Hotărâre nr. 720 din 12.11.2025
pentru aprobarea mecanismelor şi metodologiei aplicabile în procedura de azil (mecanismul de acordare a condiţiilor materiale de primire acordate solicitanţilor de azil, metodologia de estimare a costurilor pentru condiţiile materiale de primire, precum şi mecanismul de aplicare a conceptului de ţară de origine/terţă sigură)
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Â R E
pentru aprobarea mecanismelor şi metodologiei aplicabile în procedura
de azil (mecanismul de acordare a condiţiilor materiale de primire
acordate solicitanţilor de azil, metodologia de estimare a costurilor
pentru condiţiile materiale de primire, precum şi mecanismul
de aplicare a conceptului de ţară de origine/terţă sigură)
nr. 720 din 12.11.2025
(în vigoare 01.01.2026)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 573-575 art. 737 din 20.11.2025
* * *
|
Actul urmează a fi modificat de: |
În vigoare |
| - Hotărîrea nr.320 din 17.06.2026 Se modifică şi se completează |
01.01.2027 |
UE
În temeiul art.281 alin.(2), art.631 alin.(1) şi art.632 alin. (1) din Legea nr.270/2008 privind azilul în Republica Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.53-54, art.145), cu modificările ulterioare, Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă:
1.1. Mecanismul privind acordarea condiţiilor materiale de primire acordate solicitanţilor de azil, conform anexei nr.1;
1.2. Metodologia de estimare a costurilor pentru condiţiile materiale de primire acordate solicitanţilor de azil, conform anexei nr.2;
1.3. Mecanismul de stabilire şi aplicare a conceptelor de ţară de origine sigură şi de ţară terţă sigură, lista ţărilor de origine sigure şi a ţărilor terţe sigure, conform anexei nr.3.
2. Realizarea prevederilor prezentei hotărâri se va efectua din contul bugetului de stat anual, al bugetului Inspectoratului General pentru Migraţie al Ministerului Afacerilor Interne, precum şi din alte surse prevăzute de legislaţie.
3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la 1 ianuarie 2026.
| PRIM-MINISTRU | Alexandru MUNTEANU |
| Contrasemnează: | |
| Ministrul afacerilor interne | Daniella Misail-Nichitin |
| Nr.720. Chişinău, 12 noiembrie 2025. | |
Anexa nr.1
la Hotărârea Guvernului nr.720/2025
MECANISM
privind acordarea condiţiilor materiale de primire
acordate solicitanţilor de azil
Prezentul Mecanism transpune parţial (transpune art.17 alin.(2), (3) şi (4), art.18 alin.(8) şi (9), art.20 alin.(2)-(6)) Directiva 2013/33/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanţilor de protecţie internaţională (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 180 din 29 iunie 2013, CELEX: 32013L0033.
I. CONDIŢIILE MATERIALE DE PRIMIRE
1. Solicitantul de azil care nu dispune de mijloace de întreţinere beneficiază, la cerere, de cazare în Centrul de cazare al Inspectoratului General pentru Migraţie (în continuare ‒ Centru), de hrană, de îmbrăcăminte, precum şi de alte facilităţi materiale, inclusiv cheltuieli pentru transportul public, cheltuieli pentru produse de igienă personală, în limitele sumelor calculate prin Metodologia de estimare a costurilor pentru condiţiile materiale de primire acordate solicitanţilor de azil.
2. Inspectoratul General pentru Migraţie informează solicitantul de azil, în special pe cei cu necesităţi speciale, despre posibilitatea depunerii cererii pentru acordarea condiţiilor materiale de primire şi despre disponibilitatea asistenţei necesare.
3. Solicitantul de azil cazat în Centru beneficiază, conform prevederilor art.281 din Legea nr.270/2008 privind azilul în Republica Moldova (în continuare ‒ Legea nr.270/2008), de o plată lunară pentru hrană zilnică, în limitele unor plafoane calorice, care constituie norme de hrană, după cum urmează:
3.1. 2733,9 Kcal – pentru solicitantul de azil de sex masculin, apt de muncă;
3.2. 2330,4 Kcal – pentru solicitanta de azil de sex femeie, aptă de muncă;
3.3. 2518,6 Kcal – pentru solicitanta de azil însărcinată;
3.4. 2054,8 Kcal – pentru solicitantul de azil peste limita vârstei de pensionare;
3.5. 583,7 Kcal – pentru copilul cu vârsta de până la 1 an, care se află împreună cu unul sau cu ambii părinţi solicitanţi de azil;
3.6. 1702,1 Kcal – pentru copilul cu vârsta între 1 şi 7 ani, care se află împreună cu unul sau cu ambii părinţi solicitanţi de azil;
3.7. 2298,2 Kcal – pentru copilul cu vârsta între 7 şi 18 ani, care se află împreună cu unul sau cu ambii părinţi solicitanţi de azil.
4. Costurile se ajustează anual, utilizând indicatori oficiali precum indicele mediu anual al preţurilor de consum şi mărimea minimului de existenţă. Ajustarea este esenţială pentru a răspunde evoluţiilor economice şi pentru a menţine nivelul de sprijin acordat solicitanţilor de azil, astfel încât acesta să asigure acoperirea nevoilor esenţiale (cazare, hrană, îmbrăcăminte, igienă).
5. La momentul depunerii cererii de acordare a condiţiilor materiale de primire, precum şi ori de câte ori este necesar, Inspectoratul General pentru Migraţie analizează, în mod individual, acordarea condiţiilor materiale de primire în funcţie de mijloacele materiale şi financiare deţinute de solicitant, precum şi de necesităţile speciale ale acestuia. Inspectoratul General pentru Migraţie analizează lunar situaţia solicitantului de azil.
6. În cazul în care Inspectoratul General pentru Migraţie constată că solicitantul de azil dispune de mijloace materiale suficiente pentru acoperirea nevoilor esenţiale (cazare, hrană, îmbrăcăminte, igienă) şi poate contribui la acoperirea costurilor aferente condiţiilor materiale de primire, acordarea condiţiilor materiale de primire se refuză prin emiterea unei decizii motivate.
7. În cazul depunerii unei noi cereri de azil în temeiul art.79 din Legea nr.270/2008, Inspectoratul General pentru Migraţie refuză acordarea condiţiilor materiale de primire până la emiterea deciziei de acordare a accesului la o nouă procedură de azil.
8. Suportul acordat solicitanţilor de azil de către organizaţiile necomerciale naţionale sau internaţionale, constând în cazare, hrană, îmbrăcăminte, produse de igienă ori alte servicii esenţiale, constituie parte a condiţiilor materiale de primire, cu respectarea standardelor minime stabilite prin prezenta hotărâre.
9. Inspectoratul General pentru Migraţie colaborează cu organizaţiile menţionate la pct.8 în vederea coordonării şi monitorizării suportului acordat, pe baza notificărilor transmise de către acestea printr-un mecanism stabilit de comun acord.
10. Evidenţa solicitanţilor de azil care beneficiază de condiţiile materiale de primire se realizează prin introducerea informaţiilor aferente în Sistemul informaţional “Migraţie”, care include date privind identitatea persoanei şi datele biometrice ale acesteia: imaginea facială digitală, amprentele digitale şi semnătura personală a solicitantului cu vârsta de peste 14 ani.
Concomitent, se întocmesc dosare personale ce conţin documente şi alte informaţii relevante ce nu pot fi stocate în Sistemul informaţional “Migraţie”. Modul de evidenţă, de gestionare şi de păstrare a acestor dosare se stabileşte prin ordin al şefului Inspectoratului General pentru Migraţie.
II. LIMITAREA SAU RETRAGEREA
CONDIŢIILOR MATERIALE DE PRIMIRE
11. Inspectoratul General pentru Migraţie limitează sau retrage condiţiile materiale de primire acordate solicitanţilor de azil, în conformitate cu prevederile art.4 lit.h) din Legea nr.270/2008, în următoarele cazuri:
11.1. solicitantul de azil părăseşte locul de reşedinţă stabilit de către autoritatea competentă fără să informeze, în prealabil, administraţia Centrului;
11.2. solicitantul de azil nu respectă obligaţia de a se prezenta la sediile Direcţiilor regionale ale Inspectoratului General pentru Migraţie pentru furnizarea informaţiilor sau nu se prezintă la programările stabilite în scopul soluţionării cererii de azil, care i-au fost aduse la cunoştinţă, inclusiv pentru prelungirea termenului de valabilitate a documentului de identitate temporar al solicitantului de azil, cu excepţia cazurilor în care absenţa este determinată de motive întemeiate;
11.3. solicitantul de azil comite încălcări grave sau repetate ale reglementărilor interne ale Centrului;
11.4. solicitantul de azil a ascuns faptul că deţine mijloace materiale necesare pentru acoperirea nevoilor esenţiale (cazare, hrană, îmbrăcăminte, igienă) şi a beneficiat în mod necorespunzător de condiţiile materiale de primire;
11.5. solicitantul de azil este încadrat în câmpul muncii sau nu a depus cererea de azil de îndată ce a avut posibilitatea după sosirea pe teritoriul Republicii Moldova, cu excepţia cazurilor în care întârzierea este determinată de motive întemeiate.
[Pct.11 completat prin Hot.Guv. nr.319 din 17.06.2026, în vigoare 30.06.2026]
12. În cazurile prevăzute la subpct.11.1 şi 11.2, atunci când solicitantul de azil este depistat în afara Centrului sau se prezintă benevol în faţa autorităţilor competente, Inspectoratul General pentru Migraţie decide motivat cu privire la reluarea acordării tuturor condiţiilor materiale de primire de care a beneficiat anterior sau numai a unei părţi dintre acestea.
13. Decizia privind limitarea sau retragerea condiţiilor materiale de primire, în cazurile prevăzute la pct.11:
13.1. se emite în mod individual, obiectiv şi imparţial;
13.2. cuprinde motivarea în fapt şi în drept;
13.3. produce efecte de îndată ce a fost comunicată solicitantului în scris.
14. Solicitantul de azil are dreptul de a contesta decizia privind limitarea sau retragerea condiţiilor materiale de primire în conformitate cu prevederile Codului administrativ al Republicii Moldova nr.116/2018.
III. AJUTORUL MATERIAL ACORDAT PENTRU ÎNTREŢINERE
15. Ajutorul material pentru întreţinere, conform prevederilor art.281 din Legea nr.270/2008, cuprinde drepturile prevăzute la pct.1.
16. La cazarea în Centru, solicitantul de azil beneficiază de servicii de consiliere, de spaţii de recreere, de spaţii destinate dezvoltării personale, facilităţi pentru igiena personală, spălarea lenjeriei şi a îmbrăcămintei, precum şi de condiţii pentru pregătirea şi servirea hranei, în conformitate cu prevederile Regulamentului Centrului de cazare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1023/2012.
17. Drepturile de acces la hrană şi la alte necesităţi, prevăzute la pct.1 şi 3, se acordă solicitantului de azil, la cerere, prin plata lunară, în numerar, a sumelor stabilite pentru luna următoare.
18. Cererile privind acordarea condiţiilor materiale de primire, semnate şi depuse de către solicitanţii de azil, se examinează în decurs de şapte zile lucrătoare.
[Pct.18 modificat prin Hot.Guv. nr.319 din 17.06.2026, în vigoare 30.06.2026]
19. În cazul în care procedura de azil s-a finalizat, sumele achitate solicitantului de azil pentru luna curentă nu se recuperează.
20. Solicitanţii de azil a căror cerere se examinează în procedură rapidă şi care nu dispun de mijloace de întreţinere beneficiază, la cerere, de condiţii materiale de primire până la emiterea deciziei asupra cererii de azil.
21. Prin durata acordării condiţiilor materiale de primire se înţelege perioada cuprinsă între data solicitării condiţiilor materiale şi data finalizării procedurii de azil, conform prevederilor art.58 din Legea nr.270/2008.
IV. CAZAREA SOLICITANŢILOR DE AZIL CA PARTE
A CONDIŢIILOR MATERIALE DE PRIMIRE
22. Solicitanţii de azil beneficiază de cazare în Centru, creat în temeiul art.7 alin.(1) din Legea nr.270/2008, care funcţionează conform prevederilor Legii nr.75/2015 cu privire la locuinţe şi constituie parte a condiţiilor materiale de primire.
23. La cazarea în Centru, Inspectoratul General pentru Migraţie ţine cont, în limitele posibilităţilor, de menţinerea unităţii familiale. Măsurile întreprinse în acest sens se dispun cu acordul solicitanţilor de azil, cu excepţia cazurilor în care a fost dispusă una dintre măsurile prevăzute la art.641 lit.b) şi c) şi art.643 din Legea nr.270/2008, cazuri în care acordul persoanei nu este necesar.
24. Inspectoratul General pentru Migraţie se asigură, în măsura posibilităţii, că solicitanţii de azil adulţi cu nevoi speciale de primire sunt cazaţi împreună cu membrii de familie apropiaţi de care depind şi care sunt de acord să fie cazaţi împreună, putând asigura îngrijirea solicitantului cu nevoi speciale.
25. La cazarea în Centru a solicitantului de azil cu necesităţi speciale, Inspectoratul General pentru Migraţie asigură adaptarea condiţiilor de cazare şi de asistenţă.
26. Inspectoratul General pentru Migraţie asigură:
26.1. protejarea vieţii de familie;
26.2. prevenirea agresiunii şi a violenţei, inclusiv violenţa bazată pe gen, violenţa în familie, violenţa sexuală şi hărţuirea, în conformitate cu prevederile Legii nr.45/2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei în familie;
26.3. respectarea demnităţii şi a integrităţii fizice şi psihice a persoanelor cazate.
27. În vederea acordării consilierii şi asistenţei juridice, Inspectoratul General pentru Migraţie asigură accesul în Centru al reprezentanţilor Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi ai organizaţiilor necomerciale naţionale sau internaţionale cu care a încheiat acorduri de cooperare.
28. În vederea bunei desfăşurări a activităţilor de consiliere, Inspectoratul General pentru Migraţie asigură reprezentanţilor organizaţiilor necomerciale naţionale sau internaţionale cu care a încheiat acorduri de cooperare spaţiul necesar în cadrul Centrului.
29. Inspectoratul General pentru Migraţie informează solicitanţii de azil despre posibilitatea de a beneficia de consiliere şi asistenţă juridică din partea reprezentanţilor Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi ai organizaţiilor necomerciale naţionale sau internaţionale cu care a încheiat acorduri de cooperare.
30. Inspectoratul General pentru Migraţie poate implica solicitanţii de azil în desfăşurarea unor activităţi legate de funcţionarea şi întreţinerea Centrului, inclusiv contribuirea la amenajarea sau reamenajarea spaţiilor interioare şi exterioare sau acordarea de sprijin personalului Centrului. Modul de implicare a solicitanţilor de azil este stabilit în Regulamentul Centrului de cazare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1023/2012.
31. Inspectoratul General pentru Migraţie asigură pregătirea corespunzătoare a personalului Centrului, având obligaţia să respecte principiul confidenţialităţii, potrivit prevederilor legale, cu privire la orice informaţie obţinută în desfăşurarea activităţii.
V. IDENTIFICAREA ŞI ASIGURAREA GARANŢIILOR SOLICITANŢILOR
DE AZIL CU NECESITĂŢI SPECIALE
32. Identificarea solicitanţilor de azil cu necesităţi speciale, prevăzuţi la art.3 din Legea nr.270/2008, în scopul acordării asistenţei şi suportului necesar, este asigurată de către personalul desemnat al Inspectoratului General pentru Migraţie în conformitate cu atribuţiile de serviciu şi cu genul de activitate profesională.
33. Identificarea solicitanţilor de azil cu necesităţi speciale se realizează pe baza următoarelor criterii:
33.1. vârsta;
33.2. sexul;
33.3. situaţia familială;
33.4. indicii fizice;
33.5. indicii psihosociale;
33.6. indicii situaţionale.
34. În vederea identificării solicitantului de azil ca persoană cu necesităţi speciale, conform art.3 din Legea nr.270/2008, Inspectoratul General pentru Migraţie poate solicita efectuarea unui examen medical sau a unei expertize, după caz, în următoarele scopuri:
34.1. stabilirea dizabilităţilor fizice, psihosociale sau intelectuale;
34.2. identificarea tulburărilor mintale şi de comportament;
34.3. confirmarea faptului că solicitantul a fost supus torturii, violului, altor forme grave de violenţă psihologică, fizică sau sexuală, inclusiv violenţă în familie.
35. Examenul medical sau expertiza se efectuează:
35.1. la solicitarea Inspectoratului General pentru Migraţie, cu acordul solicitantului de azil, atunci când există motive rezonabile să se suspecteze vulnerabilitatea solicitantului;
35.2. la iniţiativa solicitantului de azil, pe cheltuiala proprie, dacă acesta nu este de acord cu concluziile unor examene medicale sau expertize efectuate anterior.
36. Rezultatele examenului medical sau ale expertizei sunt confidenţiale şi servesc exclusiv pentru stabilirea statutului de solicitant de azil cu necesităţi speciale şi a măsurilor de asistenţă corespunzătoare.
37. În cazul identificării persoanelor cu dizabilităţi, a persoanelor victime ale traficului de fiinţe umane, a persoanelor cu dizabilităţi psihosociale şi intelectuale, a persoanelor cu tulburări mintale şi de comportament, precum şi a persoanelor care au fost supuse torturii, violului sau altor forme grave de violenţă psihologică, fizică sau sexuală, a persoanelor victime ale violenţei în familie, în funcţie de specificul nevoii fiecărui solicitant de azil cu necesităţi speciale, Inspectoratul General pentru Migraţie sesizează şi colaborează cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, cu Ministerul Sănătăţii şi cu alte instituţii/autorităţi competente, în vederea acordării asistenţei necesare, inclusiv cazarea în centre specializate.
38. Identificarea solicitanţilor de azil cu necesităţi speciale implică sarcini precum:
38.1. crearea unei situaţii în care solicitantul de azil se simte în siguranţă şi în largul său;
38.2. menţinerea unei atitudini respectuoase;
38.3. folosirea unui limbaj accesibil;
38.4. garantarea confidenţialităţii;
38.5. intervievarea, la solicitare, de către o persoană de acelaşi sex, cu excepţiile prevăzute la art.55 alin.(41) din Legea nr.270/2008;
38.6. efectuarea unei evaluări şi stabilirea necesităţilor individuale ale solicitantului de azil, în colaborare cu alte instituţii specializate, după caz.
39. Inspectoratul General pentru Migraţie poate colabora cu organizaţii necomerciale naţionale sau internaţionale în vederea acordării suportului necesar solicitanţilor de azil cu necesităţi speciale.
40. Autorităţile competente asigură accesul la serviciile de reabilitare pentru copiii victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijenţei, exploatării şi traficului, în caz de necesitate, le acordă asistenţă şi consiliere necesară, în conformitate cu prevederile Instrucţiunilor privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea copiilor victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi traficului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.270/2014.
41. Autorităţile competente asigură accesul la serviciile de reabilitare pentru victime ale torturii, violului sau alte forme grave de violenţă psihologică, fizică sau sexuală, victime ale violenţei în familie, în caz de necesitate, le acordă asistenţă şi consiliere necesară potrivit prevederilor Legii nr.137/2016 cu privire la reabilitarea victimelor infracţiunilor.
42. Evaluarea continuă a necesităţilor speciale:
42.1. Inspectoratul General pentru Migraţie efectuează, începând cu momentul depunerii cererii de azil, o evaluare individuală a fiecărui solicitant de azil, în scopul identificării eventualelor necesităţi speciale;
42.2. evaluarea necesităţilor speciale nu se limitează doar la momentul iniţial al înregistrării cererii, ci constituie un proces continuu pe durata procedurii de azil. Inspectoratul General pentru Migraţie reevaluează situaţia solicitantului de azil ori de câte ori apar informaţii noi;
42.3. evaluarea şi reevaluarea necesităţilor speciale se realizează cu respectarea principiului confidenţialităţii, într-un mediu sigur, de către personal instruit şi, după caz, cu sprijinul unor specialişti externi;
42.4. rezultatul evaluării continue constituie temei pentru acordarea sau ajustarea măsurilor de sprijin material, psihosocial, juridic sau procedural în beneficiul solicitantului.
VI. GARANŢII PENTRU COPIII SOLICITANŢI DE AZIL
43. Toţi copiii, indiferent de statut, beneficiază de garantarea accesului la sprijin psihosocial şi la educaţie orientată spre incluziune, aceste drepturi fiind asigurate în condiţii de egalitate şi nediscriminare.
44. Cazarea copiilor solicitanţi de azil se face împreună cu membrii de familie ai acestora care îi însoţesc şi pentru întreţinere beneficiază de drepturile prevăzute la pct.1 şi 3.
45. Copiilor solicitanţi de azil neînsoţiţi li se aplică măsura de protecţie a copilului separat de părinţi, prin care se asigură condiţii adecvate pentru creşterea şi îngrijirea acestora în cadrul serviciilor sociale de plasament, potrivit prevederilor Legii nr.140/2013 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi.
46. Opinia copilului neînsoţit este luată în considerare, ţinându-se cont de vârsta lui şi de gradul lui de maturitate, dacă aceasta nu contravine intereselor lui.
Anexa nr.2
la Hotărârea Guvernului nr.720/2025
METODOLOGIE
de estimare a costurilor pentru condiţiile materiale
de primire acordate solicitanţilor de azil
I. DISPOZIŢII GENERALE
1. Metodologia de estimare a costurilor pentru condiţiile materiale de primire acordate solicitanţilor de azil (în continuare ‒ Metodologie) reglementează modul de estimare a costurilor aferente condiţiilor materiale de primire acordate solicitanţilor de azil de către Inspectoratul General pentru Migraţie (în continuare ‒ costuri), în conformitate cu competenţele acestuia stabilite prin Legea nr.270/2008 privind azilul în Republica Moldova.
2. Prezenta Metodologie stabileşte:
2.1. structura costurilor şi a cheltuielilor pentru asigurarea condiţiilor materiale de primire acordate solicitanţilor de azil;
2.2. modul de calculare şi de ajustare a costurilor.
3. În procesul de estimare a costurilor aferente condiţiilor se iau în considerare cheltuielile necesare pentru asigurarea hranei, îmbrăcăminţii şi alte cheltuieli ale solicitanţilor de azil, reprezentând inclusiv cheltuieli pentru transportul local, cheltuieli pentru produse de igienă personală.
4. Mecanismul aplicat la determinarea şi reglementarea costurilor are la bază următoarele principii:
4.1. transparenţa metodologiei ‒ estimarea costurilor se efectuează pe baza unei metodologii clare, accesibile publicului şi documentate în mod riguros, care descrie explicit ipotezele utilizate, sursele de date, modul de calcul şi eventualele marje de eroare;
4.2. dezagregarea costurilor ‒ costurile aferente condiţiilor materiale de primire acordate solicitanţilor de azil sunt detaliate cât mai granular posibil:
4.2.1. pe categorii de cheltuieli ‒ hrană, îmbrăcăminte şi alte cheltuieli, reprezentând cheltuieli pentru transportul local, cheltuieli pentru produse de igienă personală etc.;
4.2.2. pe tipuri de beneficiari ‒ adulţi, copii, femei însărcinate, persoane cu dizabilităţi sau familii, având în vedere nevoile diferenţiate ale acestora;
4.3. ajustarea costurilor ‒ includerea unui mecanism automat şi periodic de actualizare a costurilor, utilizând indicatori oficiali precum indicele mediu anual al preţurilor de consum şi mărimea minimului de existenţă;
4.4. alinierea cheltuielilor la un standard de trai decent ‒ nivelul cheltuielilor estimat per beneficiar trebuie să asigure un trai decent, în conformitate cu principiile demnităţii umane şi standardele internaţionale în materie de protecţie a refugiaţilor. Valorile de referinţă utilizate pentru estimarea costurilor sunt cel puţin comparabile cu minimul naţional de existenţă.
5. Costurile pentru condiţiile materiale de primire se calculează pe baza datelor solicitate de la Biroul Naţional de Statistică şi potrivit regulilor şi principiilor prevăzute în prezenta Metodologie. Acestea se utilizează la fundamentarea necesarului de resurse financiare în procesul de elaborare a bugetului de stat, în conformitate cu prevederile Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014.
[Pct.5 în redacţia Hot.Guv. nr.319 din 17.06.2026, în vigoare 30.06.2026]
51. Actualizarea costurilor se efectuează în baza Ghidului metodologic, aprobat prin ordin al ministrului afacerilor interne, care conţine instrucţiuni detaliate privind actualizarea costurilor, precum şi utilizarea datelor statistice relevante.
[Pct.51 introdus prin Hot.Guv. nr.319 din 17.06.2026, în vigoare 30.06.2026]
52. După aprobarea bugetului de stat pentru anul bugetar respectiv, valorile estimate se pun în aplicare prin ordin al şefului Inspectoratului General pentru Migraţie, prin care se aprobă lista costurilor lunare aplicabile tuturor categoriilor de solicitanţi de azil prevăzute de Legea nr.270/2008 privind azilul în Republica Moldova şi utilizate în cadrul prezentei Metodologii.
[Pct.52 introdus prin Hot.Guv. nr.319 din 17.06.2026, în vigoare 30.06.2026]
II. STRUCTURA COSTURILOR ŞI A CHELTUIELILOR
PENTRU CONDIŢIILE MATERIALE DE PRIMIRE
ACORDATE SOLICITANŢILOR DE AZIL
6. În procesul de estimare a costurilor, drept bază de referinţă se utilizează structura coşului de consum prevăzută în cadrul normativ privind minimul de existenţă conform prevederilor Legii nr.152/2012 cu privire la minimul de existenţă şi ale Regulamentului cu privire la modul de calculare a mărimii minimului de existenţă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.285/2013. Estimările se realizează pentru fiecare categorie de beneficiar, cu ajustări necesare în funcţie de statutul special al acestora, respectiv faptul că se află într-un regim temporar de cazare în Centrul de cazare.
La estimarea costurilor se iau în considerare, după caz, modificările operate în Metodologia naţională de calcul al minimului de existenţă şi în cadrul Cercetării bugetelor gospodăriilor casnice.
7. La calcularea costurilor se ţine cont de toate categoriile de beneficiari, inclusiv de cei care se încadrează în categoria persoanelor cu necesităţi speciale potrivit art.3 din Legea nr.270/2008 privind azilul în Republica Moldova.
Pentru unele categorii, precum copiii sau persoanele în vârstă, se utilizează drept referinţă valorile minimului de existenţă calculate în baza Legii nr.152/2012 cu privire la minimul de existenţă, conform căreia coşul de consum pentru aceste categorii include componente adaptate nevoilor fiziologice şi nivelului de trai minim acceptabil. Pentru categoriile precum persoane cu dizabilităţi, victime ale traficului de fiinţe umane, persoane cu dizabilităţi psihosociale şi intelectuale, persoane cu tulburări mintale şi de comportament, precum şi persoane care au fost supuse torturii, violului sau altor forme grave de violenţă psihologică, fizică sau sexuală, victime ale violenţei în familie, calculele se completează cu costuri aferente îngrijirii personale, serviciilor de asistenţă psihologică şi sprijin individualizat, în conformitate cu Normele de cheltuieli în bani privind asigurarea cu produse alimentare, medicamente şi materiale de pansament, îmbrăcăminte, încălţăminte, inventar moale, produse igienico-sanitare, jocuri şi jucării a persoanelor cazate în instituţiile sociale de toate tipurile şi nivelurile, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.520/2006.
Calculele se fac în baza mediei anuale a valorilor trimestriale.
Structura costurilor pentru acordarea condiţiilor materiale de primire solicitanţilor de azil cuprinde:
7.1. costurile pentru coşul alimentar – costurile se realizează pentru fiecare categorie de beneficiar, cu ajustările necesare în funcţie de statutul special al acestora, cu asigurarea unui aport optim de calorii şi nutrienţi esenţiali pentru menţinerea sănătăţii, indiferent de statutul social sau de condiţiile de cazare ale beneficiarului;
7.2. costurile pentru coşul nonalimentar – includ îmbrăcăminte, alte cheltuieli care reprezentă cheltuieli pentru transportul local, cheltuieli pentru produse de igienă personală.
8. Costurile pentru coşul alimentar – structura şi valoarea coşului alimentar se preiau, fără modificări, din cadrul normativ privind minimul de existenţă calculat conform prevederilor Regulamentului cu privire la modul de calculare a mărimii minimului de existenţă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.285/2013, elaborat pe baza necesităţilor fiziologice minime, determinate conform normelor nutriţionale ale Ministerului Sănătăţii şi ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
În procesul de estimare se ţine cont, după caz, de modificările operate în Metodologia naţională de calcul al minimului de existenţă şi în cadrul Cercetării bugetelor gospodăriilor casnice.
9. Costurile pentru coşul nonalimentar – structura şi valoarea coşului nonalimentar se ajustează din considerentul că nu toate componentele sunt aplicabile pentru persoanele cazate în Centrul de cazare. Versiunea revizuită a coşului nonalimentar este structurată pe principalele categorii de produse: îmbrăcăminte, încălţăminte, articole de igienă, servicii şi bunuri de uz general.
[Pct.9 modificat prin Hot.Guv. nr.319 din 17.06.2026, în vigoare 30.06.2026]
III. MODUL DE CALCULARE A COSTURILOR INDIVIDUALE
PENTRU FIECARE CATEGORIE DE SOLICITANT
10. Costul mediu individual pentru un solicitant de azil este suma dintre coşul alimentar şi coşul nonalimentar. Costul mediu individual se estimează separat pentru fiecare categorie de solicitant de azil, sub forma unei valori medii lunare, calculat în conformitate cu următoarea formulă:
Cost_mediu_individuali = Cost_mediu_alimentari +
+ Cost_mediu_nonalimentari , (1)
unde:
Cost_mediu_individuali – costul mediu lunar estimat, pentru anul de referinţă, aferent unui solicitant de azil din categoria i;
i – categoria specifică de solicitanţi de azil şi include:
- copii (cu dezagregări pe grupe de vârstă: 0-1 an, 1-7 ani, 7-18 ani);
- femei gravide;
- persoane cu dizabilităţi;
- victime ale traficului de fiinţe umane;
- victime ale violenţei în familie;
- persoane cu dizabilităţi psihosociale şi intelectuale;
- familii monoparentale cu copii;
- persoane care au atins vârsta de pensionare conform Legii nr.156/1998 privind sistemul public de pensii;
- bărbaţi adulţi şi femei adulte;
Cost_mediu_alimentari – costul mediu lunar al coşului alimentar de consum, estimat pentru anul de referinţă, pentru un solicitant de azil din categoria i;
Cost_mediu_nonalimentari – costul mediu lunar al coşului nonalimentar de consum, estimat pentru anul de referinţă, pentru un solicitant de azil din categoria i.
11. Pentru ajustarea coşului de consum nonalimentar se determină ponderea cheltuielilor aferente articolelor relevante pentru solicitanţii de azil în totalul articolelor din coşul nonalimentar estimat de către Biroul Naţional de Statistică.
Această pondere, care se menţine relativ constantă în ultimii trei ani (aproximativ 57%), se aplică valorilor furnizate de către Biroul Naţional de Statistică pentru componenta nealimentară a coşului de consum, pentru fiecare categorie de beneficiar, conform formulei:
Cost_mediu_nonalimentar_ajustati = Cost_mediu_nonalimentari ×
× Pondere_articole_relevante , (2)
unde:
Cost_mediu_nonalimentar_ajustati – costul mediu lunar al coşului nonalimentar de consum, estimat pentru anul de referinţă, pentru un solicitant de azil din categoria i, ajustat în funcţie de necesităţile specifice ale persoanei aflate în regim temporar de cazare în Centrul de cazare al Inspectoratului General pentru Migraţie;
i – categoria specifică de solicitanţi de azil şi include:
- copii (cu dezagregări pe grupe de vârstă: 0-1 an, 1-7 ani, 7-18 ani);
- femei gravide;
- persoane cu dizabilităţi;
- victime ale traficului de fiinţe umane;
- victime ale violenţei în familie;
- persoane cu dizabilităţi psihosociale şi intelectuale;
- familii monoparentale cu copii;
- persoane care au atins vârsta de pensionare conform Legii nr.156/1998 privind sistemul public de pensii;
- bărbaţi adulţi şi femei adulte;
Cost_mediu_nonalimentari – costul mediu lunar al coşului nonalimentar de consum, estimat pentru anul de referinţă, pentru un solicitant de azil din categoria i, în baza datelor furnizate de către Biroul Naţional de Statistică;
Pondere_articole_relevante – 0.57 (reprezintă ponderea articolelor de consum şi de servicii relevante pentru solicitanţii de azil aflaţi în regim temporar de cazare în Centrul de cazare al Inspectoratului General pentru Migraţie în totalul coşului nonalimentar de consum estimat de către Biroul Naţional de Statistică).
12. Valoarea medie anuală pentru coşul alimentar şi coşul nonalimentar se calculează conform mediei aritmetice a celor patru valori trimestriale pentru un solicitant de azil din categoria i, corespunzătoare fiecărui trimestru al anului de referinţă. Valoarea medie anuală este costul mediu lunar în anul de referinţă pentru fiecare categorie de solicitant de azil, conform formulei:
13. Costul mediu individual pentru un solicitant de azil într-un an de referinţă este suma coşului alimentar şi a coşului nonalimentar ajustat, potrivit formulei:
Cost_mediu_individuali = Cost_mediu_alimentari +
+ Cost_mediu_nonalimentar_ajustati , (4)
unde:
Cost_mediu_individuali – costul mediu lunar estimat, pentru anul de referinţă, aferent unui solicitant de azil din categoria i;
Cost_mediu_alimentari – costul mediu lunar al coşului alimentar de consum, estimat pentru anul de referinţă, pentru un solicitant de azil din categoria i;
Cost_mediu_nonalimentar_ajustati – costul mediu lunar al coşului nonalimentar de consum, estimat pentru anul de referinţă, pentru un solicitant de azil din categoria i, ajustat în funcţie de necesităţile specifice ale persoanei aflate în regim temporar de cazare în Centrul de cazare al Inspectoratului General pentru Migraţie.
14. Pentru categoriile precum persoanele cu dizabilităţi, estimarea costurilor medii individuale se efectuează în baza următoarei formule:
Cost_mediu_dizabilităţii = (Alimente_zii + Medicamente_zii) × 30 +
+ (Îmbrăcăminte_1ani) / 6 + (Igienă_ani + Literatură_ani) / 12, (5)
unde:
Cost_mediu_dizabilităţii – costul mediu lunar estimat pentru solicitanţii de azil cu dizabilităţi fizice din categoria i;
Alimente_zi – valoarea zilnică a cheltuielilor pentru produse alimentare;
Medicamente_zi – valoarea zilnică a cheltuielilor pentru medicamente şi materiale de pansament;
Îmbrăcăminte_1an – valoarea cheltuielilor anuale pentru îmbrăcăminte, încălţăminte şi inventar moale (valoarea cu frecvenţa “o dată la 1 an”). Valoarea anuală se împarte la 6 luni, şi nu la 12, pentru a acoperi perioada efectivă de şedere a solicitantului de azil;
Igienă_an, Literatură_an – valoarea cheltuielilor anuale pentru produse igienico-sanitare, respectiv, jocuri, jucării şi/sau literatură;
i – categoria specifică de solicitanţi de azil cu dizabilităţi fizice şi include:
- copii până la 7 ani;
- copii cu vârsta între 7 şi 18 ani;
- adulţi.
IV. ESTIMAREA ŞI AJUSTAREA COSTURILOR TOTALE
LA NIVELUL BUGETULUI DE STAT
15. Estimarea costurilor totale pentru condiţiile materiale de primire acordate solicitanţilor de azil constă în actualizarea valorilor unitare, calculate pentru anul de referinţă, în funcţie de prognoza inflaţiei, calculată în baza indicelui mediu anual al preţurilor de consum. Prin aplicarea inflaţiei indicelui mediu anual al preţurilor de consum se estimează cât ar valora acel cost într-o perioadă viitoare, exprimat în preţuri curente. Creşterea generală a preţurilor se calculează conform formulei:
Cost_mediu_actualizatit+1 = Cost_mediu_iniţialit × (1 + Rata_inflaţieit+1), (6)
unde:
Cost_mediu_actualizat it+1 – costul mediu pentru un solicitant de azil din categoria i, estimat pentru anul t+1, ce urmează perioadei de referinţă t;
Cost_mediu_iniţial it – costul mediu pentru un solicitant de azil din categoria i, estimat pentru perioada de referinţă t;
Rata_inflaţieit+1 – rata inflaţiei indicelui mediu anual al preţurilor de consum prognozată pentru perioada t+1;
i – categoria specifică de solicitanţi de azil şi include:
- copii (cu dezagregări pe grupe de vârstă: 0-1 an, 1-7 ani, 7-18 ani);
- femei gravide;
- persoane cu dizabilităţi;
- victime ale traficului de fiinţe umane;
- victime ale violenţei în familie;
- persoane cu dizabilităţi psihosociale şi intelectuale;
- familii monoparentale cu copii;
- persoane care au atins vârsta de pensionare conform Legii nr.156/1998 privind sistemul public de pensii;
- bărbaţi adulţi şi femei adulte.
16. Pentru estimarea numărului de solicitanţi de azil în perioada bugetară de planificare, în lipsa unor prognoze oficiale, se utilizează metoda mediei mobile simple. Aceasta presupune calcularea mediei aritmetice a numărului de solicitanţi de azil înregistraţi în anii anteriori, conform formulei:
unde:
Număr_prognozat it+1 ‒ numărul mediu lunar estimat de solicitanţi de azil din categoria i în anul t+1, ce urmează nemijlocit anului de referinţă t;
N it-j ‒ numărul efectiv de solicitanţi de azil din categoria i în anul t – j;
n ‒ numărul de ani anteriori folosiţi în calcul (de obicei 3-5 ani, în funcţie de disponibilitatea datelor şi stabilitatea tendinţei).
17. După determinarea numărului mediu lunar al solicitanţilor de azil pentru fiecare categorie, se estimează costul total suportat de la bugetul de stat în anul de referinţă. Estimarea se realizează prin înmulţirea numărului mediu lunar de solicitanţi de azil cu costul unitar estimat pentru fiecare categorie. Pentru obţinerea costului anual estimat, costul lunar rezultat se multiplică cu 12 luni, corespunzător duratei unui an bugetar complet, conform formulei:
Cost_anual it+1 = Număr_prognozat it+1 × Cost_mediu_actualizat it+1 × 12, (8)
unde:
Cost_anual it+1 ‒ costul total prognozat în anul t+1 pentru toţi solicitanţii de azil din categoria i;
Număr_prognozat it+1 – numărul mediu lunar de solicitanţi de azil din fiecare categorie i, calculat pe baza mediei mobile pentru ultimii patru ani;
Cost_mediu_actualizat it+1 ‒ costul mediu pentru un solicitant de azil din categoria i estimat pentru anul t+1;
12 ‒ numărul de luni corespunzător unui an bugetar complet.
18. Costurile se ajustează anual, utilizând indicatori oficiali precum indicele mediu anual al preţurilor de consum şi mărimea minimului de existenţă.
Anexa nr.3
la Hotărârea Guvernului nr.720/2025
MECANISM
de stabilire şi aplicare a conceptelor de ţară de origine sigură şi de ţară
terţă sigură, lista ţărilor de origine sigure şi a ţărilor terţe sigure
Prezentul Mecanism transpune art.37 alin.(1) din Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare şi retragere a protecţiei internaţionale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 180 din 29 iunie 2013, CELEX: 32013L0032.
I. CRITERIILE DE IDENTIFICARE A ŢĂRILOR DE ORIGINE SIGURE
1. Ţările de origine sigure se identifică pe baza următoarelor criterii:
1.1. respectarea drepturilor fundamentale ale omului, prevăzute şi garantate de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ratificată de Republica Moldova prin Hotărârea Parlamentului nr.1298/1997, precum şi de protocoale adiţionale la aceasta, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Convenţia Europeană, şi/sau de Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice la care Republica Moldova este parte şi/sau de Convenţia împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptată la New York la 10 decembrie 1984, la care Republica Moldova este parte, în special în ceea ce priveşte drepturile de la care nu este permisă nicio derogare, potrivit prevederilor art.15 alin.(2) din Convenţia Europeană;
1.2. funcţionarea principiilor democratice, a pluralismului politic şi a alegerilor libere, precum şi existenţa unor instituţii democratice funcţionale care să asigure garantarea şi respectarea drepturilor fundamentale ale omului, prevăzute în legile şi reglementările ţării;
1.3. existenţa unor mecanisme eficiente de sesizare a încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
II. CONDIŢIILE DE APLICARE A CONCEPTULUI DE ŢARĂ
DE ORIGINE SIGURĂ PENTRU UN ANUMIT SOLICITANT DE AZIL
2. O ţară desemnată ca ţară de origine sigură conform prezentei hotărâri poate fi considerată ţară de origine sigură pentru un anumit solicitant de azil doar după o examinare individuală a cererii, numai în cazul în care:
2.1. acesta este resortisant al ţării respective şi nu a prezentat dovezi care să demonstreze existenţa unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat sau a unui risc real de a fi supus unor vătămări grave în sensul art.48 din Legea nr.270/2008 privind azilul în Republica Moldova, pentru ca ţara să nu fie considerată ţară de origine sigură în situaţia sa personală;
2.2. acesta este un apatrid, având anterior reşedinţă stabilită în ţara respectivă, şi nu a prezentat dovezi care să demonstreze existenţa unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat sau a unui risc real de a fi supus unor vătămări grave în sensul art.48 din Legea nr.270/2008 privind azilul în Republica Moldova, pentru ca ţara să nu fie considerată ţară de origine sigură în situaţia sa personală.
3. În sensul prezentei hotărâri sunt considerate ţări de origine sigure următoarele state:
3.1. statele membre ale Uniunii Europene şi statele semnatare ale Acordului Schengen;
3.2. Republica Albania;
3.3. Principatul Andora;
3.4. Antigua şi Barbuda;
3.5. Australia;
3.6. Canada;
3.7. Comunitatea Bahamas;
3.8. Republica Coreea;
3.9. Federaţia Sfântul Kitts şi Nevis;
3.10. Insulele Solomon;
3.11. Japonia;
3.12. Muntenegru;
3.13. Noua Zeelandă;
3.14. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlanda de Nord;
3.15. Republica Bolivariană de Venezuela;
3.16. Republica Chile;
3.17. Republica Columbia;
3.18. Republica Costa Rica;
3.19. Republica Federativă a Braziliei;
3.20. Republica Macedonia de Nord;
3.21. Republica Mauritius;
3.22. Republica Orientală Uruguay;
3.23. Republica Panama;
3.24. Republica Paraguay;
3.25. Republica Peru;
3.26. Statele Unite ale Americii;
3.27. Statele Unite Mexicane;
3.28. Statul Independent Samoa;
3.29. Republica Serbia.
4. Lista ţărilor de origine sigure se actualizează periodic, prin reevaluarea situaţiei din fiecare ţară desemnată, în funcţie de evoluţiile sociale şi politice, inclusiv în situaţii de ostilităţi.
III. CRITERIILE DE IDENTIFICARE A ŢĂRILOR TERŢE SIGURE
ŞI CONDIŢIILE DE APLICARE A CONCEPTULUI DE ŢARĂ
TERŢĂ SIGURĂ PENTRU UN SOLICITANT DE AZIL
5. În sensul prezentei hotărâri, ţările terţe sunt considerate ţări sigure pentru un solicitant de azil dacă îndeplinesc cumulativ următoarele criterii:
5.1. viaţa şi libertatea nu sunt ameninţate din motive de rasă, religie, cetăţenie, apartenenţă la un grup social sau opinii politice;
5.2. nu există niciun risc de a fi persecutat sau de a fi supus unor vătămări grave în sensul art.48 din Legea nr.270/2008 privind azilul în Republica Moldova;
5.3. au ratificat şi respectă prevederile Convenţiei privind statutul refugiaţilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, în special principiul nereturnării, precum şi interdicţia expulzării într-un stat în care străinul ar putea fi supus torturii sau faţă de care să fie aplicate tratamente crude, inumane sau degradante;
5.4. dispun de o procedură de a solicita şi de a recunoaşte statutul de refugiat, prevăzută prin legislaţia internă, precum şi de a beneficia de protecţie în cazul în care acest statut este acordat.
IV. CONDIŢIILE DE APLICARE A CONCEPTULUI DE ŢARĂ
TERŢĂ SIGURĂ PENTRU UN SOLICITANT DE AZIL
6. O ţară desemnată ca ţară terţă sigură în conformitate cu prezenta hotărâre poate fi considerată ţară terţă sigură pentru un solicitant doar după o examinare individuală a cererii, numai în cazul în care:
6.1. există o legătură între solicitant şi ţara terţă în cauză în baza căreia ar fi rezonabil ca străinul să se deplaseze în această ţară;
6.2. solicitantul s-a aflat, a locuit sau a avut reşedinţă în ţara terţă sigură;
6.3. solicitantul are membri de familie sau rude apropiate care se află legal în acea ţară;
6.4. solicitantul a urmat studii, a exercitat o activitate profesională sau are relaţii contractuale/afaceri în acea ţară;
6.5. solicitantul deţine o viză, un permis de şedere ori alte documente legale de intrare sau de şedere valabile pentru acea ţară;
6.6. au fost luate în calcul toate dovezile prezentate de către străin pentru a stabili că ţara terţă este sigură pentru solicitant.
7. În sensul prezentei hotărâri sunt considerate ţări terţe sigure următoarele state:
7.1. statele membre ale Uniunii Europene şi statele semnatare ale Acordului Schengen;
7.2. Republica Albania;
7.3. Republica Macedonia de Nord;
7.4. Muntenegru;
7.5. Principatul Andora;
7.6. Canada;
7.7. Australia;
7.8. Noua Zeelandă;
7.9. Republica Coreea;
7.10. Republica Singapore;
7.11. Japonia;
7.12. Regatul Unit al Marii Britanii şi Regatul de Nord;
7.13. Republica San Marino;
7.14. Republica Serbia.
8. Lista ţărilor terţe sigure se actualizează periodic, prin reevaluarea situaţiei din fiecare ţară desemnată, în funcţie de evoluţiile sociale şi politice, inclusiv în situaţii de ostilităţi.