Anexă Lista actelor normative care intră în domeniul de aplicare a Legii privind acţiunile în reprezentare pentru protecţia intereselor colective ale consumatorilor

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Prezenta lege transpune parţial Directiva (UE) 2020/1828 a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2020 privind acţiunile în reprezentare pentru protecţia intereselor colective ale consumatorilor şi de abrogare a Directivei 2009/22/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 409 din 4 decembrie 2020, CELEX: 32020L1828, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (UE) 2024/1781 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iunie 2024.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Obiectul şi scopul legii

(1) Prezenta lege stabileşte cadrul normativ privind desfăşurarea acţiunilor în reprezentare pentru protecţia intereselor colective ale consumatorilor în scopul asigurării unui nivel sporit de protecţie a acestora şi a bunei funcţionări a pieţei.

(2) Prezenta lege urmăreşte îmbunătăţirea accesului consumatorilor la justiţie şi stabileşte garanţii adecvate pentru prevenirea abuzului de procedură.

(3) Prezenta lege asigură mecanismul procedural de protecţie a intereselor colective ale consumatorilor, care să permită entităţilor calificate să înainteze acţiuni în reprezentare în vederea obţinerii atât a unor măsuri de încetare, cât şi a unor măsuri reparatorii.

(4) Punerea în aplicare a prezentei legi nu constituie un temei pentru reducerea nivelului de protecţie a consumatorilor în domeniile reglementate de actele normative indicate în anexă.

(5) Entităţile calificate sunt în drept să aleagă orice mecanism procedural, disponibil conform legislaţiei, în vederea asigurării protecţiei intereselor colective ale consumatorilor.

Articolul 2. Domeniul de aplicare

(1) Prezenta lege se aplică acţiunilor în reprezentare înaintate împotriva încălcării de către comercianţi a prevederilor actelor normative indicate în anexă, care prejudiciază sau pot prejudicia interesele colective ale consumatorilor.

(2) Prezenta lege nu aduce atingere actelor normative indicate în anexă.

(3) Prezenta lege se aplică încălcării prevederilor actelor normative de nivel naţional şi transfrontalier, inclusiv în cazurile în care încălcarea respectivă a încetat înainte de înaintarea acţiunii în reprezentare şi în cazurile în care încălcarea respectivă a încetat înainte de încheierea acţiunii în reprezentare.

(4) Prezenta lege nu aduce atingere actelor normative care stabilesc remedieri contractuale şi necontractuale care sunt disponibile consumatorilor în cazul încălcărilor menţionate la alin.(1)–(3).

(5) Prezenta lege nu aduce atingere normelor de drept internaţional privat, în special celor referitoare la competenţa judiciară, la recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie civilă şi comercială, şi nici celor referitoare la legea aplicabilă obligaţiilor contractuale şi necontractuale.

(6) Fără a aduce atingere altor legi, se aplică în mod corespunzător regulile de procedură civilă pentru acţiunile în reprezentare pentru protecţia intereselor colective ale consumatorilor, cu excepţia cazurilor în care prezenta lege prevede altfel.

Articolul 3. Noţiuni

În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică:

1. acţiune în reprezentare pentru protecţia intereselor colective ale consumatorilor (acţiune în reprezentare) – acţiune pentru asigurarea protecţiei intereselor colective ale consumatorilor, care este înaintată de o entitate calificată, în calitate de parte reclamantă, în numele consumatorilor în vederea obţinerii anumitor măsuri de încetare şi/sau măsuri reparatorii;

2. acţiune în reprezentare la nivel naţional – acţiune în reprezentare înaintată de o entitate calificată în statul în care a fost desemnată în calitate de entitate calificată;

3. acţiune în reprezentare transfrontalieră – acţiune în reprezentare înaintată de o entitate calificată în alt stat decât cel în care a fost desemnată aceasta în calitate de entitate calificată;

4. comerciant – cu sensul definit la art.1 din Legea nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor;

5. conflict de interese – situaţie de contradicţie între interesele proprii ale entităţii calificate şi interesele consumatorilor, în care entitatea calificată, reprezentantul sau finanţatorul acesteia are interese ce ar putea influenţa necorespunzător îndeplinirea obligaţiilor şi a responsabilităţilor, asumate în calitate de reprezentant al consumatorilor, fie prin luarea unor decizii contrare intereselor consumatorilor, fie prin calitatea entităţii calificate, a reprezentantului sau a finanţatorului acesteia de concurent al comerciantului pârât;

6. consumator – cu sensul definit la art.1 din Legea nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor;

7. decizie definitivă – hotărâre a unei instanţe de judecată sau decizie a unei autorităţi publice, care nu face sau nu mai poate face obiectul niciunei căi de atac;

8. entitate calificată – organizaţie necomercială sau autoritate publică care reprezintă interesele consumatorilor şi care a fost desemnată ca fiind calificată pentru înaintarea acţiunilor în reprezentare în conformitate cu prezenta lege sau în conformitate cu legislaţia statului în care a fost desemnată entitatea calificată respectivă;

9. interesele colective ale consumatorilor – cu sensul definit la art.1 din Legea nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor;

10. măsură reparatorie – măsură care obligă comerciantul să asigure consumatorilor remedieri, precum sunt despăgubirea, repararea, înlocuirea, reducerea preţului, încetarea contractului sau restituirea contravalorii produsului/serviciului;

11. practică – orice acţiune sau omisiune a unui comerciant.

Capitolul II

ACŢIUNILE ÎN REPREZENTARE

Articolul 4. Entităţile calificate

(1) Acţiunile în reprezentare, astfel cum sunt reglementate de prezenta lege, pot fi înaintate de entităţile calificate desemnate în acest sens, în baza unui act administrativ, de către autorităţile abilitate cu funcţii de reglementare în domeniul protecţiei consumatorilor (în continuare – autorităţi de reglementare), în limita competenţelor acestora, astfel cum sunt prevăzute la art.35 alin.(2) şi art.36 alin.(1) din Legea nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor.

(2) În procesul de desemnare a entităţilor calificate, Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării este autoritate de coordonare (în continuare – autoritate coordonatoare) şi acţionează ca punct naţional de contact pentru comunicarea cu Comisia Europeană.

(3) Entităţile, asociaţiile de consumatori, inclusiv asociaţiile de consumatori care reprezintă consumatori din cel puţin două state membre ale Uniunii Europene, sunt eligibile pentru a fi desemnate în calitate de entităţi calificate în scopul înaintării de acţiuni în reprezentare la nivel naţional şi/sau de acţiuni în reprezentare transfrontaliere.

(4) O entitate, astfel cum este prevăzută la alin.(1) şi (3), este desemnată în calitate de entitate calificată în scopul înaintării de acţiuni în reprezentare pentru protecţia intereselor colective ale consumatorilor dacă entitatea respectivă a depus în acest sens o cerere la autoritatea de reglementare corespunzătoare şi îndeplineşte cumulativ următoarele criterii:

a) este o persoană juridică constituită în conformitate cu legislaţia şi poate face dovada desfăşurării, pe parcursul ultimelor 12 luni, a unei activităţi publice efective în domeniul protecţiei intereselor consumatorilor, înainte de depunerea cererii pentru desemnarea acesteia în calitate de entitate calificată;

b) obiectul de activitate prevăzut de statut demonstrează interesul legitim al entităţii de a proteja interesele consumatorilor, astfel cum este prevăzut în actele normative pentru care se aplică prevederile prezentei legi;

c) este o entitate nonprofit;

d) nu face obiectul unei proceduri de insolvabilitate şi nu a fost declarată insolvabilă;

e) este independentă şi nu este influenţată de persoane care nu sunt consumatori, în special de comercianţi, care au un interes economic în înaintarea unei acţiuni în reprezentare, inclusiv în cazul finanţării de către terţi, precum şi a stabilit, în acest sens, proceduri pentru prevenirea unei astfel de influenţe şi pentru prevenirea conflictelor de interese între entitatea în cauză, finanţatorii acesteia şi interesele consumatorilor;

f) pune la dispoziţia publicului, într-un limbaj simplu şi inteligibil, prin intermediul tuturor mijloacelor adecvate, inclusiv pe site-ul său web oficial, informaţii care să demonstreze că entitatea în cauză îndeplineşte criteriile indicate la lit.a)–e), precum şi informaţii cu privire la sursele de finanţare în general, structura sa organizatorică şi a organelor de conducere, structura membrilor săi, obiectul de activitate prevăzut de statut şi activităţile desfăşurate.

(5) Termenul de examinare a cererii pentru desemnarea entităţii în calitate de entitate calificată este de 30 de zile de la data înregistrării acesteia. În cazul în care există motive întemeiate pentru examinare suplimentară, autoritatea de reglementare prelungeşte termenul cu cel mult 15 zile, în conformitate cu art.60 alin.(4) din Codul administrativ nr.116/2018.

(6) Autorităţile de reglementare, astfel cum sunt prevăzute la art.35 alin.(2) şi art.36 alin.(1) din Legea nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor, evaluează anual dacă entităţile calificate, desemnate în conformitate cu alin.(1), continuă să respecte criteriile indicate la alin.(4).

(7) În cazul în care, în urma evaluării prevăzute la alin.(6), autoritatea de reglementare constată că entitatea calificată pe care a desemnat-o în conformitate cu alin.(1) nu îndeplineşte unul sau mai multe dintre criteriile indicate la alin.(4), aceasta dispune retragerea calităţii de entitate calificată prin decizie, care poate fi contestată în conformitate cu prevederile Codului administrativ.

(8) O entitate îşi pierde calitatea de entitate calificată dacă nu respectă prevederile art.15 alin.(1). Calitatea respectivă este retrasă în baza actului administrativ al conducătorului autorităţii de reglementare, care poate fi contestat în conformitate cu prevederile Codului administrativ.

(9) Prin derogare de la prevederile alin.(3) şi (4), autorităţile publice cu atribuţii în domeniul protecţiei consumatorilor dispun de dreptul de a înainta acţiuni în reprezentare pentru protecţia intereselor colective ale consumatorilor, în limita competenţelor acestora, astfel cum sunt prevăzute la art.35 alin.(4) şi art.36 alin.(2) din Legea nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor.

(10) Prelucrarea datelor cu caracter personal de către entităţile calificate se efectuează cu respectarea prevederilor Legii nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.

Articolul 5. Informarea privind entităţile calificate şi monitorizarea activităţii acestora

(1) Autoritatea coordonatoare publică pe site-ul său web oficial informaţii actualizate cu privire la entităţile calificate care au fost desemnate în conformitate cu art.4 alin.(1). În acest sens, autorităţile menţionate la art.4 alin.(1) transmit autorităţii coordonatoare lista entităţilor în cauză în scopul înaintării de acţiuni în reprezentare, inclusiv denumirea şi obiectul de activitate prevăzut în statutul entităţilor calificate respective, tipul acţiunilor în reprezentare pentru care au fost desemnate în calitate de entităţi calificate, precum şi toate modificările intervenite.

(2) Autoritatea coordonatoare transmite Comisiei Europene, la cerere, lista entităţilor calificate care au fost desemnate în scopul înaintării acţiunilor în reprezentare transfrontaliere, inclusiv denumirea şi obiectul de activitate prevăzut în statutul entităţilor calificate în cauză, şi notifică Comisia Europeană cu privire la toate modificările intervenite în lista respectivă.

(3) Autoritatea coordonatoare evaluează, o dată la 3 ani, dacă entitatea calificată continuă să respecte criteriile indicate la art.4 alin.(4) şi, în cazul în care aceasta nu îndeplineşte unul sau mai multe dintre criteriile menţionate, dispune retragerea calităţii de entitate calificată.

(4) În scopul retragerii calităţii de entitate calificată, autoritatea coordonatoare emite o solicitare privind retragerea calităţii respective, pe care o transmite autorităţii de reglementare.

(5) Comerciantul pârât în cadrul unei acţiuni în reprezentare are dreptul să prezinte în scris, până la închiderea dezbaterilor judiciare, instanţei de judecată sau autorităţii coordonatoare motive justificate privind punerea la îndoială a respectării de către entitatea calificată a criteriilor indicate la art.4 alin.(4). În cazul în care instanţa de judecată consideră cererea comerciantului întemeiată, aceasta poate respinge acţiunea în reprezentare ca inadmisibilă, iar autoritatea de reglementare care a desemnat entitatea calificată poate dispune retragerea calităţii de entitate calificată prin decizie, care poate fi contestată în conformitate cu prevederile Codului administrativ.

Articolul 6. Acţiuni în reprezentare transfrontaliere

(1) Entităţile calificate desemnate într-un stat membru al Uniunii Europene în scopul înaintării de acţiuni în reprezentare transfrontaliere pot înainta astfel de acţiuni în instanţele de judecată naţionale.

(2) În cazul în care o pretinsă încălcare a prevederilor actelor normative indicate în anexă afectează sau ar putea afecta consumatorii din mai multe state membre ale Uniunii Europene, acţiunea în reprezentare poate fi înaintată în instanţele de judecată naţionale de către mai multe entităţi calificate din statele membre ale Uniunii Europene, în scopul asigurării protecţiei intereselor colective ale consumatorilor din statele membre respective.

(3) Instanţele de judecată naţionale acceptă înaintarea unei acţiuni în reprezentare de către entităţile desemnate într-un stat membru al Uniunii Europene ca fiind calificate şi incluse în lista entităţilor calificate întocmită de Comisia Europeană, precum şi înaintarea unei acţiuni în reprezentare transfrontalieră, fără a aduce atingere dreptului instanţei de judecată sesizate de a examina dacă obiectul de activitate prevăzut de statutul entităţii calificate justifică înaintarea unei acţiuni de către aceasta într-un anumit caz.

Articolul 7. Acţiunile în reprezentare

(1) Entităţile calificate, desemnate în conformitate cu art.4, pot înainta acţiuni în reprezentare, astfel cum sunt prevăzute de prezenta lege, în instanţele de judecată naţionale.

(2) În cazul înaintării unei acţiuni în reprezentare, entitatea calificată furnizează instanţei de judecată toate informaţiile relevante pe care le deţine despre consumatorii vizaţi de acţiunea în reprezentare, inclusiv:

a) datele de identitate ale consumatorilor;

b) datele de identificare ale comerciantului care a încălcat drepturile consumatorilor;

c) acţiunile comerciantului prin care au fost încălcate drepturile consumatorilor;

d) prejudiciile cauzate consumatorilor;

e) prevederile legale încălcate de către comerciant.

(3) Entităţile calificate pot solicita:

a) măsuri de încetare;

b) măsuri reparatorii.

(4) Entităţile calificate pot solicita măsurile menţionate la alin.(3) şi în cadrul unei singure acţiuni în reprezentare. Măsurile respectivele pot fi incluse într-o singură decizie.

(5) Interesele consumatorilor în cadrul acţiunilor în reprezentare sunt reprezentate de entităţile calificate. Entităţile calificate au drepturile şi obligaţiile unei părţi reclamante în procedură.

(6) Consumatorii vizaţi de acţiunea în reprezentare au dreptul de a participa la examinarea acţiunii în reprezentare şi de a beneficia de măsurile menţionate la alin.(3).

(7) Instanţele de judecată pot decide să respingă cauzele vădit nefondate, în cel mai scurt timp posibil, în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă.

Articolul 8. Măsurile de încetare

(1) Măsurile de încetare menţionate la art.7 alin.(3) lit.a) pot fi dispuse sub formă de:

a) măsuri provizorii de încetare a unei practici sau, după caz, de interzicere a unei practici, în cazul în care practica respectivă constituie o încălcare, astfel cum este prevăzută la art.2 alin.(1);

b) măsuri definitive de încetare a unei practici sau, după caz, de interzicere a unei practici, în cazul în care s-a constatat că practica respectivă constituie o încălcare, astfel cum este prevăzută la art.2 alin.(1).

(2) Măsurile, astfel cum sunt prevăzute la alin.(1) lit.b), pot include următoarele:

a) măsura de constatare a faptului că practica constituie o încălcare, astfel cum este prevăzută la art.2 alin.(1);

b) obligaţia de a publica decizia privind măsura, integral sau parţial, în forma considerată adecvată de către instanţa de judecată, ori obligaţia de a publica o declaraţie de rectificare.

(3) Pentru ca o entitate calificată să solicite o măsură de încetare nu este obligatorie exprimarea consimţământului fiecărui consumator de a fi reprezentat de entitatea calificată.

(4) În situaţia prevăzută la alin.(3), entitatea calificată nu este obligată să facă dovada:

a) pierderii reale sau a prejudiciului real cauzat fiecărui consumator afectat de încălcare, astfel cum este prevăzută la art.2 alin.(1);

b) intenţiei sau neglijenţei din partea comerciantului.

(5) O entitate calificată poate solicita măsura de încetare menţionată la alin.(1) lit.b) doar după ce a depus o cerere prealabilă în adresa comerciantului vizat cu privire la încetarea încălcării, astfel cum este prevăzută la art.2 alin.(1). Dacă comerciantul în termen de două săptămâni de la primirea cererii prealabile nu încetează încălcarea, entitatea calificată poate înainta imediat o acţiune în reprezentare pentru obţinerea unei măsuri de încetare.

Articolul 9. Măsurile reparatorii

(1) O măsură reparatorie obligă comerciantul să asigure consumatorilor în cauză remedieri, precum sunt despăgubirea, repararea, înlocuirea, reducerea preţului, încetarea contractului sau restituirea contravalorii produsului/serviciului, în conformitate cu legislaţia.

(2) Entităţile calificate care înaintează acţiuni în reprezentare în instanţa de judecată pentru obţinerea de măsuri reparatorii solicită, în scris, inclusiv în formă electronică, consimţământul fiecărui consumator vizat de acţiunea în reprezentare, semnat olograf sau prin semnătură electronică calificată, în termen de 30 de zile de la data înaintării acţiunii respective în instanţa de judecată:

a) de a fi reprezentaţi de entitatea calificată în cadrul acţiunii în reprezentare;

b) privind acceptarea caracterului obligatoriu al rezultatului acţiunii în reprezentare.

(3) În cazul în care acţiunea în reprezentare pentru obţinerea de măsuri reparatorii este înaintată în instanţa de judecată, consumatorii vizaţi de acţiunea respectivă trebuie să îşi exprime consimţământul în modul prevăzut la alin.(2). Consimţământul în cauză poate fi exprimat până la închiderea dezbaterilor judiciare şi trebuie prezentat instanţei de judecată, care va include în cuprinsul hotărârii sale numele consumatorilor care şi-au exprimat consimţământul.

(4) În cazul în care acţiunea în reprezentare pentru obţinerea de măsuri reparatorii este înaintată în instanţa de judecată, fiecare consumator vizat de acţiunea respectivă care nu este rezident în Republica Moldova trebuie să îşi exprime în scris şi în mod explicit consimţământul de a fi reprezentat în cadrul acţiunii în cauză, în mod individual, pentru ca rezultatul acţiunii în reprezentare să fie obligatoriu pentru consumatorii respectivi.

(5) În cazul în care acţiunea în reprezentare pentru obţinerea de măsuri reparatorii este înaintată în instanţa de judecată din alt stat sau înaintată la o autoritate publică din alt stat, fiecare consumator vizat de acţiunea respectivă care este rezident în Republica Moldova trebuie să îşi exprime în scris şi în mod explicit consimţământul de a fi reprezentat în cadrul acţiunii în cauză, în mod individual, pentru ca rezultatul acţiunii în reprezentare să fie obligatoriu pentru consumatorii respectivi.

(6) Consumatorii care şi-au exprimat, în mod explicit, consimţământul de a fi reprezentaţi în cadrul acţiunii în reprezentare nu pot fi reprezentaţi în cadrul altor acţiuni în reprezentare care au acelaşi obiect şi care sunt îndreptate împotriva aceluiaşi comerciant şi nici nu pot înainta, în mod individual, o acţiune care să aibă acelaşi obiect şi care să fie îndreptată împotriva aceluiaşi comerciant.

(7) Consumatorii primesc despăgubiri doar o singură dată pentru cauzele care au acelaşi obiect şi care sunt îndreptate împotriva aceluiaşi comerciant.

(8) În cazul în care o măsură reparatorie nu specifică, în mod individual, consumatorii care au dreptul să beneficieze de remedierile prevăzute în măsura reparatorie, aceasta trebuie să indice cel puţin grupul de consumatori care are dreptul să beneficieze de remedierile respective.

(9) O măsură reparatorie, dispusă printr-un act definitiv al instanţei de judecată în cadrul căreia a fost intentată o acţiune în reprezentare, oferă consumatorilor vizaţi de acţiunea în reprezentare dreptul de a beneficia de remedierile prevăzute în măsura respectivă, fără a fi necesar să se introducă o acţiune separată.

(10) Consumatorii vizaţi de acţiunea în reprezentare pot beneficia de măsurile reparatorii dispuse de instanţa de judecată naţională în termenele prevăzute la art.16 alin.(1) din Codul de executare nr.443/2004.

(11) Fondurile restante pentru remedieri care nu sunt recuperate de consumatorii vizaţi de acţiunea în reprezentare în termenul prevăzut la art.16 alin.(1) din Codul de executare nr.443/2004 se fac venit integral al bugetului de stat.

(12) Entităţile calificate pot înainta acţiuni în reprezentare pentru obţinerea unei măsuri reparatorii fără a fi necesar ca o instanţă de judecată sau o autoritate publică să fi constatat în prealabil, în cadrul unei proceduri separate, existenţa unei încălcări care prejudiciază sau poate prejudicia interesele colective ale consumatorilor, astfel cum este prevăzută la art.2 alin.(1).

(13) Remedierile prevăzute de măsurile reparatorii din cadrul unei acţiuni în reprezentare nu aduc atingere remedierilor suplimentare de care consumatorii pot beneficia în temeiul prevederilor legale, care nu au făcut obiectul acţiunii în reprezentare respective.

Articolul 10. Finanţarea acţiunilor în reprezentare pentru obţinerea de măsuri reparatorii

(1) O acţiune în reprezentare pentru obţinerea de măsuri reparatorii poate fi finanţată de un terţ, în conformitate cu prevederile Legii nr.1420/2002 cu privire la filantropie şi sponsorizare, cu condiţia să nu existe conflicte de interese. Finanţarea unei astfel de acţiuni de către terţii care au un interes economic în înaintarea sau în urma desfăşurării acţiunii respective nu exclude acţiunea în reprezentare pentru protecţia intereselor colective ale consumatorilor.

(2) În scopul prevăzut la alin.(1) sunt asigurate următoarele:

a) deciziile entităţilor calificate în cadrul unei acţiuni în reprezentare, inclusiv deciziile privind tranzacţiile, nu sunt influenţate în mod necorespunzător de un terţ astfel încât să aducă atingere intereselor colective ale consumatorilor vizaţi de acţiunea în reprezentare;

b) acţiunea în reprezentare nu este înaintată împotriva unui pârât care este un concurent al finanţatorului sau faţă de care finanţatorul este dependent.

(3) Instanţa de judecată care examinează acţiunea în reprezentare pentru obţinerea de măsuri reparatorii are competenţa de a evalua conformitatea cu prevederile alin.(1) şi (2) în cazul în care există motive justificate privind punerea la îndoială a respectării acestora.

(4) În scopul prevăzut la alin.(3), entităţile calificate furnizează instanţei de judecată informaţiile corespunzătoare privind sursele de finanţare utilizate pentru susţinerea acţiunii în reprezentare, astfel încât instanţa de judecată să poată verifica dacă nu există un eventual conflict de interese.

(5) În scopurile prevăzute la alin.(1) şi (2), instanţa de judecată are competenţa de a lua măsurile corespunzătoare, precum este obligarea entităţii calificate să refuze finanţarea sau să efectueze modificări cu privire la finanţarea acţiunii în reprezentare şi, dacă este necesar, să constate lipsa calităţii procesuale a entităţii calificate într-o anumită acţiune în reprezentare, respingând astfel acţiunea. Respingerea calităţii procesuale a entităţii calificate într-o acţiune în reprezentare nu afectează drepturile consumatorilor vizaţi de acţiunea respectivă.

Articolul 11. Tranzacţii privind remedierile

(1) În scopul aprobării unei tranzacţii în cadrul unei acţiuni în reprezentare pentru obţinerea de măsuri reparatorii:

a) entitatea calificată şi comerciantul pot propune instanţei de judecată o tranzacţie privind remedierile pentru consumatorii vizaţi de acţiunea în reprezentare;

b) instanţa de judecată, după consultarea entităţii calificate şi a comerciantului, poate invita părţile să încheie o tranzacţie privind remedierile într-un termen rezonabil.

(2) Tranzacţiile prevăzute la alin.(1) fac obiectul controlului instanţei de judecată.

(3) Instanţa de judecată evaluează necesitatea refuzului aprobării unei tranzacţii care contravine prevederilor legislaţiei sau care conţine condiţii ce nu pot fi îndeplinite, luând în considerare drepturile şi interesele tuturor părţilor, în special pe cele ale consumatorilor vizaţi de acţiunea în reprezentare.

(4) Instanţa de judecată poate refuza aprobarea unei tranzacţii dacă aceasta este inechitabilă.

(5) În cazul în care instanţa de judecată nu aprobă tranzacţia, aceasta continuă să examineze acţiunea în reprezentare.

(6) Tranzacţiile aprobate sunt obligatorii, în mod individual, pentru entitatea calificată, pentru comerciant şi pentru consumatorii vizaţi de acţiunea în reprezentare.

(7) Remedierile obţinute prin intermediul unei tranzacţii aprobate în conformitate cu alin.(2)–(4) nu afectează dreptul consumatorilor de a solicita remedieri suplimentare prevăzute de legislaţie, dacă acestea nu au făcut obiectul tranzacţiei respective.

Articolul 12. Repartizarea costurilor acţiunii în reprezentare pentru obţinerea de măsuri reparatorii

(1) În cazul unei acţiuni în reprezentare pentru obţinerea de măsuri reparatorii, partea care a pierdut procesul este obligată să suporte costurile de procedură aferente părţii care a avut câştig de cauză, în conformitate cu condiţiile şi excepţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.

(2) Consumatorii vizaţi de acţiunea în reprezentare pentru obţinerea de măsuri reparatorii nu suportă costurile de procedură.

(3) Prin derogare de la prevederile alin.(2), în circumstanţe excepţionale, consumatorul vizat de acţiunea în reprezentare pentru obţinerea de măsuri reparatorii poate fi sancţionat cu amendă de către instanţa de judecată în condiţiile art.10 alin.(4) şi ale art.196 din Codul de procedură civilă nr.225/2003, ca urmare a conduitei sale deliberate sau neglijente.

Articolul 13. Informarea privind acţiunile în reprezentare

(1) Entităţile calificate furnizează autorităţii coordonatoare şi plasează pe site-urile lor web oficiale informaţii privind:

a) acţiunile în reprezentare pe care au decis să le înainteze în instanţele de judecată;

b) etapa la care se află acţiunile în reprezentare pe care le-au înaintat în instanţele de judecată;

c) rezultatele acţiunilor în reprezentare indicate la lit.a) şi b);

d) raportul general privind activităţile desfăşurate pe parcursul anului.

(2) Consumatorii vizaţi de acţiunea în reprezentare aflată în desfăşurare pentru obţinerea de măsuri reparatorii sunt informaţi cu privire la acţiunea în reprezentare, într-un termen rezonabil şi prin mijloace adecvate, pentru a permite acestora să îşi exprime, în mod explicit, consimţământul de a fi reprezentaţi în acţiunea respectivă, în conformitate cu art.9 alin.(2)–(5).

(3) Fără a aduce atingere informaţiilor prevăzute la alin.(1) şi (2), instanţa de judecată impune comerciantului să informeze, pe cheltuiala proprie, consumatorii vizaţi de acţiunea în reprezentare cu privire la decizia definitivă care prevede măsurile indicate la art.7 şi cu privire la tranzacţiile aprobate, astfel cum sunt prevăzute la art.11, prin mijloace adecvate circumstanţelor cauzei şi în termenele stabilite.

(4) Obligaţia impusă comerciantului în conformitate cu alin.(3) nu se aplică în cazul în care consumatorii vizaţi de acţiunea în reprezentare sunt informaţi prin alte mijloace cu privire la decizia definitivă sau la tranzacţia aprobată.

(5) Cerinţele privind informarea, prevăzute la alin.(3), se aplică mutatis mutandis entităţilor calificate în ceea ce priveşte deciziile definitive privind respingerea acţiunilor în reprezentare pentru obţinerea de măsuri reparatorii.

(6) Partea care are câştig de cauză poate recupera costurile legate de furnizarea informaţiilor către consumatori, în cadrul acţiunii în reprezentare, în conformitate cu art.12 alin.(1).

Articolul 14. Bazele de date electronice

(1) Autoritatea coordonatoare deţine o bază de date electronică, care conţine, la nivel naţional, informaţii privind entităţile calificate, desemnate în scopul înaintării de acţiuni în reprezentare la nivel naţional şi de acţiuni în reprezentare transfrontaliere, precum şi informaţii generale privind acţiunile în reprezentare aflate în desfăşurare şi încheiate, accesibilă publicului prin intermediul site-ului său web oficial.

(2) Autoritatea coordonatoare notifică Comisia Europeană cu privire la site-ul web la care este disponibilă baza de date respectivă.

Articolul 15. Raportarea privind activitatea entităţilor calificate

(1) Entităţile calificate prezintă anual, până la data de 30 aprilie, autorităţilor de reglementare corespunzătoare informaţii cu privire la:

a) numărul şi tipul acţiunilor în reprezentare care au fost soluţionate definitiv de instanţele de judecată;

b) tipul încălcărilor, astfel cum sunt prevăzute la art.2 alin.(1), şi părţile implicate în acţiunile în reprezentare respective;

c) rezultatele acţiunilor în reprezentare respective.

(2) Autorităţile de reglementare prezintă anual, până la data de 31 mai, autorităţii coordonatoare informaţiile recepţionate în conformitate cu alin.(1).

(3) Autoritatea coordonatoare elaborează un raport anual privind acţiunile în reprezentare pentru protecţia intereselor colective ale consumatorilor, care se publică pe site-ul web oficial al acesteia.

Articolul 16. Efectele deciziilor definitive

Decizia definitivă a unei instanţe de judecată privind existenţa unei încălcări care prejudiciază interesele colective ale consumatorilor poate fi utilizată de toate părţile drept probă în cadrul oricărei alte acţiuni în instanţele de judecată pentru obţinerea de măsuri reparatorii împotriva aceluiaşi comerciant şi pentru aceeaşi practică, în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă.

Articolul 17. Termenele de prescripţie

(1) O acţiune în reprezentare pentru obţinerea unei măsuri de încetare, astfel cum este prevăzută la art.8, aflată în desfăşurare, are ca efect suspendarea sau întreruperea termenelor de prescripţie aplicabile consumatorilor vizaţi de acţiunea în cauză, astfel încât consumatorii respectivi să nu fie afectaţi de expirarea termenelor de prescripţie aplicabile în cadrul acţiunii în reprezentare pentru măsurile de încetare şi să poată înainta, ulterior, o acţiune pentru obţinerea de măsuri reparatorii privind pretinsa încălcare, astfel cum este prevăzută la art.2 alin.(1).

(2) O acţiune în reprezentare pentru obţinerea de măsuri reparatorii, în conformitate cu art.9 alin.(1), aflată în desfăşurare, are ca efect suspendarea sau întreruperea termenelor de prescripţie aplicabile consumatorilor vizaţi de acţiunea în reprezentare respectivă.

Articolul 18. Asigurarea celerităţii procedurale în cadrul acţiunilor în reprezentare

(1) Acţiunile în reprezentare pentru obţinerea măsurilor de încetare, în conformitate cu art.8, sunt tratate cu celeritate. Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 15 zile.

(2) Acţiunile în reprezentare pentru obţinerea măsurilor de încetare, în conformitate cu art.8 alin.(1) lit.a), se judecă, după caz, printr-o procedură de urgenţă. Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 5 zile.

Articolul 19. Prezentarea probelor

(1) În cazul în care o entitate calificată a prezentat suficiente probe în susţinerea unei acţiuni în reprezentare şi a indicat că alte probe se află sub controlul pârâtului sau al unui terţ, la solicitarea entităţii calificate, instanţa de judecată poate dispune pârâtului sau terţului să prezinte aceste probe în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă, precum şi cu respectarea principiului proporţionalităţii şi al confidenţialităţii informaţiilor care sunt protejate prin norme speciale.

(2) La solicitarea pârâtului, instanţa de judecată poate dispune entităţii calificate sau unui terţ să prezinte probele relevante în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă.

Articolul 20. Răspunderea pentru încălcarea prevederilor prezentei legi

(1) Omiterea sau refuzul comerciantului de a se conforma unei măsuri de încetare, astfel cum este prevăzută la art.8 alin.(1) sau alin.(2) lit.b), ori obligaţiilor indicate la art.13 alin.(3) şi art.19 atrage răspunderea civilă şi contravenţională.

(2) Entităţile calificate prezintă autorităţilor care le-au desemnat în conformitate cu art.4 alin.(1) informaţii cu privire la nerespectarea de către comercianţi a deciziilor definitive pronunţate de instanţele de judecată în baza acţiunilor în reprezentare înaintate în temeiul prezentei legi.

(3) Examinarea şi constatarea contravenţiilor, precum şi, după caz, aplicarea sancţiunilor contravenţionale pentru nerespectarea prezentei legi se efectuează în conformitate cu prevederile Codului contravenţional.

Articolul 21. Asistenţa pentru entităţile calificate

(1) Entităţile calificate se asigură că dispun de resursele financiare necesare pentru desfăşurarea procedurilor aferente unei acţiuni în reprezentare în vederea exercitării, în mod efectiv, a dreptului de a solicita măsuri în conformitate cu art.7.

(2) Entităţile calificate care înaintează acţiuni în reprezentare în temeiul prezentei legi sunt scutite de plata taxei de stat şi a taxei de timbru în conformitate cu prevederile Legii taxei de stat nr.213/2023.

(3) Costurile necesare pentru desfăşurarea procedurilor aferente unei acţiuni în reprezentare de către entităţile calificate, cu excepţia celor prevăzute la art.4 alin.(9), pot fi acoperite din fonduri publice, inclusiv sub forma asigurării cu infrastructură şi echipamente pentru entităţile calificate.

(4) Entităţile calificate pot solicita consumatorilor care şi-au exprimat consimţământul de a fi reprezentaţi de o entitate calificată într-o anumită acţiune în reprezentare pentru obţinerea de măsuri reparatorii să achite taxe care să nu depăşească pragul de 200 de lei pentru participarea la acţiunea în reprezentare respectivă.

(5) Autorităţile publice cu atribuţii în domeniul protecţiei consumatorilor susţin şi facilitează cooperarea între entităţile calificate, precum şi schimbul şi diseminarea bunelor practici şi a experienţei acumulate legate de gestionarea încălcărilor, astfel cum sunt prevăzute la art.2 alin.(1), la nivel naţional şi a celor transfrontaliere.

Capitolul III

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 22. Dispoziţii finale

(1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea a 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

(2) Prevederile art.4 alin.(2), în partea ce vizează asigurarea comunicării punctului naţional de contact cu Comisia Europeană şi alin.(3), ale art.5 alin.(2), ale art.6 şi ale art.14 alin.(2) se pun în aplicare odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

(3) Guvernul, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi:

a) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în conformitate cu prezenta lege;

b) va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege.

Articolul 23. Dispoziţii tranzitorii

Pentru acţiunile în reprezentare înaintate până la intrarea în vigoare a prezentei legi şi care sunt în desfăşurare şi după această dată se aplică prevederile Legii nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor şi ale Codului de procedură civilă.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI	Igor GROSU
Nr.80. Chişinău, 17 aprilie 2025.

Anexă

LISTA

actelor normative care intră în domeniul de aplicare a Legii

privind acţiunile în reprezentare pentru protecţia

intereselor colective ale consumatorilor

1. Codul civil al Republicii Moldova nr.1107/2002 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.66–75, art.132), cu modificările ulterioare:

– art.1013–1065, care transpun Directiva 1999/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 mai 1999 privind anumite aspecte ale vânzării de bunuri de consum şi garanţiile conexe, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 171 din 7 iulie 1999, CELEX: 31999L0044, şi Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului şi a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului şi a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 304 din 22 noiembrie 2011, CELEX: 32011L0083;

– art.1069–1081, care transpun Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 95 din 21 aprilie 1993, CELEX: 31993L0013;

– art.1592–1627, care transpun Directiva 2008/122/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 ianuarie 2009 privind protecţia consumatorilor în ceea ce priveşte anumite aspecte referitoare la contractele privind dreptul de folosinţă a bunurilor pe durată limitată, la contractele privind produsele de vacanţă cu drept de folosinţă pe termen lung, precum şi la contractele de revânzare şi de schimb, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 33 din 3 februarie 2009, CELEX: 32008L0122, şi Directiva (UE) 2015/2302 a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind pachetele de servicii de călătorie şi serviciile de călătorie asociate, de modificare a Regulamentului (CE) nr.2006/2004 şi a Directivei 2011/83/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Directivei 90/314/CEE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 326 din 11 decembrie 2015, CELEX: 32015L2302;

– art.2040–2046, care transpun Directiva 85/374/CEE a Consiliului din 25 iulie 1985 de apropiere a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre cu privire la răspunderea pentru produsele cu defect, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 210 din 7 august 1985, CELEX: 31985L0374.

2. Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr.174/2018 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.462–466, art.766), cu modificările ulterioare, care transpune art.9–11, 19–26 şi 28b din Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziţii stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 95 din 15 aprilie 2010, CELEX: 32010L0013.

3. Legea nr.105/2003 privind protecţia consumatorilor (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.122–124, art.195), cu modificările ulterioare, care transpune Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piaţa internă faţă de consumatori şi de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE şi 2002/65/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr.2006/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului (Directiva privind practicile comerciale neloiale), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 149 din 11 iunie 2005, CELEX: 32005L0029, art.13 din Directiva 2013/11/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2013 privind soluţionarea alternativă a litigiilor în materie de consum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr.2006/2004 şi a Directivei 2009/22/CE (Directiva privind SAL în materie de consum), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 165 din 18 iunie 2013, CELEX: 32013L0011, şi Directiva (UE) 2019/771 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2019 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri, de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2394 şi a Directivei 2009/22/CE şi de abrogare a Directivei 1999/44/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 22 mai 2019, CELEX: 32019L0771.

4. Legea nr.284/2004 privind serviciile societăţii informaţionale (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.40–47, art.104), cu modificările ulterioare, care transpune art.5–7, 10 şi 11 din Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societăţii informaţionale, în special ale comerţului electronic, pe piaţa internă (Directiva privind comerţul electronic), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 178 din 17 iulie 2000, CELEX: 32000L0031.

5. Legea nr.422/2006 privind securitatea generală a produselor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.36–38, art.145), cu modificările ulterioare, care transpune art.3 şi 5 din Directiva 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind siguranţa generală a produselor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 11 din 15 ianuarie 2002, CELEX: 32001L0095.

6. Legea comunicaţiilor electronice nr.241/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.399–410, art.679), cu modificările ulterioare, care transpune art.10 şi capitolul IV din Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile electronice de comunicaţii (Directiva privind serviciul universal), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 108 din 24 aprilie 2002, CELEX: 32002L0022, art.4–8 şi 13 din Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale şi protejarea confidenţialităţii în sectorul comunicaţiilor publice (Directiva asupra confidenţialităţii şi comunicaţiilor electronice), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 201 din 31 iulie 2002, CELEX: 32002L0058, şi Regulamentul (UE) 2015/2120 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2015 de stabilire a unor măsuri privind accesul la internetul deschis şi de modificare a Directivei 2002/22/CE privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile electronice de comunicaţii şi a Regulamentului (UE) nr.531/2012 privind roamingul în reţelele publice de comunicaţii mobile în interiorul Uniunii, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 310 din 26 noiembrie 2015, CELEX: 32015R2120.

7. Legea nr.114/2012 cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.193–197, art.661), cu modificările ulterioare, care transpune Directiva 2009/110/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind accesul la activitate, desfăşurarea şi supravegherea prudenţială a activităţii instituţiilor emitente de monedă electronică, de modificare a Directivelor 2005/60/CE şi 2006/48/CE şi de abrogare a Directivei 2000/46/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 267 din 10 octombrie 2009, CELEX: 32009L0110 şi Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieţei interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE şi 2013/36/UE şi a Regulamentului (UE) nr.1093/2010, şi de abrogare a Directivei 2007/64/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 337 din 23 decembrie 2015, CELEX: 32015L2366.

8. Legea nr.171/2012 privind piaţa de capital (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.193–197, art.665), cu modificările ulterioare, care transpune Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 de coordonare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 302 din 17 noiembrie 2009, CELEX: 32009L0065.

9. Legea nr.202/2013 privind contractele de credit pentru consumatori (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.191–197, art.619), cu modificările ulterioare, care transpune Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori şi de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 133 din 22 mai 2008, CELEX: 32008L0048.

10. Legea nr.151/2014 privind cerinţele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.310–312, art.616), cu modificările ulterioare, care transpune Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerinţelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 285 din 31 octombrie 2009, CELEX: 32009L0125.

11. Legea nr.157/2014 despre încheierea şi executarea contractelor la distanţă privind serviciile financiare de consum (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.249–255, art.572), cu modificările ulterioare, care transpune Directiva 2002/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 septembrie 2002 privind comercializarea la distanţă a serviciilor financiare de consum şi de modificare a Directivei 90/619/CEE a Consiliului şi a Directivelor 97/7/CE şi 98/27/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 271 din 9 octombrie 2002, CELEX: 32002L0065.

12. Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.193–203, art.413), cu modificările ulterioare, care transpune art.3 şi anexa I din Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi de abrogare a Directivei 2003/54/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 211 din 14 august 2009, CELEX: 32009L0072.

13. Legea nr.108/2016 cu privire la gazele naturale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.193–203, art.415), cu modificările ulterioare, care transpune art.3 şi anexa I din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale şi de abrogare a Directivei 2003/55/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 211 din 14 august 2009, CELEX: 32009L0073.

14. Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.7–17, art.54), cu modificările ulterioare, care transpune Regulamentul (UE) nr.1169/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr.1924/2006 şi (CE) nr.1925/2006 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE şi 2008/5/CE ale Comisiei şi a Regulamentului (CE) nr.608/2004 al Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 304 din 22 noiembrie 2011, CELEX: 32011R1169.

15. Legea nr.139/2018 cu privire la eficienţa energetică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.309–320, art.476), cu modificările ulterioare, care transpune art.9–11a din Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315 din 14 noiembrie 2012, CELEX: 32012L0027.

16. Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.59–65, art.120), cu modificările ulterioare, care transpune Regulamentul (CE) nr.178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 31 din 1 februarie 2002, CELEX: 32002R0178.

17. Legea nr.2/2020 privind organismele de plasament colectiv alternative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr.94–98, art.142), cu modificările ulterioare, care transpune Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2011 privind administratorii fondurilor de investiţii alternative şi de modificare a Directivelor 2003/41/CE şi 2009/65/CE şi a Regulamentelor (CE) nr.1060/2009 şi (UE) nr.1095/2010, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 174 din 1 iulie 2011, CELEX: 32011L0061, şi Regulamentul (UE) 2015/760 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind fondurile europene de investiţii pe termen lung, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 123 din 19 mai 2015, CELEX: 32015R0760.

18. Legea nr.118/2020 privind răspunderea civilă şi cerinţele de asigurare a operatorilor aerieni şi a operatorilor de aeronave (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr.199–204, art.402), cu modificările ulterioare, care transpune Regulamentul (CE) nr.2027/97 al Consiliului din 9 octombrie 1997 privind răspunderea operatorilor de transport aerian în caz de accidente, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 285 din 17 octombrie 1997, CELEX: 31997R2027.

19. Legea nr.62/2022 cu privire la publicitate (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.98–105, art.171), cu modificările ulterioare, care transpune Directiva 2006/114/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind publicitatea înşelătoare şi comparativă, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 376 din 27 decembrie 2006, CELEX: 32006L0114.

20. Legea nr.92/2022 privind activitatea de asigurare sau de reasigurare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.129–133, art.229), cu modificările ulterioare, care transpune art.183–186 din Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate şi desfăşurarea activităţii de asigurare şi de reasigurare (Solvabilitate II) (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 335 din 17 decembrie 2009, CELEX: 32009L0138.

21. Legea nr.306/2023 privind etichetarea produselor cu impact energetic (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.426–429, art.738), care transpune art.3–6 din Regulamentul (UE) 2017/1369 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică şi de abrogare a Directivei 2010/30/UE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 198 din 28 iulie 2017, CELEX: 32017R1369.

22. Legea nr.195/2024 privind protecţia datelor cu caracter personal (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.367–369, art.574), care transpune Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 119 din 4 mai 2016, CELEX: 32016R0679.

23. Legea nr.247/2024 privind contractele de furnizare de conţinut digital şi de servicii digitale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.490–493, art.659), care transpune Directiva (UE) 2019/770 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2019 privind anumite aspecte referitoare la contractele de furnizare de conţinut digital şi de servicii digitale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 22 mai 2019, CELEX: 320119L0770.

24. Hotărârea Guvernului nr.836/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind compensarea şi asistenţa pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare şi anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.237–241, art.902), cu modificările ulterioare, care transpune Regulamentul (CE) nr.261/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare şi de asistenţă a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare şi anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr.295/91, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 46 din 17 februarie 2004, CELEX: 32004R0261.

25. Hotărârea Guvernului nr.267/2014 pentru aprobarea Reglementării tehnice privind aparatele de cântărit cu funcţionare neautomată (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.92–98, art.296), cu modificările ulterioare, care transpune Directiva 2014/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a aparatelor de cântărit cu funcţionare neautomată, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 96 din 29 martie 2014, CELEX: 32014L0031.

26. Hotărârea Guvernului nr.745/2015 pentru aprobarea Reglementării tehnice "Punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor electrice destinate utilizării în cadrul unor anumite limite de tensiune" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.297–300, art.838), cu modificările ulterioare, care transpune Directiva 2014/35/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor electrice destinate utilizării în cadrul unor anumite limite de tensiune (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 96 din 29 martie 2014, CELEX: 32014L0035.

27. Hotărârea Guvernului nr.1207/2016 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind produsele cosmetice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.388–398, art.1308), cu modificările ulterioare, care transpune art.3–8 şi 19–21 din Regulamentul (CE) nr.1223/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice (reformare), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 342 din 22 decembrie 2009, CELEX: 32009R1223.

28. Hotărârea Guvernului nr.147/2022 cu privire la aprobarea Programului naţional de facilitare a transporturilor aeriene (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr.135–140, art.347), care transpune Regulamentul (CE) nr.1107/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iulie 2006 privind drepturile persoanelor cu handicap şi ale persoanelor cu mobilitate redusă pe durata călătoriei pe calea aerului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 204 din 26 iulie 2006, CELEX: 32006R1107.

29. Hotărârea Guvernului nr.204/2023 pentru aprobarea Regulamentului privind etichetarea ecologică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.147–150, art.326), cu modificările ulterioare, care transpune art.9–10 din Regulamentul (CE) nr.66/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind eticheta UE ecologică, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 27 din 30 ianuarie 2010, CELEX: 32010R0066.

30. Hotărârea Guvernului nr.206/2023 cu privire la aprobarea regulamentelor şi a regulilor din comerţul interior şi abrogarea unor hotărâri ale Guvernului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.172–174, art.392), cu modificările ulterioare, care transpune Directiva 98/6/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 februarie 1998 privind protecţia consumatorului prin indicarea preţurilor produselor oferite consumatorilor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 80 din 18 martie 1998, CELEX: 31998L0006.

31. Hotărârea Guvernului nr.593/2023 cu privire la aprobarea Drepturilor şi obligaţiilor pasagerilor în transportul feroviar şi a regulilor de furnizare a serviciilor în transportul feroviar de pasageri (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.328–331, art.733), care transpune Regulamentul (UE) nr.2021/782 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2021 privind drepturile şi obligaţiile călătorilor din transportul feroviar (reformare), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 172 din 17 mai 2021, CELEX: 32021R0782.

32. Hotărârea Guvernului nr.693/2024 pentru aprobarea Reglementării tehnice cu privire la etichetarea pneurilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.467–469, art.869), care transpune parţial (art.1–4, art.6–11 şi anexele I–VI) Regulamentul (UE) 2020/740 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 mai 2020 privind etichetarea pneurilor în ceea ce priveşte eficienţa consumului de combustibil şi alţi parametri, de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1369 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.1222/2009, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 177 din 5 iunie 2020, CELEX: 32020R0740.

33. Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr.49/5/2016 cu privire la aprobarea Regulamentului privind cerinţele de pregătire şi competenţă profesională în asigurări (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.399–404, art.1949), cu modificările ulterioare, care transpune art.17–24 şi 28–30 din Directiva (UE) 2016/97 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 ianuarie 2016 privind distribuţia de asigurări (reformare), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 26 din 2 februarie 2016, CELEX: 32016L0097.