BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Hotărâri

Hotărâre nr. 793 din 27.11.2024

pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.55/2024

Tipul documentului
Hotărâri
Data adoptării
27.11.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii vânătorii

şi a protecţiei fondului cinegetic nr.55/2024

nr. 793  din  27.11.2024

 (în vigoare 14.12.2024, cu excepţia pct.1 din anexa nr.5 - 15.02.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 522-524 art. 952 din 14.12.2024

* * *

În temeiul art.3 alin.(2), art.4 alin.(6), art.8 alin.(1) lit.a), art.10 alin.(2) şi art.18 alin.(3) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.55/2024 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.148-150, art.213), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1.1. Regulamentul privind criteriile şi modul de constituire a fondului cinegetic, conform anexei nr.1;

1.2. Regulamentul privind reglementarea efectivului de animale de interes cinegetic în ariile naturale protejate de stat, conform anexei nr.2;

1.3. Regulamentul privind normele de protecţie şi modul de reparare a prejudiciilor, conform anexei nr.3;

1.4. Regulamentul privind organizarea şi practicarea vânătorii, conform anexei nr.4.

2. Se abrogă unele hotărâri ale Guvernului, conform anexei nr.5.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Mediului.

4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepţia punctului 1 din anexa nr.5, care intră în vigoare la data de 15 februarie 2025.

Anexa nr.1

la Hotărârea Guvernului nr.793/2024

REGULAMENT

privind criteriile şi modul de constituire a fondului cinegetic

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind criteriile şi modul de constituire a unui fond cinegetic (în continuare – Regulament) stabileşte consecutivitatea acţiunilor de constituire a unui fond cinegetic ca unitate de gospodărire cinegetică care reprezintă fauna de interes cinegetic şi habitatele acesteia şi asigură integritatea structurală stabilă a populaţiilor speciilor de interes cinegetic.

2. Fondurile cinegetice se constituie de către administratorul fondului cinegetic naţional, Ministerul Mediului.

CRITERIILE ŞI ORDINEA DE CONSTITUIRE

A FONDURILOR CINEGETICE

3. Fondurile cinegetice se delimitează prin divizarea sau comasarea terenurilor care urmează a fi incluse într-un fond cinegetic, pe limite naturale şi/sau administrative, iniţial a terenurilor împădurite şi ulterior a altor terenuri, cu excepţia celor gestionate de parcurile naţionale, rezervaţiile biosferei şi rezervaţiile ştiinţifice/naturale, prevăzute în anexele nr.1, nr.2 şi nr.8 la Legea nr.1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat.

4. Parcurile naţionale, rezervaţiile biosferei şi rezervaţiile ştiinţifice/naturale îşi desfăşoară activitatea cinegetică/reglementarea numerică în perimetrul existent, delimitat până la intrarea în vigoare a Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.55/2024.

5. Gestionarii ariilor naturale protejate de stat ‒ parcurile naţionale, rezervaţiile biosferei şi rezervaţiile ştiinţifice/naturale ‒ sunt obligaţi să respecte normele de protecţie a culturilor agricole, a fondului forestier şi a animalelor domestice din perimetrul ariei gestionate.

6. La constituirea unui fond cinegetic se respectă următoarele principii:

6.1. stabilitatea vânatului – trasarea limitelor fondului cinegetic astfel încât să asigure o cât mai mare stabilitate a vânatului în interiorul său;

6.2. limitele fondurilor cinegetice – în procesul de delimitare, limitele se stabilesc şi se descriu astfel încât să fie uşor de identificat, ţinând cont de următoarele aspecte detaliate:

6.2.1. pentru vânatul mare (cerb, căprior, mistreţ), limitele se suprapun, pe cât este posibil, pe formele reliefului natural (culmi, creste, văi, râuri, pâraie etc.) sau pe forme artificiale stabile (drumuri, canale de irigare, linii electrice aeriene, conducte de gaze etc.);

6.2.2. aria de răspândire pe teren a grupărilor speciilor de vânat, care frecventează inclusiv terenuri din afara fondului forestier (vii, livezi, semănături de toamnă, păşuni, surse de apă etc.), precum şi limitele de altitudine maxime (superioare) sau minime (inferioare) ale terenurilor în care se încadrează perimetrul fondului cinegetic;

6.2.3. pentru vânatul sedentar mic (iepure de câmp, fazan, potârniche), limitele fondului cinegetic trebuie să se suprapună, pe cât este posibil, pe limitele unităţilor administrativ-teritoriale, care nu trebuie să divizeze unităţile elementare de evidenţă cadastrală;

6.3. suprafaţa fondului cinegetic – cuprinde terenuri ale unei sau a mai multor unităţi administrativ-teritoriale,

6.4. structura de proprietate a terenurilor – fondurile cinegetice trebuie să se suprapună, după posibilitate, pe limitele blocului cadastral din care fac parte acestea. În acest sens, indiferent de categoria şi forma de proprietate, terenul se include integral într-un singur fond cinegetic;

6.5. diversitatea folosirii terenurilor – pentru a asigura o hrană mai bogată şi mai diversificată pentru vânatul ierbivor-plantivor se urmăreşte ca, în cadrul unui fond cinegetic, să existe cât mai multe categorii de folosinţă a terenurilor şi, de regulă, acestea trebuie să se încadreze într-un singur etaj fitoclimatic, în funcţie de factorii de mediu specifici şi de vegetaţia care s-a format distinct în zona respectivă;

6.6. ordinea de constituire a fondurilor cinegetice – se constituie, în primul rând, fondurile cinegetice pentru vânatul mare, care îşi exercită funcţiile sale ecologice în habitate (teritorii) mari, conform necesităţilor biologice şi teritoriale ale vânatului mare şi tipului teritoriilor la care acesta s-a adaptat evolutiv. Fondurile cinegetice pentru vânatul sedentar mic se constituie ulterior şi se conformează delimitărilor deja stabilite pentru fondurile cinegetice constituite pentru vânatul mare;

6.7. ponderea suprafeţei productive a unui fond cinegetic – minimum 50% din suprafaţa cinegetic productivă a fondului cinegetic;

6.8. zona de linişte a fondului cinegetic – se constituie pe teritorii preponderent împădurite, pe o suprafaţă sau suprafeţe care cumulativ nu depăşesc minimum 10% şi maximum 30% din suprafaţa productivă a fondului cinegetic, cu excepţia fondurilor cinegetice care arondează teritoriile ariilor naturale protejate de stat, inclusiv zonele de protecţie integrală sau parţială, în care este interzisă orice activitate recreativă şi/sau economică etc. şi zonele nucleu ale siturilor Emerald, unde limita maximă procentuală a zonei de linişte poate fi mai mare;

6.9. destinaţia şi importanţa fondului cinegetic – se stabilesc în funcţie de valoarea speciilor de interes cinegetic pentru care se realizează gospodărirea cinegetică (valoarea economică, estetică, de conservare, educativă şi de cercetare etc.). Se pot constitui fonduri cinegetice în care gospodărirea se bazează doar pe vânatul sedentar mic, pe vânatul mare sau fonduri cinegetice cu gospodărire cinegetică mixtă (vânat mic şi vânat mare).

7. Stabilirea limitelor hotarelor fondului cinegetic şi constituirea acestuia este precedată de un studiu de analiză, pentru:

7.1. precizarea categoriilor de folosinţă a terenurilor şi elaborarea hărţii/schemei fondului cinegetic;

7.2. concretizarea suprafeţei totale a fondului cinegetic şi stabilirea suprafeţei terenurilor cinegetic productive şi neproductive;

7.3. stabilirea componenţei teritoriilor unităţilor administrativ-teritoriale (localităţile) din limitele hotarelor fondului cinegetic;

7.4. condiţiile hidrologice;

7.5. obţinerea altor date relevante pentru a fi consemnate în fişa fondului cinegetic, conform anexei la prezentul Regulament.

8. Harta-schemă a fondului cinegetic este elaborată de către administratorul fondului cinegetic şi este reprezentată pe plan topografic la o scară adaptată dimensiunii şi configuraţiei fiecărui fond cinegetic, astfel încât să asigure vizibilitatea clară a limitelor acestora, şi include:

8.1. numărul şi denumirea fondului cinegetic;

8.2. limitele uşor de descris şi de identificat pe teren ale fondului cinegetic;

8.3. mărimea suprafeţei fondului cinegetic;

8.4. suprafaţa cinegetic productivă a fondului cinegetic, care trebuie să depăşească 50% din suprafaţa totală a fondului cinegetic;

8.5. suprafaţa cinegetic neproductivă a fondului cinegetic;

8.6. suprafaţa ariilor naturale protejate de stat;

8.7. zonele de linişte ale fondului cinegetic, după delimitarea acestora de către gestionarul fondului cinegetic în conformitate cu prevederile art.4 alin (5) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.55/2024.

[Pct.8 modificat prin Hot.Guv. nr.694 din 15.10.2025, în vigoare 16.10.2025]

9. Semnele convenţionale de pe harta-schemă a fondului cinegetic sunt înscrise (detaliate) în legendă, după cum urmează:

9.1. limitele fondului cinegetic – cu linie de culoare roşie;

9.2. pădurile – cu linie de culoare verde;

9.3. suprafeţele cinegetic productive se vor prezenta în format de imagine satelitară;

9.4. suprafeţele cinegetic neproductive se vor colora cu gri;

9.5. limitele zonei de linişte – cu linie de culoare albastră;

9.6. ariile naturale protejate de stat prevăzute în anexele nr.3-7, nr.11 şi nr.13 din Legea nr.1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat se vor haşura cu roşu.

[Pct.9 modificat prin Hot.Guv. nr.694 din 15.10.2025, în vigoare 16.10.2025]

10. Fişa fondului cinegetic este completată de către gestionarul fondului cinegetic şi prezentată administratorului în termen de 6 luni de la data semnării contractului de folosinţă.

11. Bonitatea fondului cinegetic este stabilită în fişa fondului cinegetic pe baza evaluării capacităţii fondului cinegetic de reproducere a populaţiei speciilor de faună de interes cinegetic şi în funcţie de asigurarea condiţiilor de hrană, linişte şi adăpost. Categoriile de bonitate se atribuie în funcţie de capacitatea biogenică a fondului cinegetic (factori biologici, ecologici, geomorfologici, edafici, climatici etc.) ce influenţează viaţa efectivelor speciilor de vânat şi se consemnează în fişa fondului cinegetic de către gestionarul fondului cinegetic.

12. Modificările în fişa fondului şi în harta-schemă a fondului cinegetic pot fi solicitate de către gestionar, în cazul implementării acţiunilor şi măsurilor de îmbunătăţire a managementului de gestionare a fondului cinegetic, considerate şi justificate ca fiind indispensabile, precum şi în cazul modificărilor de altă natură, care, prin evoluţia lor, pot să schimbe sau au schimbat aspectele fizice în amplasament.

13. Modificările în fişa fondului cinegetic şi în harta-schemă a fondului cinegetic sunt posibile doar în urma evaluării comprehensive a rezultatelor gestionării fondului cinegetic şi a verificării pe teren a executării condiţiilor stabilite în contractul de folosinţă, în perioada de gestiune sau la sfârşitul termenului contractului sau ori de câte ori se încheie un nou contract de folosinţă.

14. După atribuirea în gestiune a fondului cinegetic, datele privind gestionarul şi numărul contractului de gestiune se înscriu în Registrul de evidenţă a fondurilor cinegetice, elaborat de administrator.

15. După atribuirea în gestiune a fondului cinegetic, gestionarul, în termen de 30 de zile, este obligat să anunţe în scris autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întâi care se regăsesc în perimetrul fondului cinegetic gestionat despre constituirea fondului cinegetic şi să transmită datele sale de contact (adresa, numărul de telefon şi adresa de e-mail).

16. Gestionarii fondurilor cinegetice din fondul forestier şi cei ai terenurilor din fondul forestier atribuite în folosinţă/arendă în scopuri de gospodărire cinegetică şi/sau ai terenurilor de vânătoare atribuite de către autorităţile administraţiei publice locale, care sunt în raporturi juridice existente, încheiate până la intrarea în vigoare a Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.55/2024, gestionează în continuare aceste terenuri, în coordonare cu administratorul fondului cinegetic naţional şi poartă responsabilitate pentru protecţia şi folosirea raţională a resurselor cinegetice până la constituirea şi atribuirea fondurilor cinegetice în folosinţă, în condiţiile prezentului Regulament şi ale cadrului normativ.

Anexa nr.2

la Hotărârea Guvernului nr.793/2024

REGULAMENT

privind reglementarea efectivului de animale de interes

cinegetic în ariile naturale protejate de stat

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind reglementarea efectivului de animale de interes cinegetic în ariile naturale protejate de stat (în continuare – Regulament) stabileşte metodele de reglementare şi modul de aplicare a măsurilor de reglementare a efectivului de animale de interes cinegetic în ariile naturale protejate de stat, instituţionalizate ‒ parcurile naţionale, rezervaţiile biosferei şi rezervaţiile ştiinţifice/naturale prevăzute în anexele nr.1, nr.2 şi nr.8 din Legea nr.1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, în scopul menţinerii numărului de exemplare în parametrii optimi, al protecţiei faunei sălbatice şi habitatelor acestora şi al prevenirii pagubelor ce pot fi cauzate de animalele de interes cinegetic culturilor agricole, fondului silvic sau animalelor domestice.

2. Ariile naturale protejate de stat, instituţionalizate ‒ monumentele naturii, rezervaţiile naturale, rezervaţiile peisajere, rezervaţiile de resurse, ariile cu management multifuncţional, monumentele de arhitectură peisajeră şi zonele umede de importanţă internaţională prevăzute în anexele nr.3, nr.4, nr.5, nr.6, nr.7, nr.11 şi nr.13 din Legea nr.1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, se includ în fondurile cinegetice şi se delimitează, după caz, ca zone de linişte.

3. Aplicarea măsurilor de reglementare a efectivului de animale de interes cinegetic se efectuează prin metode de menţinere a efectivului populaţiilor tuturor speciilor de animale la nivelul cerinţelor ecologice şi ştiinţifice, naţionale şi internaţionale.

4. Speciile şi numărul exemplarelor de animale de interes cinegetic care urmează a fi supuse reglementării numerice, metodele şi modul de aplicare a măsurilor de reglementare se aprobă de către Ministerul Mediului.

METODELE DE REGLEMENTARE ŞI MODUL DE APLICARE

5. Metodele de reglementare a efectivului de animale de interes cinegetic presupun acţiuni argumentate, efectuate în scopul menţinerii numărului de exemplare în parametrii optimi, al protecţiei faunei sălbatice şi habitatelor acestora, al menţinerii echilibrului ecologic şi al prevenirii pagubelor ce pot fi cauzate de animale de interes cinegetic culturilor agricole, silvice sau animalelor domestice.

6. Se stabilesc următoarele metode de reglementare a efectivului de animale de interes cinegetic, care se aplică pentru a atinge scopul propus de reglementare. Pentru mamiferele copitate se respectă obligatoriu consecutivitatea metodelor, excepţie fiind specia mistreţ (Sus scrofa):

6.1. capturarea ‒ extragerea unui număr de animale de interes cinegetic din anumite teritorii şi popularea altor teritorii cu specia respectivă;

6.2. strămutarea ‒ ademenirea animalelor de interes cinegetic din anumite teritorii în alte teritorii adiacente;

6.3. extragerea prin împuşcare.

7. Modul de aplicare a metodelor de reglementare a efectivului de animale de interes cinegetic:

7.1. capturarea ‒ se efectuează pe tot parcursul anului, cu excepţia perioadei de reproducere, în scopul reducerii densităţii până la nivelul optim şi al populării altor terenuri cu specia respectivă, în limita densităţii optime. Capturarea se realizează cu utilizarea plaselor şi/sau a capcanelor autorizate sau prin imobilizarea animalelor, care presupune folosirea substanţelor imobilizatoare sau a tranchilizantelor;

7.2. strămutarea ‒ se efectuează pe tot parcursul anului, în scopul reducerii densităţii numărului de exemplare până la nivelul optim, cu ademenirea acestora în zone adiacente, prin administrarea hranei complementare în acele zone, crearea remizelor, amplasarea adăpătorilor, sărăriilor etc;

7.3. extragerea prin împuşcare ‒ se efectuează conform perioadelor, per specie în parte, prevăzute în anexa nr.1 la Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.55/2024, în scopul reducerii densităţii numărului de exemplare până la nivelul optim; se întreprinde în mod individual, cu respectarea regulilor de organizare şi securitate la vânătoare. Pentru mamiferele copitate se efectuează doar dacă au fost epuizate metodele enumerate la subpct.7.1 şi 7.2 şi nu a fost atins rezultatul scontat, excepţie fiind specia mistreţ (Sus scrofa), prin următoarele metode:

7.3.1. la pândă;

7.3.2. la nadă;

7.3.3. la vizuină;

7.3.4. la dibuit;

7.3.5. prin ademenire.

8. La acţiunea de extragere prin împuşcare se permite utilizarea armei de vânătoare cu ţeava lisă şi/sau ghintuită.

[Pct.8 modificat prin Hot.Guv. nr.694 din 15.10.2025, în vigoare 16.10.2025]

9. Reglementarea numerică prin metodele prevăzute la pct.6, în condiţiile pct.1, se organizează de către gestionarul ariei naturale protejate de stat (în continuare – gestionar) şi se realizează de către angajaţii acesteia, personalul serviciului silvic şi/sau de specialişti calificaţi în domeniul cinegeticii, cu respectarea prevederilor art.14-19 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.55/2024. Responsabil de respectarea prevederilor cadrului normativ cu incidenţă în domeniu, în procesul de desfăşurare a acţiunilor de reglementare numerică a efectivului de animale de interes cinegetic, este gestionarul.

10. Reglementarea numerică prin metodele prevăzute la pct.6, în condiţiile pct.2, se organizează şi se efectuează de către gestionarul fondului cinegetic (în continuare – gestionar), conform reglementărilor Ministerului Mediului şi ale planului de management al ariei naturale protejate de stat. Responsabil de respectarea prevederilor cadrului normativ cu incidenţă în domeniu, în procesul de desfăşurare a acţiunilor de reglementare numerică a efectivului de animale de interes cinegetic, este gestionarul fondului cinegetic la care sunt arondate ariile naturale protejate de stat.

APROBAREA METODEI DE REGLEMENTARE ŞI A

NUMĂRULUI DE EXEMPLARE PROPUS REGLEMENTĂRII

11. Solicitarea de reglementare numerică a efectivului faunei de interes cinegetic, în condiţiile pct.1, coordonată în scris cu consiliul ştiinţific, în cazul rezervaţiilor ştiinţifice/naturale, şi cu consiliul tehnico-ştiinţific, în cazul parcurilor naţionale, se remite în scris de către gestionar către Ministerul Mediului:

11.1. solicitarea de reglementare numerică a efectivului faunei de interes cinegetic, prin metodele prevăzute la subpct.6.1 şi 6.2, se remite pe tot parcursul anului, cu excepţia perioadei de reproducere a speciei care urmează a fi reglementată;

11.2. solicitarea de reglementare numerică a efectivului faunei de interes cinegetic, prin metoda prevăzută la subpct.6.3, se remite cu minimum 30 de zile înainte de perioada în care vânătoarea este permisă la specia care urmează a fi reglementată.

12. Solicitarea de reglementare numerică a efectivului faunei de interes cinegetic va conţine:

12.1. metoda de reglementare solicitată;

12.2. denumirea speciei (în limbile română şi latină);

12.3. numărul real de exemplare conform ultimei evaluări a efectivelor;

12.4. numărul optim de exemplare pentru suprafaţa ariei naturale în cauză;

12.5. numărul exemplarelor propus reglementării, per specie în parte;

12.6. rezultatele investigaţiilor de laborator, în cazul bolilor contagioase;

12.7. alte informaţii şi date concludente.

13. În termen de până la 5 zile lucrătoare de la data înregistrării solicitării, Ministerul Mediului convoacă, după caz, Agenţia "Moldsilva", Institutul de Zoologie al Universităţii de Stat din Moldova şi gestionarul şi examinează în comun solicitarea privind reglementarea numerică.

14. În termen de până la 10 zile lucrătoare de la data finalizării examinării solicitării privind reglementarea numerică, Ministerul Mediului aprobă sau nu metoda de reglementare, modul de aplicare şi numărul de exemplare supus reglementării per specie în parte.

15. În cazul în care Ministerul Mediului nu aprobă metoda de reglementare, modul de aplicare şi numărul de exemplare supus reglementării per specie în parte, acesta informează în scris, argumentat, despre decizia luată, gestionarul Agenţia "Moldsilva" şi Institutul de Zoologie al Universităţii de Stat din Moldova, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, după caz.

16. Gestionarul, în termen de până la 10 zile lucrătoare de la data finalizării activităţilor de reglementare aprobate, informează în scris Ministerul Mediului referitor la rezultatele obţinute ca urmare a acţiunilor de reglementare numerică.

17. Se interzice:

17.1. utilizarea capcanei cu pedală;

17.2. utilizarea glonţului unic de formă sferică şi a alicelor cu diametrul mai mare de 5 mm;

17.3. utilizarea armelor de vânătoare cu ţeava lisă, calibrul < 20x70 mm şi a armelor de vânătoare cu ţeava ghintuită, calibrul < .222 Rem pentru specia căprior şi calibrul < 7 mm pentru speciile mistreţ, muflon, cerb-comun, cerb-cu-pete şi cerb-lopătar;

17.4. extragerea/reglementarea altor specii decât cele aprobate prin ordin al ministrului mediului;

17.5. extragerea/reglementarea unui număr mai mare de exemplare decât cel aprobat prin ordin al ministrului mediului;

17.6. aplicarea altei metode de reglementare decât metoda aprobată prin ordin al ministrului mediului;

17.7. reglementarea efectivului unor specii de animale în zonele strict protejate din cadrul rezervaţiilor ştiinţifice/naturale, al rezervaţiilor biosferei, al zonelor umede de importanţă internaţională şi în zona A şi B din cadrul parcurilor naţionale, inclusiv prin trimiterea gonaşilor în aceste zone.

[Pct.17 modificat prin Hot.Guv. nr.694 din 15.10.2025, în vigoare 16.10.2025]

Anexa nr.3

la Hotărârea Guvernului nr.793/2024

REGULAMENT

privind normele de protecţie şi modul de reparare a prejudiciilor

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind normele de protecţie şi modul de reparare a prejudiciilor (în continuare – Regulament) stabileşte criteriile şi reglementează modalitatea de evaluare şi achitare a prejudiciului cauzat de fauna sălbatică culturilor agricole, silvice şi/sau animalelor domestice.

2. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni principale semnifică:

2.1. animal domestic – se defineşte în sensul noţiunii "animal" din Legea zootehniei nr.412/1999;

2.2. culturi agricole – plantaţiile agricole prelucrate, semănăturile şi seminţişurile din aceste plantaţii, culturile de plante legumicole, inclusiv din sere şi solarii, toate plantaţiile multianuale, păşunile semănate cu culturi furajere, care sunt utilizate pentru păşunat sau cosit;

2.3. culturi silvice – arborii, arbuştii sau arboreturile tinere provenite din regenerare naturală, seminţişul natural şi preexistent de pe suprafeţele destinate reîmpăduririi, puieţii şi butaşii din pepinierele şi plantaţiile silvice până la faza trecerii în starea de masiv (arboret cu vârsta vegetativă mai mică de 15 ani sau înălţime inferioară de 5 metri), alte plantaţii constituite în scop tehnic şi economic atât pe terenurile fondului forestier, cât şi în afara acestuia;

2.4. pagubă – rezultatul acţiunii de modificare a integrităţii fizice şi a caracteristicilor fiziologice ale exemplarelor din speciile de floră din culturile agricole şi silvice atât din fondul forestier, cât şi din afara acestuia, ale animalelor domestice, cauzată de speciile de faună de interes cinegetic sau alt animal sălbatic, care afectează, prin vătămare sau distrugere, culturile şi producţia agricolă, silvică, inclusiv răspândesc boli, determină îmbolnăvirea, cu excepţia epizootiilor, modifică starea fizică sau cauzează moartea animalelor domestice.

OBLIGAŢII ŞI RECOMANDĂRI PRIVIND MĂSURILE

DE PREVENIRE A CAUZĂRII PREJUDICIULUI

[Denumirea capitolului II completată prin Hot.Guv. nr.694 din 15.10.2025, în vigoare 16.10.2025]

3. Pentru prevenirea pagubelor ce pot fi cauzate de fauna sălbatică culturilor agricole, silvice sau animalelor domestice, gestionarii fondurilor cinegetice sunt obligaţi să întreprindă cel puţin următoarele măsuri:

3.1. să realizeze integral cota de recoltă aprobată de administrator;

3.2. să administreze hrana complementară pentru exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic;

3.3. să asigure menţinerea speciilor de faună de interes cinegetic prin administrarea hranei complementare în zonele depărtate de culturile agricole;

3.4. să solicite argumentat de la administrator aprobarea unei cote de recoltă suplimentare şi permisiunea de a vâna, inclusiv în afara perioadelor permise, exemplarele de mistreţ (Sus scrofa) care produc pagube culturilor agricole, silvice sau animalelor domestice;

3.5. să vâneze cu prioritate în locurile unde există riscul de producere a pagubelor culturilor agricole, silvice sau animalelor domestice.

4. Se recomandă proprietarilor/gestionarilor terenurilor acoperite cu culturi agricole, silvice sau ai animalelor domestice să asigure implementarea unor măsuri minime de prevenire a cauzării prejudiciului culturilor agricole, vegetaţiei forestiere sau animalelor domestice, paza (fizică şi/sau câine), amplasarea gardurilor (inclusiv electrice, în zone populate de mistreţi şi/sau cervide), amplasarea dispozitivelor de speriere (acustice şi/sau vizuale), colaborarea continuă cu gestionarii fondurilor cinegetice.

[Pct.4 completat prin Hot.Guv. nr.694 din 15.10.2025, în vigoare 16.10.2025]

EVALUAREA ŞI REPARAREA PREJUDICIULUI

CAUZAT DE FAUNA SĂLBATICĂ

5. Procedura de evaluare şi stabilire a prejudiciului cauzat se iniţiază în baza unei cereri scrise de către proprietarul/gestionarul culturilor agricole, silvice sau al animalelor domestice care pretinde despăgubire pentru prejudiciul cauzat de fauna sălbatică către administratorul fondului cinegetic naţional, Ministerul Mediului.

6. Evaluarea şi stabilirea pagubelor se realizează de către Comisia de evaluare şi stabilire a pagubelor cauzate de fauna sălbatică (în continuare – Comisie) care activează fără remunerare şi este constituită de administratorul fondului cinegetic naţional, având următoarea componenţă:

6.1. un reprezentant al autorităţii administraţiei publice locale de nivelul întâi (membru permanent);

[Subpct.6.2 abrogat prin Hot.Guv. nr.694 din 15.10.2025, în vigoare 16.10.2025]

6.3. un reprezentant al Inspectoratului pentru Protecţia Mediului (membru permanent);

6.4. un reprezentant al Agenţiei "Moldsilva", în cazul pagubelor cauzate fondului forestier;

6.5. un reprezentant al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, în cazul pagubelor cauzate animalelor domestice;

6.6. gestionarul fondului cinegetic sau reprezentantul legal al acestuia (membru permanent);

6.7. persoana pretins păgubită sau reprezentantul legal al acesteia (membru permanent);

6.8. un reprezentant al administratorului fondului cinegetic naţional (membru permanent).

[Pct.6 completat prin Hot.Guv. nr.694 din 15.10.2025, în vigoare 16.10.2025]

7. În funcţie de obiectul prejudiciului pentru care se pretinde despăgubire, administratorul fondului cinegetic naţional selectează reprezentanţii pentru constituirea Comisiei, pe care îi convoacă.

8. Şedinţa Comisiei se consideră deliberativă dacă sunt prezenţi toţi reprezentanţii notificaţi, convocaţi şi incluşi în componenţa nominală a acesteia.

9. În cazul imposibilităţii convocării Comisiei din diverse motive, administratorul fondului cinegetic naţional reconvoacă Comisia în cel mult 3 zile lucrătoare de la data notificării reprezentanţilor convocaţi iniţial.

10. Lucrările Comisiei trebuie finalizate în termen rezonabil, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data finalizării verificării şi consemnării stării de fapt pe teren.

11. Faptul constatării sau al neconstatării pretinsei pagube, precum şi cuantumul prejudiciului cauzat (după caz) se consemnează în actul de evaluare şi stabilire a pagubelor (în continuare – act de evaluare), conform modelelor incluse în anexele nr.1 şi nr.2.

12. Actul de evaluare se întocmeşte în prezenţa Comisiei şi este semnat de toţi participanţii implicaţi în procesul de evaluare şi stabilire a pagubelor.

13. Opiniile separate exprimate referitoare la subiectul examinat se anexează obligatoriu la actul de evaluare şi sunt parte componentă a acestuia.

14. Pentru estimarea prejudiciului cauzat culturilor agricole sunt luate în considerare:

14.1. suprafaţa afectată;

14.2. gradul de vătămare sau distrugere a culturilor agricole;

14.3. gradul de afectare a roadei plantaţiilor multianuale;

14.4. roada medie la hectar în ultimii 3 ani, conform rapoartelor Biroului Naţional de Statistică;

14.5. preţul mediu de comercializare a culturilor agricole, conform datelor Biroului Naţional de Statistică.

15. Pentru estimarea prejudiciului cauzat culturilor şi producţiei silvice pe terenurile din fondul forestier sunt luate în considerare:

15.1. suprafaţa afectată;

15.2. gradul de vătămare sau de distrugere a culturilor silvice.

16. Pentru estimarea prejudiciului cauzat animalelor domestice sunt luate în considerare:

16.1. numărul de capete;

16.2. specia şi rasa animalului;

16.3. vârsta, sexul şi greutatea animalului;

16.4. preţul de piaţă al producţiei ratate, la data depistării şi constatării pagubei.

17. În cazul distrugerii stupilor/stupinelor, suma pagubei se calculează pornind de la preţul de piaţă al unei familii de albine, al inventarului, precum şi venitul ratat până la sfârşitul sezonului apicol de la data depistării şi constatării pagubei.

18. După finalizarea procedurii de examinare a stării de fapt, de evaluare a pagubelor şi de stabilire a mărimii despăgubirii se întocmeşte un proces-verbal, în formă liberă, care este semnat de toţi membrii Comisiei, la care se anexează originalul actului de evaluare şi toate actele aferente examinării şi care se păstrează la administratorul fondului cinegetic naţional.

19. Copiile de pe originalele actelor aferente examinării se eliberează fiecărui semnatar.

20. Partea identificată, în urma procedurii de examinare a stării de fapt, ca fiind vinovată este obligată să achite, în termen de 30 zile de la data finalizării procedurii de examinare a stării de fapt, de evaluare a pagubelor şi de stabilire a mărimii despăgubirii, părţii păgubite cuantumul prejudiciului calculat şi consemnat în actul de evaluare.

21. Partea identificată ca fiind vinovată şi partea păgubită au dreptul să conteste în instanţă decizia Comisiei.

22. În cazul în care proprietarii/gestionarii terenurilor agricole cu plantaţii multianuale, înainte de aprobarea cotelor de recoltare într-un sezon de vânătoare, solicită în scris de la administrator stoparea practicării acţiunilor de vânătoare pe respectivele terenuri, acestea sunt considerate zone de linişte, iar proprietarii/gestionarii terenurilor respective nu vor putea beneficia de repararea prejudiciului cauzat de fauna sălbatică.

[Anexa nr.1 la Regulamentul modificată prin Hot.Guv. nr.694 din 15.10.2025, în vigoare 16.10.2025]

Anexa nr.4

la Hotărârea Guvernului nr.793/2024

REGULAMENT

privind organizarea şi practicarea vânătorii

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind organizarea şi practicarea vânătorii (în continuare – Regulament) reprezintă totalitatea instrucţiunilor şi regulilor care stabilesc modul şi mijloacele folosite pentru buna organizare şi desfăşurare a vânătorii la exemplarele din specii de faună de interes cinegetic, precum şi obligaţiile şi drepturile participanţilor, modul de folosinţă a producţiei cinegetice şi regulile de securitate la vânătoare.

2. În sensul prezentului Regulament, următoarele noţiuni semnifică:

2.1. goană – acţiune care constă în stârnirea şi gonirea vânatului de către gonaşi spre linia de vânători;

2.2. conducătorul vânătorii – persoană, delegată de gestionarul fondului cinegetic, responsabilă de întreg procesul de organizare şi desfăşurare a acţiunilor de vânătoare;

2.3. coordonatorul goanei – persoană, delegată de conducătorul vânătorii, care dirijează, coordonează şi monitorizează gonaşii;

2.4. Registrul tehnicii securităţii la vânătoare – condică elaborată de gestionarul fondului cinegetic, sigilată în modul corespunzător, în care se înscriu numele şi prenumele vânătorului participant şi numărul carnetului de vânător al acestuia, numele şi prenumele gonaşilor, numele şi prenumele conducătorului vânătorii, numele şi prenumele coordonatorului goanei, data şi locul desfăşurării vânătorii;

2.5. carnet de vânător – document oficial care atestă calitatea de vânător a unei persoane fizice.

[Pct.2 completat prin Hot.Guv. nr.694 din 15.10.2025, în vigoare 16.10.2025]

TIPURI ŞI METODE DE VÂNĂTOARE

3. În fondurile cinegetice se permit:

3.1. următoarele tipuri de vânătoare, în funcţie de numărul participanţilor:

3.1.1. vânătoare individuală, se practică de un singur vânător;

3.1.2. vânătoare colectivă, se practică de minimum 2 vânători, cu sau fără gonaşi;

3.2. următoarele metode de vânătoare:

3.2.1. la dibuit – metodă bazată pe căutarea vânatului şi apropierea de acesta la o distanţă optimă pentru efectuarea tirului, se practică individual;

3.2.2. la pândă – metodă bazată pe aşteptarea vânatului, până acesta se apropie la o distanţă optimă pentru efectuarea tirului, se practică individual şi colectiv;

3.2.3. la sărite – metodă bazată pe stârnirea vânatului, se practică individual şi colectiv;

3.2.4. la goană – metodă bazată pe stârnirea şi gonirea vânatului de către gonaşi spre linia de tragere, se practică colectiv;

3.2.5. la nadă – metoda bazată pe ademenirea vânatului prin administrarea hranei, până acesta se apropie la o distanţă optimă pentru efectuarea tirului sau a capturării, se practică individual şi colectiv;

3.2.6. la vizuină – metoda bazată pe stârnirea vânatului din vizuină cu folosirea câinilor de vânătoare, se practică individual şi colectiv;

3.2.7. prin ademenire – metoda bazată pe ademenirea vânatului prin mijloace şi procedee sonore, vizuale sau olfactive, până acesta se apropie la o distanţă optimă pentru efectuarea tirului, se practică individual şi colectiv.

REGULI DE ORGANIZARE A VÂNĂTORII

ŞI OBLIGAŢIILE PARTICIPANŢILOR

4. Pentru buna organizare şi desfăşurarea a acţiunilor de vânătoare, gestionarul fondului cinegetic desemnează şi împuterniceşte în acest sens un conducător al acţiunii de vânătoare, care este responsabil de întreg procesul organizaţional şi de desfăşurare a vânătorii.

5. Angajaţii sau persoanele desemnate de gestionarul fondului cinegetic sunt obligaţi:

5.1. să organizeze şi să desfăşoare în condiţii de maximă siguranţă vânătoarea, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament şi ale actelor normative cu incidenţă în domeniu;

5.2. să desfăşoare acţiunile de vânătoare exclusiv în intervalele orare permise: nu mai devreme de o oră înainte de răsăritul soarelui şi nu mai târziu de o oră după asfinţitul soarelui, cu excepţia cazurilor de vânare/reglementare numerică, prin metode individuale, a exemplarelor din speciile mistreţ (Sus scrofa), şacal (Canis aureus) şi vulpe (Vulpes vulpes), pentru care vânătoarea poate continua până la maximum trei ore după asfinţitul soarelui;

5.3. să verifice dacă participanţii la acţiunea de vânătoare deţin actele necesare, precum şi armele şi muniţiile aferente;

5.4. să informeze participanţii la acţiunea de vânătoare despre rigorile de comportament şi să efectueze instructajul privind regulile de securitate, fapt ce trebuie confirmat prin semnătura fiecărui participant în Registrul tehnicii securităţii la vânătoare şi să nu permită participarea la acţiunea de vânătoare a persoanelor care refuză să semneze;

5.5. să informeze participanţii la acţiunea de vânătoare despre speciile de vânat şi numărul de exemplare care pot fi recoltate;

5.6. să comunice participanţilor la acţiunea de vânătoare detalii privind suprafaţa şi condiţiile de relief al terenului unde se va desfăşura acţiunea de vânătoare;

5.7. să desemneze coordonatorul goanei pentru vânătoarea colectivă prin metoda "la goană", să stabilească numărul şi componenţa echipelor de gonaşi şi să asigure instructajul aferent modului de desfăşurare a goanei;

5.8. să constituie echipa şi să desemneze conducătorul acesteia pentru urmărirea vânatului mare rănit; în acest caz, vânătoarea poate continua exclusiv pentru recoltarea exemplarului rănit;

5.9. să anunţe gestionarul fondului cinegetic vecin, atunci când este necesară urmărirea vânatului rănit pe suprafaţa fondului cinegetic vecin;

5.10. să anunţe subdiviziunea teritorială a Inspectoratului pentru Protecţia Mediului, atunci când urmărirea animalului rănit este necesară pe un teritoriu în care vânătoarea este interzisă, inclusiv în cazul în care gestionarul fondului cinegetic a permis urmărirea animalului rănit;

5.11. să însoţească vânătorii către turnurile de vânătoare sau către alte locuri amenajate sau neamenajate pentru tir;

5.12. să delimiteze sectoarele de tragere pentru fiecare vânător, indicând reperele între care se permite tirul, asigurând un unghi de minimum 45° şi vizibilitatea clară între fiecare doi vânători vecini;

5.13. să anunţe prin semnale sonore începerea şi încetarea goanei;

5.14. să asigure organizarea expertizei veterinare pentru vânatul mare recoltat şi să permită eliberarea acestuia doar după confirmarea rezultatului negativ al expertizei, inclusiv pentru exemplarele dobândite ilicit;

5.15. să deţină asupra sa trusă medicală pentru a putea acorda, în caz de necesitate, primul ajutor medical;

5.16. să acorde primul ajutor medical persoanei accidentate în cadrul vânătorii şi să informeze imediat organele cu competenţe în domeniu;

5.17. să limiteze accesul persoanelor neautorizate la locul producerii accidentului;

5.18. să nu permită participarea la acţiunea de vânătoare a persoanelor în stare de ebrietate sau aflate sub influenţa substanţelor psihotrope;

5.19. să interzică participarea la acţiunea de vânătoare a câinilor de vânătoare şi păsărilor de pradă dresate care nu sunt înregistrate conform prevederilor legale;

5.20. să excludă de la acţiunea de vânătoare participanţii care nu respectă regulile de desfăşurare a vânătorii;

5.21. să nu permită desfăşurarea acţiunilor de vânătoare pe suprafeţele fondului cinegetic neproductive;

5.22. să nu permită desfăşurarea acţiunilor de vânătoare în zonele nucleu de protecţie integrală a ariilor naturale protejate de stat şi în zonele nucleu ale siturilor Emerald;

5.23. să nu permită participarea la vânătoare a vânătorilor care nu au prezentat permisul de armă;

5.24. să interzică desfăşurarea acţiunilor de vânătoare pe terenurile situate în intravilanul localităţilor, precum şi pe suprafeţele aflate la o distanţă mai mică de 1 km de la periferiile oraşelor Chişinău, Bălţi, Tiraspol şi Bender;

5.25. să nu permită efectuarea tirului pe terenurile aflate la o distanţă mai mică de 200 m de la periferiile celorlalte localităţi, în aceste teritorii fiind permisă doar acţiunea de goană, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.8 alin.(1) lit.m) şi alin.(2), precum şi la art.14 alin.(3), (4) şi (5) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.55/2024;

5.26. să completeze compartimentele din permisul de vânătoare după recoltarea vânatului mare, să elibereze titularului cotorul permisului de vânătoare şi să asigure aplicarea crotaliei la tendonul unui din membrele posterioare ale vânatului mare recoltat;

5.27. să asigure ieşirea din fondul cinegetic a tuturor participanţilor la vânătoarea colectivă după finalizarea acţiunii propriu-zise;

5.28. să sisteze vânătoarea în cazurile în care numărul exemplarelor recoltate depăşeşte numărul indicat în permisul de vânătoare;

5.29. să informeze participanţii la vânătoare că, în cazul recoltării unui număr mai mare de exemplare decât cel indicat în permisul de vânătoare, dar care nu depăşeşte cota de recoltare aprobată de administrator pentru fondul respectiv, vânătorul vinovat de această depăşire este obligat să achite integral despăgubirea către gestionarul fondului cinegetic;

5.30. să informeze participanţii la vânătoare că, în cazul recoltării unui număr mai mare de exemplare decât cel prevăzut în permisul de vânătoare şi care depăşeşte limita cotei anuale de recoltare aprobată de administrator pentru fondul respectiv, prejudiciul pentru numărul de exemplare recoltate care depăşeşte cota anuală aprobată este integral achitat gestionarului fondului cinegetic, conform taxei de încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele fizice şi juridice prin vânare (anexa nr.6 la Legea regnului animal nr.439/1995), iar carcasa exemplarului recoltat se transmite gestionarului fondului cinegetic.

[Pct.5 modificat prin Hot.Guv. nr.694 din 15.10.2025, în vigoare 16.10.2025]

6. Deciziile gestionarului fondului cinegetic sau ale persoanei delegate, dacă acestea nu contravin legislaţiei, sunt obligatorii şi se execută de către toţi participanţii la vânătoare.

7. În situaţia în care conducătorul vânătorii nu îşi poate exercita atribuţiile din diverse motive, acesta este în drept să desemneze un alt conducător al acţiunii de vânătoare.

8. Participanţii la vânătoare sunt obligaţi:

8.1. să respecte regulile de vânătoare, normele de securitate şi indicaţiile conducătorului vânătorii, precum şi ale coordonatorului goanei;

8.2. să prezinte, la solicitarea conducătorului vânătorii sau a reprezentanţilor instituţiilor cu competenţe în domeniu, permisul de vânătoare, carnetul de vânător, permisul de armă, muniţiile aferente, paşaportul câinelui de vânătoare şi/sau al păsării de pradă, precum şi alte dispozitive/instrumente;

8.3. să deţină asupra lor, pe durata vânătorii, actele ce atestă dreptul de a vâna;

8.4. să folosească arma de vânătoare exclusiv pe terenul suprafeţei productive a fondului cinegetic;

8.5. să transporte arma descărcată şi introdusă în toc;

8.6. să nu deţină şi să nu folosească muniţii cu glonţ sferic şi alice cu diametrul mai mare de 5 mm;

8.7. să nu folosească alice cu diametrul mai mare de 2,5 mm la vânătoarea de porumbei, prepeliţe, potârnichi, sturzi şi limicole;

8.8. să nu folosească alice cu diametrul mai mare de 3,5 mm la vânătoarea de fazani;

8.9. să nu folosirea alice cu diametrul mai mare de 4,5 mm la vânătoarea de păsări acvatice;

8.10. să nu folosească alice cu diametrul mai mare de 5 mm la vânătoarea animalelor cu blană;

8.11. să folosească numai muniţie cu proiectil unic la extragerea exemplarelor de cerb comun, cerb lopătar, cerb cu pete, mistreţ, căprior şi muflon;

8.12. să nu efectueze tir asupra vânatului dacă acesta nu a fost clar identificat;

8.13. să nu efectueze tir asupra vânatului aflat în faţa vânătorului vecin;

8.14. să nu efectueze tir asupra iepurilor de câmp aflaţi "în culcuş";

8.15. să nu efectueze tir asupra păsărilor care nu se află în zbor, cu excepţia păsărilor acvatice rănite;

8.16. să nu efectueze tir asupra păsărilor acvatice din transportul naval aflat în mişcare, inclusiv asupra păsărilor acvatice rănite;

8.17. să nu vâneze alte exemplare în timpul dobândirii exemplarului rănit;

8.18. să nu părăsească locul de tragere înainte de semnalul de încetare a goanei;

8.19. să nu se apropie de exemplarul recoltat sau rănit înainte de semnalul de încetare a goanei;

8.20. să recolteze doar exemplare aparţinând speciei indicate în permisul de vânătoare;

8.21. să respecte poziţia stabilită, în picioare sau aşezat, la locul de tragere;

8.22. să nu transmită arma altor persoane, cu excepţia reprezentanţilor organelor cu competenţe în domeniu, şi numai după legitimarea acestora;

8.23. să scoată arma din toc şi să elibereze câinele din lesă doar după aranjarea vânătorilor la o distanţă de cel mult 50 m de vizuină, în cadrul acţiunii de vânătoare prin metoda "la vizuină";

8.24. să prindă câinii în lesă imediat după finalizarea acţiunii de vânătoare;

8.25. să anunţe gestionarul fondului cinegetic despre câinii blocaţi şi localizaţi în vizuină şi să solicite acordul privind recuperarea acestora prin excavare, fiind ulterior obligaţi să acopere şi să niveleze zonele excavate;

8.26. să nu vâneze în zonele nucleu de protecţie integrală a ariilor naturale protejate de stat şi în zonele nucleu ale siturilor Emerald;

8.27. să nu vâneze pe teritoriul cu lăţimea de 1 km de la frontiera de stat către interior, de-a lungul frontierei pe uscat şi pe apele de frontieră, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.8 alin.(1) lit.m) şi alin.(2), precum şi la art.14 alin.(3), (4) şi (5) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.55/2024;

8.28. să nu utilizeze capcane neautorizate, inclusiv capcane cu pedală;

8.29. să informeze conducătorul vânătorii, coordonatorul goanei sau organele cu competenţe în domeniu despre producerea unui accident în timpul desfăşurării acţiunii de vânătoare şi să acorde primul ajutor medical persoanei accidentate.

9. După recoltarea exemplarului din specia indicată în permisul de vânătoare, vânătoarea se consideră finalizată.

10. Cetăţenii străini care participă la vânătoare trebuie să fie însoţiţi de o persoană desemnată şi împuternicită de către gestionarul fondului cinegetic.

11. Participanţii la vânătoare răspund personal pentru încălcarea regulilor de vânătoare, precum şi pentru nerespectarea indicaţiilor conducătorului vânătorii şi ale coordonatorului goanei.

NORME DE SECURITATE LA VÂNĂTOARE

12. Posesorul armei de foc, participant la acţiunea de vânătoare, este responsabil de păstrarea corectă a armei şi a muniţiilor aferente, precum şi de toate consecinţele ce pot rezulta de pe urma păstrării neglijente a acestora, inclusiv a folosirii muniţiilor necorespunzătoare sau interzise.

13. Posesorii armelor de foc, participanţi la acţiunea de vânătoare, sunt obligaţi să respecte următoarele norme de securitate:

13.1. să poarte echipament sau veste reflectorizante la vânătoarea colectivă prin metodele "la goană" şi "la sărite";

13.2. să asigure integritatea armei şi a muniţiilor aferente;

13.3. să nu folosească arma pentru sprijin sau pentru lovirea vânatului rănit;

13.4. să verifice şi să cureţe, după caz, ţeava/ţevile înainte de a încărca arma;

13.5. să încarce arma doar cu ţeava/ţevile îndreptată(e) în jos;

13.6. să asigure arma imediat după încărcare, în cazul în care acesta este prevăzută cu piedică de siguranţă;

13.7. să nu încarce arma înainte de a ocupa locul de tragere;

13.8. să descarce arma înainte de trecerea unor obstacole, inclusiv la urcarea şi coborârea din barcă;

13.9. să se aşeze în barcă doar cu spatele la barcagiu şi doar cu arma cu ţeava/ţevile îndreptată(e) în sus;

13.10. să stabilească în prealabil sectoarele de tragere la vânătoarea de păsări acvatice, din barcă şi doar după ancorarea acesteia;

13.11. să efectueze tir doar asupra păsărilor care zboară la o distanţă de cel mult 40 m;

13.12. să efectueze tir asupra vânatului în mişcare sau ridicat în zbor doar după asigurarea că, prin ricoşeu, nu pot fi provocate accidente;

13.13. să nu depăşească numărul de 4 vânători pe un sector de un hectar în timpul vânătorii la păsări acvatice;

13.14. să cunoască locul amplasării vânătorilor vecini şi a turnurilor de tragere, în cazul vânătorii de pe turn;

13.15. să descarce arma şi să anunţe vânătorii de pe turnurile vecine înainte de a coborî de pe turn;

13.16. să descarce arma înainte de a părăsi locul de tragere;

13.17. să nu se îndepărteze cu arma montată la o distanţă mai mare de 100 m de la locul de tragere, în cazul recuperării vânatului recoltat;

13.18. să nu schimbe locul de tragere indicat de conducătorul vânătorii;

13.19. să nu îndrepte arma asupra oamenilor, animalelor domestice, unităţilor de transport, instalaţiilor inginereşti sau construcţiilor;

13.20. să nu efectueze tir în direcţia gonaşilor dacă aceştia se află la o distanţă mai mică de 100 m de linia de tragere; în cazul în care gonaşii se apropie la o distanţă mai mică de 100 m, vânătorii pot efectua tir doar în spatele liniei de tragere, dacă se întorc în direcţie opusă la 180°, în unghiul sectorului său, adică la 45° dreapta şi stânga pe perpendiculara liniei de tragere;

13.21. să nu efectueze tir asupra unei ţinte neclare sau în condiţii de vizibilitate redusă;

13.22. să nu efectueze tir din arma de vânătoare cu ţeava ghintuită mai sus de linia orizontului şi în direcţia localităţilor aflate la o distanţă mai mică de 2 km, din locuri neamenajate;

13.23. să menţină mişcarea liniară şi contactul vizual cu vânătorii vecini la vânătoarea prin metoda "la sărite";

13.24. să nu practice vânătoarea în condiţii de vreme extreme, precum ploi torenţiale, vânt puternic sau rafale de vânt care ar putea provoca ruperea arborilor sau a crengilor, ceaţă sau viforniţă care reduc vizibilitatea până la 100 m;

13.25. pentru încălcarea regulilor de securitate la vânătoare, precum şi a indicaţiilor conducătorului vânătorii şi ale coordonatorului goanei, fiecare participant poartă răspundere personală.

[Pct.13 modificat prin Hot.Guv. nr.694 din 15.10.2025, în vigoare 16.10.2025]

VÂNĂTOAREA ANIMALELOR SĂLBATICE COPITATE

14. Vânarea animalelor sălbatice copitate în fondul cinegetic se permite doar prin următoarele metode de vânătoare:

14.1. la dibuit;

14.2. la pândă;

14.3. la goană;

14.4. prin ademenire.

15. La vânătoarea de animale sălbatice copitate se permite utilizarea armei de vânătoare cu ţeava lisă, calibrul ≥ 20x70 mm şi a armelor de vânătoare cu ţeava ghintuită, calibrul ≥ .222 Rem pentru specia căprior şi calibrul ≥ 7 mm pentru speciile mistreţ, muflon, cerb-comun, cerb-cu-pete şi cerb-lopătar.

[Pct.15 în redacţia Hot.Guv. nr.694 din 15.10.2025, în vigoare 16.10.2025]

VÂNĂTOAREA ANIMALELOR SĂLBATICE CU BLANĂ

16. Vânarea animalelor sălbatice cu blană în fondul cinegetic se permite doar prin următoarele metode de vânătoare:

16.1. la dibuit;

16.2. la pândă;

16.3. la sărite;

16.4. la goană;

16.5. la vizuină;

16.6. la nadă;

16.7. prin ademenire.

17. La vânătoarea de animale sălbatice cu blană se permite utilizarea armei de vânătoare cu ţeava lisă, calibrul ≥ .410, a armelor de vânătoare cu ţeava ghintuită, calibrul ≥ .22 LR pentru specia vulpe şi calibrul ≥ .22WMR pentru speciile câine-enot, bursuc şi şacal.

[Pct.17 în redacţia Hot.Guv. nr.694 din 15.10.2025, în vigoare 16.10.2025]

VÂNĂTOAREA PĂSĂRILOR DIN FAUNA SĂLBATICĂ

18. Vânarea păsărilor în fondul cinegetic se permite doar prin următoarele metode de vânătoare:

18.1. la pândă;

18.2. la sărite;

18.3. la goană;

18.4. la dibuit;

18.5. prin ademenire.

19. La vânătoarea de păsări din faună sălbatică se permite utilizarea doar a armelor de vânătoare cu ţeava lisă, calibrul ≥ .410.

[Pct.19 modificat prin Hot.Guv. nr.694 din 15.10.2025, în vigoare 16.10.2025]

VÂNĂTOAREA CU PĂSĂRI DE PRADĂ

20. Vânătoarea cu păsări de pradă este permisă pentru vânarea animalelor sălbatice cu blană şi a păsărilor de interes cinegetic şi doar prin următoarele metode de vânătoare:

20.1. la sărite;

20.2. la dibuit.

21. La vânătoarea cu păsări de pradă se permite să se utilizeze doar păsările de pradă dresate şi certificate în acest sens, din următoarele specii:

21.1. acvila de munte (Aquila chrysaetos);

21.2. uliul porumbar (Accipiter gentilis);

21.3. uliul păsărar (Accipiter nisus);

21.4. şoimul călător (Falco peregrinus);

21.5. şoimul dunărean (Falco cherrug);

21.6. şoimul polar (Falco rusticolus).

22. Evidenţa, înregistrarea şi emiterea paşapoartelor pentru păsările de pradă întreţinute şi folosite la vânătoare se efectuează de către societăţile de vânători, conform regulamentului intern, iar în cazul decesului păsării, proprietarul este obligat, în termen de 5 zile, să informeze în acest sens societatea de vânători emitentă a paşaportului pentru păsărea respectivă.

23. Dresajul şi testarea păsărilor de pradă se permit exclusiv în sectoarele amenajate special de către gestionarul fondului cinegetic.

24. Se interzice capturarea păsărilor de pradă şi colectarea ouălor acestora din natură, în scopul creşterii acestora în captivitate şi al folosirii lor la vânătoare.

VÂNĂTOAREA CU CÂINI DE VÂNĂTOARE

25. Vânătoarea cu câini de vânătoare este permisă exclusiv cu câini înregistraţi, la specia mistreţ (Sus scrofa), animale sălbatice cu blană, păsări, precum şi pentru căutarea animalelor rănite.

26. Înregistrarea, evidenţa şi eliberarea paşaportului pentru câinele de vânătoare se efectuează de către societăţile de vânători, conform regulamentului intern al acestora.

27. În paşaportul pentru câinele de vânătoare se înscriu următoarele informaţii: rasa, sexul, porecla, data naşterii, numele proprietarului şi data eliberării.

28. Înregistrarea este obligatorie pentru toţi câinii de vânătoare care au atins vârsta de 10 luni, deţin certificat de provenienţă (pedigree) şi fac parte din următoarele grupe de rase: de aret, gonitori, de aport, scotocitori, de vizuină şi laika.

29. Dresajul şi testarea câinelui de vânătoare se permite doar pe sectoarele amenajate special de către gestionarul fondului cinegetic.

30. Prejudiciul cauzat de câinii de vânătoare fondului cinegetic este achitat de către proprietarii acestora.

PRODUCŢIA CINEGETICĂ

31. Producţie cinegetică se consideră carnea, pielea, colţii şi coarnele animalelor de interes cinegetic.

32. Colectarea, transmiterea, procurarea şi/sau vânzarea producţiei cinegetice se permit exclusiv în baza actelor permisive şi/sau de provenienţă.

33. Producţia cinegetică dobândită în condiţiile legii rămâne la vânători, cu excepţia trofeelor de vânat, care pot fi ridicate doar după achitarea tarifului stabilit de către gestionarul fondului cinegetic.

34. Însuşirea producţiei cinegetice de către persoanele neautorizate în acest sens este interzisă şi se sancţionează în conformitate cu legislaţia.

Anexa nr.5

la Hotărârea Guvernului nr.793/2024

LISTA

hotărârilor Guvernului care se abrogă

1. Hotărârea Guvernului nr.273/2007 cu privire la aprobarea Nomenclatorului şi tarifelor la serviciile prestate, contra plată, de către Agenţia "Moldsilva" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.39-42, art.293), cu modificările ulterioare.

2. Hotărârea Guvernului nr.239/2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la reglementarea efectivului de animale sălbatice în ariile naturale protejate de stat din fondul forestier de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.86, art.268), cu modificările ulterioare.

3. Hotărârea Guvernului nr.140/2017 pentru aprobarea Regulilor de securitate la vânătoare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.85-91, art.226), cu modificările ulterioare.

4. Hotărârea Guvernului nr.254/2021 pentru aprobarea actelor normative cu privire la constituirea şi gestionarea Fondului cinegetic naţional (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2021, nr.266-272, art.542).