Hotărâre nr. 84 din 31.01.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Metodologiei privind calcularea valorii energetice a produselor

alimentare  ambalate şi  a Regulamentului  sanitar  privind  informarea

consumatorului cu privire la  substanţele prezente în produsele

culinare nepreambalate care cauzează alergii sau intoleranţe

nr. 84  din  31.01.2024

 (în vigoare 05.04.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 89-92 art. 209 din 05.03.2024

* * *

În temeiul art.6 alin.(2) din Legea nr.10/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.67, art.183), cu modificările ulterioare, al art.1 alin.(4), art.30 alin.(6) şi art.37 alin.(4) din Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.7-17, art.54), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1) Metodologia privind calcularea valorii energetice a produselor alimentare ambalate, conform anexei nr.1;

2) Regulamentul sanitar privind informarea consumatorului cu privire la substanţele prezente în produsele culinare nepreambalate care cauzează alergii sau intoleranţe, conform anexei nr.2.

2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor şi Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică, conform domeniilor de competenţă stabilite în Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor.

Anexa nr.1

la Hotărârea Guvernului nr.84/2024

METODOLOGIE

privind calcularea valorii energetice a produselor alimentare ambalate

Capitolul I

OBIECTUL, DOMENIUL DE APLICARE ŞI NOŢIUNI GENERALE

1. Metodologia privind calcularea valorii energetice a produselor alimentare ambalate (în continuare – Metodologie) reglementează procedura de calcul al valorii energetice a produselor alimentare ambalate, în vederea asigurării unui nivel sporit de protecţie a sănătăţii şi a intereselor consumatorilor.

2. Valoarea energetică face parte din declaraţia nutriţională obligatorie şi se aplică pe eticheta produsului alimentar ambalat în conformitate cu prevederile Legii nr.279/2017 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare.

3. Prezenta Metodologie se aplică:

1) produselor alimentare ambalate, destinate consumatorului final;

2) produselor alimentare ambalate, destinate aprovizionării restaurantelor, spitalelor, şcolilor, cantinelor şi altor instituţii colective similare.

4. Prezenta Metodologie nu se aplică:

1) produselor neprelucrate care includ un singur ingredient sau o categorie de ingrediente;

2) produselor prelucrate care au fost supuse maturării şi cuprind un singur ingredient sau o categorie de ingrediente;

3) alimentelor ambalate sau recipientelor a căror suprafaţă este mai mică de 25 cm²;

4) alimentelor, inclusiv celor artizanale, furnizate direct de producător în cantităţi mici către consumatorul final sau către comerţul cu amănuntul local care aprovizionează direct consumatorul final;

5) apelor destinate consumului uman, inclusiv celor cu adaos de dioxid de carbon şi/sau arome;

6) plantelor, condimentelor sau amestecurilor acestora;

7) sării şi înlocuitorilor de sare;

8) îndulcitorilor de masă;

9) extractelor de cafea şi de cicoare, boabelor de cafea întregi sau măcinate şi boabelor de cafea decofeinizate întregi sau măcinate;

10) infuziilor de plante şi de fructe, ceaiului, inclusiv celui decofeinizat, instant sau solubil sau extractelor de ceai;

11) oţeturilor fermentate şi înlocuitorilor de oţet;

12) aromelor, aditivilor şi enzimelor alimentare;

13) gelatinei şi compuşilor de fixare a gemului;

14) drojdiei;

15) gumelor de mestecat.

5. În scopul aplicării prezentei Metodologii, se utilizează noţiunile din Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor, Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, precum şi termenii de mai jos:

1) acizi organici – acizi monocarboxilici alifatici derivaţi din sau conţinuţi sub formă esterificată într-o grăsime, ulei sau ceară de origine animalieră sau vegetală. Prin extensie, termenul poate fi folosit pentru a cuprinde toţi acizii carboxilici alifatici aciclici;

2) alcool etilic – alcool obţinut prin fermentarea alcoolică a materiei prime agricole de origine vegetală, cu distilarea şi rectificarea ulterioară a acestuia, şi alcool de sinteză obţinut prin hidratarea catalitică a etilenei;

3) amidon – polizaharide constituite dintr-un număr mare de monomeri de glucoză uniţi de legături glicozidice;

4) glucide totale – suma zaharurilor, amidonului şi a fibrelor alimentare care se conţin într-un produs alimentar;

5) glucide asimilabile – glucide care se calculează prin diferenţa dintre glucidele totale şi fibrele alimentare;

6) salatrim – molecule aleatoare de triacilglicerol cu catenă scurtă şi lungă;

7) valoare energetică – cantitate de energie exprimată în kilocalorii sau kilojouli, care se conţine într-un produs alimentar şi este livrată organismului uman în urma consumului acestuia;

8) valoare nutritivă – raport dintre necesarul zilnic de substanţe nutritive şi aportul în aceste substanţe, furnizat de 100 g de produs alimentar.

6. Valoarea energetică se aplică pe produsele alimentare ambalate dacă este calculată şi corespunde prevederilor prezentei Metodologii.

Capitolul II

DISPOZIŢII GENERALE DE CALCULARE A VALORII ENERGETICE

7. Declararea valorii energetice pe ambalajul produsului alimentar se face cantitativ pentru forma în care este vândut acesta. Prezenta valoare se poate referi şi la alimentul preparat, cu condiţia menţionării instrucţiunilor de preparare, iar informaţia să se refere la alimentul preparat pentru consum.

8. Valoarea energetică a unui produs alimentar se calculează ţinând cont de următorii parametri:

1) nutrienţii care furnizează energie: proteine, grăsimi, glucide, alcool, polioli, acizi organici şi compuşi noi care trebuie determinaţi prin metode analitice adecvate;

2) cantitatea fiecărui nutrient trebuie convertită în energie alimentară, folosind un factor de conversie general acceptat, care exprimă cantitatea de energie disponibilă pentru fiecare unitate de greutate;

3) energia alimentară furnizată de fiecare nutrient trebuie sumată pentru a reprezenta valoarea energetică totală a unui aliment.

9. Pentru calcularea valorii energetice sunt necesare următoarele date:

1) valoarea nutritivă pentru 100 g/ml de produs, ceea ce semnifică cantitatea de nutrienţi: proteine, lipide, glucide totale şi alcool în 100 g/ml de produs;

2) factorii de conversie pentru fiecare nutrient în parte.

10. Factorii de conversie au valori fixe şi nu variază în funcţie de proporţiile celorlalte componente dintr-un aliment sau din dietă per general.

11. Pentru a converti cantitatea nutrienţilor din produs în energie se utilizează factorii de conversie stipulaţi în anexa nr.13 la Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare.

12. Calculele valorii energetice (valoarea totală) obţinute se încadrează în eroarea statistică/matematică de ±10% din valoarea reală.

13. Valoarea energetică se exprimă pentru fiecare 100 g sau 100 ml de produs în kcal şi kJ prin aplicarea directă a factorilor de conversie pentru cantitatea fiecărui nutrient din produs.

14. Pentru exactitatea calculelor valorii energetice, se evită transformarea kcal în kJ sau viceversa.

Capitolul III

APRECIEREA ŞI DECLARAREA PE ETICHETĂ

A VALORII NUTRITIVE A PRODUSULUI

15. Valoarea nutritivă a produsului livrat consumatorului final se apreciază de către operatorul din domeniul alimentar prin una dintre următoarele metode:

1) analizele chimice în cadrul laboratoarelor acreditate în acest sens;

2) calculul valorilor medii cunoscute sau reale ale ingredientelor utilizate;

3) calculul valorilor ingredientelor derivate din tabelele de compoziţie chimică a alimentelor pe baza datelor ştiinţifice general acceptate sau conform anexei nr.1.

16. Aprecierea cantităţii de proteine prin metoda de laborator se realizează prin una dintre următoarele metode:

1) sumarea reziduurilor individuale de aminoacizi, care se realizează doar în următoarele situaţii:

a) alimente utilizate ca unica sursă de hrană, cum sunt formulele pentru sugari;

b) alimente şi formule concepute special pentru condiţii alimentare speciale;

c) alimente care conţin proteine noi;

2) aplicarea formulei de calcul: proteine = azot total Kjeldahl × 6,25.

17. Cantitatea de grăsimi se apreciază în condiţii de laborator prin estimarea cantităţii de acizi graşi. Se admite calcularea cantităţii de grăsimi prin metoda gravimetrică.

18. Prin derogare de la pct.17, în cazul grăsimilor noi, precum salatrimul, conţinutul de grăsimi nedigerabile nu trebuie inclus în conţinutul energetic al alimentelor.

19. Conţinutul de glucide se calculează şi se exprimă în grame în unul din următoarele moduri:

1) glucide totale;

2) glucide asimilabile.

20. Valorile glucidelor din compoziţie se calculează fie prin sumarea componentelor analizate analitic, fie luând diferenţa dintre 100 şi suma celorlalţi macronutrienţi.

21. Valoarea nutritivă şi energetică a produsului se va declara pe ambalaj în una din următoarele modalităţi:

1) simplă, valorile fiind prezentate sub formă de tabel încadrat într-un chenar, indicând conţinutul de proteine, lipide şi glucide (în grame la 100 g/ml produs) şi valoarea energetică exprimată în KJ şi Kcal (la 100 g/ml produs), în cifre şi litere incolore pe fundalul culorii ambalajului;

2) nuanţată, valorile fiind prezentate sub formă de tabel, în care conţinutul de proteine, lipide şi glucide (în grame la 100 g/ml produs) şi valoarea energetică în KJ şi Kcal (la 100 g/ml produs) sunt exprimate pe benzi de culori, după cum urmează:

a) culoarea roşie, roşie-portocalie sau roz pentru proteine;

b) culoarea galbenă pentru lipide;

c) culoarea verde pentru glucide;

d) fundal alb pentru valoarea energetică;

3) complexă, care va include, pe lângă menţiunile care indică la conţinutul de proteine, lipide şi glucide (în grame la 100 g/ml de produs), şi valoarea energetică în KJ şi Kcal (la 100 g/ml produs), cantităţile recomandate de proteine, lipide, glucide pentru o zi.

22. În cazul în care produsul este destinat unui anumit segment de populaţie, este posibil ca valoarea nutritivă exprimată în nutrienţi sau energie să nu fie declarată numai în unităţi fizice pentru 100 g/ml de produs, ci şi gradul de satisfacere zilnică a necesarului respectiv de către constituenţii existenţi într-o unitate de masă a produsului, într-o formă accesibilă consumatorilor. Un astfel de model presupune menţionarea pe ambalaj a segmentului de populaţie căruia îi este destinat produsul.

23. Valorile indicate în declaraţia nutriţională a produsului se încadrează în limitele de toleranţă şi se rotunjesc conform anexei nr.2.

Capitolul IV

CALCULAREA VALORII ENERGETICE A PRODUSULUI

24. Valoarea energetică se calculează în funcţie de tipul de glucide determinat prin analize chimice sau prin estimarea matematică pentru un anumit produs.

25. În cazul estimării glucidelor totale, se aplică formula:

1) pentru calcule în kcal:

Energie (kcal/100 g produs) = proteine (g/100 g produs) x 4 + lipide (g/100 g produs) x 9 + glucide totale (g/100 g produs) x 4 + alcool (g/100 g produs) x 7 + acizi organici (g/100 g produs) x 3;

2) pentru calcule în kJ:

Energie (kJ/100 g produs) = proteine (g/100 g produs) x 17 + grăsimi (g/100 g produs) x 37 + glucide totale (g/100 g produs) x 17 + alcool (g/100 g produs) x 29 + acizi organici (g/100 g produs) x 13.

26. În cazul estimării glucidelor asimilabile, se aplică formula:

1) pentru calcule în kcal:

Energie (kcal/100 g produs) = proteine (g/100 g produs) x 4 + lipide (g/100 g produs) x 9 + glucide asimilabile (g/100 g produs) x 4 + fibre alimentare (g/100 g produs) x 2 + alcool (g/100 g produs) x 7 + acizi organici (g/100 g produs) x 3;

2) pentru calcule în kJ:

Energie (kJ/100 g produs) = proteine (g/100 g produs) x 17 + lipide (g/100 g produs) x 37 + glucide asimilabile (g/100 g produs) x 17 + fibre alimentare (g/100 g produs) x 8 + alcool (g/100 g produs) x 29 + acizi organici (g/100 g produs) x 13.

Capitolul V

OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR IMPLICATE

27. Operatorul din domeniul alimentar este responsabil de aplicarea valorii energetice în declaraţia nutriţională obligatorie a produsului alimentar ambalat în conformitate cu prevederile prezentei Metodologii.

28. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor monitorizează corectitudinea valorii energetice aplicate pe eticheta produselor alimentare ambalate în conformitate cu prezenta Metodologie.

29. Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică asigură, la necesitate, înaintarea propunerilor de ajustare a normelor legislative referitoare la calcularea valorii energetice.

Anexa nr.2

la Hotărârea Guvernului nr.84/2024

REGULAMENT SANITAR

privind informarea consumatorului cu privire la substanţele

prezente în produsele culinare nepreambalate

care cauzează alergii sau intoleranţe

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul sanitar privind informarea consumatorului cu privire la substanţele prezente în produsele culinare nepreambalate care cauzează alergii sau intoleranţe (în continuare – Regulament) stabileşte modalităţile de furnizare a informaţiei privind prezenţa unor substanţe care pot cauza alergii sau intoleranţe menţionate în art.8 alin.(1) lit.c) din Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare.

2. Regulamentul se aplică următoarelor tipuri de produse culinare nepreambalate:

1) prezentate nepreambalate la vânzare către consumatorul final ori către unităţile de alimentaţie publică;

2) ambalate în locul în care sunt comercializate la cererea consumatorului;

3) preambalate în vederea vânzării lor directe, inclusiv prin mijloace de comunicare la distanţă.

3. În sensul prezentului Regulament se aplică definiţiile prevăzute în Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare şi Legea nr.306/2018 privind siguranţa alimentelor, precum şi următoarele noţiuni:

1) comercializarea de produse culinare nepreambalate prin mijloace de comunicare la distanţă – comercializarea de produse culinare nepreambalate de către unităţile de alimentaţie publică sau alţi operatori din domeniul alimentar consumatorilor care comandă produse alimentare online sau prin alte mijloace de comunicare la distanţă;

2) contact încrucişat cu un alergen – situaţie care apare atunci când un aliment sau un ingredient alergen este încorporat neintenţionat într-un alt aliment care nu este destinat să conţină acel aliment alergenic.

Capitolul II

CERINŢE PRIVIND INDICAREA SUBSTANŢELOR CARE

CAUZEAZĂ ALERGII SAU INTOLERANŢE ÎN PRODUSELE

CULINARE NEPREAMBALATE

4. Indicarea substanţelor care cauzează alergii sau intoleranţe, menţionate în anexa nr.1 la Legea nr.279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare, se face astfel încât informaţiile să fie disponibile şi accesibile direct la locul de desfacere/oferire a produselor culinare nepreambalate sau, în cazul comercializării la distanţă, înaintea achiziţionării produselor alimentare.

5. Informaţiile privind substanţele care cauzează alergii sau intoleranţe trebuie să fie înscrise într-un loc vizibil, uşor accesibil, lizibil, care nu se denaturează în timp şi nu trebuie să fie ascunse de alte informaţii scrise sau fotografice, astfel:

1) prin indicarea locului sau a dispozitivului în care informaţia privind substanţele care cauzează alergii sau intoleranţe este disponibilă sau, dacă este cazul, prin elemente suplimentare, o informaţie care invită consumatorul să se adreseze personalului unităţii;

2) prin indicarea substanţelor care cauzează alergii sau intoleranţe din produsele culinare nepreambalate/băuturile comercializate de unităţile de alimentaţie publică, în locurile unde sunt prezentate preparatele (precum meniu, panou, afiş sau ecran).

6. La raft sau în vitrina frigorifică, pe eticheta de preţ, precum şi în orice material informativ (afiş, anunţ, broşură, catalog etc.), după denumirea fiecărui produs alimentar/băutură care are în compoziţie substanţe care cauzează alergii sau intoleranţe, inclusiv în cazul în care a fost în contact încrucişat cu alergeni, se înscrie "conţine: ...", urmat de numele substanţei care cauzează alergii sau intoleranţe.

7. În meniu/lista meniu, panou, afiş sau ecran, eticheta de preţ sau ambalajul de transport, precum şi în orice material informativ, după denumirea ingredientului component al porţiei de mâncare/băutură, inclusiv în cazul în care acesta a fost în contact încrucişat cu alergeni, se înscrie între paranteze "conţine: ...", urmat de numele substanţelor care cauzează alergii sau intoleranţe.

8. Pentru substanţele care cauzează alergii sau intoleranţe ca ingrediente sau urme cărora li se aplică menţiunea "conţine:..." din compoziţia unui produs alimentar, se iau în considerare valorile de referinţă conform anexei nr.1.

9. În cazul produselor culinare nepreambalate compuse, care conţin mai multe componente, substanţele care cauzează alergii sau intoleranţe se indică pentru fiecare component, şi nu pentru produsul în sine.

10. În cazul servirii produselor culinare nepreambalate în formă de bufet, informaţia cu privire la prezenţa substanţelor care cauzează alergii sau intoleranţe este oferită pentru fiecare produs culinar în parte, inclusiv sub formă de tabel, conform anexei nr.2.

11. Informaţiile menţionate la pct.10 pentru produsele culinare nepreambalate sunt prezentate sub formă de panou, afiş sau pe ecran, sau în orice altă formă, pentru a fi accesibilă şi vizibilă pentru toţi consumatorii deserviţi în unitatea de alimentaţie publică respectivă.

12. Dacă produsele culinare nepreambalate sunt oferite spre vânzare în mai multe locuri diferite în cadrul aceleiaşi unităţi, aceste informaţii sunt prezentate consumatorului în fiecare dintre aceste locuri.

13. Pentru produsele culinare nepreambalate comercializate prin intermediul unei tehnici de comunicare la distanţă, informaţia privind substanţele care cauzează alergii sau intoleranţe este oferită în următoarele moduri:

1) pe suportul de vânzare la distanţă, sub forma prezentată la pct.6 şi 7, pe eticheta de preţ sau ambalajul de transport, inclusiv prin aplicarea abţibildurilor cu pictogramele prevăzute în anexa nr.3, precum şi în orice material informativ;

2) înainte de plasarea comenzii, inclusiv prin apel telefonic şi în momentul livrării către consumator;

3) fără perceperea taxelor suplimentare.

14. Informaţiile privind substanţele care cauzează alergii sau intoleranţe se înscriu cu caractere grafice diferite de restul inscripţiilor, astfel încât să fie puse în evidenţă.

15. Denumirea substanţelor care cauzează alergii sau intoleranţe din produsele culinare nepreambalate poate fi însoţită de pictograme, în conformitate cu anexa nr.2, cu condiţia păstrării denumirii substanţei care cauzează alergii sau intoleranţe.

Capitolul III

OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR IMPLICATE

16. Operatorul din domeniul alimentar este responsabil de:

1) indicarea oricărui ingredient sau adjuvant tehnologic care provoacă alergii sau intoleranţe, utilizat la fabricarea sau prepararea unui produs alimentar şi încă prezent în produsul finit, chiar şi într-o formă modificată;

2) instruirea personalului cu privire la identificarea alergenilor şi a modului în care să ofere informaţii adecvate consumatorilor;

3) actualizarea informaţiilor cu privire la prezenţa alergenilor în produsele culinare nepreambalate şi informarea consumatorilor în mod regulat cu privire la eventualele schimbări.

17. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor monitorizează respectarea cerinţelor de informare a consumatorului cu privire la substanţele prezente în produsele culinare nepreambalate care cauzează alergii sau intoleranţe pe întreg lanţul alimentar.

18. Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică asigură, la necesitate, înaintarea propunerilor de ajustare a normelor legislative cu privire la indicarea ingredientelor şi a substanţelor care provoacă alergie sau intoleranţe prezente în produsele culinare nepreambalate.