stat în domeniul cinegeticii", pledăm pentru menţinerea actualului sens redat la articolul 2 din Legea nr.298/2018 a vânătorii şi fondului cinegetic, care reflectă calitatea de administrator în sarcina autorităţii administrative centrale abilitată cu protecţia mediului înconjurător. Observaţie valabilă şi pentru propunerea făcută la articolul 9 al proiectului de lege.

Acest raţionament rezidă implicit din prevederile articolului 4 al Legii regnului animal nr.439/1995, care stabileşte în mod expres că: "Administrarea de stat în domeniul protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal se realizează de către Guvern prin intermediul autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător, autorităţilor administraţiei publice locale".

Respectiv, ar fi impropriu, sub aspectul competenţei legale, delegarea împuternicirilor de administrare unei autorităţi administrative aflate în subordinea organului central de specialitate al administraţiei publice, care asigură implementarea politicii statului în domeniul cinegeticii. Mai mult, o incertitudine crasă apare în exerciţiul administrării Fondului cinegetic naţional, care ar presupune o interferenţă cu "controlul de stat" ce-l realizează această autoritate administrativă (a se vedea articolul 13 al proiectului de lege). A priori, Inspectoratul pentru protecţia mediului este organul de control în domeniul protecţiei mediului, aerului atmosferic, florei, faunei, resurselor forestiere, piscicole, acvatice, solului, utilizării subsolului şi resurselor naturale, precum şi supravegherii pieţei privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, în conformitate cu punctul 1 poziţia 5 din Anexa la Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.

La Capitolul II:

1) articolul 3:

– la alin.(1), norma prevăzută conţine ipoteze juridice distincte care nu corespund noţiunii redate în capitolul I. Respectiv, prevederile articolului 3 alin.(1) "nu se supune privatizării" intră în coliziune cu prevederile articolului 3 alin.(3) şi (5) din proiectul de lege: "proprietarii şi deţinătorii de terenuri cu orice titlu", "terenuri aflate în proprietate publică sau privată". Astfel, nu se poate declara că "nu se supune privatizării" ceea ce deja constituie proprietate privată;

– la alin.(1), cuvântul "naţional" se propune a fi substituit cu cuvintele "bun al domeniului public". Fondul cinegetic este constituit din suprafeţe (habitate ale faunei de interes cinegetic) proprietate publică a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi proprietate privată. În caz de declarare a fondului cinegetic exclusiv "de interes naţional", considerăm că se încalcă principiul constituţional consacrat la articolul 126 alin.(1) din Constituţia Republicii Moldova (economia Republicii Moldova este economie de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată şi pe proprietatea publică, antrenate în concurenţă liberă). De asemenea, reglementarea excede statuarea constituţională de la articolul 127 alin.(3) şi (4): "Bogăţiile de orice natură ale subsolului, spaţiul aerian, apele şi pădurile folosite în interes public, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, căile de comunicaţie, precum şi alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice" şi "Proprietatea publică aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale".

Menţionăm că declararea utilităţii de interes naţional se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr.488/1999 exproprierii pentru cauză de utilitate publică. Este necesară, totodată, soluţionarea coliziunii legale, rezultată din formularea actuală în proiectul de lege (a se vedea argumentarea de la punctul 3 "Constatări principale asupra proiectului de lege";

– la alin.(3) se va reformula norma în conformitate cu prevederile Codului penal al Republicii Moldova nr.985/2002 şi ale Codului contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008;

– la alin.(4), se va exclude sintagma "Republicii Moldova";

– cu referire la alin.(6) şi (7), care descriu modalitatea de constituire a fondului cinegetic, acestea trebuie să conţină şi numerele cadastrale ale terenurilor incluse în teritoriul fondului cinegetic respectiv;

– alin.(8) va fi completat cu norme menite să reglementeze modalitatea creşterii animalelor pe teritoriul fondurilor cinegetice (în spaţii închise, sub control strict etc.) în vederea neadmiterii răspândirii animalelor crescute în afara spaţiului fondului cinegetic, iar constituirea crescătorilor de animale poate fi realizată nu doar cu acordul administratorului fondului cinegetic, dar şi al proprietarului, al administratorului terenului pe care se solicită constituirea crescătoriei;

2) articolul 4:

– la alin.(2), se va reţine faptul că, în corespundere cu articolul 14 alin.(2) al Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative, "Relaţiile sociale care necesită o reglementare detaliată se stabilesc prin regulamente, instrucţiuni, statute, reguli, metodologii, aprobate prin hotărâre de Guvern", respectiv, instrucţiunile metodologice privind amenajarea Fondului cinegetic nu pot fi aprobate de către administrator;

– la alin.(4), se va concretiza de către cine este elaborat şi aprobat planul/planurile de amenajament cinegetic.

Referitor la "modul de atribuire în gestiune a fondului cinegetic", la "suspendarea şi rezoluţiunea contractului de gestiune a fondului cinegetic" şi la "plata pentru gestionarea fondului cinegetic" (articolele 5, 6 şi 7 din proiect), considerăm judicios a se stabili faptul că "Procedura-cadru privind organizarea, derularea şi atribuirea contractelor de delegare a gestiunii Fondului cinegetic se aprobă de către Guvern", ca mecanism de reglementare a cadrului juridic unitar privind organizarea şi desfăşurarea procedurilor de atribuire a contractului de delegare a gestiunii Fondului cinegetic şi a altor raporturi juridice ce ţin de modelul contractului-tip de gestiune a Fondului cinegetic etc.;

3) articolul 5:

– modul de atribuire în gestiune a fondului cinegetic prin licitaţie publică sau negocieri directe urmează a fi revizuit conceptual prin prisma articolului 171 din Legea nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice;

– la alin.(1), se va indica o normă care să prevadă elaborarea unui act normativ privind reglementarea procedurilor aferente organizării licitaţiei publice şi/sau negocierilor directe, aprobate de către Guvern;

– în alin.(1) şi (2) se va opera cu termenii din Legea nr.131/2015 privind achiziţiile publice, şi anume: "negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare" şi "negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare" şi "licitaţie deschisă";

– cu referire la termenul de 15 ani pentru care se încheie un contract de gestiune a fondului cinegetic, conform propunerii de lege ferenda de la alin.(6), se va reţine faptul că contractul este actul juridic civil care constă în acordul de voinţă între două sau mai multe persoane, încheiat în vederea creării, modificării sau stingerii unor drepturi şi obligaţii, iar un contract semnat de ambele părţi contractuale, valabil, are putere de lege pentru acestea, modificarea şi încetarea acestuia fiind posibilă doar cu acordul părţilor sau în cazurile prevăzute de legislaţie. Prin urmare, o condiţie principală pentru valabilitatea încheierii unui contract este consimţământul, care se prezintă prin manifestarea de voinţă a unei persoane în vederea încheierii unui act juridic, pentru a cărei valabilitate acesta trebuie să fie liber exprimat şi neviciat. În aceste condiţii, la instituirea termenului, indiferent de temeiul apariţiei (prin lege, hotărâre judecătorească sau prin acordul părţilor), termenul contractului de gestiune se va calcula după regulile stipulate în articolul 383 al Codului civil al Republicii Moldova nr.1107/2002;

– alin.(3) se va completa cu o nouă literă în următoarea redacţie: "a oferit la licitaţia publică cuantumul maximal a plăţii anuale pentru gestionarea fondului cinegetic (cuantumul iniţial va fi stabilit conform anexei nr.2)";

– la alin.(5), cu referire la adoptarea unui model-tip de contract, relevăm că, din punct de vedere conceptual, practica de adoptare a acestor contracte este discutabilă, or, scopul unui act normativ nu este să ofere suport juridic, ci să reglementeze drepturi şi obligaţii în vederea executării legilor. În conformitate cu articolul 993 alin.(2) din Codul civil al Republicii Moldova nr.1107/2002, părţile contractante pot încheia în mod liber, în limitele dispoziţiilor legale imperative, contracte şi pot stabili conţinutul acestora. Aprobarea unor contracte-tip sau model ar afecta libertatea contractuală a părţilor contractante. Reglementarea raporturilor contractuale ar putea viza eventual aspectele obligatorii ce urmează a fi prevăzute în contract, fără să se stabilească norme de reglementare concrete care să devină ulterior clauze esenţiale ale contractului;

– la alin.(7), în raport cu prevederile alin.(1), norma este ambiguă în ceea ce priveşte momentul atribuirii în gestiune a fondului. Semnalăm şi lipsa clarităţii normei de la alin.(8);

– la alin.(10), textul "autorităţilor publice locale de nivelul I" se va substitui cu cuvintele "autorităţilor administraţiei publice de nivelul unu" (observaţie valabilă pentru toate referinţele similare, inclusiv textul "APL de nivelul I");

4) articolul 6:

– la art.6, normele propuse urmează a fi reformulate astfel încât să fie clar redate condiţiile de suspendare şi rezoluţiune. Or, potrivit doctrinei, legală este rezoluţiunea a cărei cauză este prevăzută expres de lege;

5) articolul 7:

– la alin.(3), cuvintele "de start sau preţul unitar" se vor substitui cu cuvântul "iniţial". Hotărârea de Guvern nr.136/2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere operează cu termenul "preţ iniţial". Totodată, în anexa nr.2 la proiectul de lege este utilizat termenul "tarif unitar" şi nu "preţul unitar";

– la alin.(4) lit.a), abrevierea "APL" se va substitui cu cuvintele "unităţile administrativ-teritoriale";

– la alin.(4) nu este clar mecanismul de achitare a plăţii anuale pentru fondurile cinegetice, respectiv, 50% vor fi virate proprietarilor/deţinătorilor de terenuri şi 50% vor fi virate în bugetul administratorului, precum şi nu este prevăzut expres bugetul la care se va achita plata respectivă.

Potrivit articolului 3 alin.(5), Fondul cinegetic poate include terenuri ale fondului forestier, terenuri agricole, păşuni, ape de suprafaţă, alte terenuri aflate în proprietate publică sau privată. Prin urmare, plata respectivă urmează a fi încasată de către proprietarii/deţinătorii terenurilor proprietate publică – la bugetul de stat şi/sau local, şi proprietate privată – la persoanele fizice şi juridice deţinători de terenuri. E de menţionat că neîncasarea plăţii respective în volum deplin de la terenurile din proprietatea APL (în redacţia autorului de proiect) va avea impact negativ asupra bugetelor locale.

Suplimentar, nota informativă nu conţine argumentări ce ţin de delimitarea plăţii respective, precum şi de stabilirea direcţiilor de utilizare a acestor mijloace de către administrator.

La Capitolul III:

1) la articolul 9, norma conţine trimitere la "serviciul cinegetic teritorial" care nu este reglementat de actul normativ respectiv sau de prevederile unor alte acte normative care urmează a fi elaborate ulterior. Respectiv, se recomandă revizuirea normei şi inserarea unor reglementări referitoare la organizarea şi funcţionarea serviciilor teritoriale;

2) articolul 10:

– la lit.k), redacţia propusă este ambiguă, în special expresia "asigură crearea în condiţiile legii a unui registru distinct...". Proiectul legii nu conţine norme privind crearea şi ţinerea unui astfel de registru şi nu este clară definirea registrului care urmează a fi creat, respectiv, "registru distinct pentru evidenţa trofeelor de interes naţional";

– la lit.l), cuvintele "redate în anexa nr.1" se substituie cu cuvintele "conform anexei nr.1". Al doilea enunţ urmează a fi exclus;

– la lit.i), cuvintele " ,finanţează şi" se exclud;

– articolul 10 urmează a fi completat cu două litere noi cu următorul cuprins:

– "r) gestionează finanţele publice şi administrează patrimoniului public, în conformitate cu principiile bunei guvernări";

– "s) ţine evidenţa de stat a animalelor de vânat şi a folosirii lor, dar şi a altor animale care vieţuiesc în fondul cinegetic.";

3) articolul 11:

– remarcăm că titlul articolului respectiv nu corespunde conţinutului, or, acesta propune obligaţiile gestionarului fondului (alin. (1)) şi drepturile şi obligaţiile personalului de specialitate al gestionarului (alin. (2)).

La fel, semnalăm că unele norme propuse de autor, în sensul reglementării obligaţiilor gestionarului, nu sunt relevante obiectului de reglementare al legii respective (a se vedea alin.(1) lit.a) şi b)), iar drepturile şi obligaţiile personalului de specialitate al gestionarului nu sunt clare şi previzibile.

În context, atenţionăm că normele legale, în special cele care impun obligaţiuni ale unor subiecţi, urmează a fi indicate precis şi cu exactitate, astfel încât reprezentarea conştientă a legiuitorului în legătură cu conduita subiecţilor participanţi la relaţiile sociale să fie exprimată fără ambiguităţi, clar şi comprehensibil;

– la alin.(1) lit.g), expresia "în conformitate cu reglementările Administratorului" se va reformula, iar la lit.q), expresia "prin intermediul personalului de specialitate" se va exclude;

– la alin.(2), norma propusă la lit.a) este conceptual discutabilă în raport cu normele privind deţinerea, portul, folosirea respectivelor arme şi muniţii şi cu operaţiunile efectuate cu acestea, adică trebuie concretizat dacă sunt permise pe teritoriul Republicii Moldova conform prevederilor din Legea nr.130/2012 privind regimul armelor şi al muniţiilor cu destinaţie civilă;.

– la alin.(2) lit.b), se vor identifica clar atribuţiile, statutul, drepturile şi obligaţiile personalului special al gestionarului fondului cinegetic;

4) articolul 12:

– alin.(3) va fi reformulat, pentru a se asigura succesiunea logică a ideilor.

La Capitolul IV:

1) articolul 13:

– textul articolului nu abordează cu claritate aspectele juridice necesare contextului reglementării controlului de stat asupra Fondului cinegetic naţional. Respectiv, articolul se va completa cu un alineat nou, în următoarea redacţie: "(2) Inspectoratul pentru Protecţia Mediului, în cadrul exercitării controlului de stat asupra activităţii economice a gestionarilor fondului cinegetic, aplică prevederile Legii nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător." Această dispoziţie va permite excluderea eventualelor abuzuri în procesul controlului de stat asupra agenţilor economici în calitate de gestionari ai fondului cinegetic;

2) în articolul 16 se va revizui lista interdicţiilor care depăşesc reglementarea propriu-zisă a relaţiilor sociale care fac obiectul acestuia (a se vedea normele de la lit.s), t), w), x)).

La Capitolul V:

1) articolul 17: la alin.(2), textul "stabilite în prevederile prezentei legi" se va substitui cu expresia "stabilite de lege". Totodată, regulile privind vânarea nu se propun a fi aprobate printr-un act normativ subordonat legii;

2) articolul 18:

– la alin.(1) se va exclude expresia "în conformitate cu prevederile cadrului legislativ", or, norma deja conţine o ipoteză juridică privind practicarea vânătorii. Totodată, expresia "conform reglementărilor privind organizarea şi practicarea vânătorii" este lipsită de conţinut normativ şi riscă să creeze confuzii în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile stabilite prin actul respectiv;

– la alin.(2), norma necesită a fi revizuită conceptual, or, aceasta nu conţine dispoziţii derogatorii de la alin.(1), dar reglementează dreptul altor categorii de cetăţeni de a practica vânătoarea. Astfel, se va specifica că norma este aplicabilă cetăţenilor străini care prezintă un act ce confirmă dreptul de a practica vânătoarea şi de a participa la vânătoare. Totodată, nu este justificat faptul de a impune răspunderea directă a gestionarului fondului cinegetic pentru veridicitatea actului confirmativ în baza căruia va fi eliberat permisul de vânătoare în conformitate cu prevederile articolului 19 alin.(1) din proiect, or, administratorul eliberează şi duce evidenţa carnetelor de vânător;

– la alin.(3) se vor specifica expres abilităţile în domeniul vânătoriei pe care ar trebui să le posede persoanele care pot participa la vânătoare, fără a avea dreptul de recoltare;

2) articolul 19:

– la alin.(2), norma nu este clară în ceea ce priveşte includerea în componenţa comisiei a unui reprezentant al gestionarului fondului cinegetic, dat fiind faptul că fondul cinegetic este o unitate de gospodărire cinegetică activitatea economică a căreia este realizată de gestionar şi care face parte din fondul cinegetic naţional. Astfel, se atestă o neclaritate referitoare la gestionarul cărui fond cinegetic va fi selectat pentru a desemna un reprezentant în componenţa comisiei de examinare;

– la alin.(4) lit.c), textul "infracţiuni săvârşite cu intenţie în sensul prezentei legi" este ambiguu. Complementar, dispoziţiile de la lit.c) şi d), care cuprind aceeaşi ipoteză juridică, se vor reda într-un singur element structural;

– la alin.(2), după textul "Protecţia Mediului", se adaugă cuvintele "serviciului abilitat" din considerentul că în cadrul Ministerului Afacerilor Interne activează un serviciu specializat menit să monitorizeze şi să verifice toate activităţile legate de arme aflate în circuitul civil;

– conţinutul alin.(4) se va modifica după cum urmează:

"(4) Carnetul de vânător nu poate fi obţinut, iar cel obţinut se anulează şi se retrage, în cazul în care persoanele:

a) nu sunt apte din punct de vedere psihologic şi medical pentru a deţine şi a folosi arme şi muniţii;

b) au fost recunoscute în calitate de învinuiţi sau sunt inculpaţi în cauze penale pentru fapte săvârşite cu intenţie, potrivit legislaţiei;

c) le-a fost anulat, în ultimii 5 ani, dreptul de procurare, deţinere sau, după caz, de port şi folosire a armelor letale ori a armelor neletale supuse autorizării;

d) au fost condamnate prin hotărâre judecătorească irevocabilă pentru infracţiuni comise cu intenţie, cu folosirea armelor sau a muniţiilor, a substanţelor şi materialelor explozive sau toxice, a substanţelor stupefiante, psihotrope şi a precursorilor, precum şi pentru purtarea, păstrarea, procurarea, producerea, fabricarea, transportarea sau comercializarea ilegală a acestora;

e) au fost condamnate prin hotărâre judecătorească irevocabilă pentru infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave comise cu intenţie, cu aplicarea violenţei sau contra persoanei;

f) prezintă pericol pentru ordinea publică, viaţa şi integritatea corporală a persoanelor şi se află la evidenţă specială la organele de poliţie;

g) în ultimii 5 ani, au fost supuse răspunderii penale sau contravenţionale pentru încălcarea prezentei legi.".

De asemenea, se recomandă completarea articolului în cauză cu un nou alineat, care va reglementa aspecte privind suspendarea valabilităţii carnetului de vânătoare din cauza imposibilităţii practicării temporare a vânătoriei pe motiv de boală, de deplasare peste hotarele Republicii Moldova etc.;

3) articolele 21 şi 22:

– dispoziţiile normative, prezentate în alineate distincte, vor fi redate într-un singur articol;

5) articolul 24:

– acţiunea de vânătoare ilicită (braconaj) nu este redată cu claritate, nefiind definită într-o formulă cu un conţinut previzibil. Complementar, criteriile propuse de autor pentru calificarea acţiunii de vânătoare ilicită nu întrunesc toate condiţiile pentru calificarea aceleiaşi acţiuni ca infracţiune, conform articolului 232 din Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002, şi ca contravenţie, în conformitate cu art.128 din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008;

– la alin.(1) lit.a), conjuncţia "sau" se va substitui cu conjuncţia "şi", în vederea clarificării în norma legală a obligativităţii deţinerii de către vânător, în timpul participării la vânătoare, a permisului de vânătoare, a carnetului de vânător şi a permisului de armă valabile;

– la alin.(1) lit.c), cuvintele "cu destinaţie militară" se vor substitui cu cuvintele "interzise de normele speciale";

– articolul se va completa cu alin.(3) cu următorul conţinut: "aflarea în fondul cinegetic, indiferent de forma de proprietate, inclusiv în unităţile de transport, cu arme de vânătoare, câini şi păsări de vânătoare sau cu unelte destinate dobândirii animalelor din fauna sălbatică se consideră braconaj, cu excepţia perioadei de vânătoare autorizată". Aceste prevederi au drept ţintă contracararea şi prevenirea braconajului cinegetic la toate etapele şi sunt o pârghie de bază în descurajarea acestui fenomen;

5) articolul 25: norma de la alin.(2) este conceptual inadmisibilă, or, aceasta depăşeşte cadrul legal al legii respective şi nu cadrează cu prevederile Codului penal al Republicii Moldova nr.985/2002 şi cu cele ale Codului administrativ al Republicii Moldova nr.116/2018.

La Capitolul VI:

1) articolul 26:

– în partea ce vizează "Răspunderea pentru încălcarea prevederilor prezentei legi", propunerile de stabilire a "mărimii despăgubirilor pentru daunele cauzate faunei de interes cinegetic" se vor armoniza "cu măsurile de asigurare a protecţiei regnului animal", regularizate la art.11 lit.e) al Legii regnului animal nr.439/1995 (încasarea amenzilor şi despăgubirilor pentru pagubele cauzate animalelor şi habitatului lor);

– la alin.(2), cuvintele "se confiscă" vor fi substituite cu cuvintele ,,se ridică", or, confiscarea bunurilor destinate sau utilizate la comiterea faptei delicte este o prerogativă a instanţelor judecătoreşti, deoarece sunt recunoscute ca probe materiale;

– la alin.(4) se vor exclude prevederile generale privind survenirea răspunderii, deoarece au un caracter declarativ. Răspunderea juridică trebuie să fie prevăzută de normele materiale, care stabilesc tipul concret de răspundere (penală sau contravenţională) şi determină faptele şi sancţiunile pentru comiterea acestora;

– alin.(2) se va reformula după cum urmează:

"(2) Obiectele care au servit sau au fost folosite la săvârşirea faptelor ilicite, inclusiv armele de foc, mijloacele de transport, vânatul, trofeele de vânat care fac obiectul contravenţiilor sau infracţiunilor se ridică de către autorităţile competente, în conformitate cu prevederile Codului contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008 şi, după caz, cu cele ale Codului de procedură penală al Republicii Moldova nr.122/2003".

Necesitatea formulării propuse rezidă din faptul că, în cadrul constatării comiterii unei infracţiuni sau contravenţii din domeniul vânătoriei sau a protecţiei fondului cinegetic, obiectele care au servit sau au fost folosite la săvârşirea faptelor ilicite vor fi iniţial ridicate de către organele de constatare sau de către organul de urmărire penală, iar cu referire la confiscarea acestora urmează să se expună instanţa care va judeca cauza;

– la alin.(3), cuvintele "sancţiunilor conform" se vor substitui cu cuvântul "prevederilor", în contextul în care prevederile de la alin.(1) şi (2) ale prezentului articol nu reprezintă sancţiuni penale sau contravenţionale;

– la alin.(4), cuvântul "contravenienţii" se va substitui cu cuvântul "făptuitorii", deoarece, în cazul constatării unei vânători ilicite, poate avea loc fie o contravenţie, fie o infracţiune din domeniul de referinţă.

De asemenea, articolul se va completa cu prevederi privind drepturile şi obligaţiile, principiile de responsabilitate a participanţilor la vânătoare, modalitatea şi temeiurile legale de atragere la răspundere pentru încălcarea regulilor de vânătoare, a regulilor de securitate la vânătoare, precum şi a indicaţiilor conducătorului vânătorii, pentru fiecare participant la procesul de vânătoare;

2) articolul 27:

– la alin.(1), după cuvintele "se achită gestionarului", se vor adăuga cuvintele "sau Inspectoratului pentru Protecţia Mediului pe contul pecuniar încasărilor în urma prejudiciilor cauzate mediului";

– la alin.(3), va fi exclusă prevederea care stipulează că "despăgubirile pentru prejudiciile cauzate în urma accidentelor de circulaţie în care sunt implicate exemplare din speciile de faună de interes cinegetic se suportă de către Administratorul drumului", deoarece în articolul 5 "Administrarea drumurilor" al Legii drumurilor nr.509/1995 este statuat că: "Organul central de specialitate în domeniul infrastructurii drumurilor exercită prerogativele rezultate din dreptul de proprietate publică a statului asupra drumurilor naţionale şi asupra suprafeţelor de teren, proprietate publică a statului, aferente acestora. Administrarea drumurilor locale este asigurată de către autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi şi de nivelul al doilea, iar administrarea drumurilor private se asigură de către persoanele fizice sau juridice care le au în proprietate sau în administrare".

Astfel, este inadmisibilă răspunderea autorităţilor publice centrale şi/sau autorităţilor publice locale pentru prejudiciile cauzate de o altă persoană vinovată de încălcarea legii. De asemenea, pentru aplicarea răspunderii juridice, ca un reglator al comportamentului oamenilor şi ca o măsură de influenţă aplicată persoanei vinovate pentru încălcarea legii, raportul de cauzalitate, ca legătură dintre fapta persoanei şi prejudiciul suportat de o altă persoană, este un element obligatoriu. Nu în ultimul rând, legiuitorul indică, la articolul 35 din Codul administrativ al Republicii Moldova nr.116/2018, că: "Autorităţile publice şi persoanele fizice care le reprezintă răspund, după caz, penal, contravenţional, civil sau disciplinar pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a activităţii administrative, în condiţiile legii". Şi nu în ultimul rând, responsabilităţile şi drepturile administratorului drumului sunt prevăzute la art.13 din Legea drumurilor nr.509/1995.

În Capitolul VII se vor delimita dispoziţiile tranzitorii de cele finale, astfel încât primele să cuprindă măsurile ce se instituie cu privire la derularea raporturilor juridice născute în temeiul vechii reglementări care urmează să fie înlocuită de noul act normativ. Aceste dispoziţii trebuie să asigure, pe o perioadă determinată, corelarea celor două reglementări, astfel încât punerea în aplicare a noului act normativ să decurgă firesc şi să evite retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive şi respectarea drepturilor subiecţilor acestor acte normative.

În Anexa nr.2 se recomandă argumentarea financiar-economică a tarifului unitar, deoarece considerăm "tariful unitar" prevăzut în anexă nejustificat de mic, ceea ce în condiţiile încheierii contractelor de gestiune prin negocieri directe constituie un risc sporit de prejudiciere a intereselor publice şi ale proprietarilor de terenuri din fondurile cinegetice. În acest context, se recomandă şi inserarea unor prevederi legale care vor stabili expres cazurile şi condiţiile de încheiere a contractelor de gestiune prin negocieri directe (de ex., nu a fost adjudecat dreptul la două licitaţii publice).