698/27.12.2019 Hotărîre cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2019-2021

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni în domeniul

eficienţei energetice pentru anii 2019-2021

nr. 698  din  27.12.2019

 (în vigoare 17.01.2020) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 7-13 art. 12 din 17.01.2020

* * *

În temeiul art.6 alin.(1) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.309-320, art.476), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2019-2021 (se anexează).

2. Consiliile raionale şi consiliile municipale, Adunarea Populară a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, în coordonare cu Agenţia pentru Eficienţă Energetică, vor asigura elaborarea planurilor locale de acţiuni în domeniul eficienţei energetice, în conformitate cu Planul de acţiuni nominalizat, Programul naţional pentru eficienţă energetică 2011-2020, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.833/2011, şi Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică.

3. Ministerele şi instituţiile responsabile de implementare vor întreprinde măsurile necesare pentru realizarea Planului de acţiuni menţionat şi vor prezenta Agenţiei pentru Eficienţă Energetică anual, pînă la data de 30 aprilie, informaţii privind rezultatele îndeplinirii, în anul precedent, a acţiunilor incluse în Planul de acţiuni.

4. Monitorizarea implementării Planului de acţiuni sus-numit se pune în sarcina Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, care va prezenta Guvernului anual, pînă la 30 iunie, raportul privind realizarea acestuia.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Economiei şi Infrastructurii.

6. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului nr.698/2019

PLANUL NAŢIONAL DE ACŢIUNI

în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2019-2021

Capitolul I

INTRODUCERE.

CONTEXTUL POLITICII NAŢIONALE ÎN DOMENIUL EFICIENŢEI ENERGETICE

1. O trăsătură caracteristică a sectorului energetic al Republicii Moldova este procurarea unor volume semnificative de energie din import dintr-o singură sursă şi fără a apela sau a pune în aplicare instrumente de diversificare a căilor de aprovizionare, acoperind în astfel de condiţii circa trei sferturi din consumul primar de resurse energetice. Din cauza consumului energetic relativ redus al ţării şi a disponibilităţii de combustibili fosili, pînă în prezent nu a fost dezvoltat sectorul transformărilor energetice. În plus, construcţia unor centrale electrice mari, care să sporească rolul sectorului de transformări în balanţa energetică a ţării, este puţin probabilă în următorii ani, avînd în vedere posibilitatea achiziţionării energiei electrice ieftine din ţările vecine, în condiţii concurenţiale, beneficiind în acest mod de anumite avantaje prin participarea la piaţa mai mare a Comunităţii Energetice. Respectivele condiţii impun ca acţiunile Guvernului să vizeze, în mare parte, întreprinderea de acţiuni de eficientizare a consumului de resurse energetice în sectoarele de consum final de energie, după cum prevede Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2019-2021 (în continuare – Plan de acţiuni sau PNAEE).

2. În ceea ce priveşte specificul politicilor de eficienţă energetică promovate de ministerul de resort, conjunctura a impus conştientizarea faptului că majoritatea economiilor de energie pot fi obţinute în sectoarele de consum final, dat fiind faptul că sectorul de transformare aproape lipseşte, iar potenţialul de economii în cadrul acestuia este unul limitat (doar unele intervenţii fiind justificate din punct de vedere economic, cu termene rezonabile de recuperare a investiţiilor). Trebuie precizat că Republica Moldova a stabilit obiectivul său primordial pentru anul 2020 în termeni de consum final de energie prin implementarea Directivei 2006/32/CE privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice, iar prin Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică, care a fost transpusă prin Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, a setat şi obiectivul pentru consumul primar de energie pînă în anul 2020. Respectiv, prezentul Plan de acţiuni descrie aşteptările Guvernului faţă de economiile ce urmează a fi generate pînă la sfîrşitul anului 2020, pe sectoare, inclusiv modalitatea de atingere a acestora.

Capitolul II

ANALIZA RETROSPECTIVĂ PENTRU ANII 2016-2018

Secţiunea 2.1

Economii de energie finală

3. Rezultatele şi evoluţiile economiilor de energie finală estimate în baza abordării de jos în sus (bottom-up) a proiectelor implementate preponderent cu suportul partenerilor de dezvoltare pe parcursul anilor 2013-2017, conform informaţiei disponibile în cadrul Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, sînt prezentate în figura 1. Metodologic, pentru proiectele sau programele de finanţare care nu au raportat economiile de energie în baza unor estimări ex-ante, valoarea economiilor a fost apreciată în baza informaţiei tehnice disponibile la Agenţia pentru Eficienţă Energetică.

Figura 1. Evoluţiile economiilor de energie finale raportate aferente proiectelor

implementate pe parcursul anilor 2014-2018 (ktep)

4. Estimarea economiilor de energie după metoda ex-ante, pentru eventuale măsuri de eficienţă energetică finanţate de către băncile comerciale locale, conform unor ipoteze argumentate, este prezentată în tabelul 1.

5. Valoarea sumară a economiilor de energie finală în toate sectoarele economiei naţionale este prezentată în tabelul 2.

6. Obiectivul stabilit pentru anul 2018 (ultimul an pentru care sînt disponibile statisticile oficiale) este de 130,1 ktep. Pornind de la informaţiile existente, Republica Moldova poate raporta circa 122,8 ktep economii cumulative de energie finală în anul respectiv, ceea ce practic corespunde cu ţintele stabilite, cu o deviere de 5,6%.

7. Valoarea economiilor efective ar urma să fie mai mari, dat fiind faptul că nu toate proiectele au raportat Agenţiei pentru Eficienţă Energetică în timp util rezultatele obţinute, unele dintre estimările făcute au urmărit descrierea celui mai pesimist scenariu posibil, iar măsurile de eficienţă energetică finanţate din economiile gospodăriilor casnice, remitenţe, împrumuturi bancare accesate de pe piaţă în condiţii comerciale, precum şi din alte surse nu pot fi cuantificate.

8. Analiza factorilor care au influenţat rezultatele descrise mai sus au permis stabilirea unor motivări argumentate, necesare a fi luate în considerare atît la elaborarea prezentului Plan de acţiuni, cît şi la etapa de implementare a acestuia:

1) sectorul rezidenţial/public:

a) nu a fost elaborată şi aprobată Strategia sectorială pentru renovarea fondului imobiliar naţional pe termen lung (pentru blocurile rezidenţiale şi publice), care ar fi permis atragerea de resurse financiare necesare valorificării potenţialului naţional de eficienţă energetică din domeniul clădirilor;

b) nu a fost elaborat şi aprobat cadrul secundar aferent Legii nr.128/2014 privind performanţa energetică a clădirilor, în special Metodologia pentru calcularea nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor, Cerinţele minime pentru performanţa energetică a clădirilor şi a componentelor acestora, Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor, care ar fi permis punerea în aplicare a instrumentului “Certificatul de performanţă energetică a clădirii” şi promovarea edificiilor cu un consum redus de resurse energetice (majoritatea elementelor descrise mai sus sînt la o etapă avansată de promovare, fiind elaborate, în mare parte, cu suportul Secretariatului Comunităţii Energetice în cadrul proiectului EU4Energy etc.);

2) sectorul rezidenţial:

a) cadrul juridic/regulator pentru sectorul rezidenţial care ar putea contribui la obţinerea unor economii relevante este în curs de elaborare. Prin urmare, nu au fost realizate acţiuni asociate cu economii reale;

b) cadrul juridic cu privire la condominiu nu a fost aprobat şi pus în aplicare, respectiv mobilizarea resurselor financiare necesare intervenţiilor în blocurile multietajate nu este susţinută de legislaţia sectorială;

3) sectorul public:

a) alocările de resurse financiare către sectorul public sînt insuficiente, iar mijloacele atrase din partea partenerilor de dezvoltare şi care iau forma unor împrumuturi preferenţiale nu sînt accesibile tuturor autorităţilor publice locale;

b) neînţelegerea şi neaplicarea de către subiecţii autorităţilor publice locale a instrumentelor de finanţare a măsurilor de eficienţă energetică de către terţe părţi;

c) o mai mare atenţie urmează a fi acordată sistemelor de iluminat public şi altor servicii publice ce sînt descrise de un potenţial de economii de energie înalt;

4) sectorul industrial:

a) dimensiunea sectorului industrial în Republica Moldova este limitată. Prin urmare, chiar dacă presupunem că fondurile necesare (sub formă de granturi şi împrumuturi preferenţiale) sînt disponibile, potenţialul încă neexploatat de economisire a energiei este limitat şi, cel mai probabil, nu va atinge obiectivul sectorial calculat iniţial;

b) lipsa unor mijloace financiare accesibile în perioada vizată de Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2016-2018, însoţită de criza bancară din anii 2014-2016, care au afectat sectorul industrial şi au impus majorarea ratei dobînzii la împrumuturile în valută naţională la un nivel neatractiv;

5) sectorul transporturilor:

a) măsurile pentru sectorul transporturilor (unul cu un potenţial semnificativ) s-au axat pe elaborarea strategiei sectoriale şi pe mobilizarea fondurilor necesare. Pînă în prezent nu au fost realizate acţiuni asociate cu economii reale (cu excepţia cîtorva proiecte mici);

b) proiectele sprijinite financiar de către partenerii de dezvoltare, concentrate pe îmbunătăţirea performanţei energetice a sectorului feroviar sau al transportului public în mai multe municipii, nu au atins rezultatele scontate sau nu au intrat în fază activă;

6) măsuri orizontale (public/rezidenţial/industrial):

a) pe parcursul perioadei de raportare 2016-2018 nu au fost observate evoluţii majore pe piaţa serviciilor energetice;

b) sistemul de monitorizare şi verificare încă nu este pus în aplicare (fiind propus ca măsură în Planul naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice pentru anii 2016-2018).

Secţiunea 2.2.

Intensitatea energetică a Republicii Moldova

9. Structura economică a ţării, fondul imobiliar şi parcurile auto învechite fac Republica Moldova una dintre cele mai energointensive ţări în comparaţie cu ţările din spaţiul european. Totuşi, în ultimii ani se observă o uşoară diminuare a intensităţii energetice, influenţată de investiţiile în măsuri de eficienţă energetică în toate sectoarele economiei naţionale, inclusiv în cel industrial, precum şi de sporirea valorii adăugate brute rezultate din sectorul serviciilor (sectorul IT etc.). Astfel, în figura 2 este prezentată evoluţia intensităţii energiei primare şi finale pentru ultimii ani.

Figura 2. Evoluţia intensităţii energetice a Republicii Moldova

Secţiunea 2.3

Economii de energie primară

10. Evaluarea economiilor de energie primară aferente sectorului energetic (transformări, distribuţia şi transportul energiei) a fost asigurată prin aplicarea metodei bottom-up, în baza informaţiilor oferite de către operatorii ce activează în domeniul energetic, precum şi prin aplicarea metodei top-down, în condiţiile în care informaţia primară nu este disponibilă. Datele respective sînt prezentate în tabelul 3.

Notă: Estimarea economiilor de energie prin metoda “de sus în jos” a avut la bază rapoartele de activitate ale Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică

11. În tabelul 4 este prezentată estimarea economiilor de energie primară prin conversia economiilor de energie finală, obţinute prin aplicarea factorilor de conversie stabiliţi de normativul în construcţii NCM M.01.02:2016 “Performanţa energetică a clădirilor. Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor”, valabile pentru sectorul construcţiilor/clădirilor, atît rezidenţiale, cît şi publice.

12. Valoarea sumară a economiilor de energie primară pentru perioada analizată este prezentată în tabelul 5.

Secţiunea 2.4

Inventarierea obiectivelor de promovare a dezvoltării durabile

13. Documentele de planificare strategică ale Republicii Moldova stabilesc diferite obiective cu privire la schimbările climatice, exprimate, de regulă, în procente sau în valori absolute. Tabelul 6 prezintă obiectivele cu privire la eficienţa energetică ce ţin de perioada 2014-2020.

Secţiunea 2.5

Stabilirea obiectivelor sectoriale în domeniul eficienţei energetice

14. Ministerul Economiei şi Infrastructurii a promovat în anul 2018 Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, care transpune în totalitate Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică. La etapa elaborării proiectului de lege, Biroul Naţional de Statistică a publicat balanţa energetică revizuită pe perioada anilor 2010-2016, care a avut impact şi asupra obiectivelor naţionale de eficienţă energetică stabilite în legea prenotată, în special datorită revizuirii consumului de biomasă în gospodăriile casnice.

15. Art.30 alin.(1) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică stabileşte obiectivele naţionale în domeniul eficienţei energetice pentru anul 2020 la nivelul ce nu va depăşi consumul de energie finală în valoare de 2796 mii tone echivalent petrol (ktep) sau de energie primară în valoare de 2968 ktep. Figura 3 prezintă viziunea Guvernului asupra consumului de energie pînă în anul 2020, stabilită în conformitate cu Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică.

Figura 3. Prognozele consumului primar şi final de energie pînă în anul 2020

16. Avînd în vedere faptul că un plan de acţiuni în domeniul eficienţei energetice stabileşte un cadru de măsuri ce urmează a fi întreprinse în limitele unui interval de 3 ani, tabelul 7 prezintă ţintele naţionale de eficienţă energetică pînă în anul 2021, precum şi dinamica aferentă mai multor indicatori specifici pentru intervalul 2016-2020.

Notă: Cadrul normativ al Republicii Moldova nu stabileşte obiective în ceea ce priveşte reducerea intensităţii primare sau finale a energiei, aceşti indicatori fiind doar monitorizaţi de Ministerul Economiei şi Infrastructurii şi Agenţia pentru Eficienţă Energetică. Valoarea obiectivelor pentru anul 2021, în lipsa unor valori stabilite de strategiile naţionale, a fost obţinută prin extrapolarea obiectivelor existente stabilite pentru anul 2020

Subsecţiunea 2.5.1

Schema de obligaţii de eficienţa energetică şi alte măsuri de politică în domeniul eficienţei energetice

17. În vederea implementării Legii nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, Ministerul Economiei şi Infrastructurii a iniţiat elaborarea actelor normative secundare necesare, inclusiv a Programului privind implementarea schemei de obligaţii în domeniul eficienţei energetice. Tabelul 8 reprezintă rezultatul calculelor efectuate pentru a evalua obiectivul de economisire a energiei care urmează a fi atins în perioada 2019-2021.

Notă: Obiectivul pentru anul 2021 ar urma a fi stabilit după transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor amendamentului adus de Comisia Europeană la Directiva 2012/27/UE cu privire la eficienţa energetică

18. Avînd în vedere prevederea de la art.8 alin.(5) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, obiectivul calculat în conformitate cu modalitatea descrisă în tabelul 8 şi care corespunde unei valori de 12,227 ktep poate fi redus cu 25% din contul economiilor de energie generate ca urmare a dezvoltării infrastructurii eficiente de alimentare cu energie termică şi a acţiunilor individuale noi, puse în aplicare începînd cu 31 decembrie 2008, după cum au fost prezentate în tabelele 2 şi 7. Astfel, făcînd uz de prevederile art.4 lit.a) şi b) din legea prenotată, obiectivul stabilit pentru instrumentul “schema de obligaţii de eficienţă energetică” pentru anii 2019-2020 constituie 9,17 ktep/an.

19. Ţinînd cont de prevederile art.8 alin.(15) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, conform cărora Guvernul poate decide, în baza propunerii organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul energeticii, cu privire la utilizarea schemei de obligaţii, alte măsuri de politică în domeniul eficienţei energetice sau aplicarea combinată a acestora, cu scopul de a reduce la maxim impactul schemei de obligaţii asupra tarifelor la consumatorii finali, precum şi avînd în vedere existenţa la zi a proiectelor de eficienţă energetică finanţate de către partenerii de dezvoltare şi din sursele bugetare, economiile de energie menţionate la pct.17 urmează a fi atinse din contul altor măsuri de politică în domeniul eficienţei energetice, după cum este indicat în tabelul 9.

20. În vederea realizării economiilor de energie estimate şi prezentate în tabelul 8, în tabelul 9 se prezintă modalitatea de atingere a obiectivului stabilit.

21. Detalierea modalităţii de implementare a schemei de obligaţii de eficienţă energetică (în continuare – SOEE), precum şi a altor măsuri de politici menite să reducă din obiectivul stabilit faţă de SOEE va fi prezentată în Programul privind implementarea schemei de obligaţii în domeniul eficienţei energetice în perioada 2019-2020, care va include:

1) listarea părţilor obligate, definite în conformitate cu prevederile Legii nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, cărora li se va impune obligaţia de a achita contribuţii necesare pentru realizarea măsurilor de eficienţă energetică, şi care include circa 46 de întreprinderi, inclusiv 2 operatori ai sistemelor de distribuţie a energiei electrice, 13 operatori ai sistemelor de distribuţie a gazelor naturale şi 31 de importatori de produse petroliere (benzină, motorină şi gaze lichefiate);

2) modalitatea de implementare a măsurilor de eficienţă energetică de către Agenţia pentru Eficienţă Energetică în vederea atingerii obiectivului absolut stabilit pentru SOEE;

3) sectoarele economiei naţionale ce urmează a fi sprijinite financiar de către instrumentele financiare gestionate de către Agenţia pentru Eficienţă Energetică, prioritate fiind acordată clădirilor din sectorul public;

4) tipul măsurilor de eficienţă energetică ce urmează a fi implementate, prioritate fiind acordată renovărilor majore (intervenţii la anvelopa clădirii, iar dacă este justificată, inclusiv asupra sistemelor de ventilare şi condiţionare). Totodată, se va ţine cont de durata de viaţă a tehnologiilor ce urmează a fi utilizate;

5) estimări cu privire la impactul măsurilor de eficienţă energetică, stabilite conform modalităţii de jos în sus (ex-ante).

22. Agenţia pentru Eficienţă Energetică raportează, în conformitate cu art.8 alin.(16) din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, pînă la data de 31 mai a fiecărui an, cu privire la aplicarea schemei de obligaţii pentru anul calendaristic precedent.

Subsecţiunea 2.5.2

Clădirile deţinute şi/sau ocupate de autorităţile publice centrale

23. În vederea punerii în aplicare a prevederilor art.14 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, Ministerul Economiei şi Infrastructurii a iniţiat elaborarea Programului cu privire la implementarea obligaţiei privind renovarea clădirilor autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate, optînd pentru renovarea majoră a clădirilor publice. În acelaşi timp, un spectru larg de măsuri alternative, cum ar fi campaniile de conştientizare, achiziţiile publice durabile etc., rămîn la dispoziţia Guvernului pentru generarea de economii suplimentare.

24. În vederea elaborării Programului menţionat la pct.23, Ministerul Economiei şi Infrastructurii a desfăşurat o inventariere a stocului de clădiri (cu suprafaţa utilă de peste 250 m²) închiriate sau ocupate de autorităţile publice centrale. Ca rezultat, a fost elaborată o listă finală care conţine un număr de 215 clădiri, cu o suprafaţă totală de 425,156 m².

25. Obligaţia de a renova 1%/an din stocul de clădiri publice identificate şi selectate în cadrul acestui exerciţiu este egal cu 4,251 m², ceea ce va necesita o investiţie evaluată la aproximativ 37,9 mil. de lei, generînd aproximativ 59,75 tep de economii de energie anual. Auditurile energetice care urmează a fi efectuate în această privinţă vor furniza date mai exacte în ceea ce priveşte efortul investiţional necesar şi impactul acestuia.

Subsecţiunea 2.5.3

Obiectivele de energie primară

26. Obiectivele de energie primară stabilite pînă în anul 2020, atît pentru componenta pierderi la transport şi distribuţie, cît şi în sectorul de transformări, sînt prezentate în tabelul 10.

Secţiunea 2.6

Principalele caracteristici ale Planului de acţiuni

27. Prezentul Plan de acţiuni prevede întreprinderea unui şir de paşi ce ar permite punerea în aplicare a prevederilor cadrului normativ sectorial şi, în condiţiile disponibilităţii unui suport financiar adecvat, asigurarea atingerii obiectivelor naţionale stabilite pentru domeniul eficienţei energetice. Respectivele măsuri prevăd:

1) elaborarea şi definitivarea cadrului normativ şi de reglementare necesar, inclusiv a legislaţiei secundare aferente eficienţei energetice, performanţei energetice a clădirilor, şi anume a metodologiei de calcul cuprinzătoare a performanţei energetice, stabilirea cerinţelor minime de performanţă energetică etc.;

2) consolidarea capacităţilor instituţionale de planificare şi implementare a politicilor la nivel local, inclusiv de elaborare şi monitorizare a proiectelor de finanţare a eficienţei energetice;

3) mobilizarea resurselor financiare necesare pentru susţinerea proiectelor şi măsurilor de eficientizare a consumului în toate sectoarele economiei naţionale;

4) îmbunătăţirea procesului de culegere periodică, de prezentare şi analiză a datelor în vederea susţinerii procesului decizional şi elaborării unor politici eficiente.

5) dezvoltarea pieţei de servicii energetice prin aplicarea contractelor de performanţă energetică (în continuare – CPE) şi dezvoltarea companiilor de servicii energetice (în continuare – companii ESCO), precum şi demonstrarea rolului exemplar al autorităţilor/ instituţiilor publice;

6) restructurarea sistemului de transporturi, de iluminare publică şi de alimentare cu apă potabilă şi evacuare a apelor uzate, care reprezintă îndeplinirea intenţiilor declarate/strategiilor elaborate/proiectelor întocmite, dar care nu beneficiază de o dezvoltare suficient de rapidă, care să genereze rezultate tangibile în termeni de economii de energie;

7) creşterea importanţei instruirilor şi informării în domeniile relevante, creşterea capacităţilor de formare profesională a specialiştilor în domeniul eficienţei energetice prin centrele de formare continuă ale instituţiilor de pregătire a cadrelor (auditori energetici, evaluatori energetici, instalatori, inspectori etc.), cu dezvoltarea competenţelor şi a aptitudinilor necesare, precum şi sensibilizarea publicului cu privire la beneficiile economisirii energiei.

28. După evaluarea rezultatelor primului şi celui de-al doilea plan naţional de acţiuni în domeniul eficienţei energetice şi estimarea cost-eficienţei măsurilor planificate şi a disponibilităţii fondurilor şi resurselor financiare, au fost scoase în evidenţă un şir de măsuri şi activităţi care trebuie realizate în perioada următoare, după cum este prezentat în capitolul III.

Subsecţiunea 2.6.1

Lista măsurilor individuale planificate pentru perioada 2019-2021

29. Lista măsurilor şi programelor de reducere a consumului de energie propuse pentru prezentul Plan de acţiuni, ce ar contribui la atingerea obiectivelor Legii nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică pe perioada 2019-2021, distribuite pe sectoare şi dezvoltate în detaliu, este prezentată în capitolul III. Detalii despre acoperirea financiară a măsurilor propuse spre realizare, precum şi modul în care resursele urmează a fi distribuite pe ani sînt prezentate în capitolul IV.

Capitolul III

MĂSURILE DE REDUCERE A CONSUMULUI PRIMAR

ŞI FINAL DE ENERGIE ÎN ANII 2019-2021

Secţiunea 3.1

Măsuri orizontale

30. Măsurile orizontale includ măsuri noi prevăzute de Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică, precum şi alte activităţi de pregătire a studiilor, de elaborare a cadrului normativ, de instruire şi formare, care influenţează diverse sectoare din economia naţională prin promovarea eficienţei energetice.

31. Totalitatea măsurilor individuale orizontale stabilite pentru perioada 2019-2021 sînt prezentate în tabelul 11.

32. Măsurile de consolidare a capacităţilor managerilor energetici raionali şi ale managerilor energetici europeni pentru perioada 2019-2021 sînt prezentate în tabelul 12.

33. Măsura cu privire la evaluarea potenţialului naţional de eficienţă energetică este prezentată în tabelul 13.

34. Măsura privind elaborarea şi aprobarea cadrului juridic secundar aferent Legii nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică este prezentată în tabelul 14.

35. Măsura privind implementarea instrumentului de monitorizare şi verificare a economiilor de energie este prezentată în tabelul 15.

36. Măsura privind promovarea contractelor de performanţă energetică (CPE) şi a companiilor de servicii energetice (ESCO) este prezentată în tabelul 16.

37. Măsura de eficienţă energetică privind instruirea şi formarea, inclusiv programe de consultanţă în domeniul energetic, activităţi de sensibilizare, este prezentată în tabelul 17.

38. Măsura privind elaborarea auditurilor energetice de către companiile mari este prezentată în tabelul 18.

39. Măsura privind evaluarea potenţialului de eficienţă energetică al reţelelor electrice de către operatorii de sistem din domeniul electroenergetic este prezentată în tabelul 19.

40. Măsura privind evaluarea potenţialului de eficienţă energetică al reţelelor de gaze naturale de către operatorii de sistem din domeniul electroenergetic este prezentată în tabelul 20.

Secţiunea 3.2

Măsuri în sectorul construcţiilor

41. Măsurile din sectorul construcţiilor includ măsuri generale, focusate preponderent pe clădirile rezidenţiale, care implică elaborarea/perfecţionarea bazei normative din sector, codurile şi normativele în domeniul construcţiilor etc. şi alte măsuri asociate cu economii de energie. Sumarul informaţiilor privind măsurile este prezentat în tabelul 21.

42. Măsura privind elaborarea cadrului normativ cu privire la performanţa energetică a clădirilor este prezentată în tabelul 22.

43. Măsurile de îmbunătăţire a eficienţei energetice în clădirile rezidenţiale sînt prezentate în tabelul 23.

Secţiunea 3.3

Măsuri în sectorul public

44. Măsurile din sectorul public includ măsuri în diverse subsectoare, cum ar fi clădirile publice, iluminatul stradal, infrastructura de alimentare cu apă. Sumarul informaţiilor privind măsurile respective este prezentat în tabelul 24. Măsurile pentru transportul public sînt descrise în secţiunea dedicată sectorului de mobilitate/transporturi.

45. Măsura privind îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul construcţiilor publice este prezentată în tabelul 25.

46. Măsura de eficientizare energetică a iluminatului public stradal este prezentată în tabelul 26.

47. Măsurile privind îmbunătăţirea eficienţei energetice în cadrul serviciilor municipale/regionale de alimentare cu apă şi evacuare a apelor uzate sînt prezentate în tabelul 27.

Secţiunea 3.4

Măsuri în sectorul industrial şi al întreprinderilor mici şi mijlocii

48. Sumarul informaţiilor privind măsurile din sectorul industrial şi al întreprinderilor mici şi mijlocii este prezentat în tabelul 28.

49. Măsura de eficienţă energetică privind modernizarea sectorului industrial este prezentată în tabelul 29.

50. Măsura de sporire a eficienţei energetice în sectorul industrial prin introducerea managementului energetic şi a celor mai bune practici în industrie este prezentată în tabelul 30.

Secţiunea 3.5

Măsuri în sectorul de mobilitate

51. Măsurile din sectorul de mobilitate includ diverse acţiuni realizate în transportul public, acoperind şi utilizarea individuală a vehiculelor, fiind prezentate în tabelul 31.

52. Măsurile şi politicile de eficienţă energetică în sectorul de mobilitate sînt prezentate în tabelul 32.

53. Măsura de sporire a eficienţei energetice a sectorului de mobilitate prin promovarea utilizării vehiculelor electrice este prezentată în tabelul 33.

Secţiunea 3.6

Măsuri în sectorul energetic

54. Măsurile din sectorul energetic includ măsurile prevăzute pentru diverse subsectoare, cum ar fi cel al energiei termice, electroenergetic şi de infrastructură. Aceste măsuri nu contribuie la realizarea economiilor de energie stabilite de Directiva 2006/32/CE privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice în termeni de economii de energie finală, cu toate acestea, măsurile îmbunătăţesc semnificativ indicatorii privind consumul de energie primară (tabelul 34).

55. Măsura de îmbunătăţire a performanţei energetice a sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică este prezentată în tabelul 35.

56. Măsura privind îmbunătăţirea performanţei transportului şi distribuţiei energiei electrice şi gazelor naturale este prezentată în tabelul 36.

57. Măsura de eficienţă energetică privind îmbunătăţirea aspectelor aferente contorizării şi facturării consumului de energie electrică, energie termică şi gaze naturale.

58. Măsura de eficienţă energetică privind actualizarea analizei de evaluare cuprinzătoare a potenţialului pentru aplicarea cogenerării de înaltă eficienţă şi a termoficării şi răcirii centralizate eficient este prezentată în tabelul 38.

Secţiunea 3.7

Sumarul economiilor globale aşteptate de energie primară şi finală

59. Sumarul economiilor de energie finală este prezentat în tabelul 39. Pentru efectuarea calculelor a fost aplicată metodologia bottom-up (ex-ante).

Capitolul IV

INVENTARIEREA NORMELOR JURIDICE

DE PROMOVARE A EFICIENŢEI ENERGETICE

60. Pornind de la angajamentele asumate faţă de Comunitatea Energetică, a fost realizat un progres semnificativ de transpunere în legislaţia naţională a acquis-ului Comunităţii Energetice.

Capitolul V

FINANŢAREA MĂSURILOR DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ

61. Toate detaliile necesare cu privire la instrumentele disponibile de finanţare sînt prezentate în subcapitolul de mai jos, sumarul include informaţii despre sursele de finanţare disponibile şi preconizate pentru sectorul de eficienţă energetică.