Hotărâre nr. 838 din 29.12.2025

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului "Managementul

datoriei de stat pe termen mediu (2026-2028)"

nr. 838  din  29.12.2025

 (în vigoare 01.01.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 656-658 art. 845 din 31.12.2025

* * *

În temeiul art.6 alin.(4) din Legea nr.419/2006 cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.397-399, art.704), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul "Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026-2028)" (se anexează).

2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.838/2025

PROGRAMUL

“Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026-2028)”

I. INTRODUCERE

În conformitate cu prevederile Legii nr.419/2006 cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat, Ministerul Finanţelor administrează datoria de stat şi garanţiile de stat. În acest scop a fost elaborat Programul “Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026-2028)” (în continuare – Program).

Prezentul Program este un document public care asigură transparenţa politicii de gestionare a datoriei de stat şi contribuie la creşterea gradului de informare şi conştientizare în rândul creditorilor, investitorilor, agenţiilor de rating, precum şi al societăţii în ansamblu. Documentul reprezintă o continuare a Programului “Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2025–2027)”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.892/2024.

Prezentul Program este elaborat în conformitate cu politicile fiscale şi monetare relevante pentru finanţarea deficitului bugetar în anul 2026, cu prognoza privind evoluţia datoriei de stat, precum şi cu indicatorii macroeconomici furnizaţi de Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării, inclusiv cu estimările aferente anilor 2027–2028.

Prezentul Program stabileşte obiectivul fundamental şi obiectivele specifice ale managementului datoriei de stat, evaluează riscurile asociate portofoliului datoriei şi prezintă acţiunile necesare pentru asigurarea finanţării şi îmbunătăţirea structurii acestuia, fără a crea presiuni asupra sustenabilităţii politicii fiscale în ansamblu.

Documentul se axează pe descrierea strategiei de finanţare a soldului (deficitului) bugetului de stat, în baza scenariului de referinţă, precum şi pe identificarea principalilor factori de cost şi de risc aferenţi. Acesta este elaborat în conformitate cu bunele practici internaţionale definite în liniile directoare ale Băncii Mondiale (BM) şi ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) privind strategiile de management al datoriei pe termen mediu, utilizând instrumentul analitic Strategia de Management al Datoriei pe Termen Mediu (Medium-Term Debt Management Strategy Analytical Tool – MTDS AT).

În cadrul prezentului Program a fost realizată o analiză cantitativă a patru strategii alternative de finanţare, bazate pe diferite scenarii de evoluţie a condiţiilor de pe pieţele financiare interne şi externe. Pentru a evita expunerea excesivă a portofoliului datoriei de stat la riscul valutar, riscul ratei dobânzii şi riscul de refinanţare, Programul stabileşte intervale-ţintă pentru principalii parametri de risc şi de sustenabilitate. Aceste intervale sunt determinate în funcţie de structura portofoliului datoriei de stat, de evoluţia condiţiilor de finanţare şi de modul de acoperire a necesarului viitor de finanţare, fiind fundamentate pe rezultatele obţinute prin aplicarea instrumentului analitic utilizat.

În vederea formării şi menţinerii unui portofoliu de datorie sustenabil, Ministerul Finanţelor efectuează în mod continuu analize cost-risc pentru a evalua impactul potenţial al unor şocuri macroeconomice şi financiare asupra indicatorilor de risc. Intervalele stabilite oferă un grad ridicat de flexibilitate în gestionarea datoriei de stat, permiţând adaptarea la modificările condiţiilor de pe pieţele financiare, cu menţinerea portofoliului în limite sustenabile. Devierile minore de la limitele stabilite sunt considerate acceptabile, în măsura în care acestea nu generează riscuri financiare suplimentare.

Parametrii de risc şi de sustenabilitate stabiliţi pentru anul 2026 sunt prezentaţi în tabelul 1.

Tabelul 1

Indicatorii de risc aferenţi datoriei de stat pentru anul 2026

Pornind de la structura istorică şi curentă a portofoliului datoriei de stat, precum şi de la rezultatele analizei scenariului de bază de finanţare, realizate cu ajutorul instrumentului analitic MTDS AT, se va determina modul de acoperire a viitoarelor necesităţi de finanţare.

Alţi indicatori relevanţi pentru monitorizarea datoriei de stat precum perioada medie de maturitate (ATM), perioada medie de refixare (ATR) şi profilul rambursării datoriei vor fi calculaţi şi publicaţi în cadrul rapoartelor trimestriale privind situaţia datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi recreditării de stat, care sunt disponibile pe site-ul web oficial la Ministerului Finanţelor.

II. DESCRIEREA PORTOFOLIULUI DATORIEI DE STAT

Secţiunea 1

Evoluţia datoriei de stat începând cu anul 2024

Conform situaţiei din 31 decembrie 2024, ca urmare a unei finanţări nete pozitive pe parcursul anului 2024 în sumă de 16 805,1 milioane de lei, soldul datoriei de stat a constituit 121 394,0 milioane de lei, înregistrând o creştere de 16,7% faţă de sfârşitul anului 2023. Evoluţia a fost determinată, în principal, de majorarea datoriei de stat interne cu 4 295,1 milioane de lei şi a datoriei de stat externe cu 13 095,8 milioane de lei.

Structura datoriei de stat conform maturităţii rămase indică faptul că, la 31 decembrie 2024, datoria de stat pe termen scurt reprezintă 32,3% din total, ceea ce înseamnă că aproximativ o treime din soldul datoriei ajunge la scadenţă în decurs de un an. Totodată, datoria pe termen lung constituie 67,7% din portofoliu (conform graficului 1), cele mai mari maturităţi fiind caracteristice împrumuturilor de stat externe şi valorilor mobiliare de stat emise pentru executarea obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat.

Graficul 1. Structura datoriei de stat conform maturităţii

rămase la situaţia din 31 decembrie 2024 (%)

În structura datoriei de stat pe instrumente, la situaţia din 31 decembrie 2024, conform graficului nr.2, se evidenţiază faptul că împrumuturile externe de stat deţin cea mai mare pondere, constituind 58,2% din total. Pe poziţia a doua se situează valorile mobiliare de stat (VMS) emise pe piaţa primară, cu o pondere de 24,9%, urmate de VMS emise pentru executarea obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat (9,4%), alocarea DST (5,6%) şi VMS convertite (aflate în portofoliul Băncii Naţionale a Moldovei) (1,7%).

În cadrul VMS emise pe piaţa primară, ponderea obligaţiunilor de stat în totalul datoriei de stat a constituit 2,2%, iar ponderea bonurilor de trezorerie – 22,7%. Totodată, obligaţiunile de stat emise prin intermediul platformei au reprezentat 0,2% din totalul datoriei de stat.

La situaţia din 31 octombrie 2025, această structură se menţine în mare parte similară.

Graficul 2. Structura datoriei de stat după instrumente

la situaţia din 31 decembrie 2024

Pe parcursul anului 2024, pentru serviciul datoriei de stat, din bugetul de stat au fost utilizate mijloace financiare în sumă de 4 322,5 milioane de lei, iar pentru anul 2025 au fost estimate 4 302,4 milioane de lei, ceea ce indică un nivel comparabil cu cel înregistrat în anul precedent.

În acest context, Ministerul Finanţelor va continua să aplice o politică prudentă de atragere a surselor de finanţare, prin contractarea împrumuturilor de stat externe şi emiterea valorilor mobiliare de stat doar în condiţii care asigură costuri acceptabile şi un nivel redus al riscurilor. Această abordare reflectă angajamentul Ministerului Finanţelor de a optimiza costurile aferente datoriei de stat şi de a menţine sustenabilitatea finanţelor publice pe termen lung.

Secţiunea a 2-a

Riscuri asociate portofoliului datoriei de stat

la situaţia din 31 octombrie 2025

Principalele tipuri de riscuri asociate portofoliului datoriei de stat al Republicii Moldova sunt:

1) Riscul valutar

Riscul valutar reprezintă una dintre principalele categorii de riscuri asociate portofoliului datoriei de stat, având în vedere ponderea ridicată a datoriei de stat externe. Conform situaţiei la 31 octombrie 2025, datoria de stat externă constituie 62,2% din portofoliul datoriei de stat, înregistrând o diminuare cu 1,6 p.p. faţă de sfârşitul anului 2024 (conform graficului 3).

Datoria de stat externă este, în totalitate, denominată în valută străină şi, prin urmare, este expusă riscului valutar, întrucât fluctuaţiile cursului de schimb pot influenţa nivelul datoriei exprimate în lei, precum şi costurile de deservire aferente acesteia.

Graficul 3. Structura datoriei de stat după tipurile de valute

la situaţia din 31 decembrie 2024 şi 31 octombrie 2025

Totodată, structura datoriei de stat pe valute evidenţiază faptul că o pondere majoră a portofoliului (peste 52,8%) este denominată în euro şi dolarul SUA, ceea ce impune monitorizarea continuă a evoluţiei cursului de schimb pentru aceste valute. În consecinţă, deprecierea monedei naţionale ar amplifica expunerea portofoliului la riscul valutar şi ar genera o povară suplimentară asupra deservirii datoriei de stat externe.

2) Riscul de refinanţare

 Notă: Profilul rambursării datoriei de stat interne nu include datoria Guvernului faţă de Banca Naţională a Moldovei (VMS convertite), cu excepţia sumelor prevăzute spre rambursare incluse în legea bugetului de stat pe anul respectiv, deoarece aceasta este modificată anual în baza unui acord între Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională a Moldovei, astfel comportând un nivel redus al riscului de refinanţare. Profilul de rambursare a datoriei de stat externe nu include instrumentul “alocarea DST”, întrucât acesta reprezintă o datorie purtătoare de dobândă sub forma activelor de rezervă alocate de către Fondul Monetar Internaţional membrilor săi, care nu prevede rambursarea sumei principale şi nu va fi refinanţată.

Aşteptările privind cererea de VMS, inclusiv pe termen lung, sunt influenţate de evoluţiile macroeconomice interne, de politica monetară, de cadrul fiscal şi de condiţiile de pe pieţele financiare. Persistenţa unui context geopolitic dificil continuă să amplifice incertitudinile în rândul investitorilor, generând fluctuaţii ale cererii pentru VMS. În anul 2025, ratele dobânzilor la VMS se menţin la niveluri relativ ridicate, însă manifestă semne de stabilizare pe fondul temperării presiunilor inflaţioniste şi al stabilizării politicii monetare. În aceste condiţii, se conturează premise pentru reducerea treptată a costurilor de finanţare, oferind Ministerului Finanţelor posibilitatea de a gestiona mai eficient datoria şi de a atenua riscul de refinanţare.

Totodată, se menţionează că anual, în luna octombrie, sunt răscumpărate VMS emise în temeiul Legii nr.235/2016 privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 şi nr.101 din 1 aprilie 2015. În baza estimărilor privind profilul de răscumpărare a datoriei de stat interne, se evidenţiază un vârf de plăţi în anul 2026, ceea ce confirmă faptul că datoria de stat internă rămâne în continuare preponderent concentrată pe termen scurt.

În cazul datoriei de stat externe, riscul de refinanţare este relativ redus ca urmare a structurii de rambursare a împrumuturilor contractate de la creditorii internaţionali, care include perioade de graţie şi scadenţe lungi.

Conform profilului rambursărilor prezentat în tabelul 2, perioada medie de maturitate a portofoliului datoriei de stat constituie 7,8 ani la situaţia din 31 octombrie 2025, înregistrând o creştere de 1,5 ani comparativ cu sfârşitul anului 2024, iar 30,1% din datoria de stat urmează să ajungă la scadenţă în decurs de un an. În ceea ce priveşte datoria de stat internă, perioada medie de maturitate este de 3,5 ani, iar pentru datoria de stat externă – 10,7 ani.

Având în vedere maturitatea medie a întregului portofoliu, se constată o tendinţă de creştere care poate avea un impact favorabil asupra gestionării riscului de refinanţare prin reducerea presiunilor de rambursare pe termen scurt şi îmbunătăţirea structurii scadenţelor datoriei de stat.

Tabelul 2

Indicatori privind riscul de refinanţare

Ponderea semnificativă a datoriei de stat interne cu scadenţa în decurs de un an reflectă, în mare parte, preferinţa investitorilor pentru VMS cu maturităţi scurte. Pentru a gestiona acest risc, Ministerul Finanţelor va continua politica de dezvoltare a unor serii lichide şi predictibile orientate spre emisiuni de VMS cu maturităţi mai lungi, contribuind astfel la reducerea riscului de refinanţare.

Totodată, lansarea cu succes, în anul 2024, a platformei electronice destinate persoanelor fizice a creat, în 2025, oportunităţi suplimentare de atragere a resurselor financiare interne şi de diversificare a bazei de investitori. Pe parcursul anului 2025, prin intermediul platformei de retail, au fost plasate VMS cu maturităţi cuprinse între un an şi patru ani. Un obiectiv prioritar pentru perioada următoare îl constituie dezvoltarea continuă a platformei, inclusiv prin implementarea fazei a II-a, care va permite răscumpărarea anticipată şi tranzacţionarea pe piaţa secundară a VMS, în vederea creşterii lichidităţii şi a atragerii unui număr mai mare de investitori.

Aceste măsuri vor contribui la consolidarea şi extinderea curbei randamentelor şi la diminuarea expunerii portofoliului datoriei de stat la riscul de refinanţare şi la riscul de lichiditate pe piaţa internă, în măsura în care condiţiile de piaţă permit acest lucru.

3) Riscul ratei de dobândă

Notă: În contextul analizei riscului ratei de dobândă, datoria de stat internă cu maturitatea de până la un an şi purtătoare de rată a dobânzii fixă este atribuită la categoria datoriei cu rata dobânzii flotantă, întrucât din cauza maturităţii scurte aceasta este refinanţată în fiecare an la condiţii noi de piaţă, fiind supusă riscului ratei de dobândă. Spre deosebire de profilul rambursării datoriei de stat interne şi externe, la calcularea indicatorilor riscului ratei de dobândă se include tot portofoliul datoriei de stat, inclusiv datoria Guvernului faţă de Banca Naţională a Moldovei (VMS convertite), precum şi alocarea DST, acestea fiind supuse riscului ratei de dobândă.

Riscul ratei de dobândă rămâne una dintre cele mai importante categorii de risc asociate portofoliului datoriei de stat şi necesită monitorizare continuă. La situaţia din 31 octombrie 2025, ponderea datoriei de stat cu rată a dobânzii flotantă constituie 56,8% (conform graficului 4), înregistrând o creştere cu 3,3 p.p. faţă de sfârşitul anului 2024.

Această evoluţie este determinată atât de majorarea volumului împrumuturilor de stat externe contractate în condiţii de dobândă flotantă, cât şi de structura datoriei de stat interne, care, prin preponderenţa instrumentelor cu maturitate de până la un an, amplifică expunerea la riscul ratei dobânzii şi, concomitent,

Graficul 4. Structura datoriei de stat după tipul ratei de dobândă

Indicatorul perioada medie de refixare reflectă gradul de expunere a portofoliului la modificările ratelor de dobândă, fiind cu atât mai favorabil cu cât are o valoare mai mare. Datoria de stat internă este expusă în cea mai mare măsură riscului ratei dobânzii, întrucât la situaţia din 31 octombrie 2025, 72,1 % din datoria de stat internă urmează să fie refixată la rate noi de dobândă în decurs de un an. În aceste condiţii, o majorare a ratelor de dobândă pe piaţa internă va influenţa direct costurile asociate datoriei de stat interne. În ceea ce priveşte datoria de stat externă, ratele dobânzilor sunt refixate, în medie, în decurs de 5,1 ani.

La nivelul întregului portofoliu al datoriei de stat, deşi perioada medie de refixare este de 4,5 ani, 59,2 % din datoria de stat urmează să fie refixată la rate noi de dobândă în decurs de un an, ceea ce evidenţiază o expunere semnificativă a portofoliului la riscul ratei dobânzii.

Tabelul 3

Indicatori privind riscul ratei de dobândă

Conform indicatorilor prezentaţi în tabelul 3, se poate concluziona că riscul de refinanţare şi riscul ratei dobânzii rămân riscuri semnificative asociate portofoliului datoriei de stat. Menţinerea acestora la un nivel sustenabil presupune eforturi continue orientate spre diversificarea instrumentelor de datorie, extinderea maturităţii portofoliului şi consolidarea pieţei interne a VMS, inclusiv prin atragerea unor noi categorii de investitori. Aceste măsuri vor contribui la creşterea capacităţii de absorbţie a şocurilor portofoliului datoriei de stat şi la reducerea vulnerabilităţilor generate de concentrarea scadenţelor şi de volatilitatea ratelor de dobândă.

Secţiunea a 3-a

Implementarea Programului “Managementul datoriei

de stat pe termen mediu (2025-2027)”

în primele 10 luni ale anului 2025

În anul 2025, sursele de acoperire a deficitului bugetului de stat, conform modificărilor operate în Legea bugetului de stat pentru anul 2025 nr.310/2024, sunt estimate, în principal, din finanţarea externă şi internă netă în sumă totală de 11 623,2 milioane de lei, dintre care 4 629,5 milioane de lei din surse externe şi 6 993,7 milioane de lei din surse interne. Această structură de finanţare reprezintă aproximativ 3,3% din PIB şi este necesară pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice, precum şi pentru continuarea implementării proiectelor de dezvoltare economică şi socială.

Pe parcursul anului 2025, finanţarea internă netă a bugetului de stat se realizează prin emisiunea netă de VMS pe piaţa internă, plasate atât prin intermediul dealerilor primari, cât şi prin platforma electronică destinată persoanelor fizice, cu scopul de a diversifica baza de investitori şi de a consolida piaţa internă a VMS. În acest context, sunt emise următoarele tipuri de instrumente:

1) bonuri de trezorerie cu scadenţe de 91, 182 şi 364 de zile;

2) obligaţiuni de stat cu rata dobânzii fixe, cu maturităţi de 1, 2, 3, 4, 5, 7 şi 10 ani.

Referitor la finanţarea externă pentru anul 2025, principalii creditori ai Guvernului Republicii Moldova sunt:

1) Comisia Europeană (UE) cu 5 667,4 milioane de lei (echivalentul a 330,6 milioane de dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 44,2% din totalul intrărilor de împrumuturi de stat externe;

2) Banca Mondială, prin intermediul Agenţiei Internaţionale de Dezvoltare (AID) şi al Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), care va acorda împrumuturi în valoare de 3 223,2 milioane de lei (echivalentul a 191,5 milioane de dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de aproximativ 25,2% din volumul total al intrărilor de împrumuturi de stat externe;

3) Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) cu 1 378,8 milioane de lei (echivalentul a 81,1 milioane de dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 10,8% din totalul intrărilor de împrumuturi de stat externe;

4) Agenţia Franceză pentru Dezvoltare (AFD) cu 895,2 milioane de lei (echivalentul a 52,7 milioane de dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 7,0% din totalul intrărilor de împrumuturi de stat externe;

5) Banca Europeană de Investiţii (BEI) cu 766,0 milioane de lei (echivalentul a 45,2 milioane de dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 6,0% din totalul intrărilor de împrumuturi de stat externe;

6) Guvernul Canadei cu 486,9 milioane de lei (echivalentul a 28,2 milioane dolari canadieni), ceea ce reprezintă o pondere de 3,8% din totalul intrărilor de împrumuturi de stat externe;

7) Fondul Monetar Internaţional (FMI) cu 260,3 milioane de lei (echivalentul a 14,0 milioane de dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 2,0% din totalul intrărilor de împrumuturi de stat externe;

8) alţi creditori ce vor acorda împrumuturi în valoare cu 137,8 milioane de lei (echivalentul a 8,1 milioane de dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 1,1% din totalul intrărilor de împrumuturi de stat externe.

Politica în domeniul datoriei de stat este orientată spre atingerea obiectivului fundamental al administrării datoriei de stat, stabilit în prezentul Program, şi anume asigurarea necesităţilor de finanţare a soldului (deficitului) bugetului de stat la un nivel acceptabil al costurilor pe termen mediu şi lung, în condiţiile limitării riscurilor asociate.

În vederea realizării obiectivelor propuse, pe parcursul anului 2025, Ministerul Finanţelor a întreprins următoarele acţiuni:

1) evaluarea lunară şi trimestrială a riscurilor aferente portofoliului datoriei de stat şi datoriilor condiţionale (riscul de refinanţare, riscul valutar, riscul ratei de dobândă), prin monitorizarea parametrilor de risc stabiliţi în Program.

Indicatorii de îndatorare s-au menţinut la un nivel acceptabil şi sustenabil, iar majoritatea parametrilor de risc s-au încadrat în limitele stabilite în Programul “Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2025–2027)”. Totodată, deşi tensiunile comerciale şi geopolitice globale s-au moderat în ultima perioadă, incertitudinile continuă să persiste. Astfel, la situaţia din 31 octombrie 2025 au fost înregistrate devieri minore faţă de valorile-ţintă aferente unor indicatori, inclusiv ponderea VMS în circulaţie scadente în decurs de un an şi ponderea datoriei de stat cu rată a dobânzii variabilă, determinate de cererea sporită a investitorilor pentru VMS pe termen scurt şi de intrările de împrumuturi externe cu rată flotantă;

2) monitorizarea trimestrială a sustenabilităţii datoriei de stat. În acest context, a fost calculat indicatorul de sustenabilitate a datoriei de stat. Astfel, ponderea serviciului datoriei de stat în raport cu veniturile bugetului de stat (cu excepţia granturilor) se încadrează în limite sustenabile, constituind 6,0% la situaţia din 31 octombrie 2025, sub plafonul de 10,0% stabilit în Program, fără a genera, în prezent, riscuri suplimentare pentru stabilitatea macroeconomică;

3) adaptarea politicii de emisiuni a VMS la evoluţiile de pe piaţa internă, cu scopul de a reduce riscurile asociate portofoliului datoriei de stat şi a evita presiunile sezoniere în asigurarea surselor de finanţare a deficitului bugetar, ţinând cont de raportul cost-risc;

4) consolidarea pieţei interne şi diversificarea bazei de investitori prin implementarea platformei de tranzacţionare destinată persoanelor fizice. În total au fost efectuate opt emisiuni cu scadenţe între 1 şi 4 ani, fiind atrasă o cerere de peste 75,3% din oferta totală. De asemenea, începând cu luna aprilie 2025, frecvenţa emisiunilor a fost ajustată de la trimestrială la lunară, pentru a spori predictibilitatea şi flexibilitatea pentru investitori. În continuare, Ministerul Finanţelor pregăteşte extinderea funcţionalităţilor platformei în anul 2026, inclusiv posibilitatea răscumpărării anticipate şi a tranzacţionării pe piaţa secundară, în vederea creşterii lichidităţii şi a atragerii unui număr mai mare de investitori;

5) emiterea obligaţiunilor de stat pe termen lung, cu dobândă fixă, cu maturităţi de 2, 3, 4, 5, 7 şi 10 ani, în scopul creşterii ponderii VMS pe termen lung în portofoliul datoriei de stat şi al reducerii riscurilor asociate refinanţării pe termen scurt, în limitele condiţiilor de piaţă;

6) dezvoltarea mecanismelor de răscumpărare şi preschimbare a VMS, în vederea extinderii instrumentelor de management activ al datoriei, inclusiv pentru a putea oferi investitorilor opţiuni de răscumpărare anticipată şi preschimbare a VMS, în condiţiile cadrului normativ aplicabil;

7) pe parcursul anului 2025, în vederea menţinerii unui profil echilibrat al răscumpărărilor VMS, Ministerul Finanţelor a ţinut cont, în procesul de emisiune pe piaţa primară, de necesităţile de refinanţare ale datoriei de stat interne şi a urmărit evitarea concentrării unor volume semnificative de VMS în perioadele următoare;

8) pe parcursul perioadei au fost organizate şedinţe cu dealerii primari, în cadrul cărora au fost discutate perspectivele de dezvoltare a pieţei VMS, calendarul emisiunilor, volumele disponibile pentru investiţii, precum şi măsurile destinate pentru îmbunătăţirea lichidităţii pieţei. Aceste întrevederi au contribuit la consolidarea dialogului cu participanţii la piaţă şi la ajustarea abordărilor Ministerului Finanţelor în funcţie de necesităţile investitorilor;

9) în scopul diversificării canalelor de vânzare a VMS, odată cu implementarea platformei de tranzacţionare directă a VMS destinate persoanelor fizice, au fost desfăşurate activităţi de comunicare, inclusiv publicarea de comunicate, realizarea de interviuri şi elaborarea de materiale video. Aceste acţiuni au avut ca obiectiv promovarea educaţiei financiare şi informarea publicului cu privire la platforma eVMS.md, precum şi la oportunităţile de investiţii disponibile prin intermediul acesteia. De asemenea, pentru sporirea atractivităţii VMS şi dezvoltarea pieţei interne, începând cu data de 15 august 2024, veniturile persoanelor fizice rezidente obţinute sub formă de dobânzi aferente VMS sunt scutite de impozitul pe venit, conform modificărilor aduse Codului fiscal nr.1163/1997 prin Legea nr.214/2024 pentru modificarea unor acte normative;

10) în primele 10 luni ale anului 2025, în vederea asigurării transparenţei şi predictibilităţii pieţei VMS, pe site-ul web oficial al Ministerului Finanţelor au fost publicate circa 314 informaţii relevante;

11) pentru monitorizarea şi evaluarea performanţelor dealerilor primari, au fost realizate o evaluare anuală şi trei evaluări trimestriale, iar rezultatele au fost comunicate dealerilor primari atât în cadrul întrevederilor organizate de Ministerul Finanţelor, cât şi prin intermediul poştei electronice;

12) conform situaţiei din 31 octombrie 2025, în structura împrumuturilor de stat externe, creditorii multilaterali rămân principalii creditori, deţinând 90,0% din soldul total al datoriei de stat externe. Potrivit graficului 5, cea mai mare pondere în soldul datoriei de stat externe o deţine Fondul Monetar Internaţional (28,3%), urmat de Agenţia Internaţională de Dezvoltare (19,3%), Uniunea Europeană (16,0%), Banca Europeană de Investiţii (10,1%), Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (8,1%), Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (5,0%), iar alţi creditori au o pondere cumulativă de 13,1%.

Graficul 5. Structura datoriei de stat externe după creditori

la situaţia din 31 octombrie 2025

Pe parcursul primelor 10 luni ale anului 2025 au fost negociate şi semnate 12 acorduri de finanţare, cu o valoare totală de 2 002,2 milioane de euro, printre care:

a) Acordul de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în vederea realizării Proiectului de Susţinere a managementului riscurilor de dezastre şi rezilienţei Republicii Moldova, în sumă de 37,4 milioane de euro, cu maturitatea de 30 de ani, inclusiv perioada de graţie de 5 ani, la rata dobânzii variabilă (rata de referinţă Euribor 6m + marja variabilă), comisionul de angajament 0,25% calculat din soldul nedebursat, comisionul unic de 0,25% calculat din suma împrumutului;

b) Acordul de facilitate de credit dintre Republica Moldova şi Agenţia Franceză pentru Dezvoltare nr.CMD 1013 01 D în vederea implementării Proiectului “Iniţiativa pentru dezvoltarea infrastructurii publice durabile prin renovări de eficienţă energetică (INSPIREE)”, în sumă de 30,0 milioane de euro, cu maturitatea de 15 ani, inclusiv perioada de graţie de 6 ani, rata dobânzii va fi selectată la momentul debursării şi poate fi fixă sau variabilă (Euribor 6m+marja de 0,9 p.p.), comisionul unic 0,5% calculat din suma împrumutului, comisionul de angajament 0,5% calculat din soldul nedebursat;

c) Acordul de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în vederea realizării Programului “Operaţiunea Politica de Dezvoltare pentru Sprijinirea Oportunităţilor Economice şi a Tranziţiei Climatice”, în sumă de 37,0 milioane de euro, cu maturitatea 30 de ani, inclusiv perioada de graţie, la rata dobânzii variabilă (rata de referinţă Euribor 6m + marja variabilă), comisionul de angajament 0,25% calculat din suma nedebursată, comisionul unic constituie 0,25% calculat din suma împrumutului;

d) Acordul de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare în vederea realizării Programului “Operaţiunea Politica de Dezvoltare pentru Sprijinirea Oportunităţilor Economice şi a Tranziţiei Climatice”, în sumă de 46,3 milioane de euro, cu maturitatea de 25 de ani, inclusiv perioada de graţie de 5 ani, la rată a dobânzii variabilă (rata de referinţă Euribor 6m + marja variabilă);

e) Acordul de împrumut dintre Republica Moldova, Uniunea Europeană şi Banca Naţională a Moldovei privind acordarea Facilităţii de reformă şi creştere pentru Republica Moldova, în sumă de 1,5 miliarde de euro, cu maturitatea de 40 de ani, inclusiv perioada de graţie de 10 ani, rata dobânzii fiind determinată pentru fiecare tranşă în funcţie de costurile de finanţare ale Comisiei Europene pe pieţele internaţionale;

f) Acordul de împrumut dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Regatului Belgiei privind alimentarea descentralizată cu apă potabilă, în sumă de 12,0 milioane de euro, cu maturitatea de 30 de ani, inclusiv perioada de graţie de 10 ani, la rată a dobânzii fixă – 1,5 % anual;

g) Acordul de împrumut (finanţarea suplimentară pentru Proiectul “Învăţământul superior”) dintre Republica Moldova şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în sumă de 30,0 milioane de euro, cu maturitatea de 30 de ani, inclusiv perioada de graţie de 5 ani, la rată a dobânzii variabilă (rata de referinţă Euribor 6m + marja variabilă), comisionul de angajament 0,25% calculat din suma nedebursată, comisionul unic 0,25% calculat din suma împrumutului;

h) Contractul de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii privind realizarea Proiectului “Optimizarea sistemului de alimentare centralizată cu energie termică din mun. Chişinău”, în sumă de 143,5 milioane de euro, cu maturitatea de 25 de ani, inclusiv perioada de graţie 5 ani, rata dobânzii va fi selectată la momentul debursării şi poate fi fixă sau variabilă (Euribor 6m+marja), comisionul unic 50,0 mii de euro;

i) Acordul-cadru de împrumut dintre Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi Republica Moldova privind implementarea Proiectului “Modernizarea şcolilor (facilitatea de finanţare publică)”, în sumă de 30,0 milioane de euro, cu maturitatea de 20 de ani, inclusiv perioada de graţie de 5 ani, rata dobânzii va fi selectată la momentul debursării şi poate fi fixă sau variabilă (Euribor 6m+marja);

j) Contractul de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii privind implementarea proiectului “Spitalele Regionale din Republica Moldova”, în sumă de 101,0 milioane de euro, cu maturitatea de 25 de ani, inclusiv perioada de graţie 5 ani, rata dobânzii va fi selectată la momentul debursării şi poate fi fixă sau variabilă (Euribor 6m+marja), comisionul unic 50,0 mii de euro;

k) Acordul de facilitate de credit dintre Republica Moldova şi Agenţia Franceză pentru Dezvoltare nr.CMD 1016 01 G, în vederea realizării “Programului pentru tranziţia energetică verde”, în sumă de 25,0 milioane de euro, cu maturitatea 15 ani, inclusiv perioada de graţie 5 ani, comisionul de angajament 0,5% calculat din suma nedebursată, comisionul unic 0,5% calculat din suma împrumutului;

l) Acordul de modificare nr.4, la Acordul de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind realizarea lucrărilor de construcţie şi reabilitare a drumurilor în Republica Moldova, semnat la Chişinău la 28 iunie 2013, în vederea majorării sumei împrumutului cu 40,0 milioane de euro;

13) pe parcursul anului 2025, se implementează Planul de gestionare a riscului operaţional şi de continuitate a activităţilor aferente managementului datoriei de stat, care stabileşte măsurile principale de prevenire şi reacţie la riscurile operaţionale, având ca obiectiv reducerea probabilităţii de materializare a acestora şi asigurarea continuităţii funcţiilor critice.

III. STRATEGIA DE ADMINISTRARE

A DATORIEI DE STAT 2026-2028

Secţiunea 1

Ipoteze macroeconomice şi factorii de risc

Ipotezele macroeconomice ale Programului pentru perioada 2026-2028 sunt prezentate în tabelul 4.

Tabelul 4

Prognoza principalilor indicatori macroeconomici

Sursa: Raportul asupra inflaţiei nr.4 din 13 noiembrie 2025, Banca Naţională a Moldovei;

Prognoza indicatorilor macroeconomici pentru anii 2025-2028 din 14 noiembrie 2025;

Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării; Proiectul legii bugetului

de stat pentru anul 2026 din 02 decembrie 2025, Ministerul Finanţelor

În perioada 2026-2028, economia Republicii Moldova este prognozată să urmeze o traiectorie de creştere moderată şi sustenabilă, susţinută de implementarea Planului de creştere a Republicii Moldova şi de avansarea reformelor structurale în domenii precum dezvoltarea sectorului privat, guvernanţa economică, digitalizarea, tranziţia ecologică, securitatea energetică şi consolidarea capitalului uman şi social. Produsul Intern Brut (PIB) nominal este estimat să crească de la 351,5 miliarde de lei în anul 2025 la 440,2 miliarde de lei în anul 2028, iar rata reală de creştere economică este prognozată să se accelereze treptat, atingând 3,6% în anul 2028, reflectând consolidarea activităţii economice şi premise favorabile pentru gestionarea durabilă a finanţelor publice.

Veniturile bugetului de stat sunt prognozate să crească de la 75,8 miliarde de lei în anul 2025 la 91,1 miliarde de lei în anul 2028, evoluţie susţinută de creşterea economică şi de îmbunătăţirea colectării fiscale. În paralel, se anticipează o creştere moderată a cheltuielilor bugetare, menită să asigure un echilibru între necesităţile de finanţare ale politicilor publice şi menţinerea sustenabilităţii fiscale. Deficitul bugetar este prognozat să se menţină în intervalul -5,5% şi -4,1% din PIB, reflectând o abordare prudentă a politicii fiscale pe termen mediu.

Potrivit prognozei Băncii Naţionale a Moldovei din noiembrie 2025, rata inflaţiei este aşteptată să se diminueze treptat, după nivelurile ridicate înregistrate în anul 2025, şi să se stabilizeze în intervalul 4,3% – 5,0%, în perioada 2026–2028, contribuind la menţinerea stabilităţii preţurilor şi a puterii de cumpărare. Totodată, cursurile medii de schimb pentru dolarul SUA şi euro sunt estimate să rămână relativ stabile, oferind un grad sporit de predictibilitate pentru mediul economic şi financiar.

Estimările bugetare şi tabloul macrofiscal pot înregistra abateri faţă de nivelurile prognozate, ca urmare a posibilei materializări a unor riscuri interne şi externe, cu impact asupra deficitului bugetar şi a evoluţiei datoriei de stat. Printre principalii factori de risc se numără:

1) încetinirea implementării reformelor structurale şi a proiectelor investiţionale;

2) agravarea tensiunilor geopolitice la nivel regional şi global;

3) apariţia unor noi şocuri pe pieţele energetice;

4) accelerarea inflaţiei la nivel internaţional;

5) condiţiile climatice nefavorabile, dificil de anticipat;

6) accentuarea dezechilibrelor macroeconomice;

7) fluctuaţiile excesive ale cursului de schimb al monedei naţionale;

8) perspectivele unor rate ale dobânzilor mai ridicate pe pieţele financiare.

În acest context, insuficienţa surselor de finanţare a deficitului bugetar şi necesitatea identificării acestora pot crea presiuni asupra capacităţii de finanţare a cheltuielilor bugetare angajate. În ultimii ani, bugetul de stat a beneficiat de un sprijin semnificativ din partea partenerilor externi, acordat în scopul susţinerii Republicii Moldova în contextul crizei energetice şi al mediului geopolitic dificil. Totuşi, pentru susţinerea relansării economice şi stimularea dezvoltării economice durabile, atragerea în continuare a surselor externe de finanţare rămâne esenţială.

În ceea ce priveşte finanţarea internă, aceasta va fi influenţată de gradul de incertitudine al mediului economic, cu impact asupra evoluţiilor pieţei financiare interne. În condiţiile menţinerii unor deficite bugetare semnificative pe termen mediu, emisiunea valorilor mobiliare de stat destinate acoperirii necesarului de finanţare va trebui să ţină cont de capacitatea de absorbţie a pieţei interne şi de caracteristicile deţinătorilor de VMS emise pe această piaţă. Având în vedere că sectorul bancar rămâne principalul deţinător de VMS, acest risc poate fi atenuat pe termen mediu şi lung prin diversificarea bazei de investitori, inclusiv prin atragerea investitorilor instituţionali nebancari. În acest sens, Ministerul Finanţelor va continua dialogul cu investitorii instituţionali, atât din ţară, cât şi din exterior, în vederea asigurării unei finanţări sustenabile şi predictibile a deficitului bugetar.

Secţiunea a 2-a

Obiectivele managementului datoriei de stat

Prezentul Program constituie documentul de politică publică în domeniul administrării datoriei de stat. Obiectivul fundamental al managementului datoriei de stat constă în asigurarea necesităţilor de finanţare a soldului (deficitului) bugetului de stat la un nivel acceptabil al costurilor pe termen mediu şi lung, în condiţiile limitării riscurilor asociate.

Obiectivele specifice privind gestionarea datoriei de stat sunt:

1) menţinerea sustenabilităţii datoriei de stat pe termen mediu şi lung;

2) diversificarea surselor de finanţare;

3) dezvoltarea pieţei interne a VMS.

În vederea realizării obiectivelor propuse, Ministerul Finanţelor întreprinde următoarele acţiuni:

1) menţinerea sub control a portofoliului datoriei de stat prin limitarea expunerii la riscul valutar, riscul de refinanţare şi riscul ratei de dobândă;

2) evaluarea impactului potenţialelor şocuri interne şi externe care pot influenţa nivelul costurilor de deservire a datoriei de stat;

3) gestionarea portofoliului datoriei de stat în vederea reducerii riscurilor asociate portofoliului datoriei de stat şi obţinerii unei structuri optime, în funcţie de raportul cost-risc;

4) promovarea VMS şi diversificarea bazei de investitori;

5) extinderea maturităţii medii a portofoliului, prin emiterea obligaţiunilor de stat cu maturităţi de 2, 3, 4, 5, 7 şi 10 ani, contribuind la reducerea riscului de refinanţare a datoriei de stat interne;

6) implementarea operaţiunilor de răscumpărare şi preschimbare a VMS, în vederea menţinerii lichidităţii pieţei şi oferirii posibilităţii de răscumpărare anticipată;

7) asigurarea unui profil cât mai uniform al rambursărilor datoriei, evitând, în măsura posibilităţilor, concentrarea scadenţelor pe termen scurt;

8) îmbunătăţirea comunicării cu participanţii pieţei VMS;

9) dezvoltarea continuă a platformei de tranzacţionare directă a VMS pentru persoanele fizice, inclusiv implementarea fazei II, care va permite răscumpărarea anticipată şi tranzacţionarea pe piaţa secundară, sporind lichiditatea şi atrăgând noi investitori;

10) asigurarea unui nivel înalt de transparenţă a pieţei VMS;

11) monitorizarea şi evaluarea performanţelor dealerilor primari;

12) identificarea unor surse suplimentare de finanţare pentru acoperirea deficitului bugetar şi negocierea de noi acorduri de împrumut externe în condiţii financiare avantajoase;

13) implementarea Planului de gestionare a riscului operaţional şi de continuitate a activităţilor aferente managementului datoriei de stat;

14) consolidarea capacităţii instituţionale în domeniul administrării datoriei de stat, inclusiv prin îmbunătăţirea proceselor interne, dezvoltarea competenţelor profesionale şi utilizarea instrumentelor analitice avansate pentru managementul datoriei.

Secţiunea a 3-a

Prognoza surselor de finanţare pe termen mediu

La elaborarea prognozei pentru perioada 2026-2028, s-a ţinut cont de evoluţiile economiei globale şi naţionale aflate într-un proces de revigorare după impactul crizelor suprapuse. Ipotezele privind mediul extern indică menţinerea unui grad ridicat de incertitudine, în contextul persistenţei tensiunilor geopolitice. Rata anuală a inflaţiei urmează o traiectorie descendentă după nivelurile ridicate înregistrate anterior, fiind prognozată să revină şi să se menţină, pe termen mediu, în proximitatea intervalului-ţintă al politicii monetare. Această evoluţie este susţinută de temperarea presiunilor inflaţioniste de origine externă şi de efectele politicii monetare restrictive aplicate anterior. În aceste condiţii, deşi condiţiile financiare rămân relativ restrictive, impactul asupra creşterii economice este aşteptat să fie parţial compensat de implementarea reformelor structurale şi de intensificarea investiţiilor publice şi private.

În acest context, Ministerul Finanţelor va menţine o abordare flexibilă în procesul de finanţare, atât din perspectiva combinării surselor interne şi externe, cât şi a instrumentelor de datorie utilizate, urmărind totodată extinderea duratei portofoliului datoriei de stat şi reducerea riscurilor asociate.

Pentru perioada 2026-2028, având în vedere estimarea soldului (deficitului) bugetului de stat la un nivel mediu de circa 5,0% din PIB, precum şi spaţiul fiscal disponibil, necesităţile de finanţare pe termen mediu ale Guvernului vor fi acoperite atât din surse interne, cât şi din surse externe.

Pe termen mediu, acoperirea soldului (deficitului) bugetului de stat va fi realizată conform scenariului de bază (S1), prezentat în tabelul 5. În acest sens, finanţarea netă pozitivă destinată acoperirii deficitului bugetar reprezintă unul dintre principalii factori ce contribuie la majorarea soldului datoriei de stat în valori nominale.

Tabelul 5

Prognoza surselor de finanţare ca pondere în PIB, 2026-2028

Pe termen mediu, soldul (deficitul) bugetului de stat aferent componentei de proiecte investiţionale va fi finanţat, preponderent, din surse externe. Această abordare evidenţiază necesitatea de menţinere a capacităţii de atragere a fondurilor externe pentru finanţarea investiţiilor publice şi, implicit, respectarea condiţiilor financiare şi a cerinţelor de implementare asociate accesării acestora.

Secţiunea a 4-a

Finanţarea internă conform scenariului de bază

Ministerul Finanţelor va menţine o politică de emisiune a VMS predictibilă şi flexibilă, adaptată condiţiilor pieţei şi cererii investitorilor. Totodată, intenţionează să majoreze ponderea VMS cu scadenţa mai mare de un an, în condiţiile identificării cererii din partea investitorilor pentru astfel de instrumente, având ca scop şi diversificarea bazei de investitori. Prin consolidarea încrederii investitorilor, se vor întreprinde măsuri pentru dezvoltarea unei pieţe solide, care să asigure o sursă stabilă de finanţare. Această strategie va contribui, de asemenea, la crearea unui ciclu economic mai sănătos, bazat pe principii de sustenabilitate şi responsabilitate fiscală.

În perioada 2026-2028, finanţarea internă a bugetului de stat este estimată a fi asigurată, în medie, în proporţie de 98,8% din emisiunea de VMS pe piaţa primară şi de 1,2% din VMS emise prin plasament direct către persoanele fizice.

În vederea alinierii la cerinţele Uniunii Europene în domeniul politicii economice şi monetare şi a asigurării unei gestionări prudente a datoriei, au fost întreprinse măsuri de răscumpărare anticipată a VMS convertite. În acest sens, prin rectificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2025 nr.310/2024 a fost aprobată şi executată răscumpărarea VMS convertite, cu scadenţa la data de 2 mai 2025, în sumă de 443,4 milioane de lei, precum şi la data de 4 iulie 2025, în sumă de 641,1 milioane de lei. Totodată, ca urmare a Acordului adiţional încheiat între Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională a Moldovei, la situaţia din 31 decembrie 2025, soldul VMS emise în urma conversiunii împrumuturilor contractate anterior de la Banca Naţională a Moldovei va constitui 983,7 milioane de lei, la preţul de cumpărare. Răscumpărarea VMS convertite este planificată în anul 2027.

Structura pe termen mediu a finanţării interne pe piaţa primară este prezentată în tabelul 6.

Tabelul 6

Prognoza emisiunii VMS

prin licitaţii conform scenariului de bază

Activitatea pe piaţa internă va fi orientată în continuare către menţinerea şi dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare de stat (VMS). În acest sens, pentru implementarea Planului de acţiuni privind dezvoltarea pieţei VMS, vor fi întreprinse următoarele măsuri:

1) promovarea pieţei VMS prin mass-media, creşterea vizibilităţii şi atractivităţii instrumentelor pentru investitori, inclusiv prin utilizarea diverselor canale de informare;

2) consolidarea comunicării cu participanţii la piaţa VMS, prin organizarea periodică de şedinţe şi consultări cu investitorii şi dealerii primari;

3) diversificarea bazei de investitori, prin atragerea de noi investitori instituţionali şi de retail, în vederea sporirii lichidităţii pieţei;

4) implementarea noilor instrumente financiare privind gestionarea datoriei, prin introducerea de instrumente noi care să permită gestionarea eficientă a portofoliului datoriei;

5) menţinerea unei abordări flexibile şi predictibile în procesul de finanţare, asigurând caracterul transparent al ofertei de VMS şi capacitatea de adaptare la evoluţiile pieţei şi la comportamentul investitorilor, în vederea menţinerii costurilor la un nivel optim;

6) extinderea maturităţii medii a portofoliului VMS, prin emisiunea de obligaţiuni de stat cu maturităţi de 2, 3, 4, 5, 7 şi 10 ani;

7) consolidarea portofoliului prin redeschiderea (reopening) emisiunilor, prin continuarea operaţiunilor aplicate cu succes din octombrie 2018, în vederea sporirii lichidităţii şi a volumelor tranzacţionate;

8) diversificarea canalelor de vânzare a VMS, inclusiv prin dezvoltarea tranzacţionării directe către persoanele fizice şi implementarea fazei II, care va permite răscumpărarea anticipată şi tranzacţionarea pe piaţa secundară, stimulând participarea investitorilor de retail;

9) identificarea şi implementarea mecanismelor necesare pentru construirea şi consolidarea curbei randamentelor VMS, în vederea asigurării unui proces de formare a preţurilor mai eficient, a creşterii transparenţei pieţei şi a facilitării deciziilor investiţionale pe termen mediu şi lung;

10) corelarea mai strânsă a strategiei de emisiune a VMS cu managementul lichidităţilor Trezoreriei, pentru reducerea volatilităţii ratelor de dobândă şi optimizarea costurilor de finanţare;

11) adaptarea instrumentelor şi condiţiilor de emisiune la cerinţele investitorilor, inclusiv ajustarea volumelor, frecvenţei şi structurii scadenţelor, în funcţie de cererea manifestată pe piaţă şi de condiţiile macrofinanciare.

Piaţa secundară

Lichiditatea VMS pe piaţa secundară reprezintă un indicator esenţial al gradului de dezvoltare a pieţei VMS în Republica Moldova. În acest context, dealerii primari au obligaţia de a respecta cerinţele minime de cotare şi tranzacţionare pe piaţa secundară, iar performanţa acestora este monitorizată şi evaluată trimestrial de către Ministerul Finanţelor.

Graficul 6 evidenţiază că, deşi numărul tranzacţiilor a înregistrat fluctuaţii, se remarcă episoade de evoluţie pozitivă, în special în trimestrul II al anului 2023, când volumul tranzacţiilor a atins 195,9 milioane de lei, indicând un interes sporit din partea participanţilor la piaţă. În schimb, în trimestrele I şi III ale anului 2025 se constată o diminuare semnificativă a volumului tranzacţiilor. Totodată, în ultimele perioade, media a fost de aproximativ patru tranzacţii pe trimestru, ceea ce sugerează o activitate relativ redusă şi o dinamică limitată a pieţei secundare a VMS.

Graficul 6. Evoluţia tranzacţiilor în E-Bond ale VMS

în trimestrul I al anului 2022 – trimestrul III al anului 2025

Prin urmare, continuarea implementării platformei electronice de tranzacţionare E-Bond va avea un impact semnificativ asupra creşterii transparenţei procesului de formare a preţurilor, oferind o referinţă credibilă pentru tranzacţiile efectuate pe piaţa secundară. Pe de o parte, monitorizarea respectării obligaţiilor de cotare şi tranzacţionare de către dealerii primari va permite o evaluare şi diferenţiere mai clară a acestora în funcţie de performanţe, iar, pe de altă parte, respectarea cerinţelor minime de cotare va contribui la consolidarea disciplinei şi a predictibilităţii activităţii pe piaţa secundară.

În vederea diversificării bazei investiţionale, Ministerul Finanţelor a admis spre tranzacţionare, pe parcursul perioadei, obligaţiuni de stat cu dobândă fixă cu maturităţi de 2, 3, 5, 7 şi 10 ani. Totuşi, în perioada de raportare, pe piaţa reglementată a Bursei de Valori a Moldovei, nu au fost înregistrate tranzacţii, din lipsa solicitărilor.

Secţiunea a 5-a

Finanţarea externă conform scenariului de bază

În perioada 2026-2028, se estimează că Guvernul va beneficia de intrări din împrumuturi de stat externe, dintre care, în medie, 59,5% vor fi direcţionate pentru susţinerea bugetului, iar circa 40,5% vor fi direcţionate pentru finanţarea proiectelor investiţionale, fiind anticipată o creştere a ponderii împrumuturilor alocate proiectelor investiţionale. Totodată, în această perioadă, aproximativ 5,5% din împrumuturile de stat externe vor proveni de la creditori bilaterali, iar 94,5% vor fi acordate de către instituţiile multilaterale.

Împrumuturile de stat externe care urmează a fi contractate vor avea o maturitate de minimum 15 ani, preferinţa fiind acordată creditorilor multilaterali. Totodată, ratele dobânzilor aplicate noilor împrumuturi s-au diminuat comparativ cu perioadele precedente, având un impact favorabil asupra costurilor de deservire a datoriei de stat externe.

Structura pe termen mediu a finanţării externe după categoriile de instrumente este prezentată în tabelul 7.

Tabelul 7

Prognoza finanţării externe brute conform scenariului de bază

Astfel, structura intrărilor prognozate din surse de finanţare externă, pe categorii de creditori, indică faptul că principalii creditori ai Guvernului în perioada 2026-2028 vor fi Uniunea Europeană, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiţii (BEI), Grupul Băncii Mondiale.

În acest context, sprijinul extern acordat Republicii Moldova, în special de către Uniunea Europeană, reprezintă un pilon esenţial al finanţării externe în perioada 2026-2028. Acesta va contribui la implementarea reformelor structurale asumate, la realizarea investiţiilor strategice în infrastructură şi la susţinerea tranziţiei către o economie verde şi digitală. Totodată, asistenţa financiară europeană va consolida capacitatea economiei de a face faţă şocurilor şi va accelera procesul de integrare a Republicii Moldova în spaţiul european, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare pe termen mediu şi lung.

Secţiunea a 6-a

Analiza strategiilor alternative de finanţare

a soldului (deficitului) bugetului de stat

Ţinând cont de tendinţa de diminuare a surselor de finanţare disponibile la condiţii semiconcesionale din partea instituţiilor financiare internaţionale, pe termen mediu Guvernul va urmări accesarea unor oportunităţi noi de finanţare.

În scop analitic, Ministerul Finanţelor a evaluat trei opţiuni alternative de finanţare a soldului (deficitului) bugetului de stat (S2, S3 şi S4), raportate la strategia de bază (S1). Analiza comparativă a permis identificarea avantajelor şi limitărilor fiecărei opţiuni, în vederea asigurării unei finanţări sustenabile pe termen mediu.

S2 – finanţarea preponderent din surse interne

Strategia S2 se axează pe finanţarea deficitului bugetar în perioada 2026-2028 preponderent din surse interne, având ca obiectiv principal extinderea maturităţii medii a portofoliului datoriei de stat interne şi reducerea expunerii la riscul de refinanţare. În acest context, Ministerul Finanţelor urmăreşte revizuirea structurii emisiunilor VMS prin diminuarea ponderii bonurilor de trezorerie cu aproximativ 10,0 p.p. şi majorarea concomitentă a emisiunilor de obligaţiuni de stat.

Conform rezultatelor simulărilor efectuate, până la sfârşitul anului 2028, strategia S2 ar determina următoarele evoluţii comparativ cu S1:

1) diminuarea ponderii datoriei de stat externe în totalul datoriei cu aproximativ 3,1 p.p., contribuind la reducerea expunerii la riscul valutar;

2) reducerea datoriei de stat scadente în decurs de un an cu 6,3 p.p.;

3) creşterea perioadei medii de maturitate a datoriei de stat cu 0,6 ani;

4) diminuarea datoriei care urmează a fi refixată la noi rate de dobândă în decurs de un an cu 6,2 p.p., ceea ce implică o expunere mai redusă la riscul de refinanţare;

5) majorarea soldului datoriei de stat interne cu 8,7%, ca urmare a creşterii ponderii VMS pe termen lung;

6) reducerea soldului datoriei de stat externe cu 4,7%.

Prin urmare, această strategie contribuie la extinderea maturităţii medii a portofoliului datoriei de stat interne, reduce semnificativ riscul valutar şi riscul de refinanţare şi are potenţialul de a contribui la dezvoltarea pieţei primare a VMS, cu efecte favorabile asupra pieţei secundare şi asupra construirii curbei randamentelor.

Ministerul Finanţelor va accepta promovarea opţiunii de finanţare S2, exclusiv în condiţiile în care evoluţiile macroeconomice se vor alinia prognozelor stabilite. Astfel, odată cu creşterea încrederii investitorilor şi stabilizarea pieţei, se anticipează atragerea unui număr mai mare de investitori, ceea ce va susţine dezvoltarea durabilă a pieţei interne.

S3 – finanţare preponderent din surse externe de la creditori bilaterali

Strategia S3 presupune finanţarea preponderent din surse externe, cu accent pe atragerea împrumuturilor de la creditori bilaterali. Această strategie urmăreşte consolidarea accesului la resurse externe prin majorarea finanţării externe cu câte 2 000,0 milioane de lei anual, concomitent cu reducerea finanţării interne, diminuând astfel presiunea asupra portofoliului datoriei de stat interne comparativ cu strategia S1.

Totodată, S3 permite mobilizarea resurselor necesare pentru implementarea proiectelor prioritare de dezvoltare şi infrastructură, menţinând un grad adecvat de flexibilitate în gestionarea riscului valutar şi a riscului ratei dobânzii.

Conform simulărilor efectuate, până la sfârşitul anului 2028, comparativ cu S1, strategia S3 ar genera următoarele evoluţii:

1) îmbunătăţirea indicatorului datoriei de stat scadente în decurs de un an, prin diminuarea acestuia cu 1,4 p.p.;

2) reducerea ponderii datoriei care urmează a fi refixată la noi rate ale dobânzii în decurs de un an cu 2,0 p.p.;

3) creşterea ponderii datoriei de stat externe în totalul datoriei cu aproximativ 2,0 p.p., ceea ce implică o expunere moderată la riscul valutar, gestionabilă în condiţiile menţinerii unei structuri adecvate pe valute şi a unui profil favorabil al maturităţilor.

În ansamblu, strategia S3 oferă un echilibru relativ între cost şi risc, creşterea moderată a riscului valutar fiind compensată de îmbunătăţirea indicatorilor de refinanţare. Impactul asupra profilului de risc al datoriei de stat rămâne limitat şi poate fi gestionat printr-o politică prudentă de contractare a împrumuturilor externe.

S4 – accesarea pieţelor financiare internaţionale

Strategia S4 presupune finanţarea preponderent din surse externe prin accesarea pieţei financiare internaţionale în anul 2028, prin emiterea unui Eurobond în valoare de 500,0 milioane de euro. Această abordare are drept obiectiv diversificarea bazei investiţionale şi acoperirea deficitului bugetar estimat la 2,3% din PIB, contribuind totodată la finanţarea proiectelor strategice.

Conform simulărilor efectuate, până la sfârşitul anului 2028, comparativ cu S1, strategia S4 ar conduce la:

1) reducerea ponderii datoriei de stat scadente în decurs de un an cu 3,8 p.p.;

2) diminuarea ponderii datoriei de stat care urmează a fi refixată la noi rate ale dobânzii în decurs de un an cu 4,0 p.p.;

3) creşterea ponderii datoriei de stat externe în totalul datoriei cu aproximativ 4,7 p.p.;

4) creşterea perioadei medii de maturitate a datoriei de stat cu 0,4 ani.

Deşi strategia S4 îmbunătăţeşte profilul maturităţii datoriei, aceasta amplifică semnificativ expunerea portofoliului la riscul valutar şi la volatilitatea pieţelor financiare internaţionale. O eventuală depreciere a monedei naţionale ar putea duce la majorarea costurilor de deservire a datoriei şi la creşterea presiunilor asupra bugetului de stat.

În urma evaluării strategiilor alternative de finanţare şi a indicatorilor de risc aferenţi, Ministerul Finanţelor intenţionează să utilizeze strategia de bază S1 pentru acoperirea deficitului bugetar. Decizia este fundamentată pe analiza comparativă a riscurilor şi oportunităţilor, având drept obiectiv asigurarea unei finanţări sustenabile şi eficiente.

Totodată, este important de menţionat că toate cele trei strategii alternative (S2, S3 şi S4) menţin, pe termen mediu, cheltuielile aferente serviciului datoriei la un nivel comparabil, situat sub pragul de 10,0% din veniturile bugetului de stat (cu excepţia granturilor).

Secţiunea a 7-a

Riscurile aferente portofoliului datoriei de stat

conform scenariului de bază

Managementul riscurilor este esenţial pentru administrarea eficientă a datoriei de stat. Volatilitatea pieţelor financiare, determinată de fluctuaţiile ratelor dobânzilor, ale cursurilor de schimb şi de modificările inflaţiei, influenţează nivelul de risc şi variabilitatea costurilor asociate portofoliului datoriei de stat.

Materializarea riscurilor financiare şi fiscale poate duce la majorarea soldului datoriei de stat şi a cheltuielilor de deservire. Din această perspectivă, principalele riscuri aferente portofoliului datoriei de stat şi serviciului datoriei sunt: riscul valutar, riscul de refinanţare şi riscul ratei de dobândă. Pe lângă acestea, se evidenţiază şi riscul operaţional, care poate afecta indirect administrarea datoriei, precum şi riscul de materializare a obligaţiilor contingente.

În tabelul 8 este prezentată evoluţia indicatorilor de risc asociaţi datoriei de stat la sfârşitul anului 2028, ca urmare a implementării scenariului de bază al strategiei de finanţare, în comparaţie cu situaţia înregistrată la 31 octombrie 2025.

Tabelul 8

Indicatorii riscurilor aferenţi datoriei de stat

la sfârşitul anului 2028

Riscul de refinanţare

Ca urmare a majorării finanţării externe, a executării graficului de rambursare, precum şi a creşterii graduale a sumelor destinate achitării obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat acordate de Guvern (în temeiul Legii nr.235/2016 privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 şi nr.101 din 1 aprilie 2015), se conturează o tendinţă de diminuare a riscului de refinanţare. În aceste condiţii, se estimează o creştere cu aproximativ 2,3 ani a perioadei medii de maturitate a datoriei de stat către sfârşitul anului 2028.

Graficul 7. Prognoza rambursării datoriei de stat

la situaţia din 31 octombrie 2025

Structura graficului de rambursare a datoriei de stat, prezentată în graficul 7, reflectă ponderea ridicată a VMS pe termen scurt (bonuri de trezorerie) în finanţarea soldului (deficitului) bugetului de stat, determinată, în principal, de preferinţele estimate ale investitorilor pentru instrumente cu maturităţi mai reduse.

Totodată, riscul de refinanţare este prognozat să se îmbunătăţească către sfârşitul anului 2028, astfel încât ponderea datoriei care urmează să ajungă la scadenţă în decurs de un an se va diminua cu 8,2 p.p. Menţionăm că împrumuturile de stat externe care urmează a fi contractate în perioada 2026-2028 de la organizaţiile internaţionale includ, în medie, o perioadă de graţie de 5 ani, ceea ce implică un impact redus asupra profilului de rambursare în intervalul analizat.

Cu toate acestea, Ministerul Finanţelor va continua eforturile de reducere a riscului de refinanţare pe termen mediu şi lung prin extinderea maturităţii VMS, măsură care depinde de evoluţia cererii investitorilor pentru obligaţiuni cu maturităţi mai lungi.

Riscul valutar

Indicatorii riscului de piaţă aferenţi datoriei de stat la sfârşitul anului 2028 indică unele îmbunătăţiri. Cu toate acestea, portofoliul rămâne expus riscului valutar, având în vedere că 64,0% din soldul total este reprezentat de datoria de stat externă, denominată integral în valută străină.

În eventualitatea unui scenariu nefavorabil, caracterizat printr-o depreciere semnificativă a monedei naţionale faţă de valutele străine, stocul datoriei de stat externe ar fi afectat prin creşterea valorii exprimate în lei, ceea ce ar putea amplifica atât volumul datoriei, cât şi costurile de deservire. Pentru diminuarea expunerii portofoliului la riscul valutar şi respectarea ţintelor stabilite pentru parametrii de risc în cadrul Programului, Ministerul Finanţelor va avea în vedere majorarea ponderii finanţării nete în monedă naţională, în măsura în care condiţiile de piaţă permit, ţinând cont de capacitatea de absorbţie a pieţei interne şi de cererea pentru instrumentele de datorie denominate în lei.

Instrumentele de datorie, atât interne, cât şi externe, vor rămâne principalele surse de finanţare a soldului (deficitului) bugetului de stat, iar contractarea noilor împrumuturi şi emisiunea de VMS vor fi realizate în baza unei evaluări riguroase a raportului cost-risc asociat acestora.

Riscul ratei de dobândă

Ponderea datoriei de stat cu rată a dobânzii fixă este prognozată să se majoreze cu 0,6 p.p. în portofoliul datoriei de stat, comparativ cu situaţia din 31 octombrie 2025, iar ponderea datoriei care urmează a fi refixată în decurs de un an (în total portofoliu) se va diminua cu 0,6 p.p. Aceste evoluţii sunt determinate, preponderent, de intrările de împrumuturi cu rată fixă de la creditori precum Banca Europeană de Investiţii şi Fondul Monetar Internaţional, precum şi de orientarea către extinderea maturităţii VMS.

Totodată, ponderea încă ridicată a datoriei de stat interne pe termen scurt menţine o expunere sporită la riscul de refinanţare şi la riscul ratei de dobândă. Aceasta evidenţiază necesitatea monitorizării continue a structurii portofoliului, în vederea limitării impactului potenţial al fluctuaţiilor de pe pieţele financiare. Din acest motiv, indicatorul monitorizat “datoria de stat cu rata dobânzii variabilă” presupune faptul că, în scopul monitorizării riscurilor, datoria de stat internă cu maturitatea de până la un an şi purtătoare de rată a dobânzii fixă va fi atribuită la categoria datoriei cu rata dobânzii variabile, aceasta urmând să se încadreze în intervalul-ţintă stabilit, care nu trebuie neglijat şi care trebuie corelat cu obiectivele prezentei strategii, respectiv riscul ratei dobânzii necesită o atenţie în continuare.

Riscul operaţional

Pe termen mediu, în vederea optimizării riscului operaţional care poate avea impact asupra operaţiunilor de înregistrare, procesare şi raportare a datelor privind datoria de stat, Ministerul Finanţelor utilizează pe deplin versiunea actualizată a Sistemului informaţional de gestionare a datoriei DMFAS 6, instalată în anul 2016, şi efectuează cu regularitate validarea bazei de date în conformitate cu calendarul de validare existent.

De asemenea, Ministerul Finanţelor se va conforma reacţiilor de răspuns identificate şi stabilite în Planul de gestionare a riscului operaţional şi de continuitate a activităţilor aferente managementului datoriei de stat.

Riscul materializării obligaţiilor contingente

Riscul materializării obligaţiilor contingente vizează plăţile potenţiale care ar putea fi efectuate de către Ministerul Finanţelor în calitate de garant, în cazul executării garanţiilor de stat.

Programul de stat “Prima casă” continuă să sprijine persoanele fizice, în special familiile tinere, în achiziţionarea unei locuinţe, prin acordarea de credite garantate parţial de stat. Programul este implementat în temeiul Legii nr.293/2017 şi al Hotărârii Guvernului nr.202/2018, cu suportul Organizaţiei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, care emite garanţii în numele statului în favoarea instituţiilor financiare. Garanţiile acordate sunt încadrate anual în plafoanele aprobate de către Parlament.

Pentru anul 2026, soldul garanţiilor de stat interne este prognozat să nu depăşească 5 500,0 milioane de lei. De asemenea, în perioada 2026-2028, soldul garanţiilor de stat raportat la PIB este estimat la aproximativ 1,9%, iar plăţile potenţiale din bugetul de stat, în cazul materializării garanţiilor, sunt prognozate la un nivel mediu de 0,003% din PIB, ceea ce indică un risc redus de materializare a obligaţiilor contingente.

În ceea ce priveşte garanţiile de stat externe, pentru anul 2026, soldul acestora este estimat să nu depăşească 3 397,4 milioane de lei (echivalentul a 170,0 milioane de euro), iar, în medie, pentru perioada 2026-2028, acesta este prognozat la circa 0,9% din PIB.

Informaţiile detaliate privind riscurile care pot afecta implementarea Programului “Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026-2028)”, inclusiv impactul potenţial şi măsurile de atenuare sunt prezentate în anexă.

Secţiunea a 8-a

Scenarii de şoc privind evoluţia indicatorilor de piaţă care

au impact asupra datoriei de stat şi a deservirii acesteia

Intensificarea evoluţiilor geopolitice din ultima perioadă, amplificată de crizele suprapuse (economică, sanitară, energetică şi militară), reprezintă un factor care influenţează stabilitatea economiei naţionale, precum şi a economiei globale. În acest context, au fost simulate scenarii de şoc privind evoluţia unor indicatori de piaţă cu impact semnificativ asupra portofoliului datoriei de stat şi asupra costurilor aferente acesteia. Astfel, este evaluată sensibilitatea portofoliului datoriei de stat la principalele riscuri de piaţă (riscul ratei de dobândă şi riscul valutar), prin analiza influenţei potenţialelor fluctuaţii ale ratelor dobânzilor şi ale cursurilor de schimb asupra stocului datoriei de stat şi a cheltuielilor de deservire, în vederea asigurării unei reacţii prompte la incertitudinile mediului economic.

În acest sens, au fost elaborate patru scenarii de şoc, bazate pe modificări ale condiţiilor de piaţă. Selectarea acestor şocuri se fundamentează pe evoluţia cursurilor de schimb şi a ratelor dobânzilor în ultimii ani, inclusiv în primele 10 luni ale anului 2025, precum şi pe incertitudinile asociate evoluţiei pieţelor financiare. Şocurile sunt aplicate suplimentar scenariului de bază privind evoluţia indicatorilor respectivi.

Scenariile analizate sunt următoarele:

1) deprecierea monedei naţionale în anul 2026 cu 15,0% faţă de valutele în care este denominată datoria de stat externă;

2) majorarea anuală moderată a ratelor de dobândă comparativ cu scenariul de bază:

a) pe piaţa externă, în anii 2026-2028, cu câte 2,0 p.p. pentru împrumuturile cu rata dobânzii flotantă;

b) pe piaţa internă, în anii 2026-2028, cu câte 2,0 p.p. pentru fiecare tip de VMS;

3) majorarea anuală considerabilă a ratelor de dobândă comparativ cu scenariul de bază:

a) pe piaţa externă, în anii 2026-2028, cu 4,0 p.p. pentru împrumuturile cu rata dobânzii flotantă;

b) pe piaţa internă, în anii 2026-2028, cu câte 4,0 p.p. pentru fiecare tip de VMS;

4) şoc combinat în anul 2026 – deprecierea monedei naţionale cu 30,0% faţă de valutele în care este denominată datoria de stat externă concomitent cu de- al doilea scenariu.

Pentru a urmări efectele şocurilor asupra portofoliului datoriei de stat, în corelare cu strategia de finanţare pe termen mediu, sunt analizaţi indicatorii: ponderea datoriei de stat în PIB şi ponderea serviciului datoriei de stat în PIB pentru situaţia de la sfârşitul anului 2028, conform graficului 8. Evoluţia acestor indicatori reflectă variaţiile soldului datoriei de stat şi ale costurilor aferente acesteia atât în scenariul de bază, cât şi sub influenţa şocurilor menţionate. Scenariul de bază include ipotezele Ministerului Finanţelor privind evoluţia ratelor dobânzilor, precum şi prognoza Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării referitoare la evoluţia cursului de schimb, ţinând cont de condiţiile curente ale pieţei interne şi internaţionale.

Graficul 8. Evoluţia indicatorilor datoriei de stat ca rezultat

al aplicării scenariilor de şoc asupra indicatorilor de piaţă

Analiza efectuată confirmă că riscul valutar şi riscul ratei dobânzii rămân riscuri relevante pentru portofoliul datoriei de stat şi necesită monitorizare continuă. În scenarii nefavorabile de evoluţie a pieţei locale şi internaţionale, rezultatele indică faptul că, în cazul unei deprecieri de 30,0% a leului moldovenesc faţă de valutele în care este denominată datoria de stat externă, ponderea datoriei de stat în PIB ar putea ajunge la 54,2% la sfârşitul anului 2028, ceea ce reprezintă o creştere de 6,8 p.p. comparativ cu scenariul de bază. În scenariul combinat, care include deprecierea monedei naţionale şi o majorare moderată a ratelor dobânzii, ponderea datoriei în PIB ar putea constitui 52,3%, respectiv cu 4,9 p.p. peste nivelul din scenariul de bază.

În medie, pentru fiecare 1,0% de depreciere a leului moldovenesc, soldul datoriei de stat se poate majora cu aproximativ 1 218,0 milioane de lei anual în perioada 2026-2028, inclusiv pe fondul efectului cumulativ al creşterii ratelor dobânzii. Aplicarea unui şoc moderat al ratelor dobânzii expune soldul datoriei la un risc relativ mai redus, determinând o creştere estimată de 1,4 p.p. a ponderii datoriei în PIB până la sfârşitul anului 2028, comparativ cu scenariul de bază.

În acelaşi timp, serviciul datoriei de stat rămâne expus, în principal, riscului ratelor dobânzii. În scenariul unei majorări semnificative a ratelor dobânzii, ponderea serviciului datoriei în PIB ar putea creşte până la 3,0% la sfârşitul anului 2028. În scenariul unei deprecieri de 30,0% a monedei naţionale, serviciul datoriei ar putea înregistra o creştere de 11,7% comparativ cu scenariul de bază.

IV. CONCLUZII

Portofoliul datoriei de stat prognozat pentru perioada 2026-2028, elaborat în baza scenariului de bază, indică menţinerea, pe termen mediu, a unui nivel gestionabil al riscurilor asociate datoriei de stat. Structura şi dinamica portofoliului permit asigurarea necesităţilor de finanţare ale bugetului de stat fără a genera presiuni excesive asupra sustenabilităţii fiscale. În acest context, Ministerul Finanţelor îşi reafirmă angajamentul de a promova o politică prudentă, echilibrată şi predictibilă de administrare a datoriei de stat, adaptată condiţiilor macroeconomice interne şi evoluţiilor de pe pieţele financiare internaţionale, contribuind astfel la stabilitatea financiară şi la dezvoltarea durabilă a economiei naţionale.

Având în vedere faptul că, pe parcursul anului 2025, unii indicatori de risc aferenţi datoriei de stat au înregistrat devieri minore faţă de limitele anuale stabilite, Ministerul Finanţelor va continua implementarea măsurilor orientate spre consolidarea pieţei interne a VMS. Prioritară rămâne crearea unui mediu investiţional sigur, transparent şi atractiv, capabil să susţină extinderea maturităţii instrumentelor de datorie şi diversificarea bazei de investitori. Totodată, va fi menţinut dialogul cu partenerii externi de dezvoltare, în vederea atragerii împrumuturilor externe în condiţii financiare avantajoase, compatibile cu obiectivele de reducere a riscurilor şi optimizare a costurilor pe termen mediu şi lung. Aceste demersuri vor fi corelate cu promovarea reformelor în alte segmente ale pieţei financiare, inclusiv în domeniul pensiilor şi al asigurărilor, pentru a sprijini dezvoltarea unei baze investiţionale interne mai largi şi mai stabile.

Pe termen mediu, Ministerul Finanţelor, în cooperare cu autorităţile publice responsabile, va întreprinde acţiunile necesare pentru implementarea integrală a Planului de acţiuni privind dezvoltarea pieţei VMS, realizarea obiectivelor managementului datoriei de stat şi alinierea cadrului naţional la standardele şi bunele practici internaţionale recunoscute. În eventualitatea materializării unor riscuri interne sau externe, precum deprecierea semnificativă a monedei naţionale sau creşterea ratelor de dobândă ca urmare a deciziilor de politică monetară, atât pe plan intern, cât şi internaţional, se anticipează menţinerea unui grad sporit de volatilitate pe pieţele financiare. În acest context, Ministerul Finanţelor va continua să monitorizeze permanent riscurile, să evalueze impactul potenţial al acestora şi să adopte o abordare prudentă şi flexibilă în gestionarea portofoliului datoriei de stat, în scopul limitării efectelor adverse asupra economiei naţionale.

Progresul în implementarea măsurilor prevăzute în prezentul Program va fi reflectat în Raportul anual privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi recreditării de stat, iar informaţiile privind încadrarea parametrilor de risc şi de sustenabilitate în limitele stabilite vor fi prezentate în Buletinul statistic lunar privind datoria de stat şi în Raportul trimestrial privind situaţia datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi recreditării de stat. Publicarea cu regularitate a acestor informaţii pe site-ul web oficial al Ministerului Finanţelor consolidează angajamentul instituţional faţă de transparenţă, responsabilitate şi predictibilitate, principii fundamentale care guvernează procesul de administrare a datoriei de stat.

Anexă

la Programul “Managementul datoriei de stat

pe termen mediu (2026-2028)”

RISCURI

care pot afecta implementarea Programului “Managementul

datoriei de stat pe termen mediu (2026-2028)”,

impactul şi măsurile de atenuare propuse