694/04.08.2010 Hotărîre cu privire la aprobarea Contribuţiei (propunerilor) Republicii Moldova la Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Contribuţiei (propunerilor) Republicii Moldova

la Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării

nr. 694  din  04.08.2010

 (în vigoare 10.08.2010) 

Monitorul Oficial nr.141-144 art.778 din 10.08.2010

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Contribuţia (propunerile) Republicii Moldova la Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (se anexează).

2. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene va notifica Comisiei Europene Contribuţia (propunerile) Republicii Moldova la Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării.

Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului

nr.694 din 4 august 2010

Contribuţia (propunerile)

Republicii Moldova la Strategia Uniunii Europene

pentru Regiunea Dunării

ASPECTE GENERALE

În pofida faptului că dispune de un segment de doar 430 metri de ieşire la Dunăre, Republica Moldova se consideră un stat riveran, interesat să participe la dezvoltarea politică şi economică a regiunii dunărene şi, respectiv, să fie parte la Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Prevederile Strategiei reflectă, în mare măsură, obiectivele trasate de Guvernul Republicii Moldova, şi anume: adoptarea şi promovarea valorilor şi standardelor europene în toate domeniile; aprofundarea relaţiilor bilaterale cu statele membre ale Uniunii Europene şi cu statele regiunii; asigurarea securităţii energetice a ţării prin instrumentele de care dispune Uniunea Europeană, aderarea la piaţa energetică europeană, precum şi conectarea Republicii Moldova la reţelele de transport european.

Pornind de la faptul că dezvoltarea regională este o prioritate majoră pentru ţara noastră, considerăm că Strategia pentru regiunea dunăreană va impulsiona şi va aduce o valoare adăugată eforturilor Republicii Moldova în vederea realizării acestei priorităţi şi, totodată, va contribui semnificativ la consolidarea dialogului dintre ţara noastră şi statele din bazinul dunărean, în special membre ale Uniunii Europene.

Sîntem conştienţi că performanţele la nivel naţional sînt în corelaţie directă cu rezultatele regiunilor ţării, de aceea misiunea noastră constă în asigurarea unei dezvoltări echilibrate a acestora. În prezent nivelul de dezvoltare socioeconomică a regiunilor Republicii Moldova este influenţat de mai mulţi factori, cei mai importanţi fiind potenţialul fizico-geografic, dinamica şi amploarea reformelor economice şi sociale, gradul de dezvoltare a mecanismelor pieţei şi capacitatea administraţiilor publice locale de a se adapta şi activa în noile realităţi. Aceşti factori condiţionează apariţia anumitor disparităţi în dezvoltarea social-economică a regiunilor ţării. În lipsa unor acţiuni concrete şi ferme, există riscul perpetuării sau chiar accentuării decalajului dintre regiuni, aceasta afectînd dezvoltarea republicii în general.

În scopul eliminării lacunelor existente şi asigurării unei dezvoltări durabile a regiunilor, Guvernul a iniţiat, în anul 2010, o serie de acţiuni menite să consolideze capacităţile autorităţilor administraţiei publice locale. Astfel, în februarie Executivul a aprobat Strategia Naţională de Dezvoltare Regională 2010-2012, al cărei obiectiv principal este crearea unui mediu favorabil pentru o creştere durabilă în regiunile de dezvoltare.

Totodată, pentru fortificarea capacităţilor administrative ale autorităţilor administraţiei publice locale, consolidarea capacităţilor de elaborare şi implementare a politicilor publice şi întărirea autonomiei financiare şi patrimoniale, a fost lansată reforma de descentralizare. La momentul actual este în proces de elaborare proiectul strategiei de descentralizare administrativă, orientată, în primul rînd, spre dezvoltarea cadrului legal, normativ şi instituţional, în conformitate cu principiile descentralizării şi autonomiei locale.

Fiind conştienţi de complexitatea şi întinderea în timp a reformelor privind descentralizarea administrativă şi fiscală, considerăm foarte important şi binevenit schimbul de experienţă cu ţările din regiune care au parcurs deja această etapă. Un transfer eficient de cunoştinţe în domeniu va impulsiona realizarea cu succes a reformei şi ne va ajuta să prevenim obstacolele care pot apărea în acest proces.

Fără îndoială, o dezvoltare de succes a regiunilor necesită o bază economică solidă prin crearea condiţiilor propice pentru atragerea investiţiilor şi extinderea afacerilor. Dezvoltarea antreprenoriatului la nivel local asigură crearea de noi locuri de muncă, contribuie la formarea bugetelor locale, impulsionează dezvoltarea pieţelor zonale şi, într-un final, duce la creşterea nivelului de trai al populaţiei. Totodată, promovarea principiului parteneriatului public-privat va contribui la intensificarea cooperării regionale între autorităţile administraţiei publice locale, pentru transferarea anumitor servicii publice de la nivel naţional la nivel regional, ca modalitate de prestare în comun a unor servicii publice descentralizate. Din acest motiv a fost iniţiat procesul de dezvoltare a cadrului normativ şi instituţional cu privire la parteneriatul public-privat, la momentul actual fiind identificate diverse forme de realizare a acestuia.

Ţinînd cont de prioritatea de dezvoltare regională, autorităţile administraţiei publice locale, societatea civilă şi mediul antreprenorial vor beneficia de asistenţă în fortificarea capacităţilor de elaborare şi implementare a proiectelor cu impact transfrontalier în cadrul programelor de finanţare existente în regiunea dunăreană, inclusiv prin intermediul Programului Operaţional Comun România–Ucraina–Republica Moldova pentru anii 2007-2013 şi al Programului de Cooperare Transnaţională din Sud-Estul Europei. Adiţional, este binevenit ca Strategia nominalizată să facă referinţă la necesitatea simplificării procedurilor actuale de programare şi alocare a resurselor în cadrul fondurilor comunitare.

În acest sens, salutăm faptul că Strategia prevede posibilitatea de realizare a unor proiecte economice multilaterale în vederea utilizării arterei dunărene comune. În această direcţie este necesar suportul în asigurarea conectivităţii porturilor fluviale şi transformarea acestora în centre de logistică moderne, din punctul de vedere al infrastructurii adiacente, tehnologiilor informaţionale şi serviciilor de logistică aferente.

De asemenea, se relevă importanţa fluviului ca sursă pentru intensificarea relaţiilor comerciale intraregionale. În acest context, este oportună înfiinţarea unor reţele de dezvoltare comercială, eliminarea barierelor netarifare dintre ţările riverane şi stabilirea unor parteneriate strategice între organismele de promovare a comerţului şi atragere a investiţiilor din regiune.

În scopul consolidării relaţiilor transdunărene şi optimizării fluxului de mărfuri în baza modernizării infrastructurii de transport în regiune, urmează să valorificăm potenţialul existent al Republicii Moldova, inclusiv al Portului Internaţional Liber “Giurgiuleşti”, Aeroportului Internaţional Liber “Mărculeşti”, Căii ferate din Moldova, impunîndu-se necesitatea ridicării gradului de integrare a infrastructurii naţionale în circuitul european.

Este important ca în Strategie să fie prevăzute elaborarea şi finanţarea unor proiecte investiţionale privind interconectarea reţelelor energetice din regiune; promovarea unor proiecte de eficienţă energetică şi exploatare a resurselor regenerabile de energie.

Republica Moldova este interesată să valorifice, în deplină măsură, oportunităţile oferite de noul cadru regional de cooperare şi îşi doreşte să contribuie activ la elaborarea şi definitivarea acestui document macroregional, în beneficiul reciproc al tuturor statelor riverane.

PROPUNERILE REPUBLICII MOLDOVA VIZAVI

DE DOMENIILE DE COOPERARE

I. Conectivitatea

Domeniu prioritar: Transportul

Participarea la Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării reprezintă pentru Republica Moldova o provocare în ceea ce priveşte deschiderea regiunilor ţării noastre către un parteneriat şi o cooperare economică, socială şi culturală cu regiunile Uniunii Europene. Un rol important în atingerea acestui scop îl are modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii transportului, care va îmbunătăţi conectivitatea şi accesibilitatea regiunilor Republicii Moldova în cadrul macroregiunii dunărene şi, în general, în cadrul UE. Dezvoltarea infrastructurii transportului va impulsiona creşterea social-economică a Republicii Moldova prin crearea locurilor noi de lucru şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai în regiune, fapt ce va conduce la dezvoltarea regiunilor bazinului dunărean şi va contribui la realizarea altor obiective trasate în Strategie. Realizarea acţiunilor în acest domeniu va asigura conexiunea transportului naval intern de pe fluviul Dunărea, care este parte componentă a Coridorului VII Paneuropean, cu bazinele maritime ale Mării Negre şi alte mări europene, precum şi cu alte coridoare internaţionale de transport.

Acţiuni prioritare:

- crearea infrastructurii portuare pentru dezvoltarea transportului multimodal, modernizarea infrastructurii existente şi dezvoltarea cooperării între porturi, în vederea adaptării infrastructurii şi managementului logistic la standardele din regiune şi sporirii eficienţei sistemului de transport naval pe Dunăre;

- crearea condiţiilor favorabile pentru atragerea fluxului de mărfuri destinate necesităţilor interne ale Republicii Moldova, statelor dunărene şi altor state europene prin complexul portuar din localitatea Giurgiuleşti, avînd în vedere situaţia geografică a acestuia;

- îmbunătăţirea şi dezvoltarea căilor de acces spre complexul portuar Giurgiuleşti şi a infrastructurii portuare situate pe căile navigabile interne ale Republicii Moldova, pentru asigurarea accesului liber al transportului naval care transportă mărfuri pentru necesităţile interne ale Republicii Moldova şi ale statelor vecine;

- reînnoirea flotei Republicii Moldova în corespundere cu cerinţele actuale ale transportului multimodal şi conexiunii transportului maritim cu transportul naval intern, cu posibilitatea efectuării navigaţiei pe fluviul Dunărea;

- crearea unor sisteme integrate de transport şi monitorizare a protecţiei mediului bazate pe cele mai moderne tehnologii.

Domeniu prioritar: Dezvoltarea tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale

Tehnologiile informaţionale şi comunicaţionale sînt un catalizator al creşterii economice şi al coeziunii sociale. Acestea oferă servicii publice adaptate necesităţilor cetăţenilor, astfel ca e-Guvernare, e-Cultură, e-Sănătate şi e-Incluziune. Dezvoltarea unei societăţi informaţionale, în special la nivel regional, are potenţialul de a furniza informaţii cetăţenilor şi de a facilita antreprenoriatul şi comunicarea între actorii economici, sporind productivitatea acestora. Deşi Republica Moldova dispune de un grad înalt de educaţie în domeniul TIC, rămîne redus gradul de dezvoltare a serviciilor publice disponibile pe web. Totodată, este evidentă necesitatea de a stimula dezvoltarea serviciilor de comunicaţii electronice (telefonie fixă, mobilă, accesul la Internet în bandă largă) şi adaptarea costului acestora la capacitatea de cumpărare a populaţiei.

Acţiuni prioritare:

- extinderea acoperirii şi sporirea utilizării Internetului în bandă largă, în special în mediul rural;

- încurajarea gospodăriilor, mediului de afaceri şi administraţiilor în utilizarea tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale;

- sporirea numărului şi utilizatorilor de servicii electronice în diverse sectoare şi domenii ale administraţiei publice centrale şi locale;

- stabilirea unui cadru practic în domeniul e-Sănătate care va facilita telemedicina şi va securiza accesul la informaţii medicale pentru pacienţi;

- implementarea soluţiilor TIC care ar asigura o viaţă independenţă persoanelor în etate şi celor cu handicap;

- promovarea educaţiei şi instruirilor prin intermediul TIC, în special a competenţelor digitale pentru publicul larg.

Domeniu prioritar: Securitatea energetică

Securitatea şi eficienţa energetică rămîn a fi o prioritate primordială pentru Republica Moldova, în special în condiţiile lipsei de zăcăminte naturale şi a dependenţei de resursele din afara ţării. Fluctuaţiile de preţuri, instabilitatea furnizărilor şi lipsa alternativelor impun necesitatea identificării noilor surse energetice, în special, regenerabile.

Acţiuni prioritare:

- identificarea surselor regenerabile de energie în funcţie de specificul geografic al Republicii Moldova;

- promovarea producerii energiei din surse regenerabile;

- stimularea atragerii investiţiilor private în domeniul producerii biocombustibililor utilizînd preponderent biomasa, precum şi în crearea infrastructurii de utilizare a biocombustibililor, inclusiv a laboratoarelor de certificare a biocombustibililor;

- dezvoltarea infrastructurii electricităţii, cu accent pe conexiunile transfrontaliere, îmbunătăţirea interoperabilităţii şi securităţii reţelelor transnaţionale;

- identificarea unor noi surse şi căi de aprovizionare cu gaze naturale alternative, interconectarea sistemelor de aprovizionare cu gaze naturale ale Republicii Moldova şi România (pe direcţia Ungheni – Iaşi);

- dezvoltarea capacităţilor de stocare a resurselor energetice;

- impulsionarea mobilizării capitalului privat, pentru a completa cadrul privind securitatea energetică sustenabilă.

II. Protecţia mediului şi gestionarea apelor

O strategie europeană pentru spaţiul dunărean trebuie să se concentreze asupra unor puncte esenţiale, care vor contribui la bunăstarea populaţiei: extinderea căilor de transport transeuropene şi a reţelelor energetice în spaţiul dunărean, garantarea securităţii interne şi dezvoltarea economică. Toate acestea trebuie realizate menţinînd fluviul Dunărea în calitate de spaţiu de trai armonios şi nepoluat, protejîndu-i biodiversitatea şi echilibrul ecologic.

Acţiuni prioritare:

1) prevenirea poluării bazinului dunărean/securitatea ecologică:

- inventarierea surselor de poluare acvatică;

- prevenirea hazardelor antropice;

- îmbunătăţirea monitorizării în bazinul dunărean prin implementarea sistemelor on-line de transmitere a datelor;

- asigurarea monitorizării calităţii factorilor de mediu (aerului atmosferic, apelor de suprafaţă transfrontaliere, depunerilor atmosferice, aluviunilor etc.), inclusiv în timp real, şi schimbul echivalent şi operativ de informaţie la nivel de bazin;

- reducerea tuturor deversărilor de ape uzate;

- îmbunătăţirea managementului deşeurilor solide;

- în comun cu România şi Ucraina, elaborarea planului de management al bazinului hidrografic al rîului Prut şi lacurilor dunărene;

2) prevenirea şi reducerea consecinţelor dezastrelor naturale:

- în comun cu România, elaborarea planurilor de urgenţă în cazul dezastrelor naturale şi modelelor de gestionare a riscului de inundaţii în bazinul rîului Prut;

- creşterea eficienţei exploatării nodului hidrotehnic Costeşti–Stînca de pe rîul Prut;

3) protecţia biodiversităţii şi a ariilor naturale transfrontaliere:

- crearea rezervaţiilor biosferice;

- protecţia, conservarea şi restabilirea ecosistemelor naturale, în special a zonelor umede;

- crearea/restabilirea fîşiilor de protecţie a rîurilor din bazinul dunărean;

- întocmirea cadastrului şi monitorizarea speciilor rare, inclusiv a sturionilor;

4) atenuarea consecinţelor schimbărilor climatice:

- dezvoltarea cooperării pentru aprofundarea transferului tehnologic în vederea atenuării fenomenului schimbărilor climatice prin introducerea tehnologiilor prietenoase mediului şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

- promovarea surselor de energie regenerabilă şi a modelului de dezvoltare “verde”, ca un promotor al creşterii economice şi dezvoltării durabile a regiunii;

5) crearea unui cadru legal unic de protecţie a mediului şi gestionare a resurselor de apă în bazinul dunărean şi consolidarea cooperării transfrontaliere în domeniul mediului:

- unificarea standardelor de calitate;

- perfecţionarea bazei juridice de colaborare bilaterală;

- alinierea legislaţiei naţionale la Directivele Uniunii Europene de mediu;

- ratificarea de către ţările dunărene a tratatelor multilaterale de mediu existente;

- colaborarea între organele de control şi intervenţie şi schimbul reciproc de informaţie despre toate acţiunile întreprinse în domeniu.

III. Dezvoltarea socioeconomică

Domeniu prioritar: Educaţia, cercetarea şi inovarea

Cooperarea Republicii Moldova cu ţările regiunii dunărene în domeniul educaţiei are o istorie îndelungată. Astfel, pe parcursul ultimilor ani, unul dintre obiectivele urmărite de Republica Moldova a fost încurajarea parteneriatelor pentru educaţie şi cercetare, promovarea schimburilor culturale şi ştiinţifice, care s-au reflectat în mai multe acorduri de colaborare, programe de cooperare interstatale. Ţinînd cont de faptul că regiunea dunăreană este o regiune culturală europeană cu o istorie comună mai multor state, identificăm cîteva domenii de cooperare.

Acţiuni prioritare:

- cooperarea ştiinţifică pentru elaborarea programelor comune de cercetare, participarea în comun la programe europene, elaborarea proiectelor de interes naţional şi regional în domeniu, schimburi de publicaţii ştiinţifice;

- promovarea tinerilor cercetători cu renume internaţional şi potenţial inovativ;

- cooperarea în domeniul mobilităţii academice şi profesionale a cadrelor didactice prin continuarea, amplificarea şi extinderea mobilităţilor studenţeşti şi a cadrelor didactice, încurajarea acţiunilor de predare în regim “visiting professors”, organizarea activităţilor de formare continuă, studii postuniversitare de masterat şi/sau doctorat, participarea la seminare, conferinţe, ateliere, colocvii didactice, concursuri;

- cooperarea în domeniul asigurării calităţii prin participarea în comisii de acreditare a instituţiilor de învăţămînt superior, schimb de experienţă între universităţi etc.

Domeniu prioritar: Cultura

Valorificarea patrimoniului cultural, care contribuie la creşterea atractivităţii regionale şi locale pentru investitori, turism şi populaţie, este un factor important de dezvoltare economică şi contribuie în mod semnificativ la întărirea identităţii regionale. Dezvoltarea unor mecanisme financiare menite să sprijine acţiunile de protejare, restaurare şi punere în valoare a patrimoniului istoric şi cultural din oraşe, în special a centrelor istorice din zonă, încurajarea dimensiunii transnaţionale şi transfrontaliere a activităţilor operaţionale, constituirea şi dezvoltarea în continuare a unor reţele de centre de experţi în domeniul patrimoniului cultural, elaborarea unor baze de date comune privind administrarea patrimoniului cultural, precum şi implicarea comunităţilor locale în susţinerea resurselor culturale sînt doar cîteva dintre direcţiile concrete de acţiune asupra cărora urmează să ne concentrăm eforturile.

Acţiuni prioritare:

- îmbunătăţirea condiţiilor pentru mobilitatea artiştilor şi a altor profesionişti din domeniul culturii;

- aprofundarea cooperării în domeniul creaţiei contemporane (arte vizuale, muzică, teatru, dans contemporan, film, cultură scrisă);

- înfiinţarea unei reţele de instituţii de cultură în regiunea dunăreană pentru consolidarea identităţii regionale;

- dezvoltarea potenţialului sectoarelor culturii şi creaţiei, în special prin întreprinderile mici şi mijlocii care activează în domeniul culturii;

- dezvoltarea infrastructurii culturale;

- promovarea moştenirii culturale prin facilitarea mobilităţii colecţiilor şi sprijinirea procesului de digitalizare a acestora, în vederea îmbunătăţirii accesului public la valorile culturale;

- promovarea şi punerea în aplicare a Convenţiei UNESCO privind protecţia şi promovarea diversităţii expresiilor culturale.

Domeniu prioritar: Turismul

În domeniul turismului este importantă promovarea dezvoltării turismului în zonele de frontieră şi în bazinul dunărean, concomitent cu schimbul de resurse şi competenţe pentru promovarea turismului natural şi cultural al statelor membre ale bazinului dunărean, ca factori care stimulează creşterea economică în regiune, respectînd principiile dezvoltării durabile şi ale protecţiei mediului.

Acţiuni prioritare:

- consolidarea informaţiilor intraregionale noi, de comunicare, transport şi comerţ pentru promovarea turismului natural şi cultural;

- crearea reţelelor de turism, în scopul promovării iniţiativelor turistice comune de dezvoltare durabilă în cadrul bazinului dunărean;

- consolidarea cunoştinţelor şi a bazelor de date necesare pentru a aborda provocări comune în promovarea turismului durabil şi cultural;

- promovarea cercetării şi determinării potenţialului turistic din zonele bazinului dunărean;

- promovarea iniţiativelor de cooperare care vor crea noi direcţii de dezvoltare a traseelor turistice din zonele transfrontaliere bazate pe axa fluviului Dunărea.

Domeniu prioritar: Agricultura

Modernizarea sectorului agricol (reducerea poluării în urma activităţilor agricole, dezvoltarea bioagriculturii etc.) şi diversificarea activităţilor economice, altele decît agricultura, prin valorificarea resurselor ambientale, naturale (patrimoniu piscicol, silvic, biodiversitate etc.), concomitent cu conformarea producerii agricole la standardele şi cerinţele UE, reprezintă priorităţi importante.

Acţiuni prioritare:

- crearea unei pieţe regionale unice;

- unificarea standardelor şi normelor tehnice şi, prin urmare, reducerea barierelor tehnice în domeniul comerţului cu produse agricole;

- dezvoltarea agriculturii, în special a celei ecologice, în zonele protejate;

- îmbunătăţirea managementului şi utilizării resurselor agricole;

- împădurirea şi protecţia zonelor împădurite.

Domeniu prioritar: Întreprinderile mici şi mijlocii

Intensificarea cooperării între întreprinderile mici şi mijlocii şi consolidarea legăturilor între reprezentanţii comunităţii de afaceri vor crea condiţii pentru progresul economic continuu în regiunea Dunării. Mai mult, dezvoltarea parteneriatului public-privat va contribui la mobilizarea resurselor financiare, la dezvoltarea antreprenoriatului şi la crearea locurilor de muncă.

Acţiuni prioritare:

- dezvoltarea întreprinderilor mixte mici şi mijlocii şi extinderea comerţului;

- dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de afaceri şi instituţiilor de suport;

- promovarea formelor de instruire transfrontaliere (Republica Moldova – România) pentru angajaţii întreprinderilor mici şi mijlocii;

- crearea oficiilor regionale pentru schimbul de informaţii privind oportunităţile economice;

- crearea reţelelor între sectorul public, privat, ştiinţific şi înfiinţarea de clustere;

- facilitarea schimbului de informaţii, experienţă şi bune practici în domeniul legislaţiei, politicilor şi strategiilor de susţinere a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii;

- acordarea suportului necesar la crearea, în regiunea Dunării, a parcurilor industriale şi ştiinţifico-tehnologice sub egida administraţiei publice locale;

- optimizarea procedurilor de racordare a obiectivelor industriale la utilităţile publice;

- încurajarea integrării întreprinderilor în reţelele şi lanţurile tehnologice internaţionale şi introducerea unor practici moderne de management industrial.

Concluzii

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării poate fi realizată cu succes doar dacă sînt asigurate două precondiţii primordiale, şi anume: (1) implicarea plenară a autorităţilor administraţiei publice locale şi a societăţii civile şi (2) asigurarea unei cooperări echilibrate între administraţia publică, mediul academic şi mediul de afaceri.

Respectarea acestor precondiţii va asigura armonizarea politicilor şi priorităţilor tuturor părţilor, va mobiliza resursele financiare necesare şi va spori responsabilitatea celor implicaţi în implementarea proiectelor prevăzute de Strategie.

Cei trei piloni ai Strategiei, propuşi de Comisia Europeană, sînt de o importanţă majoră pentru asigurarea cooperării regionale durabile şi redefinirea acesteia, inclusiv prin sistematizarea numeroaselor iniţiative şi proiecte care sînt în curs de implementare în regiunea Dunării. Din acest motiv, Strategia urmează nu doar să definească domeniile de cooperare, dar, primordial, să promoveze elaborarea proiectelor concrete regionale de interes comun şi să prevadă mecanismele de implementare a acestora.

Proiectele promovate în cadrul Strategiei trebuie să urmărească obţinerea unor succese rapide, pentru a spori importanţa regiunii dunărene chiar de la începutul implementării acestora. În cazul Republicii Moldova, aceste succese pot fi materializate prin crearea reţelelor universitare sau dezvoltarea sistemelor de prevenire a riscurilor naturale.

Totodată, Strategia trebuie să aibă în vizor şi proiecte de anvergură, capabile să creeze infrastructura regională, care să pună baza unei dezvoltări regionale durabile, eficiente şi de lungă durată, să contribuie la intensificarea relaţiilor politice şi economice între statele riverane şi să permită valorificarea întregului potenţial economic şi comercial al Dunării.

Doar prin eforturile comune ale actorilor interesaţi, Dunărea poate deveni o magistrală fluvială modernă, cu sisteme bazate pe cele mai noi cunoştinţe ştiinţifice şi inovaţii tehnologice, capabile să protejeze eficient mediul ambiant şi să contribuie la dezvoltarea potenţialului economic şi cultural al statelor riverane.