689/23.07.99 Hotărîre cu privire la Programul naţional de dezvoltare a asistenţei medicale de urgenţă pe anii 1999-2003

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E A

 cu privire la Programul naţional de dezvoltare a

asistenţei medicale de urgenţă pe anii 1999-2003

nr. 689  din  23.07.99

 (în vigoare 12.08.1999) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.87-89 art.777 din 12.08.1999

* * *

Abrogat: 31.10.2012

Hotărîrea Guvernului nr.796 din 25.10.2012

Luînd în considerare importanţa vitală a serviciului de asistenţă medicală urgentă în sistemul de sănătate publică, determinată de creşterea incidenţei urgenţelor medico-chirurgicale, situaţia demografică nefavorabilă şi condiţiile natural-geografice, precum şi necesitatea ajustării sistemului medicinei de urgenţă la noua structură administrativ-teritorială, Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul naţional de dezvoltare a asistenţei medicale de urgenţă pe anii 1999-2003 (se anexează).

2. Se aprobă pe întreg teritoriul republicii însemnul internaţional al serviciului de asistenţă medicală urgentă "CRUCEA VIEŢII" cu şase braţe de culoare albastră şi inscripţiile unice (anexa nr.1), precum şi echipamentul de protecţie al personalului medico-sanitar şi şoferilor în culorile serviciilor internaţionale de asistenţă medicală urgentă: albastru şi oranj.

3. Finanţarea măsurilor prevăzute în Programul naţional de dezvoltare a asistenţei medicale de urgenţă pe anii 1999-2003, se va efectua în limitele mijloacelor aprobate în aceste scopuri pe perioada respectivă în bugetul de stat şi bugetele locale.

Ministerul Sănătăţii va prevedea anual fondurile necesare pentru realizarea programului în cauză.

4. Ministerul Sănătăţii:

va coordona şi monitoriza Programul naţional de dezvoltare a asistenţei medicale de urgenţă pe anii 1999-2003 şi va elabora actele normative necesare pentru evaluarea eficienţei şi asigurarea realizării lui;

va institui în baza Spitalului Clinic Municipal de Urgenţă din Chişinău, fără a atrage resurse bugetare suplimentare şi în limitele statelor de funcţiuni aprobate, un centru naţional practico-ştiinţific de medicină de urgenţă şi va aproba regulamentul lui.

5. Se recomandă organelor administraţiei publice locale să elaboreze şi să aprobe programe locale de dezvoltare a medicinei de urgenţă, coordonate cu Ministerul Sănătăţii.

6. Ministerul Economiei şi Reformelor va considera prioritare cercetările ştiinţifice în domeniul organizării asistenţei medicale urgente, al diagnosticului şi tratamentului urgenţelor medico-chirurgicale.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.689 din 23 iulie 199

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.689 din 23 iulie 1999

PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ASISTENŢEI

MEDICALE DE URGENŢĂ PE ANII 1999-2003

I. ANALIZA SITUAŢIEI ŞI EXPUNEREA PROBLEMELOR

Asistenţa medicală de urgenţă din Republica Moldova include 40 secţii de salvare în componenţa spitalelor centrale cu 24 puncte de salvare în teritoriu, 3 staţii de asistenţă medicală urgentă în municipiile Tiraspol, Bălţi, Bender şi Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Chişinău cu serviciile de asistenţă medicală de urgenţă din structura lor.

În anul 1998 au fost adresate 660999 solicitări. Incidenţa solicitărilor constituie în medie pe ţară 153,5 la 1000 de locuitori. Absenţa mijloacelor de transport sanitar, numărul insuficient de medici şi felceri în raport cu necesităţile populaţiei rurale, lipsa medicamentelor, aparatajului portativ sofisticat necesar rezolvării urgenţelor medico-chirurgicale influenţează negativ asistenţa medicală de urgenţă. Organizarea, nivelul şi calitatea asistenţei medicale de urgenţă se situează sub standardele actuale şi impune imperios optimizarea şi adaptarea ei la condiţiile nou-create de reforma sistemului de sănătate şi de noua structură administrativ-teritorială a republicii.

Datele statistice confirmă sporirea incidenţei îmbolnăvirilor cu predominarea patologiilor generatoare de urgenţe medico-chirurgicale, care, în lipsa serviciului de asistenţă medicală urgentă cu posibilităţi de intervenţie operativă şi competentă, influenţează nivelul şi structura mortalităţii populaţiei din ultimii ani.

Unul din neajunsurile esenţiale ale sistemului existent de medicină de urgenţă constă în faptul că populaţia rurală nu este acoperită cu aceste servicii. Secţiile de asistenţă medicală urgentă din componenţa SC sînt destinate locuitorilor rurali. Ambulatoriile rurale, punctele de felceri şi moaşe, spitalele de circumscripţie, avînd funcţii şi obligaţiuni bine determinate în sistemul de sănătate publică, nu au posibilitatea de a reacţiona operativ şi a acorda asistenţă medicală de urgenţă în teritoriu. Ascendenţa morbidităţii şi mortalităţii prin traumatisme, maladii cardio-vasculare, digestive şi respiratorii, precum şi creşterea numărului de pacienţi, care necesită îngrijire medicală de urgenţă de înaltă calificare impune ameliorarea aspectelor organizatorice, educative şi de instruire în domeniul medicinei de urgenţă.

Relaţiile de colaborare cu poliţia, pompierii şi cu Departamentul Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale sînt la un nivel scăzut, interacţiunea existînd numai în cazul solicitărilor de necesitate. Se impune pregătirea poliţiei şi pompierilor pentru acordarea primului ajutor medical, precum şi asigurarea lor cu necesarul de medicamente şi echipamente. Rămîne o problemă de directivă obligarea prin lege a lucrătorilor poliţiei şi pompierilor de a acorda primul ajutor medical.

Aceste contingente vor fi adăugătoare la personalul medico-sanitar din serviciul de asistenţă medicală urgentă.

Sistemul existent de asistenţă medicală urgentă trebuie reformat şi ajustat la noua organizare administrativ-teritorială a ţării.

Componentele obligatorii ale sistemului de asistenţă medicală urgentă sînt:

1) determinarea urgenţelor medico-chirurgicale şi iniţierea primului ajutor prin instruirea populaţiei, a contingentelor specializate în acordarea primului ajutor, cadrelor medico-sanitare din sectorul medicinei primare;

2) asigurarea accesului populaţiei rurale şi urbane la asistenţa medicală de urgenţă, crearea condiţiilor de alertare la timp a serviciului de asistenţă medicală urgentă şi menţinerea capacităţii acestuia de a interveni operativ;

3) aplicarea în timp util de către personal a tratamentului, după evaluarea competentă a diagnosticului şi stabilirea priorităţilor în acordarea asistenţei medicale de urgenţă;

4) stabilizarea funcţiilor vitale şi transportul operativ al pacientului de către serviciul de asistenţă medicală de urgenţă cu structura, cadrele şi tehnologiile adecvate la serviciile specializate;

5) restructurarea secţiilor de internare în departamente ale medicinei de urgenţă cu structura, cadrele şi tehnologiile adecvate pentru primirea şi tratamentul urgenţelor medico-chirurgicale;

6) tratamentul în sălile de operaţii şi serviciile de reanimare-terapie intensivă;

7) organizarea şi succesiunea interdisciplinară;

8) planificarea, instruirea şi evaluarea;

9) cercetările ştiinţifice în domeniu.

Problemele majore în asistenţa medicală urgentă la momentul actual sînt următoarele:

1) lipsa serviciilor de asistenţă medicală urgentă în localităţile rurale şi nivelul nesatisfăcător de acordare a asistenţei medicale urgente din cauza imperfecţiunii structurii organizatorice, asigurării insuficiente cu cadre medico-sanitare şi tehnico-materiale, cu transport sanitar, echipamentele şi medicamentele necesare pentru tratamentul urgenţelor medico-chirurgicale;

2) lipsa din dotarea serviciului de asistenţă medicală de urgenţă a mijloacelor de informare(comunicare) şi a sistemelor operative de legătură;

3) lipsa de unităţi prespitaliceşti în localităţile rurale pentru primirea urgenţelor medico-chirurgicale;

4) lipsa echipamentului portativ de diagnostic şi tratament pentru stabilizarea şi menţinerea funcţiilor vitale ale pacientului;

5) spitalele centrale judeţene şi cele de sector, precum şi cele de circumscripţie nu sînt adaptate pentru primirea urgenţelor majore şi nu au posibilităţi materiale şi tehnologice adecvate rezolvării lor;

6) în majoritatea judeţelor lipseşte infrastructura polidisciplinară a instituţiilor curativ-profilactice pentru primirea şi rezolvarea pe loc a tuturor categoriilor de urgenţe medico-chirurgicale;

7) absenţa elicopterelor sanitare din dotarea serviciului de asistenţă medicală urgentă şi a posibilităţilor de dirijare operativă a urgenţelor majore spre centrele specializate şi cu capacităţi de rezolvare a lor.

Toate aceste probleme sînt agravate de situaţia economică şi de incapacitatea bugetelor locale de a asigura vitalitatea sistemelor de asistenţă medicală urgentă şi dotarea lor cu transport sanitar, aparataj medical, mijloace de legătură operative, medicamente şi echipamente medicale.

Complexitatea acestor probleme dictează necesitatea conformării sistemului medicinei de urgenţă la noua structură administrativ-teritorială a ţării şi la politica de reformare a medicinei primare, precum şi a dotării optime a subdiviziunilor serviciului pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă cu aparataj, echipamente medicale, mijloace de legătură, cu transport şi medicamente.

II. OBIECTIVELE

Programul naţional de dezvoltare a asistenţei medicale de urgenţă are ca obiective:

reducerea mortalităţii, invalidităţii şi morbidităţii prin acordarea asistenţei medico-chirurgicale operative şi calitative;

reducerea timpului de alarmare sub 90 de secunde, a timpului de ajungere la caz (de la solicitare la sosirea la caz) sub 10 min. – în centrele municipale, judeţene, oraşe şi sub 15 min. – în localităţile rurale;

constituirea unui sistem judeţean de asistenţă medicală urgentă, reprezentat prin staţia judeţeană de asistenţă medicală urgentă cu substaţii în centrele municipale şi în sectoare şi puncte de asistenţă medicală urgentă în teritorii;

implementarea tehnologiilor şi metodelor de resuscitare şi terapie intensivă, aprobate prin ordinele şi dispoziţiile Ministerului Sănătăţii şi OMS la toate nivelurile de organizare şi acordare a asistenţei medicale de urgenţă;

asigurarea echităţii sociale în ceea ce priveşte accesul la asistenţa medicală de urgenţă atît a populaţiei urbane, cît şi a celei rurale;

stabilirea următoarelor normative ale frecvenţei solicitărilor la 1000 de locuitori: în oraşe – 270, în localităţile rurale – 230 şi în medie pe republică – 250 apeluri.

stabilirea normativelor de asigurare a populaţiei cu echipe de asistenţă medicală urgentă şi cu unităţi de transport specializat astfel: 0,7 echipe/tură şi o autosanitară la 10 mii de locuitori;

restructurarea secţiilor de internare în departamente ale medicinei de urgenţă cu structura, cadrele şi tehnologiile adecvate primirii şi tratamentului urgenţelor medico-chirurgicale polidisciplinare;

elaborarea şi implementarea standardelor de acordare a asistenţei medicale de urgenţă la etapa prespitalicească şi în departamentele medicinei de urgenţă;

reînfiinţarea serviciului sanitar aerian (Aviasan);

crearea unui sistem integrat pre – şi intraspitalicesc de acordare a asistenţei medicale de urgenţă pe baza cooperării în domeniu, standardizării asistenţei medicale şi rezolvării urgenţelor medico-chirurgicale, de la preluarea pacientului pînă la internarea lui în departamentul medicinei de urgenţă şi sectorul intraspitalicesc specializat.

III. STRATEGIA

Strategia acestui program se bazează pe drepturile cetăţenilor la asistenţă medicală de urgenţă, consfinţite prin articolul 36 al Constituţiei Republicii Moldova, pe implementarea tehnologiilor moderne de resuscitare a bolnavilor ce prezintă urgenţe medico-chirurgicale, a principiilor de terapie intensivă, resuscitare cardio-pulmonară şi cerebrală, elaborate de Societatea Americană de Cardiologie, Asociaţia Europeană pentru Chirurgia de Urgenţă, Consiliul European de Resuscitare, adoptate şi recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii tuturor ţărilor lumii în scopul salvării mai multor vieţi omeneşti şi îmbunătăţirii standardelor de resuscitare.

Esenţa programului este schimbarea atitudinii faţă de asistenţa medicală de urgenţă, atît a societăţii, cît şi a medicilor. Accentul principal se va pune pe ajustarea sistemelor judeţene de asistenţă medicală de urgenţă la necesităţile reale ale populaţiei, sporirea rolului comunităţii în organizarea unor atare sisteme în teritoriu. Se vor depune eforturi pentru implementarea tehnologiilor moderne şi aplicarea metodelor noi de diagnosticare şi tratament în stările de urgenţă.

Reformarea asistenţei medicale primare va asigura şi asistenţa medicală la domiciliu, iar subdiviziunile serviciului de asistenţă medicală urgentă se vor ocupa de urgenţele medico-chirurgicale majore, ce necesită intervenţie operativă, suport tehnologic şi terapie intensivă la faţa locului şi în timpul transportării, şi de tratamentul medico-chirurgical în condiţii de staţionar. Se va ameliora pregătirea personalului medico-sanitar din sistemul de asistenţă medicală primară în ceea ce priveşte stabilirea diagnosticului şi tratamentul urgenţelor medico-chirurgicale.

Se va îmbunătăţi pregătirea şi perfecţionarea specialiştilor de diverse specialităţi medicale în domeniul medicinei de urgenţă.

Prin structura sa organizaţională asistenţa medicală de urgenţă va asigura realizarea unui sistem unic integrat pre- şi intraspitalicesc în baza unui plan-cadru de cooperare în domeniu, precum şi de educaţie/instruire în medicina de urgenţă.

Se va fortifica baza materială necesară instruirii şi antrenamentului. Se va unifica metodologia de instruire teoretică şi practică a personalului medico-sanitar.

Pentru a asigura succesul programului se va promova colaborarea intersectorială. În realizarea lui se vor implica Guvernul Republicii Moldova, primăriile judeţene şi municipale, Ministerul Sănătăţii, Centrul Naţional Practico-Ştiinţific de Medicină de Urgenţă, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "N.Testemiţanu", colegiile medicale, instituţiile de cercetări ştiinţifice în domeniul medicinei, direcţiile sanitare municipale şi judeţene, asociiaţiile practico-ştiinţifice ale medicilor de diferite specialităţi, alte organisme naţionale şi internaţionale. Programul va fi implementat la nivel naţional.

Strategiile principale pentru implementarea programului:

regionalizarea şi optimizarea structurii asistenţei medicale de urgenţă. Va fi creat sistemul judeţean de asistenţă medicală urgentă - staţia judeţeană cu substaţii în municipii şi zone (raioane), puncte de asistenţă medicală urgentă în teritorii. Va fi înfiinţat un sistem cu posibilităţi de intervenţie operativă, cu dirijare centralizată, care va asigura accesul egal al populaţiei rurale şi urbane la asistenţa medicală urgentă;

ameliorarea în continuare a calităţii asistenţei medicale de urgenţă, precum şi asigurarea cu tehnologiile, echipamentele şi medicamentele necesare acordării asistenţei în cazurile de urgenţe medico-chirurgicale. Implementarea standardelor obligatorii de dotare şi acordare a asistenţei medicale de urgenţă la toate nivelele;

acordarea ajutorului organizaţional-metodologic va fi asigurată la nivel de judeţ de staţia judeţeană de asistenţă medicală urgentă, iar la nivel naţional – de către Centrul Naţional Practico-Ştiinţific de Medicină de Urgenţă, în baza Spitalului Clinic Municipal de Urgenţă Chişinău;

pregătirea şi perfecţionarea cadrelor medico-sanitare din serviciul de asistenţă medicală urgentă, a medicilor de alte specialităţi în conformitate cu regulamentul în vigoare al USMF "N.Testemiţanu", precum şi crearea centrelor judeţene de instruire în domeniul medicinei de urgenţă. Va fi asigurată evaluarea şi adoptarea programelor în domeniul medicinei de urgenţă în conformitate cu cerinţele şi realizările ştiinţifice;

restructurarea serviciilor de internare ale spitalelor judeţene (municipale) în secţii de medicină de urgenţă cu structură, personal, aparataj, saloane de stabilizare şi cu posibilităţi de primire şi de rezolvare a urgenţelor polidisciplinare. Personalul departamentelor de medicină de urgenţă cu pregătire în profil va asigura succesiunea cu etapa prespitalicească şi va contribui la ameliorarea calităţii şi operativizarea deservirii urgenţelor medico-chirurgicale. Conexiunile cu alte programe Programul naţional de dezvoltare a asistenţei medicale de urgenţă se va desfăşura în paralel cu alte programe şi proiecte în contextul Strategiei de Reformare a Asistenţei Medicale primare în Republica Moldova pentru anii 1998-2001. Programul este orientat spre satisfacerea cerinţelor înaintate de către Programul OMS "Sănătate pentru toţi către anul 2000" referitor la reformele în sănătatea publică, reducerea ratei mortalităţii şi morbidităţii.

Programul este orientat spre îndeplinirea Programului naţional de profilaxie şi combatere a bolilor cardiovasculare în Republica Moldova, Programului naţional de profilaxie şi combatere a diabetului zaharat în Republica Moldova, Programului naţional pentru fortificarea asistenţei medicale perinatale şi genetico-medicale şi a altor programe.

IV. DESCRIEREA PROIECTULUI DE PROGRAM

1. Regionalizarea asistenţei medicale de urgenţă şi ajustarea

ei la noua structură administrativ-teritorială a ţării

În scopul eficientizării sistemului de asistenţă medicală urgentă este necesar să se respecte următoarele cerinţe faţă de componentele lui principale – reglementări R structură R operare R rezultate, care trebuie:

- să corespundă realităţilor;

- să fie conştientizate de personal;

- să fie respectate de personal;

- să fie îmbunătăţite continuu.

În conformitate cu noua organizare administrativ-teritorială a Republicii Moldova, consfinţită prin Legea nr.191-XIV din 12 noiembrie 1998 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, structura serviciului de asistenţă medicală va cuprinde (anexa nr.1 la prezentul program):

1) Centrul Naţional Practico-Ştiinţific de Medicină de Urgenţă (în baza Spitalului Clinic Municipal de Urgenţă Chişinău) cu Staţia Judeţeană de Asistenţă Medicală Urgentă Chişinău, care are în componenţa sa substaţii în municipiul Chişinău, oraşele Anenii-Noi, Criuleni, Ialoveni şi Străşeni;

2) Staţia de Asistenţă Medicală Urgentă din UTA Găgăuzia – 1;

3) staţiile de asistenţă medicală urgentă din municipiile Tiraspol, Rîbniţa, şi Bender;

4) staţiile judeţene de asistenţă medicală urgentă: Bălţi, Cahul, Tighina (Căuşeni), Edineţ, Lăpuşna (Hînceşti), Orhei, Soroca, Ungheni şi Dubăsari – 9;

5) ca variantă posibilă – în unitatea administrativ-teritorială din stînga Nistrului – staţia de asistenţă medicală urgentă Dubăsari cu substaţii în municipiul Dubăsari, oraşele Camenca, Grigoriopol şi Slobozia.

Staţia Judeţeană de Asistenţă Medicală Urgentă Bălţi va avea substaţii în municipiul Bălţi, în oraşele Făleşti, Glodeni, Rîşcani şi Sîngerei.

Staţia Judeţeană de Asistenţă Medicală Urgentă Cahul va avea substaţii în municipiul Cahul, oraşele Cantemir şi Taraclia.

Staţia Judeţeană de Asistenţă Medicală Urgentă Tighina (Căuşeni) va avea substaţii în municipiul Căuşeni, oraşele Căinari şi Ştefan-Vodă.

Staţia Judeţeană de Asistenţă Medicală Urgentă Edineţ va avea substaţii în municipiul Edineţ, oraşele Briceni, Donduşeni, Ocniţa, Lipcani şi Otaci.

Staţia Judeţeană de Asistenţă Medicală Urgentă Lăpuşna (Hînceşti) va avea substaţii în municipiul Hînceşti, oraşele Basarabeasca, Cimişlia şi Leova.

Staţia Judeţeană de Asistenţă Medicală Urgentă Orhei va avea substaţii în municipiul Orhei, oraşele Rezina, Şoldăneşti şi Teleneşti.

Staţia Judeţeană de Asistenţă Medicală Urgentă Soroca va avea substaţii în municipiul Soroca, oraşele Drochia şi Floreşti.

Staţia Judeţeană de Asistenţă Medicală Urgentă Ungheni va avea substaţii în municipiul Ungheni, oraşele Călăraşi şi Nisporeni.

Staţia de Asistenţă Medicală Urgentă a UTA Găgăuzia va avea substaţii în municipiul Comrat, oraşele Ceadîr-Lunga şi Vulcăneşti.

Staţia de Asistenţă Medicală Urgentă Dubăsari a unităţii administrativ-teritoriale din stînga Nistrului va avea substaţii în municipiul Dubăsari, oraşele Camenca, Grigoriopol, Slobozia (ca variantă posibilă).

În scopul asigurării operativităţii deservirii urgenţelor medico-chirurgicale şi acoperirii geografice a populaţiei rurale pe o rază de 25 km cu subdiviziuni ale serviciului de asistenţă medicală urgentă, în teritoriul judeţelor vor fi amplasate puncte de asistenţă medicală urgentă.

Serviciul de asistenţă medicală urgentă va asigura preluarea pacienţilor, asistenţa medicală de urgenţă la locul solicitării, pregătirea pacienţilor pentru transportarea asistată de medici şi susţinerea funcţiilor lor vitale pe timpul transportării către unitatea care recepţionează urgenţele medico-sanitare.

Asistenţa medicală de urgenţă va fi acordată de:

a) medicii generalişti/de familie/şi personalul medical mediu din sectorul medicinei primare;

b) medicii de ambulatorii, policlinici şi spitale din localităţile rurale, din oraşe, municipii şi judeţe;

c) serviciul de asistenţă medicală urgentă;

d) unităţile curativ-profilactice destinate primirii urgenţelor medico-chirurgicale.

Se va proceda la licenţierea capacităţilor spitalelor existente în teritoriile judeţelor. Pentru operaţionalizarea asistenţei medicale de urgenţă se va efectua regionalizarea ei la nivel de judeţ.

Staţia judeţeană va avea în componenţa sa:

a) o secţie operativă cu dispeceratul central "903";

b) substaţii de asistenţă medicală urgentă şi puncte de asistenţă medicală urgentă în teritoriu. Numărul, profilul şi amplasarea în teritoriu a echipelor va depinde în fiecare judeţ de:

- cerinţele specifice (cererea de servicii de asistenţă medicală urgentă);

- posibilităţile instituţiilor medicale (oferta de servicii de asistenţă medicală urgentă);

c) o secţie organizaţional-metodologică pentru asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii asistenţei medicale urgente, care:

- va elabora propuneri de optimizare a serviciului de asistenţă medicală de urgenţă (elaborarea reglementărilor);

- va efectua monitorizarea (evaluarea funcţionării sistemului, inclusiv respectarea reglementărilor);

- va influenţa diferenţele dintre performanţele propuse şi cele realizate, prin instruire şi perfecţionare profesională;

- va coopera cu organismele similare ale componentelor sistemului naţional.

Sistemul de asistenţă medicală urgentă la nivel de judeţ include următoarele elemente:

- sectorul medicinei primare (centrele medicilor de profil general – asociaţiile medicale teritoriale (AMT); centrele de sănătate (ambulatoriile); oficiile medicilor de familie; punctele medicale de felceri şi moaşe;

- staţia judeţeană de asistenţă medicală urgentă;

- spitalul judeţean;

- după caz: alte instituţii medicale din teritoriu, care participă la primirea urgenţelor medico-chirurgicale.

Secţiile de internare ale unităţilor pentru primirea urgenţelor vor fi reorganizate în departamente ale medicinei de urgenţă, care trebuie să dispună de:

a) personal instruit în medicina de urgenţă (medici şi cadre medicale cu studii medii);

b) zone de primire – triaj al urgenţelor medico-chirurgicale;

c) zone clinice cu paturi şi saloane de resuscitare/stabilizare, spaţii pentru intervenţii minore, spaţii de depozitare şi administrative, spaţii pentru personal (odihnă, duş, masă, cabinete de lucru), spaţii pentru observarea şi supravegherea pacienţilor. Zona clinică trebuie să aibă posibilităţi de monitorizare, defibrilare, stimulare cardiacă, ventilare, pulsoximetrie, analiză a conţinutului de gaze în sînge;

d) zone de aşteptare cu încăperi pentru decontaminare, toaletă, spaţiu pentru întrevederi, telefon;

e) un fond de echipamente de rezervă pentru echipele de asistenţă medicală urgentă (scînduri de imobilizare, gulere, atele ş.a.), loc de parcare a transportului şi accesul la el.

Spitalele judeţene necesită reorganizarea şi dotarea adecvată pentru primirea urgenţelor polidisciplinare. Asistenţa medicală de urgenţă minimă, pe care trebuie s-o acorde în regim non-stop spitalul judeţean, include specialităţile: anestezie-terapie intensivă, chirurgie generală, pediatrie, obstetrică-ginecologie, ortopedie-traumatologie, neurochirurgie, neurologie, urologie, chirurgie maxilo-facială, ORL, oftalmologie, chirurgie vasculară, chirurgie toracică, chirurgie pediatrică, combustiologie.

Pentru diagnosticul şi tratamentul urgenţelor medico-chirurgicale spitalele trebuie să dispună de paturi şi specialişti disponibili, de o dotare corespunzătoare şi de servicii auxiliare.

Se cere, de asemenea, ca însemnul "CRUCEA ROŞIE" de pe ambulanţe să fie înlocuit pe întreg teritoriul republicii cu însemnul internaţional al serviciului de asistenţă medicală urgentă "CRUCEA VIEŢII" cu şase braţe de culoare albastră, înconjurată de denumirea unităţii de care aparţine ambulanţa. Pe ambulanţă se va înscrie numărul unic naţional "903", pe partea anterioară – denumirea "AMBULANŢĂ", inscripţionată invers, iar pe ambele părţi ale caroseriei – "ASISTENŢĂ MEDICALĂ URGENTĂ". Inscripţiile, precum şi echipamentul de protecţie al personalului medico-sanitar şi al şoferilor vor fi în culorile internaţionale ale serviciilor de asistenţă medicală urgentă: albastru şi oranj. Deservirea urgenţelor medico-chirurgicale pe întreg teritoriul republicii se va efectua cu includerea girofarurilor şi sirenelor.

2. Ameliorarea asistenţei medicale de urgenţă

1. Acoperirea geografică a populaţiei cu servicii de asistenţă medicală urgentă prin amplasarea pe o rază de pînă la 25 km a subdiviziunilor serviciului de asistenţă medicală urgentă şi regionalizarea acestui serviciu la nivel de judeţ va asigura:

reducerea timpului de apel (de la solicitare la start) sub 90 secunde;

reducerea timpului de ajungere la caz (de la solicitare la sosirea la caz) sub 10 minute – în centrele municipale şi oraşe şi sub 15 minute – în restul localităţilor judeţene;

reducerea solicitărilor şi transporturilor neîntemeiate;

îmbunătăţirea asistenţei pacientului la caz şi în perioada transportării lui;.

optimizarea transportării pacientului spre spital;

eficientizarea utilizării parcului de autosanitare (asigurarea disponibilităţii continue) şi a echipamentelor din dotarea ambulanţelor.

2. Crearea (în unul sau mai multe spitale din judeţ, după caz) de unităţi judeţene pentru primirea urgenţelor polidisciplinare, care să dispună de:

capacităţi sporite de intervenţie/tratament;

posibilitatea de a rezolva urgenţele medico-chirurgicale polidisciplinare.

Îmbunătăţirea succesivităţii serviciului de asistenţă medicală urgentă – spital (de la oprirea autosanitarei pînă la primul contact cu medicul spitalului) sub 90 secunde.

3. Optimizarea capacităţilor analitice ale componentelor sistemului judeţean de asistenţă medicală urgentă.

4. Asigurarea informării/comunicării între toate componentele sistemului.

5. Crearea în cadrul Centrului Naţional Practico-Ştiinţific de Medicină de Urgenţă, în baza Spitalului Clinic Municipal de Urgenţă Chişinău, a unei secţii organizaţional-metodologice, care va avea în atribuţie asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii asistenţei medicale urgente la nivel naţional, şi adoptarea/implementarea unui set de reglementări-standard în domeniu.

3. Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor în domeniul medicinei de urgenţă

Specialitatea medicina de urgenţă este bine conturată în toate ţările, cu standarde profesionale de pregătire, educaţie şi cercetare ştiinţifică. In acelaşi timp, ea este în evoluţie şi perfecţionare continuă.

Va fi continuată pregătirea postuniversitară a cadrelor de medici de urgenţă prin rezidentura clinică. Programul de perfecţionare a cadrelor de medici şi felceri va fi ajustat la noile cerinţe profesionale ale serviciului de asistenţă medicală urgentă.

În cadrul rezidenturii, medicii de diferite specialităţi vor fi pregătiţi în medicina de urgenţă, cu licenţierea lor în Suportul Vital Bazal şi Suportul Vital Avansat Cardiac. Toţi medicii, indiferent de domeniul de specializare, trebuie să fie capabili să intervină eficient în tratamentul pacienţilor cu funcţii vitale alterate.

În cadrul staţiilor judeţene vor fi organizate centre de instruire şi antrenamente, asigurate cu spaţiu didactic, echipamente de instruire şi antrenamente specifice asistenţei medicale urgente. Se impune introducerea unui sistem de instruire/antrenament în echipe şi diferenţiat, pe categorii de personal.

Vor fi elaborate protocoale de diagnostic/tratament şi transport medical asistat pe tipuri de urgenţe medico-chirurgicale, reglementări/norme privind obligaţiunile funcţionale ale unităţilor sanitare şi persoanelor cu atribuţii în domeniu pe întreg lanţul rezolvării urgenţelor, de la preluarea pacientului pînă la spitalizarea sau transmiterea lui în departamentul medicinei de urgenţă.

V. DESFĂŞURAREA ÎN TIMP A PROGRAMULUI

Pentru realizarea programului se preconizează:

anul 1999 – pregătirea pentru demararea programului

elaborarea documentelor de suport ale programului, ce necesită aprobarea prin decizii ministeriale, a standardelor de acordare a asistenţei medicale în dependenţă de etapă;

studiul de bază pentru aprecierea situaţiei în domeniul medicinei de urgenţă, elaborarea reglementărilor serviciului de asistenţă medicală urgentă şi obligaţiunilor de funcţie ale cadrelor medico-sanitare implicate în acordarea asistenţei de urgenţă;

organizarea în baza Spitalului Clinic Municipal de Urgenţă Chişinău a Centrului Naţional Practico-Ştiinţific de Medicină de Urgenţă;

pregătirea programelor pentru instruirea în domeniul medicinei de urgenţă a medicilor de familie, a medicilor de profil terapeutic şi chirurgical, precum şi a cadrelor medicale de profil mediu;

elaborarea regulamentului şi structurii organizaţionale a departamentelor medicinei de urgenţă (secţiei de internare) pentru recepţionarea urgenţelor medico-chirurgicale;

elaborarea structurii staţiei judeţene de asistenţă medicală urgentă ca unitate cu personalitate juridică şi a normativelor privind dotarea ei cu transport sanitar, cadre medico-sanitare, echipamente, aparataje şi medicamente conform anexei nr.2 la prezentul program;

elaborarea instrucţiunilor metodologice vizînd acordarea asistenţei medicale de urgenţă în teritorii;

elaborarea programelor de licenţiere a personalului medico-sanitar încadrat în asistenţa medicală de urgenţă;

procurarea transportului sanitar conform alocaţiilor bugetare destinate acestor scopuri;

elaborarea proiectului de lege a serviciului de asistenţă medicală urgentă;

elaborarea şi implementarea sistemelor operative de legătură la nivel de judeţ şi naţional;

implementarea unor proiecte-pilot în judeţele Bălţi şi Chişinău.

Ianuarie – decembrie 2000

Implementarea şi integrarea programelor de pregătire în medicina de urgenţă şi de formare a cadrelor medico-sanitare din veriga medicinei primare în baza catedrei urgenţe medicale a USMF "N.Testemiţanu";.

asigurarea cu echipamente, medicamente, aparataje medicale conform normelor stabilite, elaborarea şi aprobarea de noi tehnologii portative pentru rezolvarea urgenţelor prespitaliceşti;

asigurarea cu transport sanitar;

elaborarea unui sistem operativ de legătură pentru dirijarea urgenţelor medico-chirurgicale;

pregătirea şi instruirea populaţiei în recunoaşterea urgenţelor medico-chirurgicale şi iniţierea primului ajutor;

aprovizionarea cu echipamente a centrelor judeţene de instruire în domeniul medicinei de urgenţă;

pregătirea cadrelor de medici şi felceri în funcţie de necesităţile reale ale serviciului de asistenţă medicală urgentă;

elaborarea instrucţiunilor metodologice, manualelor şi monografiilor în domeniul urgenţelor medico-chirurgicale;

efectuarea de cercetări ştiinţifico-practice în domeniul organizării sistemului medicinei de urgenţă, al diagnosticului şi tratamentului urgenţelor medico-chirurgicale;

implementarea proiectelor-pilot în UTA Găgăuzia şi în judeţele Cahul, Edineţ şi Soroca;

adaptarea spitalelor municipale, judeţene şi din teritoriu pentru primirea urgenţelor polidisciplinare;

asigurarea personalului medico-sanitar şi şoferilor cu echipament de protecţie şi îmbrăcăminte de iarnă/vară în culorile internaţionale ale medicinei de urgenţă: albastru şi oranj;

monitorizarea şi evaluarea proiectelor-pilot, întocmirea raportului final şi recomandărilor.

Ianuarie – decembrie 2001

Implementarea programului în toate judeţele şi municipiile, în UTA şi în UAT din stînga Nistrului:

procurarea de transport sanitar, echipamente, aparataje şi asigurarea cu medicamente;

procurarea echipamentului pentru legături operative;

organizarea cursurilor de pregătire a personalului medico-sanitar în centrele judeţene Chişinău, Bălţi, Cahul şi Edineţ;

integrarea programului în procesul de realizare a reformelor şi altor programe naţionale, computerizarea serviciului de asistenţă medicală urgentă pe întreg teritoriul ţării;

evaluarea şi elaborarea recomandărilor pentru desfăşurarea programului în cadrul întregii republici;

implementarea pe întreg teritoriul ţării a standardelor de acordare a asistenţei medicale de urgenţă la etapa prespitalicească.

Ianuarie – decembrie 2002

Continuarea implementării Programului pe întreg teritoriul ţării;

monitorizarea şi evaluarea programului;

asigurarea cu transport sanitar, echipamente, aparataje medicale şi medicamente în conformitate cu alocaţiile de la bugetul de stat;

evaluarea eficacităţii metodelor de resuscitare şi a standardelor de acordare a asistenţei medicale de urgenţă;

evaluarea eficienţei aparatajelor şi echipamentelor utilizate;

elaborarea statutului serviciului judeţean de aviaţie sanitară şi asigurarea cu elicoptere sanitare a judeţelor Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Comrat şi Cahul;

aprobarea sistemului unic de dispecerat "903" şi organizarea pregătirii cadrelor de dispeceri;

îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale a serviciului de asistenţă medicală urgentă, elaborarea proiectelor-model de staţii judeţene şi municipale.

Ianuarie – decembrie 2003

monitorizarea şi evaluarea programului, studiul de apreciere a eficacităţii lui;

prezentarea raportului final privind realizarea programului.

VI. MANAGEMENTUL PROGRAMULUI

La nivel naţional, se va crea un comitet de coordonare a proiectelor din cadrul programului. Acest comitet se va institui în baza Centrului Naţional Practico-Ştiinţific de Medicină de Urgenţă.

De asemenea, se vor înfiinţa comitete judeţene şi municipale de coordonare a proiectelor.

COMITETUL NAŢIONAL DE COORDONARE,

COMPUS DIN REPREZENTANŢI AI:

Ministerului Sănătăţii

Ministerului Finanţelor

Ministerului Economiei şi Reformelor

Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei

Ministerului Afacerilor Interne

Departamentului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale

Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie "N.Testemiţanu"

Centrului Naţional Practico-Ştiinţific de Medicină de Urgenţă (Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Chişinău)

USAID

OMS

Societăţii practico-ştiinţifice de medicină de urgenţă şi catastrofă din Republica Moldova.

COMITETUL JUDEŢEAN (MUNICIPAL) DE COORDONARE,

COMPUS DIN REPREZENTANŢI AI:

Direcţiei judeţene (municipale) sanitare

Direcţiei judeţene (municipale) de pompieri şi salvatori

Direcţiei judeţene (municipale) de învăţămînt

Staţiei judeţene (municipale) de asistenţă medicală urgentă

Direcţiei judeţene (municipale) de poliţie.

Realizarea proiectelor va fi dirijată de un coordonator, asistat de Centrul Naţional Practico-Ştiinţific de Medicină de Urgenţă.

Instituţia principală responsabilă de implementarea proiectului este Ministerul Sănătăţii, care îşi va exercita atribuţiile prin intermediul Centrului Naţional Practico-Ştiinţific de Medicină de Urgenţă.

VII. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA

Monitorizarea şi evaluarea proiectului se va realiza în conformitate cu indicatorii elaboraţi în cadrul studiului realizat înainte de demararea acestui program. Raporturile vor fi prezentate după aplicarea proiectelor-pilot, la mijlocul şi la finele termenului de realizare a proiectului.

Anexa nr.1

STRUCTURA ASISTENŢEI MEDICALE DE URGENŢĂ

1. Centrul Naţional Practico-Ştiinţific în Domeniul Medicinei de Urgenţă (în baza Spitalului Clinic Municipal de Urgenţă Chişinău) cu Staţia Judeţeană de Asistenţă Medicală Urgentă Chişinău – 1.

2. Staţia de Asistenţa Medicală Urgentă a UTA Găgăuzia – 1.

3. Staţii judeţene de asistenţă medicală urgentă în municipiile Balţi, Cahul, Bender (Căuşeni), Edineţ, Lăpuşna (Hînceşti), Orhei, Soroca şi Ungheni – 8.

4. O variantă posibilă pentru localităţile din stînga Nistrului – Staţia Judeţeană de Asistenţă Medicală Urgentă Dubăsari – 1 şi 3 staţii din municipiile Tiraspol, Bender si Rîbniţa.

5. Staţiile judeţene de asistenţă medicală urgentă ca unităţi cu personalitate juridică în subordonarea direcţiilor sanitare judeţene (municipale) vor avea substaţii în oraşe şi puncte de asistenţă medicală urgentă în teritorii în scopul asigurării operativităţii deservirii urgenţelor prin amplasarea pe o rază de 25 km a subdiviziunilor serviciului AMU.

6. Departamentele medicinei de urgenţă ale spitalelor judeţene (municipale), clinicilor, instituţiilor ştiinţifice în domeniul medicinei, clinicilor universitare, dispensarelor specializate şi spitalelor de sector, care deţin licenţe pentru primirea urgenţelor medico-chirurgicale, cu structură organizatorică, dotare tehnico-materială, echipamente medicale şi personal medico-sanitar instruit în medicina de urgenţă şi primirea urgenţelor polidisciplinare medico-chirurgicale.