Hotărâre nr. 801 din 18.10.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Avizului asupra proiectului de lege cu privire la

Fondul de subvenţionare în domeniul mass-media

nr. 801  din  18.10.2023

 (în vigoare 19.10.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 391-394 art. 940 din 19.10.2023

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul asupra proiectului de lege cu privire la Fondul de subvenţionare în domeniul mass-media.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.801/2023

AVIZ

asupra proiectului de lege cu privire la Fondul

 de subvenţionare în domeniul mass-media

Guvernul a examinat proiectul de lege cu privire la Fondul de subvenţionare în domeniul mass-media, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.306 din 14 septembrie 2023) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi comunică următoarele.

Iniţiativa legislativă este înaintată în conformitate cu articolul 73 din Constituţia Republicii Moldova şi cu articolul 47 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996.

Prin conţinutul său, proiectul de lege prevede crearea Fondului de subvenţionare în domeniul mass-media din Republica Moldova. În contextul notei informative, modificările propuse la subvenţionarea proiectelor mass-media au drept scop dezvoltarea pluralismului mediatic; sprijinirea proiectelor culturale, educaţionale şi de alfabetizare media; încurajarea abordării subiectelor şi problemelor din domeniile de interes social general; sprijinirea investigaţiilor jurnalistice în problemele de interes public; fortificarea independenţei editoriale şi economice; realizarea prevederilor Programului naţional de dezvoltare a mass-mediei pentru anii 2023-2026, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.186 /2023 (obiectiv general 2, obiectiv specific 2.2).

Cadrul normativ naţional actual nu conţine prevederi de susţinere pentru mass-media pe măsură să-i fortifice sustenabilitatea economico-financiară, iar necesitatea stringentă a unui Fond s-a făcut resimţită în special în cei doi ani de pandemie urmaţi de războiul declanşat în Ucraina, mass-media fiind impusă să caute resurse suplimentare pentru a face faţă acestor provocări.

Instrumentul de sprijin propus prevede instituirea Fondului de subvenţionare a instituţiilor mass-media, având drept componente principale alocaţiile bugetare anuale în mărime de ¼ din bugetul furnizorului public naţional de servicii media, donaţii şi granturi ale persoanelor fizice şi/sau juridice din Republica Moldova şi din străinătate, precum şi alte surse financiare neinterzise de lege.

În acest sens, având în vedere că proiectul conţine reglementări cu implicaţii bugetare esenţiale şi pentru respectarea cerinţelor de tehnică legislativă consacrate de art. 25 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, se consideră necesară efectuarea analizei eх ante, conform Metodologiei de analiză a impactului în procesul de fundamentare a proiectelor de acte normative, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.23/2019.

Adiţional, se propune ca crearea Fondului de subvenţionare în domeniul mass-media şi modul de stabilire a volumului Fondului să se efectueze în conformitate cu prevederile Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014. Corespunzător, se propune excluderea din proiectul de lege a prevederilor privind constituirea Fondului din alocaţiile anuale din bugetul de stat sub formă de cote de ¼ din bugetul furnizorului public naţional de servicii media, din motiv că:

- potrivit principiului universalităţii bugetului, toate resursele şi cheltuielile se includ în buget, fără stabilirea corelărilor/legăturilor între anumite tipuri de resurse şi cheltuieli;

- stabilirea prin alte acte normative decât legea/decizia bugetară anuală a unor sume sau cote procentuale din buget sau din produsul intern brut destinate anumitor domenii, sectoare sau programe nu se admite, în conformitate cu art.17 alin.(3) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014. Existenţa unor cote procentuale din bugetul unei autorităţi/instituţii afectează disciplina bugetară generală, ceea ce în final poate fi un risc pentru sustenabilitatea bugetului şi un impediment în procesul planificării strategice şi stabilirii priorităţilor. Prin urmare, modul de stabilire a volumului Fondului se efectuează anual, la solicitarea Ministerului Culturii, în conformitate cu prevederile Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014.

Suplimentar, se recomandă consultarea proiectului dat cu Consiliul Concurenţei, în contextul în care sprijinul financiar nerambursabil şi neimpozabil acordat instituţiilor mass-media beneficiare de subvenţii constituie ajutor de stat. Astfel, menţionăm că, potrivit art.8 alin.(1) din Legea nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat, orice intenţie de a acorda un ajutor de stat sau de a modifica un ajutor existent în baza unui proiect de act juridic trebuie să fie notificată Consiliului Concurenţei de către furnizorul şi/sau iniţiatorul ajutorului de stat, cu excepţiile prevăzute de lege. Potrivit art.3 din Legea nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat, ajutorul de stat reprezintă, orice măsură de sprijin care întruneşte cumulativ următoarele condiţii: 1) este acordată de furnizor din resurse de stat sau din resursele unităţilor administrativ-teritoriale sub orice formă; 2) conferă beneficiarului un avantaj economic care nu ar fi fost obţinut în condiţii normale de piaţă; 3) este acordată în mod selectiv; şi 4) denaturează sau riscă să denatureze concurenţa, iar ajutorul de minimis reprezintă ajutorul având un echivalent valoric sub pragul de 2.000.000 de lei per beneficiar, acordat aceluiaşi beneficiar într-o perioadă maximă de 3 ani, indiferent de forma acestuia şi de obiectivul urmărit, cu condiţia să nu fie legat de activităţi de export. Contrar normelor enunţate, proiectul stabileşte, la art.13 alin.(3), că plafonul maxim pentru un proiect este stabilit de Consiliul de experţi, dar acesta nu va depăşi suma de 500 de mii de lei, considerent din care se recomandă avizarea proiectului de lege cu privire la Fondul de subvenţionare în domeniul mass-media de către Consiliul Concurenţei.

În continuare vom detalia anumite aspecte pentru fiecare articol separat.

La art.3 din proiect, potrivit definiţiei, noţiunea "instituţie mass-media" semnifică persoana juridică înregistrată în condiţiile legii cu scopul declarat de a realiza şi a disemina în spaţiul public prin intermediul mass-mediei tipărite, audiovizuale şi on-line, produse mediatice pentru care poartă responsabilitatea editorială. Considerăm că, pentru asigurarea interpretării corecte a definiţiei respective, este oportun ca aceasta să fie completată cu prevederi ce ar indica dacă, în sensul viitoarei legi, la această categorie se atribuie în egală măsură mass-media scrisă, audiovizualul şi, nu mai puţin important, mass-media online.

Prevederile art.6 lit.a) şi ale art.7 alin.(2) lit.d) se propun a fi excluse, întrucât competenţele Guvernului şi ale autorităţilor publice centrale în domeniul finanţelor publice sunt reglementate în art.19 şi, respectiv, art.21 din Legea nr.181/2014. În acelaşi context, urmează a fi revizuite prevederile art.7 alin.(2) lit.m).

La art.7 alin.(2):

- cu referire la lit.b), cuvântul "ministerului" se propune a fi substituit cu cuvintele "Ministerului Culturii";

- dispoziţiile lit.h) se propun a fi excluse, deoarece dublează dispoziţiile art.12 alin.(3) din proiectul legii;

- lit.l) se va exclude deoarece dublează dispoziţiile prevăzute la art.23 alin.(2);

Potrivit prevederilor art.9, administrarea Fondului este asigurată prin intermediul Secretariatului Consiliului de experţi sau a unei structuri organizaţionale desemnate din sfera de competenţă a ministerului. Prin urmare, se atenţionează că crearea unor noi structuri va necesita alocarea de mijloace financiare suplimentare din bugetul de stat. În acest sens, pornind de la faptul că structura instituţională existentă este una supradimensionată, precum şi ţinând cont că programele de susţinere a mass-mediei sunt calificate drept linii bugetare, se propune ca în art.9 să se specifice expres că administrarea Fondului se va efectua prin intermediul infrastructurii instituţionale deja existente. În acest sens, se vine cu propunerea ca Ministerul Culturii să administreze fondul prin intermediul unei instituţii subordonate, din sfera de competenţă.

La art.10 alin.(1) se propune revizuirea în totalitate a lit.a), ţinând cont de obiecţiile de ordin general expuse mai sus. Totodată, cu titlu de recomandare, prevederile acesteia vor fi expuse în următoarea redacţie:

"a) alocaţii anuale din bugetul de stat pentru subvenţionarea mass-media acordate la solicitarea Ministerului Culturii, în conformitate cu prevederile Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014".

Suplimentar, alin.(3) din art.10 se va completa cu prevederi care ar stabili expres autorităţile împuternicite cu drept de control.

La art.12 alin.(3):

- cu referire la sintagma "se aprobă de Ministerul Culturii", atenţionăm faptul că actele se emit de către ministru şi nu de către minister. Observaţia dată este valabilă şi pentru alte cazuri similare din proiect, în mod special pentru dispoziţiile art.7 alin.(2), art.17 alin.(14), cu referire la aprobarea unor acte de către Ministerul Culturii;

- după cuvintele "pagina web" se va completa cu cuvântul "oficială" (observaţie valabilă şi pentru art.14 alin.(2), art.16 alin.(3) şi art.21 alin.(2)).

Prin urmare, propunem ca alin.(2) să fie expus în următoarea redacţie: "(2) proiectele prezentate la concurs de către instituţiile mass-media pot include şi subvenţii pentru componenta de dezvoltare instituţională (instruire şi/sau utilaje şi echipamente profesionale)".

În art.13 alin.(3) este prevăzut că "volumul subvenţiilor alocate din Fond este stabilit în funcţie de domeniile prioritare stabilite pentru anul respectiv. Plafonul maxim pentru un proiect este stabilit de Consiliul de experţi". Respectiv, propunem ca după cuvântul experţi să fie adăugate cuvintele "şi aprobat de Ministrul Culturii". Este de menţionat faptul că atribuirea unei asemenea competenţe Consiliului de experţi este discutabilă din considerentul că, potrivit proiectului, nu este clar statutul Consiliului de experţi, astfel încât să se poată determina împuternicirile acordate unei asemenea structuri. La fel, se va ţine cont de recomandarea ca Consiliul de experţi să fie substituit în proiectul de lege cu o instituţie sau o structură din subordinea Ministerului Culturii, pentru a evita cheltuieli suplimentare din bugetul de stat.

La art.17 alin.(4), lit.b) se propune în următoarea redacţie: "1 membru este desemnat de către Ministerul Culturii, cu statut de funcţionar public şi cu experienţă relevantă în domeniu".

După lit.c), se propune includerea lit.d) cu următorul cuprins: "d) 1 membru este desemnat de către Ministerul Finanţelor şi poate fi funcţionar public sau specialist cu experienţă relevantă în domeniul finanţelor publice".

După lit.d) se va adăuga o literă nouă, lit.e), cu următorul cuprins: "e) Atribuţiile de secretariat ale Consiliului de Experţi vor fi exercitate de instituţia de implementare subordonată Ministerului Culturii".

În altă ordine de idei, se va analiza necesitatea aprobării plafonului anual maxim de subvenţii în domeniul mass-media de către Guvern. Aducem, în acest sens, spre exemplificare dispoziţiile Legii nr.71/2023 cu privire la subvenţionarea în agricultură şi mediul rural, în care este prevăzut că Guvernul stabileşte plafonul anual maxim de subvenţii în cadrul unei forme de subvenţionare pentru subiecţii subvenţionării (a se vedea art.12 lit.d) din legea menţionată).

Totodată, considerăm necesar ca art.13 să fie completat cu alineatul (4), care să prevadă că plata subvenţiilor respective se efectuează prin intermediul serviciului guvernamental de plăţi electronice (MPay). În susţinerea acestei propuneri, menţionăm că, în conformitate cu dispoziţiile pct.3 subpct. 2) din Hotărârea Guvernului nr.712/2020 cu privire la serviciul guvernamental de plăţi electronice (MPay), s-a pus în sarcina ministerelor, Cancelariei de Stat şi altor autorităţi administrative centrale subordonate Guvernului şi structurilor organizaţionale din sfera lor de competenţă, implicit şi Ministerului Culturii, să utilizeze serviciul MPay pentru distribuirea plăţilor efectuate de la bugetele componente ale bugetului public naţional. Respectiv, cazul distribuirii mijloacelor viitorului Fond de subvenţionare în domeniul mass-media nu face excepţie. Precizăm în acest sens că, actualmente, serviciul MPay dispune de un funcţional lucrativ pentru asigurarea distribuirii plăţilor de la buget persoanelor juridice de drept privat. În context, propunem următoarea redacţie a alineatului respectiv:

"(4) Distribuirea subvenţiilor din Fond se efectuează prin intermediul serviciului guvernamental de plăţi electronice, la conturile de plăţi ale subiecţilor subvenţionării, în modul stabilit de Guvern.".

În art.14 alin.(1) lit.a), o condiţie de participare a unei instituţii mass-media la concursul pentru alocarea subvenţiilor din Fondul ce se propune a fi instituit este înregistrarea acesteia în Registrul public al instituţiilor mass-media ţinut de Agenţia Servicii Publice. Intuim că instituirea unei asemenea resurse informaţionale de stat ar putea reprezenta unul din instrumentele pentru transparentizarea şi instituţionalizarea sectorului mass-media, însă trebuie să constatăm că, în redacţia în vigoare, Legea nr.64/2010 cu privire la libertatea de exprimare sau alte acte normative relevante domeniului nu conţin norme referitoare la înregistrarea de stat a instituţiilor mass-media şi la formarea unui asemenea registru. Astfel, în conformitate cu prevederile art.50 alin.(6), art.60 alin.(4) şi art.75 alin.(4) lit.j) din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr.174/2018, este prevăzută competenţa Consiliului Audiovizualului de creare, ţinere şi actualizare a Registrului furnizorilor de servicii media audiovizuale. Totodată, art.179 şi 180 din Codul civil al Republicii Moldova nr.1107/2002, coroborate cu dispoziţiile Legii nr.220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali, prevăd înregistrarea persoanelor juridice, implicit şi a celor din domeniul mass-media, în Registrul de stat al unităţilor de drept, care are ca efect dobândirea capacităţii lor juridice. În aceste condiţii, la definitivarea proiectului de lege, propunem ca aspectele respective să fie analizate suplimentar, pentru excluderea eventualelor divergenţe cu restricţia stabilită în art.19 alin.(8) din Legea nr.71/2007 cu privire la registre, conform căreia "Înregistrarea repetată a obiectului registrului, care a fost înregistrat într-un alt registru de stat, sau acumularea repetată a datelor despre obiect în acelaşi registru se interzice.". Prin urmare, o posibilă soluţie juridică ar putea fi ca în art.14 alin.(1) lit.a) să se facă trimitere la Registrul de stat al unităţilor de drept, ori elaborarea şi promovarea, după publicarea viitoarei legi, a actelor normative necesare executării acesteia. Legea presei nr.243/1994, la art.6 stipulează aceeaşi normă: "înregistrarea publicaţiilor periodice şi a agenţiilor de presă se face la Agenţia Servicii Publice".

La art.14 alin.(1) lit.f) se propune următoarea redacţie:

"f) nu a fost sancţionată, pe parcursul ultimelor 12 luni până la adoptarea deciziei privind lansarea concursului de către Consiliul Audiovizualului, pentru încălcări grave prevăzute la art.84 alin.(8), (8¹), (9), (9¹), (10)–(10³) din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr.174/2018". Noua redacţie a acestei prevederi va crea premise şi furnizorilor de servicii media (televiziunilor şi radiourilor) să devină eligibile pentru astfel de concursuri. În acest context, ţinem să remarcăm că majoritatea furnizorilor de servicii media (televiziunilor şi radiourilor) naţionali au fost deja sancţionaţi cu amenzi de 10 000 de lei sau cu amenzi mai mari. Totodată, potrivit prevederilor art.84 din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr.174/2018, pot fi şi sunt aplicate sancţiuni mai mari de 10 000 de lei fără ca încălcările să fie repetate, cum ar fi, spre exemplu: încălcarea prevederilor din Codul electoral al Republicii Moldova nr.325/2022 încălcarea prevederilor art.4 din Codul serviciilor media audiovizuale nr.174/2018 "programe locale" etc. Noua prevedere propusă este necesară şi în contextul respectării prevederii art.84 alin.(17) din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr.174/2018.

La art.14 alin.(3) lit.c), nu este clar care este semnificaţia termenului "instituţiile mass-media departamentale". Menţionăm că dispoziţiile Codului serviciilor media audiovizuale nr.174/2018 nu prevăd un asemenea termen.

La art.15:

- în alin.(4), cuvintele "va fi inclus" se vor substitui cu cuvintele "se include", pentru respectarea art.54 alin.(1) lit.j) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative;

- în alin.(6), se va indica momentul începerii curgerii termenului de 5 zile pentru notificarea Ministerului Culturii despre intentarea procedurii de insolvabilitate sau a procedurii de dizolvare, care are ca efect deschiderea procedurii lichidării.

Art.17 se va revizui ţinând cont de recomandările expuse mai sus de a substitui în proiect Consiliul de experţi cu o instituţie/structură existentă din subordinea Ministerului Culturii, pentru a evita cheltuieli bugetare suplimentare. Mai mult, în proiectul de lege nu este indicat statutul juridic al Consiliului de experţi. Or, din proiectul legii nu este clar dacă Consiliul de experţi va fi un consiliu consultativ sau o altfel de structură creată pe lângă Ministerul Culturii. Menţionăm că, potrivit art.27 lit.b) din Legea nr.98/2012 privind administraţia publică centrală de specialitate, în exercitarea atribuţiilor, ministerul dispune de dreptul de a crea consilii consultative, comisii specializate, grupuri de lucru cu antrenarea reprezentanţilor altor ministere, a altor autorităţi administrative centrale şi autorităţi publice, a autorităţilor administraţiei publice locale, a reprezentanţilor mediului academic, a reprezentanţilor societăţii civile şi a specialiştilor în domeniu pentru elaborarea proiectelor de acte legislative şi normative, documentelor de politici publice, pentru efectuarea expertizelor şi acordarea consultaţiilor, precum şi pentru examinarea altor chestiuni ce ţin de domeniile lor de activitate.

La revizuirea prevederilor art.17, se va ţine cont şi de:

- la alin.(4) lit.a), ultimul enunţ se va exclude, deoarece dublează dispoziţiile art.7 alin.(2) lit.a);

- la alin.(8), temeiurile revocării membrului Consiliului de experţi se vor revedea prin prisma tuturor condiţiilor de eligibilitate a membrilor Consiliului de experţi prevăzute în art.17 alin.(6). Adiţional, la lit.a), atragem atenţia că fondul cauzei penale se soluţionează prin sentinţă (a se vedea Codul de procedură penală nr.122/2003), iar la lit.c) remarcăm că Codul civil nr 1107/2002 operează cu termenul "dispariţie fără veste";

- la alin.(9), se propune ca experţii să exercite mandatul în termen de până la 3 luni;

- dispoziţiile alin.(11) se vor exclude, deoarece dublează dispoziţiile alin.(4) lit.b) din acelaşi articol;

- la alin.(15), menţionăm că lista beneficiarilor de subvenţii poate fi publicată după aprobarea acesteia, fără a aştepta ca aceasta să fie publicată în termen de 3 luni de la sfârşitul fiecărui an (a se vedea art.21 alin.(4)). Subsecvent, dispoziţiile alin.(15) şi (16) se vor revedea, în sensul evitării dublării dispoziţiilor prevăzute la art.11;

- la alin.(17), cu referire la remunerarea membrilor Consiliului de experţi, în mod special al membrilor care sunt funcţionari publici, norma dată necesită a fi revăzută ţinând cont de faptul că funcţionarul public nu este în drept să desfăşoare alte activităţi remunerate, cu excepţia celor prevăzute în art.25 alin.(2) din Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

În acest sens, pentru evitarea alocării unor resurse suplimentare din bugetul de stat, se propune de expus prevederile art.17 alin.(17) în următoarea redacţie:

"17) Activitatea membrilor în cadrul Consiliului de experţi nu este remunerată.".

La art.20 alin.(2) lit.c) nu este clar ce documente ar trebui să prezinte participantul la concurs pentru a face dovada capacităţilor necesare implementării proiectului sau programului. În art.20 alin.(2), lit.d) va avea următorul cuprins:

"d) certificat privind lipsa restanţelor faţă de buget;".

Cu referire la acest certificat, considerăm oportun să precizăm că, în prezent, serviciul public de obţinere a acestuia este complet automatizat (https://servicii.gov.md/ro/service/013000064), beneficiarul având opţiunea să-l solicite online prin autentificarea, în cazul persoanei juridice, pe portalul guvernamental al unităţilor de drept (https://mcabinet.gov.md/), accesând blocul de date "Situaţie fiscală" şi, respectiv, să obţină certificatul prin descărcarea acestuia în format electronic din acelaşi MCabinet.

Cu referire la redacţia art.21 alin.(3) lit.a), considerăm că Consiliului de experţi i s-a acordat putere discreţionară în ceea ce priveşte solicitarea unor documente suplimentare pentru confirmarea veridicităţii documentelor anexate la dosar. În acest context, este necesar se precizăm că, potrivit dispoziţiilor art.15 alin.(3) din Legea nr.234/2021 cu privire la serviciile publice, "Dacă datele necesare pentru prestarea serviciilor publice sunt disponibile în resursele informaţionale ale altor autorităţi/instituţii publice, acestea sunt obligate să le pună la dispoziţia prestatorilor de servicii publice pentru a putea fi consumate prin intermediul platformei de interoperabilitate instituite de către Guvern". De asemenea, cerinţa legală respectivă de interacţiune interinstituţională în procesul prestării serviciilor publice este susţinută şi prin dispoziţiile art.6 alin.(3¹) din Legea nr.142/2018 cu privire la schimbul de date şi interoperabilitate, conform căruia participanţii publici sunt obligaţi să asigure prestarea serviciilor fără a solicita documente în cazul în care datele conţinute în aceste documente sunt disponibile în resurse informaţionale şi pot fi consumate sau furnizate prin intermediul platformei de interoperabilitate. Astfel, pentru corelarea prevederilor din proiect cu reglementările legale enunţate, precum şi pentru asigurarea interpretării şi aplicării corecte a acestora, propunem reconsiderarea prevederilor art.21 alin.(3) lit.a) şi expunerea acesteia în următoarea redacţie:

"a) să verifice autenticitatea datelor din documentele anexate la dosar prin accesarea datelor disponibile în resursele informaţionale de stat, prin intermediul platformei de interoperabilitate, în conformitate cu actele normative cu privire la schimbul de date şi interoperabilitate;".

În privinţa art.22, considerăm că acesta urmează a fi exclus din proiect având în vedere obiecţia de mai sus prin care ne-am expus asupra necesităţii completării art.13 din proiectul de lege cu o normă primară privind distribuirea subvenţiilor din Fond prin intermediul serviciului guvernamental de plăţi electronice. Astfel, mecanismul de distribuire a subvenţiilor respective urmează să fie cel reglementat prin Hotărârea Guvernului nr.712/2020 cu privire la serviciul guvernamental de plăţi electronice (MPay).

Mai mult, reglementările juridice care vizează acelaşi obiect (modul de executare a plăţilor din buget, verificarea documentelor de plată cu denumirea şi codul fiscal ale solicitantului) sunt stabilite în mai multe acte normative, după cum urmează:

- potrivit art.62 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, încasările la şi plăţile de la bugetele componente ale bugetului public naţional în monedă naţională se efectuează prin virament prin contul unic trezorerial, iar cele în valută străină – prin conturi deschise în Banca Naţională a Moldovei şi în instituţiile financiare;

- conform art.67 din Legea menţionată mai sus, în procesul executării bugetelor, autorităţile/instituţiile bugetare efectuează plăti în limitele alocaţiilor bugetare aprobate şi în conformitate cu prognozele de lichidităţi ale bugetelor, iar finanţarea plăţilor se efectuează pe măsura încasării mijloacelor băneşti la conturile bugetului, cu respectarea priorităţilor stabilite;

- potrivit pct.4.2.4 din Ordinul ministrului finanţelor nr.215/2015 cu privire la aprobarea Normelor metodologice privind executarea de casă, responsabilitatea pentru întocmirea corectă a documentelor de plată o poartă autorităţile/instituţiile bugetare.

La art.23 alin.(2), pentru concretizare, după cuvântul "beneficiarilor", se vor include cuvintele "de subvenţii din Fondul de subvenţionare în domeniul mass-media".

La art.24, dispoziţia se va completa cu cuvintele "în Monitorul Oficial al Republicii Moldova".

Art.25 urmează a fi revizuit prin prisma propunerilor anterioare privind substituirea Consiliului de experţi cu o structură/instituţie existentă din subordinea Ministerului Culturii. Cu toate acestea, la art.25 se va ţine cont de următoarele:

- în alin.(2) lit.a), cu referire la asigurarea de către Ministerul Culturii a desfăşurării procedurii de concurs şi la desemnarea a 4 membri ai Consiliului de experţi în termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi, este de menţionat faptul că, potrivit art.25 alin.(1) al proiectului, prezenta lege intră în vigoare la expirarea a 3 luni de la data publicării. Respectiv, procedura de organizare a concursului se va efectua după intrarea în vigoare a legii;

- în alin.(2) lit.b), cu referire la elaborarea şi aprobarea de către Ministerul Culturii, în coordonare cu Consiliul de experţi, a Regulamentului privind modul de organizare şi funcţionare a Consiliului de experţi, în termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi, este de menţionat că, potrivit art.25 alin.(2) lit.a), în termen de 3 luni se va desfăşura mai întâi procedura de concurs şi de desemnare a 4 membri ai Consiliului de experţi. Corespunzător, elaborarea şi aprobarea de către Ministerul Culturii, în coordonare cu Consiliul de experţi, a Regulamentului privind modul de organizare şi funcţionare a Consiliului de experţi poate fi efectuată doar după desfăşurarea procedurii de concurs şi după desemnarea membrilor Consiliului de experţi;

- referitor la alin.(3), prevederile acestuia urmează a fi revizuite ţinând cont de obiecţiile expuse la art.10;

- referitor la alin.(4), denumirea regulamentului indicat necesită a fi expusă în strictă corelare cu denumirea prevăzută în art.7 alin.(2) lit.i) din proiect.

Menţionăm că proiectul de lege nu are ca scop transpunerea directă a unor prevederi din legislaţia Uniunii Europene pe segmentul legislativ al reglementării Serviciilor media audiovizuale, fiind o măsură de creaţie naţională a reglementărilor interne în domeniul subvenţionării mass-media din fonduri publice.

Referitor la nota informativă, aceasta urmează a fi ajustată ţinând cont de obiecţiile expuse la proiectul de lege. Totodată, la compartimentul 5, "Fundamentarea economico-financiară", urmează a fi descris impactul economico-financiar, cu indicarea cheltuielilor (bugetare şi nebugetare) necesare pentru implementarea prevederilor noului act normativ şi, după caz, a veniturilor generate de noile reglementări.

Urmare a examinării iniţiativei legislative, Guvernul susţine necesitatea creării Fondului de subvenţionare în domeniul mass-media şi aprobarea proiectului de lege, cu respectarea obiecţiilor şi propunerile de îmbunătăţire formulate.