Hotărâri
759/06.08.99 Hotărîre cu privire la aprobarea Structurii şi Regulamentului Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova
HOTĂRÎREA GUVERNULUI REPUBLICII MOLDOVA
cu privire la aprobarea Structurii şi Regulamentului
Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova
Nr.759 din 06.08.99
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.87-89/796 din 12.08.1999
* * *
Abrogat: 17.06.2005
Hotărîrea Guvernului nr.565 din 10.06.2005
În scopul aprofundării reformelor în domeniul ocrotirii sănătăţii şi
asigurării populaţiei cu asistenţă medicală de calitate, Guvernul
Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă:
Structura Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova, conform
anexei nr. 1;
Regulamentul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova, conform
anexei nr. 2.
2. Se stabileşte personalul scriptic maxim al aparatului central al
Ministerului Sănătăţii în număr de 62 unităţi, şi personalul scriptic
maxim de deservire şi pază a clădirilor în număr de 12 unităţi, cu un
fond anual respectiv de retribuire a muncii.
[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.627 din 23.05.03, în vigoare 31.05.03]
[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.586 din 05.07.2001]
[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.40 din 19.01.2001]
3. Se permite Ministerului Sănătăţii de a avea3 viceminiştri,
inclusiv un prim-viceministru şi un colegiu format din 11 persoane.
4. Se acordă Ministerului Sănătăţii dreptul de a opera modificări în
strucutra ministerului, impuse de necesitatea perfecţionării metodelor
de conducere şi organizare a muncii, în limita stabilită a numărului de
salariaţi şi fondului de remunerare a muncii.
5. Se permite de a forma pe lîngă Ministerul Sănătăţii un Consiliu
de experţi în problemele ce ţin de progresul tehnico-ştiinţific şi
aplicarea în practică a realizărilor ştiinţei medicale.
6. Se abrogă:
Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 433 din 12 mai 1997 "Cu
privire la aprobarea Structurii şi Regulamentului Ministerului Sănătăţii
al Republicii Moldova" (Monitorul Oficial, 1997, nr. 35-36, art. 406);
Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.801 din 20 iulie 1998 "Cu
privire la aprobarea Structurii Ministerului Sănătăţii" (Monitorul
Oficial, 1998, nr. 75-76, art. 731).
PRIM-MINISTRU
AL REPUBLICII MOLDOVA Ion STURZA
Contrasemnată:
Ministrul sănătăţii Eugen Gladun
Chişinău, 6 august 1999.
Nr. 759.
Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului
nr.759 din 6 august 1999
STRUCTURA
aparatului central al Ministerului Sănătăţii
Conducerea
Direcţia principală tehnologii medicale şi asigurări în medicină
Direcţia principală economie, finanţe şi administrarea proprietăţii
de stat
Direcţia asistenţă medicală mamei şi copilului
Direcţia programe şi analiză
Direcţia farmaceutică
Direcţia medicină preventivă
Direcţia resurse umane şi instituţii de învăţămînt
Direcţia relaţii externe şi integrare europeană
Serviciul juridic.
[Anexa nr.1 în redacţia Hot.Guv. nr.509 din 17.05.04, în vigoare 21.05.04]
[Anexa nr.1 în redacţia Hot.Guv. nr.1134 din 17.09.03, în vigoare 26.09.03]
[Anexa nr.1 compl. prin Hot. Guv. nr.186 din 20.02.03, în vigoare 28.02.03]
[Anexa nr.1 în redacţia Hot. Guv. nr.586 din 05.07.2001]
[Anexa nr.1 în redacţia Hot. Guv. nr.626 din 04.07.2000]
Anexa nr. 2
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr. 759
din 6 august 1999
Regulamentul
Ministerului Sănătăţii
I. Dispoziţii generale
1. Ministerul Sănătăţii (în continuare - Ministerul) este un organ
al administraţiei publice centrale de specialitate, obiectivele
principale ale căruia sînt elaborarea şi promovarea politicii unice a
statului în domeniul ocrotirii sănătăţii, perfecţionarea continuă a
sistemului sănătăţii în funcţie de dezvoltarea societăţii, instruirea şi
formarea profesională a cadrelor de profil medical, asigurarea
cercetărilor ştiinţifice, evaluarea şi acreditarea instituţiilor
medicale şi farmaceutice întru asigurarea populaţiei cu asistenţă
medicală şi farmaceutică de calitate şi stabilirea unui sistem de
supraveghere eficientă a stării sanitaro-epidemiologice în ţară.
2. În activitatea sa Ministerul se călăuzeşte de Constituţia
Republicii Moldova, legile şi hotărîrile Parlamentului, decretele
Preşedintelui Republicii Moldova, ordonanţele şi hotărîrile Guvernului,
de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, precum
şi de prezentul Regulament.
3. Ministerul coordonează organizarea activităţii curativ-
profilactice, sanitaro-epidemiologice, metodologice şi ştiinţifice,
nivelul de formare profesională şi utilizarea cadrelor, indiferent de
tipul de proprietate şi forma de organizare juridică a prestatorului de
servicii medicale.
4. Ministerul poate colabora cu autorităţile administraţiei publice
centrale şi locale, asociaţiile medicale de profil şi alte organizaţii
neguvernamentale în probleme de sănătate.
5. Structura aparatului central şi efectivul-limită ale Ministerului
sînt aprobate de Guvern.
6. Ministerul este persoană juridică, dispune de cont trezorerial,
inclusiv valutar şi de sigiliu cu Stema de Stat a Republicii Moldova.
II. Sarcinile şi funcţiile de bază ale Ministerului
7. Principalele sarcini şi funcţii de bază ale Ministerului sînt:
promovarea politicii de stat în domeniul ocrotirii sănătăţii,
determinarea priorităţilor şi elaborarea concepţiei şi strategiei de
dezvoltare;
perfecţionarea cadrului legislativ şi organizarea aplicării acestuia
pentru realizarea obiectivelor Politicii naţionale de sănătate,
Concepţiei reformării sistemului asistenţei medicale din Republica
Moldova, Legii ocrotirii sănătăţii, precum şi altor acte normative cu
responsabilităţi în domeniu;
elaborarea programelor de activitate, stabilirea strategiilor de
activitate, orientate spre dezvoltarea durabilă a sistemului de sănătate;
crearea infrastructurii teritoriale medicale prin promovarea
principiilor fundamentale ale asistenţei medicale primare şi de urgenţă,
optimizarea şi raţionalizarea asistenţei medicale de staţionar,
dezvoltarea serviciului de recuperare medicală;
evaluarea şi monitorizarea stării sănătăţii mamei şi copilului, cu
elaborarea ulterioară a măsurilor de ameliorare;
organizarea implementării şi perfecţionării asigurărilor obligatorii
de asistenţă medicală, a minimumului de asistenţă medicală gratuită,
garantat de stat şi a prestării unor servicii medicale contra plată,
sporirea accesibilităţii populaţiei la serviciile medicale;
promovarea politicii de formare a preţurilor şi tarifelor la
serviciile medicale, înaintarea propunerilor privind perfecţionarea
mecanismelor de finanţare a sectorului de sănătate;
studierea stării sănătăţii populaţiei, a factorilor ce o determină
şi a gradului de asigurare cu asistenţă medicală, elaborarea şi
înaintarea propunerilor orientate spre perfecţionarea situaţiei,
elaborarea pronosticurilor;
organizarea realizării programelor naţionale ce ţin de sistemul de
sănătate, centralizarea mijloacelor necesare pentru finanţarea acestor
programe;
coordonarea activităţii diverselor organe de stat preocupate de
soluţionarea problemelor sănătăţii, măsurilor sectoriale şi
intersectoriale orientate spre fortificarea sănătăţii populaţiei;
organizarea acreditării unităţilor sanitare şi farmaceutice şi
instituţiilor de educaţie continuă, în modul stabilit de legislaţia în
vigoare;
coordonarea strategiei de dezvoltare a serviciului farmaceutic şi
implementarea politicii naţionale în domeniul medicamentului;
organizarea şi dirijarea Serviciului sanitaro-epidemiologic de stat,
coordonarea activităţii autorităţilor publice, persoanelor juridice şi
fizice în realizarea prevederilor actelor legislative şi normative
privind asigurarea bunăstării sanitaro-epidemiologice a populaţiei;
promovarea concepţiei privind organizarea şi implementarea
monitoringului socio-igienic;
planificarea şi organizarea imunizării populaţiei contra bolilor
infecţioase care pot fi prevenite prin vaccinare;
coordonarea activităţilor cu organele şi serviciile abilitate cu
funcţii de supraveghere şi control de stat;
organizarea măsurilor profilactice sanitaro-igienice şi
sanitaro-antiepidemice;
promovarea şi coordonarea activităţilor de colaborare internaţională
în domeniul medicinei preventive;
planificarea şi coordonarea elaborării şi prezentarea în adresa
autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale a analizei
situaţiei privind realizarea prevederilor actelor normative, referitoare
la asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei, cu definirea
direcţiilor prioritare de activitate şi măsurilor concrete de ameliorare
a situaţiei;
acordarea asistenţei metodico-organizatorice şi consultative
serviciilor sanitaro-epidemiologice departamentale;
monitorizarea directivelor privind asigurarea
sanitaro-epidemiologică a populaţiei, pregătirea propunerilor şi
materialelor pentru examinarea în Guvern şi la Colegiul Ministerului
Sănătăţii;
coordonarea activităţilor de educaţie pentru sănătate şi promovarea
modului sănătos de viaţă;
asigurarea supravegherii sanitaro-epidemiologice de stat, informarea
sistematică a populaţiei despre starea sanitaro-epdemiologică şi
ecologo-igienică în teritoriul republicii;
coordonarea activităţii instituţiilor curative şi medico-
ştiinţifice, indiferent de subordonarea lor departamentală şi tipul de
proprietate, în cazul declanşării unor situaţii excepţionale (calamităţi
naturale, epidemii, epizootii, acte de terorism etc.), contribuirea la
asigurarea stării de pregătire permanentă a instituţiilor din cadrul
sistemului de ocrotire a sănătăţii pentru activitate în aceste condiţii;
promovarea politicii de asigurare cu echipament necesar pentru
implementarea tehnologiilor avansate de diagnosticare, tratament şi
recuperare;
crearea unui sistem informaţional adecvat în instituţiile din
sistemul ocrotirii sănătăţii;
coordonarea şi favorizarea desfăşurării cercetărilor ştiinţifice
prioritare în domeniul ocrotirii sănătăţii, elaborării normativelor
unice, standardelor şi schemelor de tratament, contribuind la
implementarea lor în practica medicală;
dirijarea activităţii direcţiilor (departamentelor) de sănătate ale
unităţilor administrativ-teritoriale de gradul doi;
participarea la elaborarea proiectelor planurilor de admitere pe
specialităţi şi specializări la profilul medical, în instituţiile de
învăţămînt superior universitar, de scurtă durată şi instruirii
postuniversitare;
organizarea şi coordonarea procesului de atestare a specialiştilor
cu studii medicale şi farmaceutice;
elaborarea, aprobarea şi implementarea standardelor naţionale în
învăţămîntul medical superior de specialitate, în comun cu Ministerul
Educaţiei;
coordonarea activităţii de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare
tehnologică desfăşurată în instituţiile din ramura sănătăţii;
elaborarea şi înaintarea propunerilor vizînd perfecţionarea
sistemului de remunerare a muncii şi asigurarea socială a lucrătorilor
din ramură, supravegherea asigurării drepturilor sociale ale
specialiştilor din ramura sănătăţii;
asigurarea executării prevederilor legislaţiei privind protecţia
civilă şi evidenţa militară în instituţiile subordonate;
dezvoltarea colaborării internaţionale în domeniul sănătăţii,
formării profesionale, perfecţionării cadrelor medicale şi a
cercetărilor ştiinţifice în domeniul medicinei şi farmaciei;
prezentarea anuală Guvernului a raportului privind starea sistemului
sanatatii si directiile de dezvoltare ale acestui sistem.
III. Drepturile Ministerului
8. Pentru exercitarea funcţiilor ce-i revin, Ministerul este
învestit cu următoarele drepturi:
să solicite de la ministere, departamente şi de la alte organe ale
administraţiei publice centrale de specialitate, de la organele
administraţiei publice locale, precum şi de la întreprinderi, instituţii
şi organizaţii informaţiile necesare pentru a-şi exercita funcţiile;
să antreneze, prin acord mutual, reprezentanţi ai ministerelor,
departamentelor, de la alte organe ale administraţiei publice centrale
de specialitate şi de la organele administraţiei publice locale, la
examinarea şi soluţionarea problemelor ce ţin de domeniul ocrotirii
sănătăţii;
să adopte ordine şi decizii întru îndeplinirea sarcinilor prevăzute
de prezentul regulament;
să înainteze propuneri executorii pentru ministere, departamente şi
alte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate, precum
şi pentru organele administraţiei publice locale, vizînd problemele
acordării asistenţei sanitaro-epidemiologice populaţiei;
să determine, în modul stabilit de lege, reţeaua, tipurile şi
structura unităţilor medico-sanitare;
să numească şi să elibereze din funcţie conducătorii unităţilor
subordonate;
să coordoneze contractele de acordare a asistenţei medicale în
cadrul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, în caz dacă parte
la contract este o instituţie medico-sanitară republicană;
să elaboreze, în comun cu Ministerul Finanţelor, normativele şi
modul de finanţare de către stat a sistemului de sănătate;
să stabilească, în funcţie de orientările prioritare ale dezvoltării
sistemului de sănătate, indicii de performanţă şi volumul alocaţiilor
bugetare pentru instituţiile din subordine;
să delege, în conformitate cu legislaţia, unele împuterniciri ale
sale organelor sanitare teritoriale;
să efectueze analiza şi prognoza indicatorilor economico-financiari,
să coordoneze activitatea economico-financiară a instituţiilor
subordonate;
să administreze proprietatea de stat în măsura în care Guvernul i-a
delegat aceste funcţii, conform actelor normative în vigoare;
să constituie, să reorganizeze sau să lichideze, în conformitate cu
legislaţia în vigoare, instituţiile subordonate;
să instituie consilii ştiinţifice, alte consilii şi grupuri de
experţi în sfera sănătăţii, formării profesionale, cercetărilor
ştiinţifice;
să modernizeze structurile şi să aplice noi tehnologii
informaţionale şi de comunicare în sistemul sănătăţii;
să înainteze Guvernului propuneri vizînd perfecţionarea şi
modificarea legislaţiei în sfera medicinei, formării profesionale,
perfecţionării şi atestării cadrelor medicale şi farmaceutice,
cercetărilor ştiinţifice;
să stabilească anual lista şi cota specializărilor necesare de a fi
pregătite pentru economia naţională prin instruirea postuniversitară
rezidenţiat, secundariat clinic şi specializare primară;
să controleze şi să analizeze activitatea unităţilor medico-sanitare
subordonate şi a altor instituţii medico-sanitare, indiferent de tipul
de proprietate şi forma de organizare juridică, inclusiv exercitarea
obligaţiunilor profesionale de către lucrătorii sistemului de sănătate;
să negocieze şi să încheie, în limitele competenţei şi în baza
legislaţiei în vigoare, acorduri şi protocoale de cooperare şi
colaborare în domeniul sănătăţii, formării profesionale, perfecţionării
şi atestării cadrelor medicale şi farmaceutice şi cercetărilor
ştiinţifice cu ministerele şi alte organisme guvernamentale şi
neguvernamentale din străinătate;
să organizeze trimiterea pacienţilor, în caz de necesitate, pentru
consultare şi tratament peste hotarele ţării;
să autorizeze studiile superioare de specialitate şi specializare
care urmează a fi obţinute în cadrul instituţiilor de învăţămînt
superior medical şi farmaceutic de peste hotarele ţării;
să confirme studiile universitare, postuniversitare şi superioare de
scurtă durată obţinute în cadrul instituţiilor de învăţămînt medical şi
farmaceutic din ţară;
să supravegheze utilizarea cadrelor medicale şi farmaceutice în
cadrul unităţilor medico-sanitare, să repartizeze tinerii specialişti cu
studii superioare universitare şi superioare de scurtă durată de profil
medical şi farmaceutic pentru plasarea în cîmpul muncii, în conformitate
cu necesităţile reale ale sistemului de sănătate;
să elaboreze şi să aprobe regulamentele-tip ale instituţiilor
subordonate, să coordoneze statele de funcţii ale instituţiilor
subordonate;
să înainteze candidaturile angajaţilor din sistemul sănătăţii cu
merite deosebite pentru decernarea distincţiilor de stat;
să aplice, în modul stabilit de lege, măsuri în vederea realizării
programelor de activitate a Ministerului;
să monitorizeze realizarea politicii de reformare a sistemului
sănătăţii;
să centralizeze, în procesul formării şi executării bugetului,
mijloacele băneşti din alocaţiile totale, prevăzute în bugetul de stat
pentru ocrotirea sănătăţii, precum şi în planurile de finanţare a
instituţiilor medico-sanitare în vederea procurării, pe bază de tender,
a medicamentelor, articolelor de uz medical, utilajului medical şi
mijloacelor de transport sanitar pentru unităţile medico-sanitare
subordonate Ministerului şi autorităţilor administraţiei publice locale
şi pentru bolnavii, al căror tratament este asigurat de stat, precum şi
în vederea acoperirii cheltuielilor legate de controlul calităţii,
recepţionarea, depozitarea şi repartizarea ajutoarelor umanitare şi
tratamentul bolnavilor şi investigaţiile costisitoare în instituţiile
medicale din Republica Moldova şi, după caz, peste hotarele republicii,
în limita alocaţiilor bugetare prevăzute pentru programele naţionale din
domeniul ocrotirii sănătăţii pentru anul respectiv;
alte drepturi necesare pentru realizarea sarcinilor sale de bază.
IV. Organizarea activităţii Ministerului
9. Ministerul îşi organizează activitatea în baza principiilor de
colegialitate la elaborarea deciziilor şi de răspundere personală a
conducătorilor pentru deciziile adoptate în limitele competenţei lor.
10. Ministerul este condus de ministrul sănătăţii, numit şi eliberat
din funcţie în conformitate cu legislaţia în vigoare.
11. Ministrul este asistat în conducere de prim-viceministru şi doi
viceminiştri, desemnaţi şi eliberaţi din funcţie prin hotărîre de
Guvern, la propunerea ministrului. Ministrul delimitează atribuţiile
viceminiştrilor.
12. Viceminiştrii şi conducătorii subdiviziunilor interioare ale
aparatului central al Ministerului poartă răspundere personală pentru
activitatea şi deciziile luate în limitele competenţei lor, delimitate
prin ordinul ministrului.
13. Conducătorii de subdiviziuni şi specialiştii Ministerului sînt
selectaţi pe criterii de conformitate şi competenţă profesională. Ei
sînt desemnaţi şi eliberaţi din funcţie prin ordinul ministrului.
14. În cadrul Ministerului funcţionează în calitate de organ
consultativ Colegiul Ministerului, al cărui preşedinte este ministrul
sănătăţii.
15. Componenţa numerică şi nominală a Colegiului Ministerului este
propusă de ministru şi aprobată prin hotărîre de Guvern. Viceminiştrii
sănătăţii sînt membri ai Colegiului din oficiu.
16. Activitatea Colegiului Ministerului se desfăşoară conform
regulamentului de activitate.
V. Atribuţiile ministrului sănătăţii
17. Ministrul are următoarele atribuţii:
reprezintă Ministerul în raporturile cu ministerele, departamentele
şi alte persoane juridice, precum şi în relaţii internaţionale;
asigură executarea în sistemul ocrotirii sănătăţii a Constituţiei şi
legilor Republicii Moldova, decretelor Preşedintelui, hotărîrilor
Parlamentului, hotărîrilor, ordonanţelor şi dispoziţiilor Guvernului,
precum şi tratatelor internaţionale.
poartă răspundere personală pentru realizarea politicii de stat în
domeniul sănătăţii şi a sarcinilor date în seama Ministerului;
prezidează şedinţele şi pune în aplicare hotărîrile Colegiului
Ministerului;
stabileşte competenţa si responsabilitatea viceminiştrilor, şefilor
de direcţii şi secţii ale Ministerului pentru dirijarea unor domenii de
activitate ale acestuia, pentru activitatea instituţiilor,
întreprinderilor şi organizaţiilor din subordine;
aprobă statele de personal şi salariile angajaţilor Ministerului,
este în drept să modifice structura aparatului central al Ministerului;
angajează şi concediază cadrele aparatului ministerial în caz de
necesitate a eficientizării activităţii manageriale a Ministerului, în
limitele fondului de retribuire a muncii şi a efectivului scriptic
aprobat de Guvern;
aprobă regulamentele direcţiilor şi secţiilor Ministerului, precum
şi regulamentele (statutele) instituţiilor, întreprinderilor şi
organizaţiilor din sistemul ocrotirii sănătăţii, cu excepţia
instituţiilor medicale din cadrul armatei şi organelor de justiţie;
numeşte şi eliberează din funcţie conducătorii instituţiilor
medicale republicane, coordonează statele de personal;
prezintă, în modul stabilit, spre examinare Guvernului proiecte de
hotărîri, de programe şi alte acte normative;
emite ordine şi alte acte de bază întru executarea legilor
Republicii Moldova, a actelor Preşedintelui Republicii Moldova, a
hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului, organizează şi controlează
executarea lor;
emite ordine şi instrucţiuni executorii pentru instituţiile
medicale, toate organizaţiile şi întreprinderile, indiferent de
subordonarea lor departamentală şi tipul de proprietate, în problemele
protecţiei teritoriului republicii împotriva răspîndirii bolilor
contagioase prin măsuri de carantină, asistenţă sanitaro-epidemiologică
acordată populaţiei, precum şi în alte probleme privind ocrotirea
sănătăţii;
exercită şi alte împuterniciri, atribuite prin legislaţie.
18. În lipsa ministrului, funcţiile acestuia le exercită
prim-viceministrul sau unul dintre viceminiştri, desemnat prin ordin de
către ministru.
[Anexa nr.2 în redacţia Hot.Guv. nr.627 din 23.05.03, în vigoare 31.05.03]
[Pct.8 modificat prin Hot. Guv. nr.1130 din 28.08.2002]
[Pct.8 completat prin Hot. Guv. nr.491 din 22.04.2002]