Hotărâre nr. 709 din 23.09.2020

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Avizului la proiectul de lege

pentru modificarea Codului fiscal nr.1163/1997

nr. 709  din  23.09.2020

 (în vigoare 25.09.2020) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 241-245 art. 839 din 25.09.2020

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul la proiectul de lege pentru modificarea Codului fiscal nr.1163/1997.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.709/2020

AVIZ

la proiectul de lege pentru modificarea

 Codului fiscal nr.1163/1997

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea Codului fiscal nr.1163/1997, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.277 din 26 iunie 2020) de către domnul Vladimir Bolea, deputat în Parlament, şi comunică următoarele.

În conformitate cu nota informativă, proiectul nominalizat presupune implementarea procedurii taxării inverse pentru livrarea de cereale şi plante tehnice, inclusiv seminţe oleaginoase şi sfeclă de zahăr, potrivit căreia beneficiarul devine persoana obligată să achite TVA la buget pentru achiziţia bunurilor respective pe teritoriul Republicii Moldova. Potrivit autorului, scopul proiectului este contracararea evaziunii fiscale, susţinerea agenţilor economici de bună-credinţă, asigurarea echităţii subiecţilor impozabili.

Conform prevederilor art.1 alin.(2) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, principiul sistemului comun privind TVA presupune aplicarea asupra bunurilor şi serviciilor a unei taxe generale de consum exact proporţională cu preţul bunurilor şi serviciilor, indiferent de numărul de operaţiuni care au loc în procesul de producţie şi de distribuţie anterior etapei în care este percepută taxa.

În conformitate cu Directiva menţionată, un sistem privind TVA atinge cel mai înalt grad de simplitate şi neutralitate atunci când taxa este percepută într-un mod cât mai general posibil şi atunci când sfera sa de aplicare acoperă toate etapele producţiei şi distribuţiei, precum şi prestarea de servicii.

Regula de bază pentru funcţionarea sistemului TVA este plata acestui impozit de către un contribuabil (producător de bunuri sau prestator de servicii înregistrat ca plătitor de TVA) care efectuează tranzacţii supuse impozitării. Respectiv, vânzătorul care furnizează bunuri sau prestează servicii colectează suma TVA de la cumpărător şi o virează la bugetul de stat.

Astfel, se constată că mecanismul taxării inverse reprezintă o excepţie de la regula generală de funcţionare a sistemului TVA, care presupune transferarea obligaţiei de plată a impozitului de la vânzător către beneficiarul tranzacţiei. Într-o astfel de situaţie, vânzătorul care livrează bunuri sau prestează servicii colectează de la cumpărător numai contravaloarea produselor livrate (fără TVA).

Totodată, menţionăm că motivul introducerii acestui mecanism în cadrul Uniunii Europene constă în necesitatea combaterii evaziunii fiscale, care se manifestă, în special, prin fenomenul fraudei de tip carusel.

În contextul celor sus-menţionate, proiectul propus a fost supus discuţiei pe platforma Ministerului Finanţelor, în cadrul şedinţei Grupului de lucru responsabil de implicaţiile TVA în agricultură, instituit prin Ordin al Ministerului Finanţelor nr.34/2020, care a avut loc la data de 13 august 2020.

Subiectul a fost sistematizat prin prisma unor exemple concrete oferite de către Ministerul Finanţelor, fiind, totodată, descris şi prezentat detaliat de către autorul proiectului.

Astfel, inclusiv prin prisma opiniilor expuse de către participanţii în cadrul şedinţei menţionate, se constată că abordarea propusă prin intermediul proiectului este una complexă, care implică necesitatea realizării unor analize comprehensive, de comun cu toate părţile interesate, în contextul în care ar implica o modificare profundă şi conceptuală a sistemului actual de impunere cu TVA a livrărilor impozabile.

De asemenea, remarcăm că implementarea mecanismului taxării inverse asupra livrării de cereale şi plante tehnice, inclusiv seminţe oleaginoase şi sfeclă de zahăr, poate genera consecinţe negative asupra lichidităţilor agenţilor economici producători, în contextul în care aceştia nu vor putea deduce suma TVA aferentă livrării efectuate. Astfel, se vor majora trecerile în cont aferente TVA ale furnizorilor respectivi.

Concomitent, mecanismul nominalizat poate genera consecinţe negative şi asupra veniturilor acumulate la bugetul public naţional din TVA, în contextul în care plata taxei respective este amânată pe măsura trecerii obligaţiei de achitare a acesteia de la o verigă la alta pe lanţul valoric până la beneficiarul final.

Respectiv, în vederea asigurării unei abordări ample a subiectului vizat şi în scopul adoptării unor decizii optime de îmbunătăţire a normelor privind aplicarea regimului TVA în agricultură, considerăm judicios implementarea mecanismului propus doar după soluţionarea, în mod treptat, a constrângerii actuale ce vizează diminuarea sumei TVA acumulate în cont a producătorilor agricoli.

În acest sens, precizăm că oportunitatea implementării mecanismului taxării inverse cu TVA la livrarea produselor agricole reprezintă o prerogativă pe termen mediu, care necesită a fi însoţită de analize şi concluzii pertinente.

Adiţional, luând în considerare faptul că proiectul inserează reglementări cu impact asupra activităţii de întreprinzător, precum şi asupra bugetului de stat, evocăm necesitatea elaborării analizei impactului de reglementare, astfel precum dispune art.25 alin.(2) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative şi art.13 din Legea nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.

Mai mult decât atât, iniţiativa privind introducerea taxării inverse asupra livrării de cereale şi plante tehnice, inclusiv seminţe oleaginoase şi sfeclă de zahăr, necesită a fi formulată în baza unor studii de cercetare şi analize, în scopul fundamentării necesităţii elaborării actului normativ. Studiile de cercetare se efectuează pentru cunoaşterea temeinică a realităţilor social-economice ce urmează a fi reglementate, a cadrului normativ relevant, a reglementărilor similare în legislaţia altor state, inclusiv a ţărilor Uniunii Europene.

În contextul celor expuse supra, la etapa actuală, iniţiativa legislativă nu se susţine.

Totodată, relevăm că susţinerea sectorului agricol reprezintă o prioritate de bază pentru Guvern.

Respectiv, Guvernul va identifica, va analiza şi va propune măsuri suplimentare de susţinere în limita spaţiului fiscal disponibil.