722/18.07.2018 Hotărîre pentru aprobarea Instrucţiunii privind organizarea alimentaţiei copiilor şi elevilor în instituţiile de învăţămînt general

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Instrucţiunii privind organizarea alimentaţiei

copiilor şi elevilor în instituţiile de învăţămînt general

nr. 722  din  18.07.2018

 (în vigoare 17.08.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 309-320 art. 848 din 17.08.2018

* * *

În temeiul art.6 lit.h) din Legea cu privire la Guvern nr.136/2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), precum şi în vederea asigurării unei aplicări corespunzătoare în instituţiile de învăţămînt general a Legii nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.67, art.183), a Legii nr.78/2004 privind produsele alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.83-87, art.431) şi a Legii nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.125-129, art.396), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Instrucţiunea privind organizarea alimentaţiei copiilor şi elevilor în instituţiile de învăţămînt general (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi a Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării.

3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.

Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului

nr.722 din 18 iulie 2018

INSTRUCŢIUNE

privind organizarea alimentaţiei copiilor şi elevilor

în instituţiile de învăţămînt general

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Obiectul prezentei Instrucţiuni îl constituie organizarea alimentaţiei copiilor/elevilor din instituţiile de învăţămînt general.

2. Scopul implementării Instrucţiunii este de a eficientiza procesul de alimentaţie în instituţiile de învăţămînt general şi de a ameliora statutul nutriţional al copiilor şi elevilor, de a preveni intoxicaţiile alimentare, bolile diareice şi maladiile netransmisibile.

3. Obiectivele organizării procesului de alimentaţie în instituţiile de învăţămînt general sînt:

1) stabilirea gradului de responsabilitate al tuturor actorilor implicaţi în procesul de alimentaţie în instituţiile de învăţămînt general, la toate etapele procesului;

2) oferirea unor repere clare de organizare a alimentaţiei în instituţiile de învăţămînt general;

3) asigurarea dreptului copiilor şi elevilor la alimentaţie sănătoasă şi echilibrată.

4. Organizarea procesului de alimentaţie în instituţiile de învăţămînt general se axează pe următoarele principii:

1) principiul respectării dreptului la sănătate al copilului/elevului;

2) principiul asigurării condiţiilor optime pentru organizarea alimentaţiei echilibrate şi sănătoase;

3) principiul corectitudinii şi transparenţei în colaborarea instituţiei de învăţămînt cu furnizorii de produse şi servicii alimentare;

4) principiul legalităţii;

5) principiul colaborării/consultării/participării beneficiarilor – copii şi elevi, părinţi.

5. Organizarea alimentaţiei copiilor şi elevilor în instituţiile de învăţămînt general include un complex de măsuri:

1) achiziţionarea/procurarea produselor şi/sau serviciilor alimentare;

2) transportarea, recepţionarea şi păstrarea produselor alimentare în strictă conformitate cu cadrul normativ existent;

3) planificarea nemijlocită a alimentaţiei copiilor şi elevilor – elaborarea meniurilor-model de 10 zile, cu specific de sezon, coordonarea acestora, la începutul anului şcolar, cu subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică şi plasarea acestora pe pagina web oficială a instituţiei, elaborarea meniurilor zilnice de repartiţie şi a sortimentului de produse;

4) prepararea şi livrarea bucatelor copiilor şi elevilor;

5) controlul zilnic al calităţii materiei prime recepţionate şi a bucatelor finite, precum şi a servirii acestora, cu respectarea raţiilor/porţiilor alimentare per copil/elev;

6) asigurarea şi menţinerea bazei tehnico-materiale necesare conform standardelor stabilite;

7) respectarea cerinţelor sanitaro-igienice;

8) formarea deprinderilor şi culturii alimentaţiei sănătoase la copii şi elevi, precum şi a eticii de consum alimentar;

9) profilaxia maladiilor provocate de produsele alimentare, inclusiv a toxiinfecţiilor alimentare şi a bolilor diareice acute;

10) colaborarea cu structurile teritoriale de control al organizării alimentaţiei şi cu reprezentanţii legali ai copiilor şi elevilor.

6. Blocul alimentar al instituţiei de învăţămînt general este supus controlului pentru acordarea autorizaţiei sanitar-veterinare de funcţionare nu mai tîrziu de 1 septembrie a anului în curs.

7. Eliberarea autorizaţiei prevăzute la pct.6 se efectuează anual în urma controlului privind pregătirea instituţiei de învăţămînt pentru noul an de studii efectuat de către o comisie mixtă, cu participarea reprezentanţilor autorităţilor publice locale, organelor locale de specialitate în domeniul învăţămîntului, a subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor. Controlul se realizează pe baza fişei de evaluare, aprobate de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, şi se finalizează cu emiterea unui act de control, confirmat prin semnături, prin care se constată gradul de pregătire a blocului alimentar şi a depozitului instituţiei de învăţămînt pentru păstrarea produselor alimentare în noul an de studii.

II. ACHIZIŢIONAREA PRODUSELOR ŞI/SAU A SERVICIILOR

ALIMENTARE PENTRU INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÎNT GENERAL

8. Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi sau al doilea, instituţiile de învăţămînt general cu personalitate juridică organizează achiziţii publice de bunuri şi/sau servicii alimentare pentru instituţiile de învăţămînt general prin publicarea anunţului de participare, elaborarea caietului de sarcini, evaluarea ofertelor, organizarea concursului şi stabilirea cîştigătorului/cîştigătorilor, încheierea contractelor de achiziţie în conformitate cu prevederile legislaţiei din domeniul achiziţiilor publice. Caietele de sarcini elaborate sînt coordonate cu subdiviziunile teritoriale pentru siguranţa alimentelor sub aspectul siguranţei alimentelor.

9. După desfăşurarea achiziţiilor privind livrarea produselor/serviciilor alimentare pentru instituţiile de învăţămînt general, autoritatea publică locală sau organul local de specialitate în domeniul învăţămîntului, după caz, eliberează instituţiilor lista produselor cu denumirile concrete şi standardele solicitate în cadrul procedurilor de achiziţie desfăşurate, lista agenţilor economici furnizori de produse alimentare cu datele de contact, copia contractelor de achiziţie, alte informaţii relevante.

III. LIVRAREA PRODUSELOR ALIMENTARE

ÎN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÎNT GENERAL

10. Produsele alimentare se livrează în instituţie în cantităţile solicitate conform cererii prealabile a magazinerului/şefului de producere. Agenţii economici livrează instituţiei produse de calitate, în ambalajul producătorului, cu indicarea clară a termenului de valabilitate de la data producerii, îmbutelierii, fabricării.

11. Produsul alimentar preambalat corespunde indicatorilor de calitate, inofensivitate şi etichetare prevăzuţi de legislaţia sanitară şi pentru siguranţa alimentelor.

12. Agenţii economici livrează în instituţii produse alimentare în corespundere cu caietul de sarcini, respectînd cu exactitate aceleaşi denumiri în toate certificatele de însoţire.

13. Produsele alimentare sînt însoţite de acte ce confirmă provenienţa şi calitatea acestora, şi anume:

1) certificatul sanitar-veterinar F2 – pentru produsele de origine animală, precum carne, peşte, miere, produse lactate, ouă;

2) certificatul de inofensivitate – pentru produsele de origine non-animală, precum legume, fructe, băcănie, cofetărie;

3) certificatul de calitate şi/sau certificatul de conformitate – pentru toate tipurile de produse.

14. Informaţia de pe factura fiscală, certificate şi etichete este identică cu lotul de produse livrat.

15. Copiile certificatelor şi ale facturilor ce însoţesc produsele alimentare în instituţie sînt confirmate prin semnătură de persoana împuternicită a agentului economic.

IV. CERINŢE PRIVIND TRANSPORTAREA PRODUSELOR ALIMENTARE

16. Transportarea produselor alimentare în instituţiile de învăţămînt general se organizează în condiţii de asigurare a intangibilităţii cantităţii şi de prevenire a poluării.

17. Agenţii economici transportă şi livrează produse în autovehicule specializate ce corespund normelor de igienă şi temperatură, avînd autorizaţie sanitar-veterinară pentru mijlocul de transport concret, eliberată de subdiviziunile teritoriale pentru siguranţa alimentelor, şi echipament sanitar de protecţie.

18. Asigurarea instituţiei de învăţămînt cu produse alimentare se realizează cu ajutorul unui mijloc de transport specializat. Se permite utilizarea unui singur autovehicul pentru transportarea diferitor grupe de produse alimentare dacă acesta întruneşte, cumulativ, următoarele condiţii:

1) între curse se face prelucrarea sanitaro-igienică a vehiculului cu utilizarea substanţelor de dezinfectare, procesele respective fiind înregistrate în caiete speciale;

2) caroseria vehiculului are compartimente separate pentru respectarea vecinătăţii produselor;

3) în scopul separării materiei prime de produsele alimentare pregătite în condiţii industriale, produsele alimentare se transportă în recipiente cu capace care se închid ermetic; recipientele vor fi marcate corespunzător, indicîndu-se denumirea produsului transportat.

19. Vehiculul care transportă produse alimentare este echipat cu cameră frigorifică, ce asigură păstrarea produselor alimentare la temperaturile stabilite. Produsele alimentare se pot transporta şi în stare refrigerată, în containere izoterme.

20. Vehiculul care transportă produse alimentare se menţine în stare curată, iar utilizarea lui se realizează în condiţii care exclud poluarea şi modificarea proprietăţilor organoleptice ale produselor alimentare.

21. Persoanele care transportă/însoţesc produsele alimentare (şoferul şi însoţitorul său) şi realizează încărcarea/descărcarea acestora folosesc echipament special: halat, mănuşi de unică folosinţă, bonetă. Acestea deţin carnet medical, cu menţiunile ce atestă că au fost supuse controlului medical şi instruirii igienice, pe care îl prezintă, la fiecare livrare, persoanei responsabile de recepţionarea produselor alimentare din instituţia de învăţămînt general.

22. Ambalajele/vasele de transportare/containerele returnabile în care se livrează produsele alimentare sînt marcate şi utilizate în strictă conformitate cu destinaţia. După utilizare, acestea sînt curăţate, igienizate, depozitate şi păstrate în condiţii salubre.

23. Dacă în instituţie lipsesc spaţiile speciale, prelucrarea ambalajelor/vaselor/containerelor returnabile se face de către furnizor.

24. Materiile prime alimentare şi produsele alimentare pregătite în condiţii industriale sînt transportate astfel încît să nu contacteze unele cu altele.

V. RECEPŢIONAREA PRODUSELOR LA DEPOZITUL

ALIMENTAR DE LA AGENŢII ECONOMICI

25. În scopul garantării calităţii şi siguranţei produselor alimentare livrate, creării condiţiilor optime pentru recepţionarea corectă şi în timp util a acestora, agentul economic furnizor este obligat să asigure:

1) respectarea strictă şi necondiţionată a cerinţelor privind ambalarea, cîntărirea, marcarea şi/sau etichetarea produselor alimentare;

2) descărcarea produselor alimentare în corespundere cu cerinţele de cantitate, calitate şi sortiment, stabilite prin condiţiile contractuale, comanda şi soldul de produse la data livrării;

3) perfectarea clară şi corectă a actelor care confirmă calitatea şi siguranţa produselor livrate, a facturilor de expediţie, corespunderea în acestea a datelor despre cantitatea, calitatea şi sortimentul produselor livrate cu produsele livrate de facto.

26. Produsele alimentare sînt recepţionate de la agenţii economici de către şeful de producere sau de către magaziner, după caz, ori altă persoană din instituţie, desemnată prin ordinul directorului, în prezenţa lucrătorului medical, iar în lipsa acestuia – de către bucătarul-şef/bucătar.

27. La sosirea mijlocului de transport în instituţie se verifică, în primul rînd, autorizaţia sanitar-veterinară în original a autovehiculului, în corespundere cu actele de însoţire ale autovehiculului şi destinaţia mărfii, carnetul medical al şoferului şi cel al însoţitorului său, cu menţiunile respective privind controlul medical şi instruirea igienică.

28. La recepţionarea produselor se verifică: starea intactă a fiecărui ambalaj, corespunderea denumirii produsului de pe ambalaj/etichetă cu produsul livrat, termenul de valabilitate, cantitatea, calitatea conform indicatorilor organoleptici şi corespunderea lor cu actele de însoţire, precum certificatele de inofensivitate, de calitate, de conformitate şi sanitar-veterinare, facturile fiscale cu ştampilă umedă, lizibile.

29. La recepţionarea produselor alimentare, persoana responsabilă şi lucrătorul medical din instituţie, iar în lipsa acestuia – bucătarul-şef/bucătarul, înscriu produsele recepţionate în registrul de primire-predare (anexa nr.1), semnat de ambele părţi.

30. Persoana responsabilă de recepţionarea produselor alimentare, după caz, directorul semnează facturile fiscale, aplică ştampila şi păstrează un exemplar.

31. În cazul necorespunderii cantităţii şi sortimentului real al produselor cu datele facturii fiscale sau în cazul depistării produselor alterate, lipsei etichetelor pe ambalaj ori a prezenţei etichetelor duble, lipsei termenului de valabilitate pe ambalaj, persoana responsabilă de recepţionarea produselor alimentare şi lucrătorul medical sau bucătarul-şef/bucătarul sînt obligaţi să întocmească un act de constatare privind neregulile atestate şi să anunţe agentul economic furnizor, solicitînd înlocuirea produsului/produselor. Acesta/acestea se returnează agentului economic furnizor, însoţit/însoţite de o copie a actului de constatare a produsului necalitativ (anexa nr.2) şi/sau a actului de constatare a încălcărilor (anexa nr.3), semnate de ambele părţi.

32. Condiţiile de returnare a produsului/produselor ce nu corespund cerinţelor obligatorii stabilite în documentaţia de atribuire privind calitatea produselor alimentare sînt specificate în contractul semnat cu agentul economic.

33. Persoana responsabilă de recepţionarea produselor alimentare şi lucrătorul medical sau bucătarul-şef/bucătarul, după caz, documentează fiecare produs livrat care nu corespunde cerinţelor obligatorii şi sesizează, de fiecare dată, administraţia instituţiei. Administraţia înaintează un demers însoţit de copia actului de constatare autorităţii publice locale sau organului local de specialitate în domeniul învăţămîntului, în cazul în care achiziţiile sînt organizate de către structurile nominalizate, şi informează subdiviziunile teritoriale pentru siguranţa alimentelor despre fiecare caz privind livrarea de către agenţii economici a produselor care nu corespund cerinţelor obligatorii stabilite în documentaţia de atribuire privind calitatea produselor. La rîndul lor, acestea înaintează Agenţiei Achiziţii Publice o solicitare, în conformitate cu modul prevăzut de cadrul normativ, pentru înscrierea agentului economic în lista de interdicţie a operatorilor economici.

34. În cazul instituţiilor de învăţămînt general cu personalitate juridică, care organizează nemijlocit procedura de achiziţii publice, administraţia informează direct subdiviziunile teritoriale pentru siguranţa alimentelor despre fiecare caz de livrare a produselor care nu corespund cerinţelor obligatorii stabilite în documentaţia de atribuire privind calitatea produselor şi înaintează Agenţiei Achiziţii Publice o solicitare, la care anexează actele ce confirmă nerespectarea cerinţelor din contract, pentru înscrierea agentului economic în lista de interdicţie a operatorilor economici.

35. După recepţionare, produsele alimentare sînt plasate/aranjate în conformitate cu condiţiile de păstrare indicate pe ambalaj, în camerele frigorifice/frigider sau în depozit, cu respectarea regulilor de vecinătate şi de marcare a rafturilor.

36. Depozitarea produselor alimentare se face în condiţii care asigură păstrarea maximală a valorii nutritive, a proprietăţilor organoleptice şi fizico-chimice, precum şi excluderea contaminării microbiene. În acest scop, produsele alimentare sînt depozitate în încăperi sau spaţii special amenajate, protejate de dăunători (rozătoare şi insecte), dotate cu instalaţiile şi utilajul necesar pentru asigurarea controlului condiţiilor de temperatură, umiditate, ventilaţie.

37. Directorul instituţiei monitorizează recepţionarea şi depozitarea produselor alimentare.

38. La depozit se recepţionează:

1) produse de băcănie, crupe, paste, boboase, sucuri – cu termen de consum de pînă la 1 lună;

2) fructe şi legume – cu termen de consum de 7 zile calendaristice, iar fructele uşor alterabile, precum cireşe, vişine, piersici, caise, prune, struguri şi verdeaţă – cu termen de consum de 2 zile calendaristice;

3) produse de panificaţie, precum biscuiţi, turte, covrigei – cu termen de consum de 1-2 săptămîni;

4) produse uşor perisabile, precum peştele congelat – cu termen de consum de 2 zile calendaristice, iar carnea refrigerată – cu termen de consum zilnic;

5) produse lactate, precum lapte, brînză de vaci, iaurt, chefir – cu termen de consum zilnic;

6) ouă dietetice, brînză cu cheag tare/caşcaval, unt – cu termen de consum de 7 zile calendaristice;

7) pîinea, franzela – cu termen de consum zilnic; pîinea procurată de la agenţii comerciali se recepţionează obligatoriu în ambalaje de desfacere.

39. La depozit se respectă principiul “primul intrat – primul ieşit”.

VI. RECEPŢIONAREA PRODUSELOR ALIMENTARE

DE LA DEPOZIT LA BLOCUL ALIMENTAR

40. Livrarea produselor alimentare de la depozit la blocul alimentar se efectuează de către şeful de producere sau magaziner conform meniului zilnic, contra semnătură.

41. Recepţionarea produselor alimentare de la depozit la blocul alimentar se efectuează de către bucătarul-şef/bucătar în baza meniului zilnic, contra semnătură.

42. Produsele alimentare se recepţionează la blocul alimentar în vase marcate corespunzător produsului şi cantităţii indicate în meniu.

43. Produsele alimentare recepţionate se păstrează în propriul ambalaj pînă la pregătirea bucatelor finite.

44. Ambalajul produselor se păstrează în blocul alimentar pînă la decizia comisiei de triere privind gradul de pregătire şi repartizarea bucatelor finite copiilor/elevilor.

45. Ambalajul produselor din peşte şi carne se păstrează în afara blocului alimentar, în recipiente pentru deşeuri menajere, pînă la decizia comisiei de triere privind gradul de pregătire şi repartizarea bucatelor finite copiilor şi elevilor.

46. La recepţionarea produselor alimentare uşor perisabile la blocul alimentar, precum carne, peşte, lactate, ouă, fructe, comisia de triere examinează starea acestora conform indicatorilor organoleptici de culoare, miros, consistenţă, după care acestea sînt acceptate pentru prepararea bucatelor.

47. În cazul depistării abaterilor de la cerinţele obligatorii stabilite în documentaţia de atribuire privind calitatea produselor se respectă procedura prevăzută în pct.33-36.

48. În cazul în care agentul economic furnizor nu livrează alt produs calitativ cu aceeaşi denumire, se întocmeşte un act de decontare a produsului din meniu, care se anexează la meniul zilnic de repartiţie.

VII. ÎNTOCMIREA MENIULUI ZILNIC DE REPARTIŢIE

49. Meniul zilnic de repartiţie se întocmeşte în baza meniului-model pentru 10 zile, cu respectarea normelor fiziologice de consum, din produsele de consum disponibile la depozitul de produse alimentare al instituţiei, ţinînd seama de numărul de copii şi elevi prezenţi în ziua precedentă. În cazul în care ziua de sîmbătă se anunţă zi lucrătoare, meniul se elaborează în ziua curentă conform numărului de copii prezenţi pînă la ora 09.00.

50. În instituţia de educaţie timpurie se întocmeşte un singur meniu zilnic de repartiţie pentru copiii antepreşcolari şi preşcolari, cu indicarea separată şi totală a numărului acestora, iar în instituţia de învăţămînt primar şi secundar general – un meniu pentru toţi elevii din toate ciclurile de studii, cu indicarea separată şi totală a numărului acestora.

51. În instituţia de educaţie timpurie, în cazul în care în ziua curentă se înregistrează mai mulţi sau mai puţini copii decît la perfectarea meniului, dejunul se pregăteşte ţinînd seama de numărul de copii din ziua precedentă, iar pentru celelalte mese – conform numărului de copii prezenţi. În acest caz se alcătuieşte un act de livrare sau de returnare a produselor cu termen de valabilitate extins. Modificările în meniu se fac la majorarea sau micşorarea numărului de copii prezenţi faţă de ziua precedentă cu 3 şi mai mulţi.

52. Meniul zilnic de repartiţie se întocmeşte începînd de la 3 şi mai mulţi copii prezenţi.

53. În instituţiile de educaţie timpurie meniul zilnic de repartiţie se întocmeşte şi se semnează de către lucrătorul medical, iar în lipsa acestuia – de către director, ajutat de bucătarul-şef/bucătar. În cazul prezenţei şefului de producere în instituţiile de învăţămînt primar, gimnazial, liceal, responsabilitatea pentru întocmirea meniului zilnic de repartiţie îi revine acestuia, în colaborare cu lucrătorul medical. În instituţiile care au încheiate contracte de prestare a serviciilor alimentare cu combinatele şcolare – meniul se întocmeşte de către tehnolog.

54. Meniul zilnic de repartiţie este aprobat de directorul instituţiei, prin aplicarea semnăturii şi a ştampilei umede pe ambele exemplare în partea de sus a foii, la perfectarea deplină a acestuia.

55. Recepţionarea produselor la blocul alimentar se efectuează conform meniului zilnic de repartiţie, cu semnătura şefului de producere/magazinerului şi a bucătarului-şef/bucătarului.

56. În cazul prevăzut la pct.48, produsul din meniu va fi substituit cu un alt produs cu valoare calorică similară.

57. Meniul zilnic de repartiţie se perfectează pe foi standard/tipizate, lizibil, fără corectări, cu pix de culoare albastră, în 2 exemplare prin indigo, fără a repeta produsele alimentare pentru o zi la dejun, prînz, gustare, cină.

58. Un exemplar al meniului se păstrează timp de un an la şeful de producere sau la magaziner, iar un exemplar se expediază contabilităţii centralizate a autorităţilor publice locale/organelor locale de specialitate în domeniul învăţămîntului sau contabilităţii instituţiilor de învăţămînt general cu personalitate juridică, în vederea inventarierii şi calculării plăţii pentru alimentaţia copiilor. În baza meniului zilnic de repartiţie se perfectează meniul cu indicarea meselor, vizat de către director şi lucrătorul medical prin aplicarea semnăturilor şi ştampilei instituţiei, şi se acroşează pe avizierele pentru părinţi şi pe avizierul de la blocul alimentar.

59. În lipsa unui produs indicat în meniu, acesta se substituie cu altul, fapt confirmat printr-un act de constatare, ştampilat şi semnat de către lucrătorul medical, şeful de producere sau magaziner, după caz, directorul instituţiei.

60. La solicitarea părinţilor, pentru copii poate fi organizat regim alimentar de cruţare, conform recomandărilor medicului. La prepararea bucatelor pentru aceştia se utilizează vase, veselă şi inventar/ustensile separate, care sînt marcate corespunzător. Lista copiilor cu regim alimentar de cruţare se păstrează în blocul alimentar, la lucrătorul medical şi în registrul educatorului.

VIII. ACTIVITATEA COMISIEI DE TRIERE

61. Comisia de triere se constituie la începutul fiecărui an de studii sau an calendaristic, prin ordinul directorului instituţiei.

62. Comisia de triere este alcătuită din 3-4 membri:

1) reprezentantul administraţiei instituţiei;

2) lucrătorul medical;

3) bucătarul-şef/bucătarul, după caz.

63. Ordinul este adus la cunoştinţa membrilor comisiei de triere contra semnătură.

64. Un exemplar al ordinului se păstrează în mapa cu ordinele directorului cu privire la activitatea de bază, fiind înregistrat în Registrul de evidenţă a ordinelor cu referire la activitatea de bază.

65. În cazul în care intervin schimbări în statele de personal sau în componenţa comisiei de triere, se modifică corespunzător şi ordinul intern al instituţiei cu privire la activitatea acesteia.

66. Comisia de triere are următoarele responsabilităţi:

1) să asiste la recepţionarea produselor alimentare şi a materiei prime la blocul alimentar;

2) să monitorizeze şi să evalueze corespunderea sortimentului şi a cantităţii produselor cu meniul zilnic de repartiţie;

3) să monitorizeze corespunderea normei fiziologice de consum pentru fiecare copil/elev cu indicaţiile meniului;

4) să aprecieze calitatea bucatelor finite după indicatorii organoleptici: culoare, stare exterioară, precum formă, transparenţă, consistenţă, miros şi gust, cu 30 minute înainte de a fi repartizate copiilor/elevilor.

67. Aprecierea indicatorilor organoleptici ai bucatelor finite se efectuează după următoarele criterii:

1) “foarte bine” – bucatele sînt pregătite în conformitate deplină cu reţeta şi igiena tehnologiei de preparare a bucatelor, iar după indicatorii organoleptici corespund actelor normative;

2) “bine” – bucatele sînt pregătite cu mici abateri de la normele stabilite (de exemplu, nu sînt destul de sărate la gust, culoarea se deosebeşte puţin de cea tipică, dar nu necesită prelucrare suplimentară);

3) “satisfăcător” – bucatele sînt pregătite cu abateri de la tehnologia de prepare sau cu nerespectarea condiţiilor de igienă a produselor alimentare, dar pot fi repartizate copiilor după înlăturarea neajunsurilor, a prelucrării suplimentare;

4) “nesatisfăcător” – bucatele sînt pregătite astfel încît nu mai pot fi prelucrate suplimentar (de exemplu, au gust şi miros străin ce nu caracterizează calitatea produsului, sînt sărate peste normă, cu gust acriu sau amar, semicrud sau ars, şi-au pierdut forma, nu au consistenţă).

68. Aprecierea/degustarea bucatelor finite din meniul zilnic de repartiţie pentru dejun, prînz, gustare, cină, după caz, se efectuează nemijlocit în secţia caldă a bucatelor, cu stabilirea indicatorilor organoleptici şi gradului de preparare. Proba se ia din fiecare vas cu bucatele preparate.

69. Înainte de a lua proba bucatelor din felul întîi (supe şi ciorbe, supe de lapte), conţinutul vasului se amestecă bine şi din mijlocul vasului cu polonicul se toarnă în farfurie o cantitate mică pentru apreciere. Degustarea probei se face din farfurie cu o lingură curată. După degustare farfuria şi lingura se spală cu apă fierbinte.

70. Pentru a degusta salatele şi felul doi, în farfurie se pune garnitura şi sosul/ salatele. Pentru aprecierea bucatelor din carne şi peşte, se taie o bucată mică din porţie.

71. În cazul nerespectării tehnologiei de preparare a bucatelor, dar şi al prelucrării insuficiente, acestea se admit spre repartiţie doar în condiţiile înlăturării neajunsurilor culinare depistate.

72. La determinarea unor abateri ce ţin de calitatea bucatelor se indică neajunsurile concrete (de exemplu: “bine” – supa slab sărată; “satisfăcător” – cartofii sînt răsfierţi, budinca nu are consistenţă).

73. Bucatele finite apreciate cu criteriul “nesatisfăcător” de către membrii comisiei de triere nu sînt repartizate copiilor şi elevilor şi sînt substituite cu altele, avînd valoare calorică similară.

74. Aprecierea indicatorilor organoleptici se efectuează şi pentru produsele alimentare pregătite în condiţii industriale, precum lapte, suc, iaurt, pîine, biscuiţi, legume şi fructe conservate.

75. Se interzice distribuirea bucatelor finite fără aprecierea lor de către comisia de triere şi fără nota respectivă în registrul de triaj al produselor culinare finite pentru fiecare fel de bucate.

IX. COLECTAREA PROBELOR DIURNE

76. Colectarea probelor diurne se face în cantităţi nu mai mici de 150 grame per produs şi se realizează zilnic conform meniului de repartiţie de către lucrătorul medical, iar în lipsa acestuia – de către bucătarul-şef/bucătar.

77. Probele diurne sînt prelevate într-un recipient steril sau curat şi opărit, acoperit şi marcat “Probe diurne” şi se păstrează într-un frigider special destinat pentru aceasta, în containere separate pentru fiecare zi, la temperatura de la 1°C pînă la +4°C, pentru o perioadă de 72 de ore, fiind însoţite de meniul zilnic de repartiţie.

X. SERVIREA BUCATELOR FINITE DE LA BLOCUL ALIMENTAR

78. Servirea bucatelor finite şi a produselor alimentare pregătite în condiţii industriale se realizează de către bucătarul-şef/bucătar.

79. Produsele alimentare pregătite în condiţii industriale se servesc în propriul ambalaj.

80. În instituţia de educaţie timpurie bucatele finite se servesc din vase de inox sau emailate cu capac, marcate cu denumirea felului de bucate şi cu indicarea numărului grupei. Fiecare fel de bucate se repartizează în vase cu tacîmul corespunzător.

81. În cantinele şcolare bucatele finite se repartizează de către personalul blocului alimentar în vase de inox cu capac, pe care este marcat felul de bucate, după care sînt servite, conform normelor, fiecărui elev.

82. Bucătarul-şef/bucătarul distribuie bucatele finite la grupă/clasă conform numărului de copii şi elevi şi normelor fiziologice de consum per copil/elev, cu cîntărirea cantităţii.

83. Bucătarul-şef/bucătarul serveşte bucatele finite la temperatura de:

1) bucatele fierbinţi (supe/ciorbe, sosuri, băuturi) – nu mai mică de 75°C;

2) ceai, cacao cu lapte – 50-55°C;

3) felul doi, garnituri – nu mai mică de 65°C;

4) băuturile răcoritoare, chefirul, iaurtul, sucul – nu mai mică de 14°C.

84. Bucatele se prepară nu mai devreme de 2 ore înainte de a fi consumate.

85. În scopul prevenirii opăririlor/arsurilor la copii şi elevi, nu se permite eliberarea bucatelor în grupe/cantină la temperaturi mai înalte decît cele recomandate.

86. Bucătarul-şef/bucătarul este obligat:

1) să elibereze bucatele finite sau produsele alimentare pregătite în condiţii industriale numai în mănuşi de unică folosinţă;

2) să cunoască meniul de repartiţie pe ziua respectivă (componenţa bucatelor preparate, porţiile per copil/elev, particularităţile tehnologice de preparare a bucatelor);

3) să respecte curăţenia şi ordinea la locul de muncă;

4) să fie receptiv la sugestiile şi recomandările administraţiei instituţiei de învăţămînt şi/sau ale responsabilului de organizarea alimentaţiei, inclusiv la recomandările organului de control;

5) să respecte temperatura bucatelor finite şi a produselor alimentare pregătite în condiţii industriale la eliberarea acestora din blocul alimentar;

6) să respecte corectitudinea porţionării bucatelor finite la servirea acestora copiilor şi elevilor.

XI. RECEPŢIONAREA BUCATELOR FINITE DE LA BLOCUL

ALIMENTAR ŞI SERVIREA LOR COPIILOR ŞI ELEVILOR

87. În instituţiile de educaţie timpurie, alimentaţia copiilor antepreşcolari şi preşcolari este organizată în grupe.

88. În instituţiile de învăţămînt primar, gimnazial şi liceal, alimentaţia elevilor este organizată în cantine.

89. Bucatele se eliberează de la blocul alimentar conform unui grafic de distribuire a bucatelor, aprobat de către directorul instituţiei.

90. În instituţiile de educaţie timpurie personalul de deservire – dădacele, ajutorii de educatori – recepţionează bucatele finite de la blocul alimentar în vase cu capac, marcate conform felului de bucate şi corespunzător numărului de copii, fiind echipat în vestimentaţie specială (halat alb, şorţ şi bonetă curate) şi respectînd orarul de repartiţie a bucatelor şi meselor.

91. Înainte de recepţionarea bucatelor de la blocul alimentar şi de repartizarea bucatelor în farfurie, personalul de deservire se spălă bine pe mîini cu apă caldă şi săpun.

92. Personalul de deservire le serveşte copiilor şi elevilor bucatele separat:

1) supele/ciorbele – în farfurii adînci;

2) garniturile, sosurile, salatele – în farfurii plate;

3) pîinea – în coşuleţe;

4) băuturile – în căni/pahare.

93. Se interzice categoric de a servi în aceeaşi farfurie două feluri de mîncare.

94. La servirea mesei pentru copiii de vîrstă antepreşcolară, bucatele se repartizează în farfurii pe masa de lîngă bufet. Copiii sînt aşezaţi la mese, după care li se servesc bucatele repartizate în farfurii. Copiii de vîrstă antepreşcolară şi preşcolară mică folosesc doar lingura şi linguriţa de ceai pentru mîncare.

95. Pentru copiii de vîrstă preşcolară bucatele se repartizează în farfurii pe mesele de servire. Copiii sînt aşezaţi la mese doar după ce masa este servită. Copiii cu vîrsta de 4-5 ani folosesc lingura, furculiţa şi linguriţa de ceai, iar copiii cu vîrsta de 5-7 ani, opţional, şi cuţitele de servit.

96. Pentru menţinerea temperaturii bucatelor, următorul fel de bucate se serveşte copiilor pe măsura consumării felului anterior.

XII. FORMAREA DEPRINDERILOR DE CULTURĂ

ŞI IGIENĂ A ALIMENTAŢIEI LA COPII ŞI ELEVI

97. Înainte de servirea mesei, dar şi după alte activităţi, copiii/elevii se spală pe mîini cu apă caldă şi săpun, apoi se aşază la masa servită, fără a mai fi implicaţi în alte activităţi.

98. Prin efectuarea activităţii de serviciu, la servirea mesei sînt implicaţi copiii şi elevii, pe măsura capacităţilor şi cu respectarea regulilor de siguranţă.

99. Copiii şi elevii de serviciu la masă sînt echipaţi cu şorţuri şi bonete.

100. Copiii de serviciu la masă, începînd cu vîrsta de 4 ani, ajută la repartizarea şerveţelelor, a coşurilor cu pîine, a farfuriilor şi a tacîmurilor.

101. După servirea bucatelor copiii/elevii îşi strîng farfuriile şi tacîmurile şi le pun pe masa de la bufet.

102. În timpul servirii mesei educatorul/învăţătorul supraveghează copiii/elevii, urmărind ca aceştia să mănînce în linişte, fără a face zgomot cu lingura/ furculiţa în farfurie şi fără a-şi/a dăuna cu tacîmurile, să mestece cu gura închisă fără a produce zgomote, să nu mai mestece hrană cînd se ridică de la masă.

103. Educatorul/învăţătorul îi încurajează pe copii/elevi să servească din fiecare fel de bucate, fără a-i forţa să o facă.

104. Educatorul/învăţătorul categoric nu îi forţează pe copii/elevi să consume toată hrana din farfurii sau bucatele care nu le plac.

105. Educatorul/învăţătorul îi atenţionează pe copii/elevi să servească fiecare fel de bucate cu tacîmul corespunzător.

106. Educatorul/învăţătorul le aminteşte copiilor/elevilor să folosească şerveţelele de hîrtie pe măsura necesităţii.

107. După servirea bucatelor educatorul/învăţătorul le aminteşte copiilor/ elevilor să se spele pe mîini cu apă şi săpun, să îşi clătească gura.

XIII. IGIENA PERSONALĂ ŞI NORMELE SANITARO-EPIDEMIOLOGICE

ÎN BLOCUL ALIMENTAR ŞI ÎN DEPOZITUL ALIMENTAR

108. Lucrătorii blocului alimentar şi ai depozitului pentru păstrarea produselor alimentare trebuie:

1) să aibă pregătire profesională în domeniul alimentaţiei publice şi igienei privind prepararea, prelucrarea şi păstrarea produselor alimentare pentru consum în cadrul unităţilor care prestează servicii de alimentaţie publică;

2) să manipuleze, să prepare produsele alimentare şi să servească bucatele finite doar în vestimentaţie şi echipament curat de protecţie de culoare deschisă, iar la ieşirea din blocul alimentar să îl dezbrace;

3) să se spele pe mîini cu săpun şi apă caldă înainte şi după fiecare manipulare a produselor alimentare, după ce merge la grupul sanitar;

4) să îşi taie unghiile scurt şi să nu poarte bijuterii pe degete, mîini, la gît, în urechi;

5) să raporteze zilnic lucrătorului medical despre starea de sănătate personală; nu se permite accesul personalului care prezintă boli ale pielii, tăieturi purulente, arsuri, contuzii, catar al căilor respiratorii superioare, precum şi prezenţa sau suspiciunea de boli infecţioase;

6) să susţină examenul medical şi instruirea igienică;

7) să menţină un grad înalt de curăţenie la locul de muncă şi de igienă personală;

8) să prepare bucatele, folosind ustensilele şi vasele conform destinaţiei;

9) să permită accesul în blocul alimentar şi în depozit doar membrilor comisiei de triere, persoanelor abilitate cu funcţii de control, care sînt însoţite de directorul instituţiei sau lucrătorul medical.

XIV. CERINŢE PRIVIND CURĂŢAREA ŞI IGIENA SPAŢIILOR, UTILAJELOR,

 INSTALAŢIILOR ŞI USTENSILELOR ŞI CONTROLUL DĂUNĂTORILOR

109. Toate încăperile, utilajele, instalaţiile, inclusiv canalele de scurgere, ustensilele sînt întreţinute permanent în stare de curăţenie şi bună funcţionare. Încăperile sînt întreţinute libere de condensat, vapori şi surplus de apă, iar periodic sînt curăţate şi reparate.

110. Zilnic, imediat după încheierea activităţii sau în altă perioadă potrivită, pavimentul, inclusiv canalele de scurgere, structurile auxiliare şi pereţii în zonele de manipulare a produselor alimentare sînt minuţios curăţate şi dezinfectate.

111. Instituţiile de învăţămînt general dispun de programe de control al dăunătorilor şi de prevenire a contactului acestora cu produsele alimentare sau a prezenţei lor în spaţiile de manipulare a produselor alimentare. Încăperile şi zonele din jurul lor sînt examinate regulat pentru evidenţa infestării.

112. Substanţele de igienizare – detergenţii şi dezinfectanţii – corespund destinaţiei, sînt folosite în concentraţiile corespunzătoare şi sînt autorizate sanitar pentru utilizare în aceste scopuri.

113. Pe parcursul curăţării şi dezinfectării încăperilor, utilajelor, instalaţiilor şi a ustensilelor se iau măsuri de precauţie adecvate pentru a preveni contaminarea produselor alimentare cu apa tehnică şi substanţele de igienizare.

114. Substanţele de igienizare sînt depozitate în recipiente nealimentare, marcate corespunzător. Orice reziduuri de detergenţi sau substanţe dezinfectante de pe suprafaţă care pot veni în contact cu produsele alimentare sînt îndepărtate prin spălare minuţioasă cu apă potabilă curgătoare înainte de folosirea suprafeţei sau a instalaţiei pentru manipularea produselor alimentare.

115. În scopul combaterii dăunătorilor, autoritatea publică locală, organul local de specialitate în domeniul învăţămîntului sau instituţia de învăţămînt general cu personalitate juridică încheie un contract cu instituţiile abilitate privind măsurile de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare.

116. În cazul depistării dăunătorilor în instituţie, prestatorii de servicii abilitaţi efectuează măsuri de eradicare, care includ tratarea cu chimicale, agenţi fizici sau biologici.

117. Lucrătorul medical sau, în lipsa acestuia, directorul instituţiei de învăţămînt general ori altă persoană instruită, desemnată prin ordin, organizează şi supraveghează activităţile sanitare obligatorii: deratizarea, dezinsecţia, dezinfecţia, cu documentarea efectuării acestora în registrul special privind efectuarea procedurilor de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare (anexa nr.4).

XV. RESPONSABILITĂŢI PRIVIND ORGANIZAREA ALIMENTAŢIEI COPIILOR

ŞI ELEVILOR ÎN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÎNT GENERAL

118. Responsabilitatea pentru asigurarea calităţii alimentaţiei în instituţiile de învăţămînt general le revine fondatorilor, agenţilor economici furnizori de produse alimentare şi organizatorilor alimentaţiei.

119. Organizarea alimentaţiei copiilor în instituţiile de educaţie timpurie este în responsabilitatea primarilor şi a directorilor de instituţii.

120. De organizarea alimentaţiei elevilor în instituţiile de învăţămînt primar, gimnazial, liceal sînt responsabili membrii administraţiei autorităţii publice locale de nivelul al doilea, directorii instituţiilor de învăţămînt cu personalitate juridică, managerii combinatelor şcolare de alimentaţie, după caz.

121. Managementul organizării alimentaţiei copiilor şi elevilor în instituţiile de învăţămînt general este realizat de către directorul instituţiei. În funcţie de numărul de copii şi elevi din instituţie, directorul poate delega această responsabilitate lucrătorului medical, unuia dintre directorii adjuncţi sau şefului de producere. Persoana delegată este informată în formă scrisă, exprimîndu-şi acordul şi contrasemnînd ordinul de desemnare.

122. Directorul instituţiei de învăţămînt general sau persoana delegată de acesta are următoarele responsabilităţi referitoare la organizarea alimentaţiei copiilor şi elevilor:

1) elaborează ori participă la elaborarea caietului de sarcini pentru achiziţiile de produse/servicii alimentare şi îl coordonează cu subdiviziunea teritorială pentru siguranţa alimentelor;

2) emite ordinul privind componenţa grupului de lucru pentru evaluarea ofertelor de preţuri;

3) iniţiază procedura de achiziţie;

4) organizează şi monitorizează procesul de alimentaţie a copiilor şi elevilor în instituţia de învăţămînt general;

5) emite ordinul cu privire la constituirea şi activitatea comisiei de triere;

6) monitorizează procesul de recepţionare a produselor alimentare pregătite în condiţii industriale şi a materiei prime la depozit, la blocul alimentar, a bucatelor finite în grupe;

7) monitorizează comanda de produse alimentare la depozit şi soldul de produse alimentare;

8) introduce în planul anual al instituţiei chestiuni care sînt discutate la Consiliul de administraţie, şedinţele generale cu părinţii ce vizează îndeplinirea normelor fiziologice de consum şi a normelor financiare, calitatea, diversitatea şi preţul produselor alimentare recepţionate, lista copiilor şi elevilor scutiţi de plata pentru alimentaţie, lista copiilor cu regim alimentar de cruţare, costul unei zile, frecvenţa copiilor, deprinderile copiilor de alimentaţie sănătoasă etc.;

9) planifică şi realizează activităţi de control, de informare/formare a personalului instituţiei cu referire la respectarea normelor sanitaro-epidemiologice, alimentaţia sănătoasă şi echilibrată a copiilor, profilaxia intoxicaţiilor alimentare, activităţi de informare a părinţilor cu referire la organizarea alimentaţiei în instituţie şi la domiciliu a copiilor, respectarea normelor de cultură şi igienă a alimentaţiei, prevenirea intoxicaţiilor alimentare, desfăşurarea activităţilor cu copiii ce ţin de formarea deprinderilor de cultură şi igienă a alimentaţiei;

10) în colaborare cu lucrătorul medical elaborează şi monitorizează aplicarea instrucţiunii instituţionale cu privire la curăţarea, dezinfecţia şi igiena spaţiilor, utilajelor, instalaţiilor şi ustensilelor şi controlul dăunătorilor;

11) încheie un contract cu laboratoare specializate pentru prelevarea probelor de calitate a apei potabile, a produselor alimentare, a materiei prime şi bucatelor finite.

123. Şeful de producere/bucătarul-şef/bucătarul din cadrul instituţiei de învăţămînt general are următoarele responsabilităţi referitoare la organizarea alimentaţiei copiilor şi elevilor:

1) realizează, în limitele competenţelor, monitorizarea şi aprecierea organizării alimentaţiei copiilor şi elevilor;

2) elaborează zilnic lista elevilor care se alimentează conform claselor;

3) controlează zilnic numărul de porţii la dejun, prînz, gustare, cină pe care le primesc copiii/elevii pe grupe/clase conform ofertei;

4) monitorizează gradul de satisfacţie privind calitatea alimentaţiei în instituţia de învăţămînt;

5) formulează propuneri privind îmbunătăţirea alimentaţiei copiilor/elevilor;

6) realizează controlul stării sanitare a blocului alimentar;

7) verifică cantitatea produselor alimentare, apreciază rezervele şi, la necesitate, face comanda de produse;

8) realizează controlul regimului de temperatură al instalaţiilor frigorifice şi, după caz, informează directorul instituţiei despre defecţiuni;

9) participă în calitate de membru în activităţile comisiei de triere.

124. Cadrele didactice – educatori, învăţători, profesori – au următoarele responsabilităţi referitoare la organizarea alimentaţiei copiilor şi elevilor:

1) sînt prezenţi la servirea mesei copiilor şi elevilor;

2) realizează, în limitele competenţelor, monitorizarea servirii bucatelor în grupe/cantină;

3) planifică activităţi orientate spre formarea modului sănătos de viaţă şi a culturii alimentaţiei copiilor şi elevilor;

4) propun spre dezbateri, în cadrul şedinţelor cu părinţii, chestiuni cu privire la asigurarea continuităţii alimentaţiei sănătoase şi echilibrate a copiilor şi elevilor acasă şi în cadrul instituţiei de învăţămînt;

5) formulează propuneri pentru îmbunătăţirea alimentaţiei copiilor şi elevilor în cadrul şedinţelor Consiliului de administraţie al instituţiei, şedinţelor operative cu administraţia.

125. Lucrătorul medical are următoarele responsabilităţi referitoare la organizarea alimentaţiei copiilor şi elevilor:

1) realizează controlul medical zilnic al personalului blocului alimentar şi al depozitului şi verifică respectarea de către aceştia a igienei personale;

2) monitorizează alimentarea dietetică pentru copiii cu regim alimentar de cruţare;

3) pregăteşte materialele informaţionale şi discută cu părinţii/reprezentantul legal al copilului şi cu personalul instituţiei subiecte legate de alimentaţia sănătoasă şi echilibrată a copiilor şi elevilor.

126. În cazul lipsei lucrătorului medical în instituţia de învăţămînt general, atribuţiile acestuia privind organizarea alimentaţiei copiilor şi elevilor le îndeplineşte directorul instituţiei sau o altă persoană instruită desemnată prin ordin.

127. Pentru nerespectarea prevederilor prezentei Instrucţiuni, persoanele responsabile poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

XVI. ACTIVITATEA INSTITUŢIILOR/PERSOANELOR CU FUNCŢII

DE CONTROL AL ORGANIZĂRII ALIMENTAŢIEI

128. Persoanele cu funcţii de control intrainstituţional sînt: directorul şi lucrătorul medical, membrii comisiei de triere.

129. Instituţiile cu funcţii de control interinstituţional sînt: Agenţia Naţională de Sănătate Publică, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, cu subdiviziunile lor teritoriale, autorităţile publice locale sau organele locale de specialitate în domeniul învăţămîntului.

130. Persoanele delegate cu funcţii de control interinstituţional în cadrul controlului în una din instituţiile de învăţămînt se vor prezenta obligatoriu la directorul instituţiei, în lipsa acestuia – la lucrătorul medical sau altă persoană care exercită interimatul. La iniţierea controlului, persoanele cu funcţii de control vor prezenta în instituţie: legitimaţia, delegaţia instituţiei care l-a abilitat, cu indicarea scopului şi nominalizarea instituţiei verificate, pentru persoanele ce manipulează produsele alimentare/bucatele finite – şi carnetul medical personal, cu menţiunile privind susţinerea examenului medical.

131. Persoanele cu funcţii de control intră în blocul alimentar şi în depozit îmbrăcate cu echipament special (halat, bonetă, botoşei de unică folosinţă, la necesitate – mască de unică folosinţă) şi însoţite de directorul instituţiei sau lucrătorul medical, iar la contactul cu produsele alimentare utilizează şi mănuşi de unică folosinţă.

132. Persoanele cu funcţii de control din cadrul subdiviziunilor teritoriale pentru siguranţa alimentelor verifică la depozit şi blocul alimentar următoarele: starea sanitar-tehnică a utilajului şi încăperii, sortimentul produselor alimentare, condiţiile de păstrare a produselor alimentare; respectarea regulilor de vecinătate a produselor; calitatea şi termenele de valabilitate a produselor alimentare; prezenţa certificatelor de conformitate, calitate, inofensivitate, sanitar-veterinare; starea utilajului tehnologic şi frigorific, utilizarea ustensilelor, vaselor conform destinaţiei şi marcajului; respectarea normelor sanitar-veterinare, respectarea tehnologiei de preparare a bucatelor, verificarea examenului medical şi a instruirii igienice a personalului din blocul alimentar; Registrul de triaj al produselor culinare finite; respectarea igienei în blocurile alimentare, respectarea cantităţii/volumului bucatelor servite per copil/elev, păstrarea probelor diurne.

133. Persoanele cu funcţii de control delegate de subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Sănătate Publică verifică la blocul alimentar următoarele: meniul-model pentru 10 zile, meniul zilnic de repartiţie, respectarea normelor fiziologice de consum per copil/elev pe zi.

134. La necesitate, dar nu mai rar de două ori pe an, subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Sănătate Publică prelevează probe pentru aprecierea valorii calorice şi nutritive a bucatelor finite, iar subdiviziunile teritoriale pentru siguranţa alimentelor prelevează probe cu referire la calitatea apei potabile, probe de produse alimentare şi materie primă, precum şi fac teste de salubritate (lavaje), prelevează probe pentru aprecierea calităţii prelucrării termice şi indicilor microbiologici.

135. Rezultatele de laborator/rapoartele de probe la calitatea apei potabile, probe de produse alimentare şi materie primă, probe ale bucatelor finite se păstrează la director ori lucrătorul medical timp de un an.

136. Persoanele cu funcţii de control din cadrul autorităţilor publice locale sau din cadrul organelor locale de specialitate în domeniul învăţămîntului, după caz, verifică la depozit documentaţia ce ţine de evidenţa contabilă a produselor alimentare şi a materiei prime, facturile fiscale şi le contrapun cu rapoartele de la contabilitate, soldul de produse la depozit, prezenţa meniului zilnic de repartiţie, corespondenţa numărului de copii şi elevi înscrişi în grupe/clase cu numărul de copii şi elevi incluşi în meniu şi cu numărul copiilor prezenţi, lista copiilor şi elevilor scutiţi de plata pentru alimentaţie, lista copiilor cu regim alimentar de cruţare, analizează preţurile la produsele alimentare recepţionate în raport cu preţurile de piaţă şi respectarea normei financiare.

137. La finalizarea controlului în blocul alimentar şi la depozitul pentru păstrarea produselor alimentare, persoanele cu funcţii de control întocmesc în aceeaşi zi, în cadrul instituţiei verificate, un act de control şi prescripţie, ce include concluzii şi recomandări clar definite, cu indicarea termenelor rezonabile de lichidare a lacunelor depistate. Pe actul de control şi prescripţie se aplică ştampila instituţiei, fiind contrasemnat de persoanele responsabile (director, lucrătorul medical).

138. Persoanele cu funcţii de monitorizare/control, delegate de organul local de specialitate în domeniul învăţămîntului – specialiştii responsabili pentru educaţia timpurie şi managementul şcolar – verifică documentaţia instituţiei pe dimensiunea organizării alimentaţiei copiilor şi elevilor: planul anual, programul de dezvoltare, registrul de procese-verbale ale Consiliului de administraţie, registrul de procese-verbale ale şedinţelor cu părinţii, notele informative ale controalelor interne, rapoartele trimestriale, semestriale, anuale privind respectarea normelor fiziologice de consum şi rapoartele financiare referitoare la alimentaţia copiilor şi elevilor, registrele de evidenţă a frecvenţei copiilor, acţiuni de formare/instruire pentru personalul auxiliar cu referire la respectarea normelor sanitaro-epidemiologice, activităţi de comunicare şi instruire pentru cadrele didactice, părinţi şi copii privind modul sănătos de viaţă, planurile de activitate ale educatorilor pe dimensiunea educaţiei pentru un mod sănătos de viaţă.

139. În cadrul monitorizărilor efectuate de organul local de specialitate în domeniul învăţămîntului se acordă atenţie prezenţei şi calităţii rapoartelor, agendelor de formare a personalului instituţiei, suportului teoretic repartizat beneficiarilor în cadrul formărilor, a deciziilor adoptate la şedinţele Consiliului de administraţie, consiliilor profesorale, şedinţelor cu părinţii cu referire la organizarea alimentaţiei copiilor şi elevilor, conţinutului, calităţii şi relevanţei informaţiei pe avizierele pentru părinţi cu referire la meniul zilnic, recomandările privind organizarea alimentaţiei sănătoase şi echilibrate în familie, modul sănătos de viaţă, dezvoltarea fizică şi a deprinderilor de cultură şi igienă a alimentaţiei la copii şi elevi.

140. În cantină şi în sălile de grupă/clasă se monitorizează/observă grupul de copii şi elevi în timpul servirii meselor, respectarea deprinderilor cultural-igienice, precum şi activităţile organizate cu copiii/elevii la formarea deprinderilor de igienă orală şi personală, de alimentaţie sănătoasă.

XVII. ACTIVITATEA AUTORITĂŢILOR PUBLICE LOCALE/ORGANELOR LOCALE

DE SPECIALITATE ÎN DOMENIUL ÎNVĂŢĂMÎNTULUI/INSTITUŢIILOR DE ÎNVĂŢĂMÎNT

 GENERAL CU PERSONALITATE JURIDICĂ ÎN DOMENIUL ORGANIZĂRII

ALIMENTAŢIEI COPIILOR ŞI ELEVILOR

141. Autorităţile publice locale/organele locale de specialitate în domeniul învăţămîntului/instituţiile de învăţămînt general cu personalitate juridică respectă cu stricteţe normele financiare prevăzute pentru alimentaţia copiilor în instituţiile de educaţie timpurie, învăţămînt primar, gimnazial şi liceal.

142. Autorităţile publice locale/organele locale de specialitate în domeniul învăţămîntului/ instituţiile de învăţămînt general cu personalitate juridică permit оrganizarea alimentaţiei suplimentare a copiilor şi elevilor, cu plată din partea părinţilor, doar în baza cererilor individuale ale părinţilor şi a demersului administraţiei.

143. Organele locale de specialitate în domeniul învăţămîntului prezintă o dată pe an Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării rapoarte privind respectarea normelor fiziologice de consum şi a normelor financiare stabilite per copil/elev pe zi pentru alimentaţia copiilor şi elevilor în instituţiile de învăţămînt general – nu mai tîrziu de 10 ianuarie a anului în curs pentru 12 luni ale anului precedent.

144. Autorităţile publice locale/organele locale de specialitate în domeniul învăţămîntului/instituţiile de învăţămînt general cu personalitate juridică calculează plata pentru alimentaţia copiilor şi elevilor în baza tabelului de frecvenţă şi meniului zilnic de repartiţie din luna precedentă, pînă la data de 7 a fiecărei luni.

145. Autorităţile publice locale/organele locale de specialitate în domeniul învăţămîntului/instituţiile de învăţămînt general cu personalitate juridică eliberează părinţilor bonuri de plată individuale pentru alimentaţia copiilor şi elevilor, care sînt achitate prin intermediul prestatorilor de servicii de plată cu care s-a încheiat contract, sau la contabilitatea centralizată a autorităţilor publice locale/instituţiilor de învăţămînt general cu personalitate juridică.

XVIII. DOCUMENTAŢIA INSTITUŢIEI DE ÎNVĂŢĂMÎNT GENERAL

 PRIVIND ORGANIZAREA ALIMENTAŢIEI COPIILOR ŞI ELEVILOR

146. Directorul instituţiei de învăţămînt general/reprezentantul administraţiei responsabil pentru organizarea alimentaţiei copiilor şi elevilor trebuie să deţină următoarele acte:

1) contractul/copia contractului de achiziţionare a produselor/serviciilor alimentare, aprobat de Agenţia Achiziţii Publice şi înregistrat la trezoreria regională în a cărei rază se află instituţia de învăţămînt general;

2) autorizaţie sanitar-veterinară a blocului alimentar, eliberată de subdiviziunea teritorială pentru siguranţa alimentelor;

3) ordinul intern cu privire la instituirea comisiei de triere în instituţie;

4) planul complex de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare, coordonat cu subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Sănătate Publică;

5) contractul încheiat cu instituţiile abilitate privind măsurile de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare, în scopul combaterii dăunătorilor;

6) fişele de post ale angajaţilor depozitului pentru păstrarea produselor alimentare, ale angajaţilor blocului alimentar, lucrătorului medical, responsabilului pentru organizarea alimentaţiei;

7) acte normative ce vizează domeniul alimentaţiei.

147. Depozitul instituţiei de învăţămînt general trebuie să dispună de următoarele acte:

1) copia contractului de achiziţionare a produselor/serviciilor alimentare, aprobat de Agenţia Achiziţii Publice şi înregistrat la trezoreria regională în a cărei rază se află instituţia de învăţămînt general;

2) lista produselor alimentare nerecomandate copiilor şi elevilor;

3) informaţia ce vizează termenele de păstrare ale produselor alimentare;

4) certificatele pentru fiecare produs alimentar recepţionat: sanitar-veterinare, de inofensivitate, de calitate şi de conformitate;

5) facturile fiscale.

148. Blocul alimentar al instituţiei de învăţămînt general trebuie să dispună de următoarele acte referitoare la organizarea alimentaţiei copiilor şi elevilor:

1) copia autorizaţiei sanitar-veterinare a blocului alimentar, eliberată de subdiviziunea teritorială pentru siguranţa alimentelor;

2) meniul-model pe 10 zile, coordonat cu subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Sănătate Publică;

3) meniul zilnic de repartiţie;

4) fişe tehnologice de preparare a bucatelor;

5) registrul de triaj al produselor culinare finite;

6) graficul de distribuire a bucatelor aprobat de directorul instituţiei;

7) graficul zilelor sanitare;

8) cerinţele igienice privind întreţinerea blocului alimentar;

9) copia fişelor de post ale angajaţilor blocului alimentar;

10) schema de evacuare în situaţii excepţionale;

11) instrucţiunea privind securitatea în muncă a angajaţilor blocului alimentar;

12) meniul zilnic de repartiţie, întocmit în baza meniului-model coordonat cu subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Sănătate Publică, aprobat prin semnătura lucrătorului medical, a directorului şi cu ştampila instituţiei, acroşat pe avizierele pentru părinţi în fiecare grupă şi la blocul alimentar.

149. Contabilitatea autorităţilor publice locale/organelor locale de specialitate în domeniul învăţămîntului /instituţiei publice de învăţămînt general cu personalitate juridică trebuie să dispună de următoarele acte referitoare la organizarea alimentaţiei copiilor şi elevilor:

1) meniul-model pe 10 zile, coordonat cu subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Sănătate Publică;

2) meniul zilnic de repartiţie;

3) fişa zilnică de ridicare a articolelor finite;

4) registrul de evidenţă a frecvenţei copiilor şi elevilor (alimentaţi zilnic);

5) tabelul alimentaţiei copiilor şi elevilor pe lună – frecvenţa: fără plată, grupa prelungită – lista elevilor care necesită prînz gratuit, lista elevilor care au fost în contact cu bolnavii de tuberculoză şi alte maladii transmisibile;

6) lista copiilor şi elevilor cu regim alimentar de cruţare;

7) raport privind alimentaţia per persoană/zi – pentru şcoli;

8) darea de seamă privind alimentaţia (pentru instituţia de educaţie timpurie): plata din buget/plata părinţilor/plata din contul special;

9) factura fiscală lunară;

10) ordinele de plată prin care se efectuează transferurile, prezentate la trezoreria regională în a cărei rază se află instituţia de învăţămînt general;

11) certificate de confirmare a serviciilor alimentare (zilnic).