796/20.08.97 Hotărîre cu privire la unele măsuri urgente în vederea creării condiţiilor necesare pentru buna funcţionare a instituţiilor sistemului penitenciar al Ministerului Justiţiei
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E
cu privire la unele măsuri urgente în vederea creării condiţiilor necesare
pentru buna funcţionare a instituţiilor sistemului penitenciar
al Ministerului Justiţiei
nr. 796 din 20.08.97
(în vigoare 09.10.1997)
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.66 art.685 din 09.10.1997
* * *
Abrogat: 28.09.2018
Hotărîrea Guvernului nr.869 din 05.09.2018
Luînd în considerare situaţia gravă ce s-a creat în sistemul penitenciar al Ministerului Justiţiei şi în scopul creării condiţiilor necesare pentru buna lui funcţionare, Guvernul Republicii Moldova
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă:
Concepţia dezvoltării sistemului penitenciar al Ministerului Justiţiei pînă în anul 2000 (anexa nr.1);
Modul de transmitere a funcţiilor de supraveghere, escortare şi transferare sub escortă a condamnaţilor şi persoanelor deţinute sub strajă, precum şi de pază a instituţiilor penitenciare, executate de trupele de carabinieri ale Ministerului Afacerilor Interne, Departamentului instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei (anexa nr.2).
2. Ministerul Justiţiei:
pînă la 1 septembrie 1997 va prezenta Guvernului spre examinare proiectul de lege cu privire la amnistie;
va formula propuneri privind perfecţionarea politicii de aplicare a pedepselor penale ce prevăd privaţiunea de libertate, practicarea largă a amenzilor, precum şi raţionalitatea aplicării pedepselor prevăzute la articolele 241, 27, 28, 43, 441 şi 512 ale Codului Penal al Republicii Moldova;
pînă la 10 septembrie 1997 va prezenta propuneri concrete privind ieşirea din criză a întreprinderilor de producere ale instituţiilor sistemului penitenciar.
3. Ministerul Finanţelor:
va aloca în a doua jumătate a anului 1997 Ministerului Justiţiei, din mijloacele prevăzute acestuia de bugetul de stat, cinci milioane lei care vor fi utilizaţi exclusiv pentru acoperirea cheltuielilor curente ale Departamentului instituţiilor penitenciare legate de organizarea alimentaţiei condamnaţilor şi persoanelor deţinute sub strajă, procurarea medicamentelor, soluţionarea altor probleme sociale şi de trai;
[Alin. modificat prin Hot. Guv. nr.1213 din 29.12.97]
la elaborarea proiectului bugetului pentru anul 1998, va acorda prioritate reformării sistemului penitenciar potrivit Concepţiei nominalizate.
4. Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Interne vor prezenta Guvernului pînă la 1 septembrie curent propuneri privind introducerea modificărilor şi completărilor respective în legile “Cu privire la carabinieri (trupele interne) ale Ministerului Afacerilor Interne” şi “Cu privire la sistemul penitenciar".
| PRIM-MINISTRU | |
| AL REPUBLICII MOLDOVA | Ion CIUBUC |
Chişinău, 20 august 1997. |
|
| Nr.796. |
Anexa nr.1
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova
nr.796 din 20 august 1997
CONCEPŢIA
dezvoltării sistemului penitenciar al Ministerului Justiţiei
pînă în anul 2000
1. Principii generale
Sistemul penitenciar al Republicii Moldova (în continuare – sistemul penitenciar) constituie un ansamblu de instituţii şi organe speciale ce execută sancţiunile de drept penal şi hotărîrile instanţelor judecătoreşti privitor la tratarea persoanelor bolnave de alcoolism cronic, narcomanie şi toxicomanie şi include un complex de instituţii statale de drept, sociale, economice etc.
În anul 1994 în ţară a început procesul de reformare a sistemului penitenciar a cărei orientare principală a fost punerea legislaţiei penitenciare în concordanţă cu noua Constituţie a Republicii Moldova. În acest scop s-au elaborat şi adoptat o serie de acte normative. Au fost adoptate Legea cu privire la sistemul penitenciar, Codul de executare a sancţiunilor de drept penal, Statutul de executare a pedepsei de către condamnaţi, precum şi o serie de hotărîri guvernamentale vizînd acest domeniu. Sistemul penitenciar al Republicii Moldova a fost primit în calitate de membru plenipotent în diferite organizaţii internaţionale.
Avînd în vedere practica internaţională şi în conformitate cu Concepţia reformei judiciare şi de drept, în anul 1995 sistemul penitenciar a fost transferat din subordinea Ministerului Afacerilor Interne în subordinea Ministerului Justiţiei, ceea ce a avut un efect benefic pentru organizarea activităţii lui.
Însă soluţionarea întregului complex de probleme cu care se confruntă sistemul penitenciar este extrem de dificilă. Restructurarea lui din temelie este frînată de baza normativ-juridică a sistemului de executare a sancţiunilor de drept penal, precum şi din cauza finanţării insuficiente.
Transformările social-politice au avut repercusiuni esenţiale asupra domeniului vizat.
Din cauza scăderii nivelului de producere numărul contingentului special antrenat în munci remunerate se micşorează an de an. În prezent din cei 7 mii de condamnaţi apţi pentru muncă lucrează doar 524 persoane (7,6 procente). În acelaşi timp fiecare al patrulea condamnat este dator conform titlurilor executorii. Numai datoriile pentru restituirea prejudiciului material cauzat de ei constituie circa 8 mln.lei. Din aceste motive problema plasării condamnaţilor în cîmpul muncii are o importanţă vitală.
În prezent sistemul penitenciar cuprinde, în afara Departamentului instituţiilor penitenciare (D.I.P.), 19 instituţii ce execută sancţiunile privative de libertate, inclusiv: 12 colonii de corecţie, 2 închisori, 3 izolatoare de anchetă penală, 2 spitale – de tuberculoză şi multiprofilat în care se deţin circa 10 mii de condamnaţi şi persoane aflate sub anchetă, inclusiv 299 femei şi 189 minori.
Pentru executarea sancţiunilor de drept penal neprivative de libertate funcţionează 5 instituţii de reeducare prin muncă şi 44 inspectorate pentru probleme corecţionale, care cuprind peste 6 mii persoane din contingentul special. Există de asemenea o instituţie de reabilitare socială pentru tratarea bolnavilor de alcoolism cronic, narcomanie şi toxicomanie, în care se deţin 490 persoane.
Componenţa condamnaţilor se deosebeşte printr-un nivel criminogen sporit. Practic, fiecare al patrulea este condamnat pentru omor premeditat sau cauzarea leziunilor corporale grave, fiecare al cincilea – pentru jaf, furt sau viol. Circa jumătate din condamnaţi au antecedente penale, iar 415 condamnaţi sînt calificaţi recidivişti deosebit de periculoşi. Creşte numărul persoanelor condamnate pentru rakket, pentru participarea în diverse bande înarmate, în alte formaţiuni organizate ale lumii interlope.
Totodată, legislaţia în vigoare nu permite diferenţierea condiţiilor de executare a pedepselor în funcţie de particularităţile psihologice, nivelul de degradare socială şi morală şi de rebut pedagogic.
În multe instituţii amplasarea şi condiţiile de detenţie a suspectaţilor şi inculpaţilor, precum şi a condamnaţilor nu corespunde în măsura cuvenită legislaţiei în vigoare. Asigurarea nevoilor sociale şi de trai şi asistenţa medicală se află la un nivel extrem de scăzut. Din cauza insuficienţei de utilaj medical, medicamente şi alte mijloace medico-sanitare au devenit frecvente erupţiile de tuberculoză, dizenterie, pediculoză şi alte boli contagioase. Instituţiile medicale ce funcţionează în sistemul penitenciar nu sînt în stare să deservească un număr atît de mare de bolnavi.
Baza materială a 80 procente din colonii s-a deteriorat total. Izolatoarele de anchetă penală din municipiile Chişinău şi Bălţi sînt supraaglomerate şi necesită reparaţii capitale. În mun.Bălţi nu au fost finalizate lucrările de construcţie a izolatorului de anchetă penală. Din cauza lipsei de surse, construcţia a fost suspendată. Mijloacele şi edificiile tehnico-genistice de pază şi de comunicaţii s-au uzat definitiv.
Din cauza diminuării prestigiului muncii, a condiţiilor sociale şi de trai nesatisfăcătoare şi remunerării scăzute a muncii, sistemul penitenciar suportă un deficit enorm de cadre calificate. Avînd în vedere lipsa instituţiilor de învăţămînt pentru formarea specialiştilor în domeniu, problema completării cu cadre a sistemului penitenciar se complică pe an ce trece.
O importanţă majoră pentru sistemul penitenciar o are transmiterea funcţiilor de pază, supraveghere şi escortare, exercitate de Ministerul Afacerilor Interne, Departamentului instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei. Realizarea acestui act întîmpină mari dificultăţi.
Pentru cooperarea mai intensă a organelor de drept la descoperirea crimelor, îmbunătăţirea calităţi lucrului serviciilor de securitate prin selectarea şi acumularea informaţiei veridice despre persoanele ce au comis delicte şi despre intenţiile lor criminale, anticiparea şi descoperirea crimelor este necesar accesul rapid al organelor de drept la această informaţie.
Trebuie create servicii de elaborare a prognozelor ştiinţifice şi fundamentarea teoretică a proceselor ce se produc în locurile de recluziune.
Faptele expuse mai sus denotă că în politica penitenciară sînt necesare transformări cardinale, perfecţionarea şi dezvoltarea bazei legislative şi organizaţional-juridice de funcţionare a sistemului penitenciar, eficientizarea activităţii organelor şi instituţiilor lui.
2. Direcţiile de bază ale reorganizării sistemului penitenciar
În scopul asigurării unor condiţii sociale şi de trai normale pentru deţinuţi, precum şi a securităţii lor, creării unui sistem de detenţie diferenţiată pentru diversele categorii de condamnaţi şi persoanele aflate sub anchetă este necesar să se preconizeze următoarele:
înfiinţarea:
- unei colonii în or.Basarabeasca pentru detenţia persoanelor condamnate la privaţiune de libertate pe viaţă şi a condamnaţilor foşti colaboratori şi funcţionari ai organelor de drept şi aparatului de stat;
- unei colonii în or.Taraclia pentru condamnaţii proveniţi din nouă raioane din sudul ţării;
- unei colonii-internat în s.Maşcăuţi, raionul Criuleni, pentru detenţia condamnaţilor de vîrstă înaintată şi invalizi;
- unui izolator de anchetă penală pentru detenţia femeilor şi minorilor aflaţi sub anchetă;
- unei secţii medicale-staţionar pentru tratarea condamnaţilor bolnavi de tuberculoză pe lîngă închisoarea nr.17 din or.Rezina;
finalizarea construcţiei izolatorului de anchetă penală din or.Bălţi, conservat din lipsă de mijloace financiare;
diferenţierea condiţiilor de detenţie a condamnaţilor în instituţii în funcţie de gradul de degradare social-morală şi de comportarea lor în perioada executării pedepsei;
elaborarea, în comun cu firmele specializate, a unui program de restabilire şi reutilare a sistemului tehnico-genistic de pază, luîndu-se în considerare situaţia din instituţiile penitenciare şi tehnologiile moderne;
crearea unui centru de comunicaţii al sistemului penitenciar în baza mijloacelor de transmisie şi secretizare a informaţiei, implementarea sistemului de legătură cu ministerele şi departamentele în interacţiune;
elaborarea în comun cu Academia de Ştiinţe a Moldovei şi implementarea în cadrul Departamentului instituţiilor penitenciare a unui sistem informaţional de căutare automat cu denumirea convenţională “Crimin” pentru evidenţa şi centralizarea informaţiei operative privind contingentul special, precum şi pentru optimizarea interacţiunii dintre organele de drept.
În scopul creării condiţiilor adecvate pentru funcţionarea normală a întreprinderilor şi instituţiilor sistemului penitenciar este necesar:
să fie scutite de:
- impozite (TVA, pe bunurile imobiliare, funciar), de încasările pentru amenajarea teritoriului, plata pentru extragerea materialelor de construcţie nemetalifere;
- plata în buget a sumelor cu care veniturile depăşesc cheltuielile de mijloace speciale (extrabugetare);
sumele provenite din încasarea arendei şi veniturile obţinute din comercializarea patrimoniului de stat al întreprinderilor şi instituţiilor să rămînă la dispoziţia instituţiilor penitenciare;
întreprinderilor altor ministere şi departamente cu diverse forme organizaţional-juridice, care utilizează munca contingentului special, să li se acorde facilităţi fiscale;
să se acorde instituţiilor penitenciare dreptul de a achiziţiona materiale de importanţă vitală necesare (resurse energetice şi de combustibil, utilaj, produse alimentare şi alte bunuri), precum şi de a utiliza garniturile de tren fără plată anticipată;
să se acorde tarife preferenţiale pentru traficul feroviar de încărcături cu destinaţie industrial-tehnică şi socială;
să se înfiinţeze un centru de reabilitare medicală pentru profilaxia deformărilor profesionale, recreare psihologică şi odihnă cu familia;
să se elaboreze un mecanism bine pus la punct de repartizare din fondurile municipale a locuinţelor pentru colaboratorii sistemului penitenciar sau a terenurilor pentru construcţia individuală de case.
3. Reorganizarea practicii de lucru cu personalul,
protecţia lui socială şi juridică
În acest domeniu obiectivele principale sînt:
asigurarea unui statut oficial şi prestigiu social înalt al colaboratorului sistemului penitenciar;
selectarea minuţioasă a colaboratorilor, luîndu-se în considerare calităţile lor personale şi competenţa. Elaborarea şi realizarea programelor de formare şi reciclare a cadrelor, instruirea şi atestarea lor periodică. În acest scop este imperios necesară crearea, în baza Centrului instructiv-metodic al D.I.P., a unui colegiu juridic specializat în vederea pregătirii cadrelor de rang mediu pentru sistemul penitenciar. Încadrarea instituţiilor de învăţămînt superior ale ţării în pregătirea specialiştilor de calificare superioară. Completarea posturilor în sistemul penitenciar în primul rînd din mediul persoanelor cu pregătire specială, care au absolvit instituţiile de învăţămînt ale Ministerului Afacerilor Interne, alte instituţii din Republica Moldova, precum şi din alte state;
elaborarea unor modele profesionale de funcţii şi cerinţe de calificare a categoriilor principale de lucrători. Introducerea unei diplome unice de specialist;
instituirea unor distincţii de onoare de stat, departamentale şi obşteşti, a unor premii nominale pentru colaboratorii cu merite deosebite;
aplicarea sistemului de categorii remunerate;
crearea în cadrul D.I.P. a unui sistem de reabilitare medicală, prin intermediul unor centre specializate, pentru profilaxia deformărilor profesionale, recrearea psihologică şi odihna cu familia a colaboratorilor;
întemeierea în fiecare instituţie a unor saloane de recreare psihologică şi odihnă a efectivului penitenciarelor;
asigurarea colaboratorilor şi a membrilor lor de familie cu locuinţe din fondurile municipale;
stabilirea facilităţilor la asigurările de viaţă şi de sănătate pentru colaboratorii sistemului penitenciar;
extinderea posibilităţilor de apărare a drepturilor şi intereselor colaboratorilor prin intermediul instanţelor judecătoreşti, precum şi cu ajutorul formaţiunilor profesionale publice. Înfiinţarea unei asociaţii a salariaţilor penitenciari;
echiparea colaboratorilor cu diverse mijloace de protecţie individuală şi de apărare activă;
perfecţionarea muncii de pregătire specială, de luptă şi fizică a colaboratorilor sistemului pentru reprimarea manifestărilor agresive ale unor persoane din contingentul special.
Se impune stabilirea de pedepse penale drastice pentru condamnaţi şi persoanele aflate sub arest care atentează la viaţa, sănătatea, onoarea şi demnitatea colaboratorilor instituţiilor penitenciare şi a membrilor familiilor lor, intentarea obligatorie a acţiunilor penale în toate cazurile de opunere a rezistenţei, nesupunere premediată, ofensare sau atacare a colaboratorilor;
perfecţionarea activităţii educaţionale cu efectivul, sporirea influenţei ei în executarea sarcinilor de serviciu, întărirea disciplinei şi instaurarea legalităţii. Creşterea nivelului culturii profesionale şi juridice a colaboratorilor, rolului conducătorilor de subdiviziuni, al adunărilor generale, consiliilor de onoare, consiliilor de patronat, veteranilor şi altor formaţiuni obşteşti în munca de educare a efectivului;
extinderea şi consolidarea relaţiilor cu organizaţiile internaţionale ca “Penal Reform Internaţional” (Reforma Penală Internaţională), “Internaţional Assocition of Correctional Officers” (Asociaţia Internaţională a Ofiţerilor Penitenciari), “Prison Felowship Internaţional” (Misiunea Internaţională Creştină pentru Închisori), al căror membru plenipotent a devenit sistemul penitenciar al Republicii Moldova, precum şi cu alte formaţiuni internaţionale în scopul studierii experienţei progresiste a ţărilor dezvoltate în domeniul dreptului penitenciar prin participarea la conferinţe, simpozioane, proiecte ştiinţifice etc.
4. Organizarea modului de executare a pedepsei
Se preconizează:
deţinerea separată a următoarelor categorii de condamnaţi: cei care îşi ispăşesc pedeapsa pentru prima şi a doua oară, cei care îşi ispăşesc pedeapsa pentru crime frauduloase sau de altă natură, cei care au un comportament bun şi cei care încalcă în mod fraudulos regimul;
diferenţierea regimului de executare a pedepsei, schimbînd pe etape condiţiile de deţinere a condamnaţilor pe măsura corijării lor;
asigurarea funcţionării în colonii a următoarelor sectoare:
- de adaptare, de diagnostic şi de repartizare;
- profilactic local;
- pentru deţinerea separată a condamnaţilor în perioada incipientă de executare a pedepsei şi a condamnaţilor care încalcă permanent regimul;
- cu condiţii îmbunătăţite de detenţie cu deplasarea liberă a condamnaţilor în teritoriu;
- pentru deţinerea fără escortă a deţinuţilor care sînt pregătiţi pentru eliberare şi viaţă în condiţii de libertate, soluţionarea chestiunilor de muncă şi de trai;
- profilactic-curativ – pentru odihna şi tratamentul condamnaţilor;
- de izolare strictă – izolator disciplinar, carceră, încăperi de tip celulă – pentru deţinerea violatorilor frauduloşi ai regimului;
pentru închisori se statuează schimbarea pe etape a condiţiilor de deţinere a condamnaţilor:
- de unul singur (timp de 24 ore);
- în grupuri mici, cu instalarea pe noapte în celule;
- în camere cu amplasare în grupuri; amplasare semiînchisă (de tip colonie);
abilitarea administraţiei coloniilor şi închisorilor cu dreptul de a repartiza şi a transfera condamnaţii în sectoare, de a le schimba regimul de deţinere în funcţie de conduita lor;
crearea unui sistem de înlesniri sociale pentru deţinuţii care se află în instituţii cu condiţii deosebite de activitate economică;
crearea pentru condamnaţi a unui sistem de servicii cu plată comunale, medicale, de întremare şi de altă natură (suplimentar la cele garantate prin legislaţia în vigoare);
desfăşurarea lucrărilor în vederea lărgirii şi reconstrucţiei camerelor pentru întrevederile de lungă durată ale condamnaţilor cu rudele şi apropiaţii lor în camere de tip hotel. Majorarea pe etape a normelor de spaţiu locativ pentru deţinuţii de diferite categorii, asigurarea instalării condamnaţilor în încăperi de tip celulă. Revizuirea conform regulilor şi standardelor internaţionale a normelor departamentale de construcţie, soluţiilor tipice de proiectare a obiectelor social-comunale şi locative din sistemul penitenciar;
instaurarea unui sistem stabil de asigurare materială şi socială a persoanelor deţinute în locurile de recluziune, prevăzînd livrarea centralizată a produselor alimentare, echipamentului şi altor materiale, extinderea relaţiilor economice directe dintre subdiviziunile sistemului penitenciar, modificarea modelului de îmbrăcăminte;
stabilirea normelor raţiei alimentare a condamnaţilor, fiind echilibrate în funcţie de puterea calorică şi compoziţia chimico-biologică a hranei. Lărgirea sortimentului obiectelor de uz individual şi colectiv, permise.
Îmbunătăţirea condiţiilor de deţinere a femeilor şi minorilor în locurile de anchetă preliminară.
5. Crearea serviciului profesional de pază, supraveghere, escortă,
cercetare şi de securitate în instituţiile penitenciare
Crearea în sistemul penitenciar a unui serviciu profesional de pază, supraveghere şi escortare din contul reducerii efectivului de carabinieri al brigăzii de escortă numărul doi a Ministerului Afacerilor Interne (unitatea militară nr.1002). Concomitent, Departamentului instituţiilor penitenciare i se vor afecta blocurile şi edificiile din orăşelele militare, obiectele de inventar, averea militară, mijloacele de comunicaţii şi alte bunuri materiale, necesare pentru îndeplinirea funcţiilor de pază, supraveghere şi escortă a contingentului special. În baza brigăzii a doua de escortă, în sistemul penitenciar se va crea direcţia de pază, supraveghere şi escortă a contingentului special.
Militarilor subdiviziunilor de pază şi supraveghere din trupele de carabinieri, care îşi satisfac serviciul militar în bază de contract şi urmează să fie transferaţi în instituţiile penitenciare, li se păstrează gradul militar, drepturile, garanţiile şi înlesnirile, prevăzute de Legea cu privire la sistemul penitenciar.
În scopul înzestrării subdiviziunilor de pază, escortă şi cercetare a serviciilor şi subdiviziunilor speciale de securitate cu armamentul necesar şi cu mijloacele tehnice şi speciale de asigurare a siguranţei pazei obiectelor sistemului penitenciar se prevede transmiterea din rezerva Ministerului Apărării în gestiunea D.I.P. a unor autocamioane în vederea reutilării lor în automobile speciale pentru transportarea deţinuţilor, a unor staţii electrice diezel, maşini blindate, a tehnicii genistice (automacarale, excavatoare, buldozere), a unor bucătării de campanie şi altor tipuri de tehnică şi utilaje.
Desfăşurarea măsurilor de îmbunătăţire a structurii şi statelor subdiviziunilor de pază, escortare, căutare şi securitate ale sistemului penitenciar.
Crearea crescătoriilor de cîini de serviciu.
Crearea în sistemul D.I.P. a unei subdiviziuni structurale pentru implementarea, întreţinerea, reparaţia şi asigurarea materială a mijloacelor tehnico-genistice de pază, de comunicaţie şi radioficaţie, precum şi a cadrului normativ pentru funcţionarea ei.
Reconstrucţia sistemului tehnico-genistic de pază, de comunicaţie şi radioficaţie cu ajutorul firmei “MAGAL” şi a “Moldtelecom"-ului.
În scopul organizării reprimării operative a acţiunilor ilegale ale condamnaţilor, Primăria municipiului Chişinău trebuie să pună la dispoziţie o clădire pentru amplasarea detaşamentului cu destinaţie specială (în număr de 100-120 persoane) şi păstrarea tehnicii din dotare.
[Pct.5 modificat prin Hot.Guv. nr.1119 din 14.10.2004, în vigoare 22.10.2004]
6. Reorganizarea muncii educative cu condamnaţii
Munca educativă în mediul condamnaţilor are drept obiectiv:
formarea şi dezvoltarea interesului lor pentru munca social-utilă, respectarea legilor şi normelor de convieţuire socială;
elaborarea şi aplicarea metodologiei de diagnosticare socială psihologică şi psihiatrică a persoanei condamnate, precum şi a unui program de influenţare diferenţiată a infractorilor, ţinîndu-se cont de comportamentul lor, starea psihică şi nivelul lor de degradare socială;
soluţionarea problemei pregătirii cadrelor de psihologi pentru instituţiile penitenciare în şcolile speciale din Bulgaria, România şi Rusia şi realizarea schimbului de experienţă cu colegii din aceste ţări, asigurarea unui raport optim între numărul de condamnaţi şi personal, şi anume: la 200 de condamnaţi şi 400 deţinuţi în instituţiile de reabilitare socială (I.R.S.) – un psiholog.
În scopul sporirii eficienţei procesului educaţional, trebuie redus numărul de deţinuţi într-un detaşament pînă la 50 de persoane;
crearea condiţiilor pentru desfăşurarea activităţilor culturale şi odihna deţinuţilor, pentru menţinerea sănătăţii lor fizice şi psihice, intensificarea activităţii de club şi cerc, inaugurarea de biblioteci şi completarea în permanenţă a fondurilor de carte;
reexaminarea principiilor organizaţional-juridice de autoadministrare a condamnaţilor. Extinderea drepturilor condamnaţilor privind soluţionarea problemelor sociale şi de producţie, petrecerea timpului liber şi desfăşurarea activităţilor sportive şi de întremare a sănătăţii. Trecerea treptată la formele de educaţie prin intermediul societăţii;
contribuirea la înfiinţarea unor asociaţii obşteşti şi patronate sociale în scopul participării lor la educarea condamnaţilor, precum şi la pregătirea acestora pentru eliberarea şi adaptarea lor socială după ispăşirea pedepsei.
Trebuie sprijinită în mod deosebit crearea organizaţiilor de patronaj ale asociaţiilor ortodoxe, asigurarea accesului în instituţii reprezentanţilor altor confesiuni religioase, curmînd, totodată, tentativele de a pătrunde în instituţii reprezentanţilor sectelor pseudoreligioase totalitare, susţinerea şi consolidarea relaţiilor între condamnaţi şi rudele acestora;
asigurarea, în comun cu organele de instruire profesională şi de cultură generală, a creării unui sistem flexibil de instruire pentru condamnaţi, luîndu-se în considerare nu numai interesele proprii de producere, dar şi piaţa muncii, posibilităţile de încadrare în muncă, de continuare a studiilor după eliberare. Crearea pentru unii condamnaţi a posibilităţilor de a căpăta studii superioare, utilizînd forma de învăţămînt fără frecvenţă.
7. Perfecţionarea formelor şi metodelor de antrenare
în muncă a condamnaţilor
La organizarea muncii şi procesului de producţie în instituţiile de recluziune se va ţine cont de faptul că economia ţării trece la relaţiile de piaţă, precum şi de particularităţile realizării reformelor economice în sistemul penitenciar.
Organizarea activităţii de producţie în sistemul penitenciar se va întemeia pe principiul respectării cerinţelor legislaţiei naţionale şi a regulilor standard minimale internaţionale de comportare cu deţinuţii privind crearea condiţiilor pentru asigurarea utilizării integrale a braţelor apte de muncă din mediul condamnaţilor în scopul adaptării lor la condiţiile de viaţă în libertate.
Se impune perfecţionarea sistemului de remunerare a muncii condamnaţilor prin stimularea activităţii lor de muncă şi iniţiativei în chestiunile ce ţin de aplicarea în producţie a unei tehnici şi tehnologii moderne, sporirea productivităţii muncii, economisirea valorilor materiale şi resurselor, precum şi de protecţia mijloacelor băneşti cîştigate, care în perioadele de inflaţie se pot devaloriza.
8. Asistenţa medicală a condamnaţilor
Pentru eficientizarea acestor servicii se cere:
reorganizarea fundamentală a sistemului de asistenţă medico-sanitară în locurile de recluziune în scopul creării medicinei penitenciare ca ramură specifică a ocrotirii sănătăţii;
asigurarea profilaxiei intense şi tratarea afecţiunilor social-primejdioase, în primul rînd a tuberculozei, SIDA, dereglărilor psihice, narcomaniei şi alcoolismului;
dirijarea complexului de acţiuni curative şi medico-profilactice se va efectua numai prin secţia medicală a D.I.P.. Pentru realizarea acestor acţiuni este necesar de a crea baza tehnico-materială a instituţiilor curativ-profilactice;
înfiinţarea pe lîngă închisoarea nr.17 din or.Rezina a unui spital de tuberculoză pentru condamnaţi.
9. Asigurarea financiară şi tehnico-materială, construcţii
În scopul depăşirii dificultăţilor şi asigurării funcţionării sistemului penitenciar este necesar de a promova următoarele măsuri urgente:
stabilirea normativelor de finanţare a sistemului penitenciar, în conformitate cu care se va efectua finanţarea lui de la buget;
acordarea de alocaţii bugetare pentru construcţia şi reconstrucţia instituţiilor în scopul creării unor condiţii de deţinere a condamnaţilor şi persoanelor aflate sub anchetă penală conforme cu normele internaţionale;
organizarea pe lîngă camerele de întrevederi de lungă durată a punctelor pentru comercializarea produselor alimentare şi mărfurilor industriale;
crearea în baza depozitelor situate pe str.Spicului, nr.77, mun.Chişinău, a unui depozit central al secţiei asigurare tehnico-materială şi militară a Departamentului instituţiilor penitenciare;
atribuirea de terenuri agricole instituţiilor şi acordarea de credite preferenţiale pentru procurarea tehnicii, utilajului şi îngrăşămintelor;
finalizarea construcţiei caselor de locuit pentru colaboratorii sistemului penitenciar din mun.Bălţi, or.Rezina şi s.Rusca;
atragerea investitorilor pentru finanţarea programului de asigurare cu locuinţe a colaboratorilor sistemului penitenciar, construcţia caselor de locuit în participaţie cu alte organizaţii, firme şi întreprinderi;
repartizarea din fondurile municipale a spaţiului locativ pentru colaboratori sau a terenurilor pentru construcţia individuală de case.
10. Particularităţile executării pedepselor neprivative de libertate
Se prevede crearea condiţiilor pentru deţinerea separată în instituţiile de reeducare prin muncă şi coloniile-aşezări a persoanelor condamnate la reducere de libertate şi a condamnaţilor, cărora privaţiunea de libertate le-a fost substituită prin reducere de libertate. Statutul juridic al persoanelor condamnate la reducerea libertăţii este reglementat în acelaşi mod ca şi cel al persoanelor condamnate condiţional cu încadrarea obligatorie în muncă.
11. Perfecţionarea bazei legislative
Modificarea Codului de executare a sancţiunilor de drept penal al Republicii Moldova, ţinînd-se cont de modificările introduse în Codul penal şi Codul de procedură penală;
elaborarea altor acte legislative, luîndu-se în considerare condiţiile social-economice reale, în care funcţionează sistemul penitenciar.
Anexa nr.2
la Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova
nr.796 din 20 august 1997
MODUL
de transmitere a funcţiilor de supraveghere, escortare şi transferare sub escortă
a condamnaţilor şi persoanelor deţinute sub strajă, precum şi de pază
a instituţiilor penitenciare, exercitate de trupele de carabinieri ale
Ministerului Afacerilor Interne, Departamentului instituţiilor
penitenciare al Ministerului Justiţiei
1. Funcţiile de supraveghere, escortare şi transferare sub escortă a condamnaţilor şi persoanelor deţinute sub strajă, precum şi de pază a instituţiilor penitenciare, exercitate de către trupele de carabinieri ale Ministrul Afacerilor Interne, se vor transmite Departamentului instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei, etapizat.
În prima etapă (pînă la 1 octombrie 1997) se vor transfera 495 de militari, care îşi satisfac serviciul în bază de contract, din brigada a doua de escortă a trupelor de carabinieri (trupele interne), ce are în atribuţii supravegherea contingentului special în toate instituţiile penitenciare şi paza coloniei de corecţie nr.7 din s.Rusca, raionul Hînceşti, coloniei-aşezare de corecţie nr.10 din localitatea Goienii Vechi a sectorului Rîşcani, municipiul Chişinău, sectorului-aşezare al coloniei de corecţie nr.10 din s.Maşcăuţi, raionul Criuleni, precum şi a instituţiilor de reabilitare socială nr.1, or.Rezina şi nr.3, or.Leova, eliberînd-o pe viitor de aceste funcţii.
În baza efectivului transferat în cadrul Departamentului instituţiilor penitenciare se va înfiinţa o direcţie de pază, supraveghere şi escortă.
În etapa a doua (pînă la sfîrşitul anului 1998), pe măsura completării posturilor şi efectivelor, se vor transmite funcţiile de escortare şi transferare sub escortă a condamnaţilor şi persoanelor deţinute sub strajă în limitele instituţiilor penitenciare, la tribunale, Curtea de Apel şi Curtea Supremă de Justiţie. În acest scop se repartizează 270 unităţi de state din contul reducerii efectivului brigăzii a doua de escortă, căreia i se retrag aceste funcţii.
În etapa a treia (1 ianuarie 1999 – sfîrşitul anului 2001) se vor transmite funcţiile de pază a instituţiilor penitenciare, prevăzîndu-se în acest scop suplimentarea statelor Departamentului instituţiilor penitenciare din contul reducerii efectivului brigăzii a doua de escortă a trupelor de carabinieri, care se va efectua astfel:
în anul 1999 – 290 unităţi de state pentru organizarea pazei coloniilor de corecţie nr.4 şi nr.15 din or.Cricova, sectorul Rîşcani al municipiului Chişinău, a coloniei de corecţie nr.6 din or.Soroca şi a coloniei de corecţie nr.8 din municipiul Bender;
în anul 2001 – 290 unităţi de state pentru organizarea pazei coloniei de corecţie nr.9 din sectorul Buiucani al municipiului Chişinău şi a coloniilor de corecţie nr.3 şi nr.18 din s.Brăneşti, raionul Orhei.
[Pct.1 modificat prin Hot. Guv. nr.722 din 26.07.2001]
2. Concomitent cu funcţiile şi sarcinile ce urmează a fi îndeplinite, se vor transmite armamentul şi muniţiile, mijloacele de transport, tehnico-genistice de pază, mijloacele de comunicaţii şi alte bunuri materiale, precum şi edificiile orăşelelor militare utilizate pentru îndeplinirea funcţiilor de pază, supraveghere şi escortare a contingentului special.
Transmiterea de către trupele de carabinieri a funcţiilor de pază la fiecare obiect se va efectua atunci cînd garda instituţiei penitenciare va fi gata să preia sub pază obiectul respectiv.
Transmiterea-preluarea funcţiilor se va face de către o comisie, conform actelor aprobate de conducătorii Departamentului instituţiilor penitenciare şi Departamentului trupelor de carabinieri.
3. Paralel cu transmiterea funcţiilor de supraveghere, pază, escortare şi transferare sub escortă a contingentului special, vor fi transferaţi şi militarii, care îşi satisfac serviciul în bază de contract şi doresc să-şi continue munca în sistemul penitenciar.
Militarilor care îşi satisfac serviciul în bază de contract şi care vor fi transferaţi în corpul de comandă sau efectivul de trupă ale instituţiilor penitenciare ale Ministerului Justiţiei pentru a-şi continua serviciul li se vor păstra gradele militare, salariile de funcţie primite anterior. Ei vor beneficia şi de drepturile, garanţiile şi privilegiile prevăzute de Legea cu privire la sistemul penitenciar.
4. Pînă la încheierea procesului de transmitere a funcţiilor, subdiviziunile structurale ale sistemului penitenciar şi trupele de carabinieri vor realiza în comun un complex de măsuri privind instalarea sistemului de pază a obiectelor, menţinerea regimului de trecere necesar, antrenarea forţelor şi mijloacelor speciale în cazul unor situaţii excepţionale, dotarea cu mijloacele tehnico-genistice de pază moderne, crearea condiţiilor adecvate pentru efectuarea serviciului de către personalul de gardă şi buna funcţionare a unităţilor militare.
5. În legătură cu trecerea ce urmează să aibă loc a unei părţi din efectivul trupelor de carabinieri din subordinea Ministerului Afacerilor Interne în subordinea Ministerului Justiţiei, Ministerul Finanţelor trebuie să prevadă redistribuirea mijloacelor băneşti necesare pentru întreţinerea de la 1 octombrie 1997 a 495 de militari, calculele ulterioare efectuîndu-se în corespundere cu prevederile punctului 1, alineatele 4, 6 şi 7.