Hotărâri

Hotărâre nr. 840 din 18.12.2024

pentru aprobarea Regulamentului cu privire la inspecţia tehnică periodică a vehiculelor rutiere şi modificarea unor hotărâri ale Guvernului

Tipul documentului: Hotărâri
Data adoptării: 18.12.2024

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Regulamentului cu privire la inspecţia

tehnică periodică a vehiculelor rutiere şi modificarea

unor hotărâri ale Guvernului

nr. 840 din 18.12.2024

(în vigoare 01.02.2025, cu unele excepţii prevăzute în pct.7)

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.11-13 art. 25 din 17.01.2025

* * *

În temeiul art.3 lit.g) din Codul transporturilor rutiere nr.150/2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.247-248, art.568), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul cu privire la inspecţia tehnică periodică a vehiculelor rutiere (se anexează).

2. Rapoartele de inspecţie tehnică eliberate până la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri îşi păstrează valabilitatea până la data expirării.

3. Punctul 3 din Regulamentul resursei informaţionale formate de Subsistemul informaţional "Autotest", aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.20/2024 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.58-60, art.100), se modifică după cum urmează:

3.1. la subpunctul 5), textul "(informaţii privind unitatea de transport)" se exclude;

3.2. la subpunctul 7), cuvintele "Comisia Naţională a Pieţei Financiare" se substituie cu cuvintele "Banca Naţională a Moldovei".

4. La punctul 56 din Regulamentul transporturilor rutiere de mărfuri periculoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.589/2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.277-288, art.706), textul "de 6 luni" se substituie cu textul "de 12 luni".

5. În Hotărârea Guvernului nr.1047/1999 cu privire la reorganizarea Sistemului informaţional automatizat de căutare "Automobilul" în Registrul de stat al vehiculelor şi introducerea testării a autovehiculelor şi remorcilor acestora (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.126-127, art.1113), cu modificările ulterioare, se abrogă:

5.1. punctul 2 alineatul al patrulea din hotărâre şi punctele 1-17 din anexa nr.3 la hotărâre – la data de 1 februarie 2025;

5.2. punctul 2 alineatul al treilea din hotărâre – la data de 1 iunie 2025.

6. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale.

7. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 februarie 2025, cu excepţia punctului 4 din hotărâre, a punctelor 5-8, 25-42 din Regulamentul cu privire la inspecţia tehnică periodică a vehiculelor rutiere şi a anexelor nr.1 şi nr.2 la Regulamentul nominalizat, care intră în vigoare la data de 1 iunie 2025.

PRIM-MINISTRU	Dorin RECEAN
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul infrastructurii
şi dezvoltării regionale	Vladimir Bolea
Nr.840. Chişinău, 18 decembrie 2024.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.840/2024

REGULAMENT

cu privire la inspecţia tehnică periodică a vehiculelor rutiere

Prezentul Regulament transpune parţial (art. 1-13, art.14 alin.(2), Anexa I, tabelul din Anexa I, Anexele II, III, IV şi V) Directiva 2014/45/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind inspecţia tehnică periodică a autovehiculelor şi a remorcilor acestora şi de abrogare a Directivei 2009/40/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (CELEX: 32014L0045), aşa cum a fost modificată prin Directiva delegată (UE) 2021/1717 a Comisiei din 9 iulie 2021.

I. DISPOZIŢII GENERALE ŞI DOMENIUL DE APLICARE

1. Regulamentul cu privire la inspecţia tehnică periodică a vehiculelor rutiere (în continuare – Regulament) stabileşte modalitatea de organizare, executare şi control a activităţii de inspecţie tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în Republica Moldova.

2. Prezentul Regulament se aplică vehiculelor din următoarele categorii:

2.1. vehicule rutiere proiectate şi fabricate pentru transportul persoanelor şi al bagajelor lor, care au cel mult opt locuri pe scaune, în afara locului pe scaun al conducătorului auto – categoria M₁;

2.2. vehicule rutiere proiectate şi fabricate pentru transportul persoanelor şi al bagajelor lor, care au mai mult de opt locuri pe scaune, în afara locului pe scaun al conducătorului auto – categoriile M₂ şi M₃;

2.3. vehicule rutiere proiectate şi fabricate pentru transportul de mărfuri cu o masă maximă care nu depăşeşte 3,5 tone – categoria N₁;

2.4. vehicule rutiere proiectate şi fabricate pentru transportul de mărfuri cu o masă maximă mai mare de 3,5 tone – categoriile N₂ şi N₃;

2.5. remorci şi semiremorci proiectate şi fabricate pentru transportul de mărfuri sau de persoane, precum şi pentru cazarea de persoane – categoriile O₁, O₂, O₃ şi O₄;

2.6. vehicule rutiere cu două sau trei roţi şi cvadricicluri din categoriile L2e, L3e, L4e, L5e, L6e şi L7e;

2.7. vehicule rutiere care fac obiectul imunităţii diplomatice, vehicule de interes istoric şi vehicule destinate competiţiilor;

2.8. vehicule rutiere de uz civil utilizate de forţele armate;

2.9. vehicule rutiere din dotarea Inspectoratului General al Poliţiei, a Inspectoratului General de Carabinieri, a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, a Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, a Inspectoratului General pentru Migraţie şi a subdiviziunilor subordonate acestora.

3. Prezentul Regulament nu se aplică:

3.1. vehiculelor rutiere cu destinaţie specială care sunt utilizate sau care circulă în situaţii excepţionale (utilizate în situaţii de urgenţă sau în operaţiuni de salvare şi au un scop specific);

3.2. vehiculelor (tehnicii militare) utilizate de forţele armate, care vor efectua inspecţia tehnică periodică la propriile staţii specializate;

3.3. vehiculelor utilizate în scopuri agricole, horticole, silvicole, zootehnice sau piscicole care sunt exploatate numai pe terenurile unde se desfăşoară astfel de activităţi, inclusiv drumuri agricole, forestiere sau terenuri agricole;

3.4. tractoarelor cu roţi, utilizate în principal pe drumurile publice cu o viteză maximă prin construcţie mai mare de 40 km/h;

3.5. vehiculelor specializate care transportă echipamente de circ sau de divertisment, cu viteza maximă prin construcţie care nu depăşeşte 40 km/h şi care sunt utilizate numai pe teritoriul Republicii Moldova.

4. În sensul prezentului Regulament se utilizează următoarele noţiuni:

4.1. certificat de inspecţie tehnică – raport al inspecţiei tehnice eliberat de staţia de inspecţie tehnică, care conţine rezultatul inspecţiei tehnice al cărui model este stabilit în anexa nr.1;

4.2. certificat CEMT pentru condiţiile controlului tehnic al vehiculelor şi al remorcilor – document ce atestă corespunderea vehiculului cu cerinţele tehnice, conform prevederilor directivelor specificate în Rezoluţia CEMT, eliberat pentru fiecare unitate de transport în parte, care se păstrează la bordul camionului;

4.3. deficienţe – defecţiuni tehnice şi/sau alte neconformităţi constatate în timpul unei inspecţii tehnice;

4.4. expert pentru activitatea de inspecţie tehnică – angajat al staţiei de inspecţie tehnică periodică autorizată, abilitat în condiţiile prevăzute de legislaţie cu dreptul de a efectua inspecţie tehnică;

4.5. identificarea vehiculului – proces de verificare şi confirmare a identităţii vehiculului prin compararea plăcuţelor de înmatriculare şi a numărului de identificare de şasiu/a numărului de serie ale vehiculului cu datele înregistrate oficial;

4.6. laborator mobil – vehicul special, dotat cu echipamente şi dispozitive de măsurare legalizate şi verificate metrologic, destinat testării tehnice a vehiculelor în vederea controlului calificativelor stabilite de staţiile de inspecţie tehnică periodică;

4.7. omologare de tip – procedură prin care se certifică faptul că un tip de vehicul, sistem, componentă sau unitate tehnică separată respectă cerinţele tehnice aplicabile;

4.8. vehicul de interes istoric – orice vehicul care deţine avizul de expertiză eliberat de către autoritatea publică centrală de specialitate responsabilă de domeniul culturii şi care îndeplineşte toate condiţiile următoare:

4.8.1. a fost fabricat sau înmatriculat pentru prima dată în urmă cu cel puţin 30 de ani;

4.8.2. tipul său specific nu se mai află în fabricaţie;

4.8.3. este bine întreţinut şi menţinut în starea sa iniţială şi nu a suferit nicio modificare substanţială a caracteristicilor tehnice ale componentelor sale principale;

4.9. vehicul reutilat – vehicul care a fost supus unor modificări semnificative sau a fost echipat cu componente noi, diferite de tipul omologat, pentru a-i modifica funcţionalitatea, performanţele sau caracteristicile tehnice iniţiale, inclusiv completarea/carosarea unui vehicul şi lucrările de tuning;

4.10. Subsistem informaţional “Autotest” – complex tehnic şi de program pentru prelucrarea informaţiei privind starea tehnică a vehiculelor, evidenţa centralizată a lucrului efectuat de către staţiile de inspecţie tehnică, completarea rapoartelor statistice, evidenţa rapoartelor eliberate de către staţii de inspecţie tehnică.

II. PERIODICITATEA EFECTUĂRII INSPECŢIEI

TEHNICE PERIODICE

5. Vehiculele sunt supuse unei inspecţii tehnice conform următoarei periodicităţi:

5.1. la fiecare 2 ani:

5.1.1. autoturismele din categoriile M₁ şi N₁ cu vârsta până la 10 ani, ulterior, anual;

5.1.2. vehiculele din categoriile L2e, L3e, L4e, L5e, L6e şi L7e;

5.1.3. vehiculele din categoria O₁;

5.2. anual:

5.2.1. vehiculele din categoriile M₁ şi N₁ utilizate ca taxiuri sau ambulanţe, cu vârsta până la 10 ani, ulterior, o dată la 6 luni;

5.2.2. vehiculele din categoriile M₂ şi M₃ cu vârsta până la 10 ani, ulterior, o dată la 6 luni;

5.2.3. vehiculele din categoriile N₂, N₃, O₂, O₃ şi O₄;

5.2.4. vehiculele din categoriile N₁, N₂, N₃, O₂, O₃ şi O₄, implicate în transportarea mărfurilor periculoase;

5.2.5. vehiculele destinate instruirii.

6. Efectuarea inspecţiei tehnice pentru un vehicul, mai devreme de termenul stabilit la pct.5, indiferent de data ultimei inspecţii tehnice, se efectuează în următoarele cazuri:

6.1. după un accident care a afectat principalele componente de siguranţă ale vehiculului, precum roţile, suspensiile, zonele de deformare, sistemele de airbaguri, direcţia sau frânele;

6.2. la reutilare, atunci când sistemele şi componentele de siguranţă şi cele legate de protecţia mediului ale vehiculului au fost transformate sau modificate.

7. Prima inspecţie tehnică periodică se efectuează la data primei înmatriculări, iar pentru următoarea inspecţie tehnică periodică, de la data celei precedente, conform periodicităţii stabilite la pct.5.

III. ORGANIZAREA INSPECŢIEI TEHNICE PERIODICE,

CERINŢE ŞI CONDIŢII

8. Pentru a fi menţinute în traficul rutier sau admise la efectuarea unor servicii de transport rutier, vehiculele se supun inspecţiei tehnice periodice, în condiţiile stabilite de prezentul Regulament cu respectarea periodicităţii stabilite la pct.5. În intervalul dintre două inspecţii tehnice, proprietarul/posesorul vehiculului rutier are obligaţia de a asigura menţinerea acestuia într-o stare tehnică corespunzătoare în vederea încadrării în cerinţele legale cu privire la siguranţa circulaţiei rutiere şi protecţia mediului.

9. Inspecţia tehnică periodică se efectuează de către staţiile de inspecţie tehnică periodică, autorizate de către Agenţia Naţională Transport Auto (în continuare – Agenţie), conform prevederilor art.126 din Codul transporturilor rutiere nr.150/2014 cu respectarea obligaţiilor prevăzute la art.133 din Codul prenotat. Dacă întreprinderile deţin mai multe staţii de inspecţie tehnică, Agenţia eliberează câte o autorizaţie pentru fiecare staţie de inspecţie tehnică în parte (modelul autorizaţiei este prevăzut în anexa nr.6).

10. În funcţie de destinaţia vehiculelor rutiere, acestea se inspectează conform următoarelor cerinţe:

10.1. se efectuează inspecţia tehnică periodică a vehiculelor rutiere cu masa totală maximă autorizată de până la 3,5 tone inclusiv;

10.2. se efectuează inspecţia tehnică periodică a vehiculelor rutiere, inclusiv pentru vehicule rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone;

10.3. se efectuează inspecţia tehnică periodică a vehiculelor rutiere în conformitate cu cerinţele actelor normative ale Conferinţei Europene a Miniştrilor de Transport (în continuare – CEMT);

10.4. se efectuează inspecţia tehnică periodică a vehiculelor rutiere în conformitate cu condiţiile Acordului european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (în continuare – ADR);

10.5. se efectuează inspecţia tehnica periodica a vehiculelor rutiere în conformitate cu cerinţele Acordului privind transportul internaţional ocazional de călători cu autocarul şi autobuzul (în continuare – Acord INTERBUS).

11. Nu se autorizează pentru activitatea de inspecţie tehnică periodică a vehiculelor agenţii economici care desfăşoară activităţi de fabricare, comercializare, exploatare, deservire tehnică şi reparare a vehiculelor. Spaţiul destinat activităţii de inspecţie tehnică periodică trebuie să fie separat de spaţiul destinat altor activităţi ale persoanei juridice şi tot utilajul destinat acestei activităţi trebuie să fie amplasat într-o singură incintă, astfel încât activitatea de inspecţie tehnică să nu fie influenţată de alte activităţi desfăşurate de către persoana juridică respectivă.

12. Agenţia, după caz, suspendă, restrânge şi/sau retrage autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de inspecţie tehnică periodică în condiţiile prevăzute de Codul transporturilor rutiere nr.150/2014.

13. Prelucrarea informaţiei privind starea tehnică a vehiculelor, evidenţa centralizată a lucrului efectuat de către staţiile de inspecţie tehnică periodică, completarea rapoartelor statistice, evidenţa certificatelor de inspecţie tehnică eliberate de către staţii se realizează prin intermediul Subsistemului informaţional “Autotest” (în continuare – SI “Autotest”).

14. Certificatul de inspecţie tehnică periodică, tipărit pe o filă simplă de format A4 cu fundal alb, este generat de SI “Autotest” şi se întocmeşte în două exemplare. Un exemplar se înmânează conducătorului auto şi se păstrează la bordul vehiculului, iar alt exemplar se păstrează în arhiva staţiei de inspecţie tehnică conform prevederilor art.133 lit.i) din Codul transporturilor rutiere
nr.150/2014.

15. Numerele de serie ale certificatelor se generează, se gestionează şi se repartizează staţiilor de inspecţie tehnică periodică de către Agenţie, prin intermediul SI “Autotest”.

16. Inspecţia tehnică periodică se execută de către experţii pentru activitatea de inspecţie tehnică care îndeplinesc cerinţele minime de competenţă stabilite în Codul transporturilor rutiere nr.150/2014 şi în anexa nr.3.

17. La efectuarea unei inspecţii tehnice, expertul pentru activitatea de inspecţie tehnică ia măsuri, pentru a nu se afla în conflict de interese cu conducătorul auto, prin renunţarea efectuării inspectării:

17.1. la apariţia unui conflict de interese, expertul pentru activitatea de inspecţie tehnică raportează managerului staţiei de inspecţie tehnică printr-o declaraţie privind conflictul de interese (anexa nr.4);

17.2. managerul staţiei de inspecţie tehnică restricţionează accesul expertului implicat într-un conflict de interese la efectuarea inspecţiei tehnice;

17.3. managerul staţiei de inspecţie tehnică redistribuie sarcinile altui expert pentru activitatea de inspecţie tehnică, astfel încât să se asigure că este menţinut un nivel potrivit de imparţialitate şi obiectivitate.

18. Agenţia suspendă, restrânge sau retrage certificatul de competenţă profesională în condiţiile prevăzute de Codul transporturilor rutiere nr.150/2014 (modelul certificatului de competenţă profesională este prevăzut în anexa nr.5).

IV. CONŢINUTUL INSPECŢIEI TEHNICE PERIODICE

Secţiunea 1

Modul de executare şi metodele aplicate

la efectuarea inspecţiei tehnice periodice

19. Pentru efectuarea inspecţiei tehnice periodice, proprietarul vehiculului sau, după caz, conducătorul auto se prezintă la staţia de inspecţie tehnică periodică, autorizată de către Agenţie, identificându-se prin buletinul de identitate sau, după caz, prin permisul de conducere, pe suport de hârtie sau în format electronic.

20. La iniţierea inspecţiei tehnice periodice, expertul pentru activitatea de inspecţie tehnică verifică, prin intermediul resursei informaţionale formate de
SI “Autotest”, instituită prin Hotărârea Guvernului nr.20/2024, următoarele informaţii:

20.1. datele de identificare a vehiculului;

20.2. datele de identificare a proprietarului vehiculului sau, după caz, a conducătorului auto;

20.3. datele privind plata taxei pentru folosirea drumurilor atât pentru perioada corespunzătoare a anului curent, cât şi pentru intervalul anterior inspecţiei tehnice curente;

20.4. dovada deţinerii poliţei de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto RCA (internă) valabilă.

21. Pentru preluarea datelor specificate la pct.20, resursa informaţională formată de SI “Autotest” interacţionează prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect) cu Registrul de stat al vehiculelor, cu Registrul de stat al populaţiei şi cu Registrul de stat al conducătorilor de vehicule, deţinute de către Agenţia Servicii Publice, cu Serviciul guvernamental de plăţi electronice (MPay), deţinut de către Agenţia de Guvernare Electronică, cu Sistemul informaţional automatizat de stat în domeniul asigurărilor obligatorii RCA (RCA Data), deţinut de către Banca Naţională a Moldovei.

22. Tariful pentru serviciul de inspecţie tehnică periodică se achită integral înainte de supunerea vehiculelor inspecţiei tehnice periodice, în monedă naţională prin depunerea de numerar sau cu utilizarea instrumentelor de plată fără numerar, definite conform Legii nr.114/2012 cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică. Dovada achitării se face prin prezentarea în original sau în format electronic a chitanţei sau a notei de plată, a confirmării executării operaţiunii de plată de către prestatorul de servicii de plată, menţionat la art.5 alin.(1) lit.a)-d) din Legea nr.114/2012 cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică, cu menţionarea destinaţiei plăţii.

23. În cazul vehiculelor speciale, al vehiculelor reutilate sau al caroseriei specializate, suplimentar, se prezintă paşapoartele eliberate de către uzina producătoare.

24. Inspecţia tehnică periodică a vehiculelor se efectuează prin examinarea vizuală, verificarea funcţională cu dispozitive de diagnosticare a echipamentelor, a agregatelor şi a sistemelor care influenţează asupra siguranţei rutiere şi protecţiei mediului.

25. Pentru fiecare categorie de vehicul, inspecţia tehnică periodică vizează următoarele aspecte:

25.1. identificarea vehiculului;

25.2. echipamentul de frânare;

25.3. sistemul de direcţie;

25.4. vizibilitatea;

25.5. echipamentele de iluminat şi componentele sistemului electric;

25.6. punţile, jantele, anvelopele, suspensia;

25.7. şasiul şi accesoriile şasiului;

25.8. elementele poluante;

25.9. inspecţiile suplimentare la vehiculele pentru transport de călători din categoriile M₂ şi M₃ stabilite la pct.9 din tabelul din anexa nr.2;

25.10. alte echipamente stabilite la pct.7 din tabelul din anexa nr.2.

26. Stabilirea rezultatelor şi formarea concluziei se efectuează după verificarea funcţionării a oricărui sistem în conformitate cu parametrii supuşi verificării din anexa nr.2. Datele primite se compară cu valorile normative şi se formează o concluzie, dacă sistemul corespunde sau nu normelor tehnice.

27. În cazul suspiciunilor argumentate de falsificare a numerelor de identificare ale vehiculului sau de fraudare a datelor odometrului ce poate cauza evaluarea incorectă a conformităţii tehnice a vehiculului, conform informaţiilor oferite de SI “Autotest” sau altor documente oficiale, expertul pentru activitatea de inspecţie tehnică şi/sau managerul staţiei de inspecţie tehnică este obligat să informeze Inspectoratul General al Poliţiei şi Agenţia printr-o notificare scrisă sau la adresa electronică.

28. Pentru inspecţia tehnică periodică vehiculele sunt prezentate fără încărcătură sau pasageri, curate, în special caroseria, şasiul, motorul, ansamblurile şi subansamblurile care vor fi supuse verificării. Anvelopele sunt umflate la presiunea nominală.

29. Inspecţia tehnică periodică a remorcilor şi a semiremorcilor se efectuează în cuplul autotrenului.

30. Deplasarea vehiculelor supuse inspecţiei tehnice periodice, prin posturile diagnostice ale staţiei de inspecţie, se efectuează de către expertul pentru activitatea de inspecţie tehnică. Ordinea de executare a operaţiunilor precizate este stabilită de fiecare staţie de inspecţie tehnică în fluxul tehnologic propriu, cu excepţia identificării unităţii de transport, care este prima etapă de efectuare a inspecţiei tehnice periodice. Conducătorul auto asistă la inspecţia tehnică a vehiculului.

31. La ieşirea din funcţiune a unor sisteme ale vehiculului în procesul de inspecţie tehnică periodică, expertul pentru activitatea de inspecţie tehnică şi staţia de inspecţie tehnică periodică nu poartă răspundere pentru defecţiunile preexistente, iar vehiculul se consideră tehnic defectat, similar cazului când în urma inspectării se constată deficienţe. Acest lucru se consemnează în certificatul de inspecţie tehnică periodică, se înregistrează în SI “Autotest” şi se comunică conducătorului auto.

32. Inspecţiile tehnice periodice se desfăşoară cu ajutorul echipamentelor de măsurare verificate metrologic, precum şi al utilajului special prevăzut conform condiţiilor de autorizare, fără a se folosi unelte pentru a demonta sau a îndepărta părţi ale vehiculului.

33. În raport cu fiecare element supus inspecţiei, anexa nr.2 stabileşte o listă minimală a posibilelor deficienţe şi a gradului de gravitate asociat.

34. Deficienţele identificate la inspecţiile periodice ale vehiculelor se clasifică într-una dintre următoarele categorii:

34.1. deficienţe minore care nu au un efect semnificativ asupra siguranţei vehiculului sau impact asupra mediului;

34.2. deficienţe majore susceptibile să compromită siguranţa vehiculului, să aibă impact asupra mediului sau să-i pună în pericol pe ceilalţi participanţi la trafic;

34.3. deficienţe periculoase, care constituie un risc direct şi imediat pentru siguranţa rutieră sau care au impact asupra mediului, care justifică faptul că utilizarea vehiculului pe drumurile publice poate fi interzisă.

35. Modul de evaluare a deficienţelor este stabilit în coloana a 4-a din tabelul din anexa nr.2.

36. Un vehicul care prezintă deficienţe încadrabile la mai mult de o categorie de deficienţe, dintre cele prezentate la pct.34, este clasificat în categoria care corespunde celei mai grave. Un vehicul care prezintă mai multe deficienţe la acelaşi element inspectat este clasificat în categoria de gravitate mai înaltă dacă se poate demonstra că efectul combinat al acestor deficienţe poate genera un risc mai mare pentru siguranţa rutieră.

37. În cazul autovehiculelor şi al remorcilor acestora, la care în urma inspecţiei tehnice periodice nu sunt identificate defecţiuni, se eliberează certificatul de inspecţie tehnică pe care va fi imprimat codul de bare de format 1D, care confirmă că vehiculul corespunde cerinţelor. Certificatul de inspecţie tehnică periodică se semnează olograf şi se ştampilează de către expertul pentru activitatea de inspecţie tehnică sau se emite în format electronic.

38. În cazul în care în urma verificărilor sunt identificate deficienţe minore, dar se consideră că vehiculul corespunde normelor tehnice pentru a fi admis în trafic, se eliberează certificatul de inspecţie tehnică pe care este imprimat codul de bare de format 1D, în care se menţionează deficienţele identificate. Conducătorul auto are obligaţia de a remedia deficienţele identificate, iar vehiculul nu mai este supus verificării până la ulterioara inspecţie tehnică periodică.

39. În cazul identificării deficienţelor majore, expertul pentru activitatea de inspecţie tehnică face însemnări în certificatul de inspecţie tehnică privind acordarea unui termen de 30 de zile lucrătoare pentru înlăturarea deficienţelor tehnice. În acest caz, exploatarea vehiculului este admisă doar pentru deplasarea acestuia spre un atelier de autoservice pentru înlăturarea deficienţelor tehnice depistate sau pentru efectuarea inspecţiei tehnice repetate. Ulterior, la prezentarea repetată în decursul termenului acordat, sunt supuse verificării doar deficienţele tehnice stabilite anterior. În cazul prezentării repetate a vehiculului după expirarea termenului de 30 de zile lucrătoare, se verifică toate componentele stabilite la pct.25. Prezentarea repetată ca urmare a identificării deficienţelor majore se face la aceeaşi staţie de inspecţie tehnică periodică.

40. În cazul identificării deficienţelor periculoase, expertul pentru activitatea de inspecţie tehnică consemnează deficienţele în certificatul de inspecţie tehnică la rubrica V, cu introducerea menţiunii respective în
SI “Autotest”. Agenţia, ca posesor al SI “Autotest”, notifică Inspectoratului Naţional de Securitate Publică neadmiterea la exploatare a vehiculului.

Conducătorului auto i se înmânează certificatul de inspecţie tehnică cu indicarea la rubrica V a tuturor deficienţelor care au fost identificate în procesul de verificare a vehiculului şi care necesită remediere. Conducătorul auto confirmă prin semnătura pe certificatul de inspecţie tehnică că a luat cunoştinţă de rezultatele verificării.

Până la remedierea deficienţelor şi efectuarea unei inspecţii noi, este interzisă deplasarea vehiculului respectiv pe drumurile publice.

41. În situaţia în care are loc transferul de proprietate fără schimbarea numărului de înmatriculare, expertul pentru activitatea de inspecţie tehnică emite un nou certificat de inspecţie tehnică periodică, bazat pe certificatul existent, pentru perioada de valabilitate a certificatului de inspecţie tehnică iniţial.

42. În cazul reînmatriculării vehiculului cu eliberarea altor plăci cu numărul de înmatriculare, se eliberează un nou certificat de inspecţie tehnică pentru perioada de valabilitate a certificatului de inspecţie tehnică iniţial, cu fixarea imaginii foto din faţă a vehiculului şi/sau din spate pentru remorcile acestora în SI “Autotest”.

Secţiunea a 2-a

Conţinutul inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor

rutiere în conformitate cu condiţiile ADR,

modul de executare şi metodele aplicate

43. Inspecţia tehnică periodică a vehiculelor rutiere implicate în transportul de mărfuri periculoase se efectuează la staţiile de inspecţie tehnică autorizate de către Agenţie pentru acest gen de activitate.

44. Procesul de inspecţie tehnică a vehiculelor rutiere implicate în transportul de mărfuri periculoase se efectuează pentru verificarea corespunderii cu cerinţele tehnice stabilite în ADR, cu prevederile Regulamentului transportului rutier de mărfuri periculoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr.589/2017 şi cu respectarea prevederilor prezentului Regulament.

45. Certificatul de agreare corespunde modelului prezentat în ADR la
pct.9.1.3.5. Culoarea trebuie să fie albă, cu o bandă în diagonală de culoare roz. Certificatul de agreare este redactat în limba română.

46. Certificatul de agreare pentru un vehicul-cisternă pentru deşeuri care operează sub vid conţine menţiunea următoare “Vehicul-cisternă pentru deşeuri care operează sub vid”.

47. Certificatul de agreare pentru un vehicul FL sau EX/III conţine la rubrica 11 următoarea menţiune “Vehicul în conformitate cu pct.9.7.9 din ADR”, conform pct.9.1.3.3 din ADR.

48. Valabilitatea unui certificat de agreare expiră la 12 luni după data inspecţiei tehnice periodice a vehiculului care a precedat eliberarea certificatului.

49. Este interzisă utilizarea pentru transportul mărfurilor periculoase a vehiculelor cu certificatul de agreare expirat.

50. Blanchetele certificatelor de agreare se eliberează staţiilor de inspecţie tehnică autorizate de către Agenţie, prin intermediul ghişeului unic.

51. Certificatul de agreare se eliberează pentru fiecare unitate de transport separat.

52. Certificatul de agreare este returnat emitentului în cazul retragerii vehiculului din circulaţie, al schimbării operatorului de transport, a utilizatorului sau a proprietarului indicat în certificatul respectiv, al expirării perioadei de valabilitate, precum şi al unei schimbări a caracteristicilor vehiculului.

Secţiunea a 3-a

Conţinutul inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor rutiere

în conformitate cu cerinţele actelor normative ale CEMT,

modul de executare şi metodele aplicate

53. Inspecţia tehnică periodică a vehiculelor rutiere se efectuează în conformitate cu cerinţele actelor normative ale CEMT şi constă în controlul ansamblurilor, subansamblurilor şi pieselor accesibile direct, precum şi al dotărilor obligatorii prevăzute în Ghidul de utilizare a contingentului de autorizaţii multilaterale pentru transportul rutier internaţional de mărfuri (în continuare – Ghid CEMT), aprobat în cadrul Forului Internaţional de Transport, şi în conformitate cu prevederile prezentului Regulament.

54. Vehiculele prezentate sunt curate, în special caroseria, şasiul, ansamblurile şi subansamblurile care vor fi supuse verificării. Anvelopele sunt umflate la presiunea nominală.

55. La iniţierea inspecţiei tehnice periodice CEMT, expertul pentru activitatea de inspecţie tehnică verifică, prin intermediul resursei informaţionale formate de SI “Autotest”, datele de inspecţie tehnică periodică valabilă şi datele de identificare a vehiculului.

56. Pentru efectuarea inspecţiei tehnice periodice CEMT, conducătorul auto prezintă suplimentar certificatul CEMT de conformitate:

56.1. de categoria A – document ce atestă corespunderea vehiculului cu normele tehnice de emisii poluante şi sonore specificate în rezoluţiile CEMT;

56.2. de categoria B – document ce atestă corespunderea vehiculului cu cerinţele de securitate (regulamentele de securitate) specificate în rezoluţiile CEMT.

57. Inspecţia tehnică periodică a remorcilor şi a semiremorcilor se efectuează în cuplul autotrenului.

58. Pentru fiecare element supus inspecţiei, Ghidul CEMT stabileşte condiţiile minime privind încadrarea vehiculului în normele tehnice de emisii poluante şi sonore şi în normele de securitate.

59. În cazul autovehiculelor şi al remorcilor acestora care corespund normelor prescrise se eliberează certificatul CEMT pentru condiţiile controlului tehnic al autovehiculelor şi remorcilor.

60. Valabilitatea certificatului CEMT este de 12 luni de la data efectuării ultimei verificări.

Secţiunea a 4-a

Conţinutul inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor

rutiere în conformitate cu cerinţele Acordului INTERBUS,

modul de executare şi metodele aplicate

61. Inspecţia tehnică periodică a vehiculelor rutiere (în continuare – inspecţie tehnică INTERBUS) în conformitate cu prevederile Acordului INTERBUS, ratificat de Republica Moldova prin Legea nr.246/2005 pentru ratificarea Acordului privind transportul internaţional ocazional de călători cu autocarul şi autobuzul (Acordul INTERBUS), constă în verificarea corespunderii vehiculelor rutiere admise la efectuarea transportului rutier de persoane prin servicii ocazionale cu Standardele tehnice aplicabile autobuzelor şi autocarelor stabilite în anexa nr.2 la Acordul INTERBUS.

62. Vehiculele prezentate pentru inspecţia tehnică periodică trebuie să fie curate, iar anvelopele trebuie umflate la presiunea nominală.

63. La iniţierea inspecţiei tehnice INTERBUS, expertul pentru activitatea de inspecţie tehnică verifică, prin intermediul resursei informaţionale formate de SI “Autotest”, datele de inspecţie tehnică periodică valabilă şi datele de identificare a vehiculului.

64. Pentru fiecare element supus verificărilor, anexa nr.2 la Acordul INTERBUS stabileşte valorile minime acceptabile ale parametrilor supuşi controlului pentru a admite vehiculul la efectuarea serviciilor ocazionale.

65. În cazul autovehiculelor şi al remorcilor acestora care corespund normelor prescrise, expertul pentru activitatea de inspecţie tehnică aplică pe certificatul de inspecţie tehnică ştampila pe care este menţiunea “corespunde cerinţelor INTERBUS”.

V. SUPRAVEGHEREA STAŢIILOR DE INSPECŢIE TEHNICĂ

66. Agenţia asigură supravegherea şi controlul staţiilor de inspecţie tehnică asupra îndeplinirii şi respectării reglementărilor naţionale.

67. În scopul asigurării îndeplinirii funcţiei de supraveghere, Agenţia monitorizează următoarele aspecte:

67.1. supravegherea staţiilor de inspecţie tehnică periodică:

67.1.1. verifică dacă sunt îndeplinite cerinţele minime referitoare la incintă şi echipamente;

67.1.2. verifică cerinţele obligatorii aplicabile staţiei autorizate;

67.2. implementarea principiilor de formare profesională şi examinare a experţilor staţiilor de inspecţie tehnică periodică şi a inspectorilor Agenţiei:

67.2.1. pregătirea iniţială şi/sau periodică a experţilor;

67.2.2. pregătirea periodică a inspectorilor care efectuează supravegherea;

67.2.3. asigură examinarea pentru atestarea profesională a experţilor staţiilor de inspecţie tehnică periodică şi a inspectorilor care efectuează supravegherea;

67.3. controlul:

67.3.1. controlul preliminar al staţiei de inspecţie tehnică înainte de autorizare;

67.3.2. controlul periodic al staţiei de inspecţie tehnică periodică în scopul verificării corespunderii condiţiilor de autorizare;

67.3.3. controlul special dacă se constată existenţa unor nereguli;

67.3.4. controlul centrului de formare/examinare;

67.4. monitorizarea prin următoarele metode:

67.4.1. reinspectarea în mod aleatoriu a unui număr de vehicule ce au trecut inspecţia tehnică;

67.4.2. controlul incognito al staţiei de inspecţie tehnică (opţional cu utilizarea unui vehicul defect);

67.4.3. analiza rezultatelor inspecţiei tehnice periodice (metode statistice referitoare la defectele identificate, gradul de conformitate cu cerinţele tehnice);

67.4.4. întreprinderea măsurilor pentru reinspectarea vehiculelor în urma contestaţiilor;

67.4.5. examinarea reclamaţiilor;

67.5. validarea rezultatelor măsurătorilor din cadrul inspecţiilor tehnice;

67.6. dispune retragerea sau suspendarea autorizaţiilor staţiilor de inspecţie şi/sau a autorizaţiilor inspectorilor:

67.6.1. în caz de nerespectare, de către centru sau inspector, a cerinţelor de autorizare;

67.6.2. în cazul depistării unor nereguli majore;

67.6.3. în cazul unor rezultate negative repetate la control;

67.6.4. în cazul pierderii bunei reputaţii a centrului sau a inspectorului în cauză.

68. La activitatea de supraveghere a activităţii de inspecţie tehnică periodică se admite doar personalul care întruneşte următoarele cerinţe:

68.1. competenţă tehnică;

68.2. imparţialitate;

68.3. standarde de calificare şi formare.

69. Agenţia publică pe site-ul web oficial al instituţiei sarcinile sale şi cerinţele aplicabile inspectorilor responsabili de supravegherea şi monitorizarea centrelor de inspecţie tehnică periodică.

70. Supravegherea activităţii staţiilor de inspecţie tehnică se efectuează în trafic şi/sau la sediile staţiilor de inspecţie tehnică de către inspectorii împuterniciţi în acest scop, prin decizii de control ale Agenţiei.

71. În cadrul desfăşurării funcţiilor de supraveghere şi control, angajaţii Agenţiei verifică repetat vehiculele rutiere în cadrul unei staţii de inspecţie tehnică pentru constatarea corespunzătoare a deficienţelor la nivelul sistemului de frânare, al mecanismului de direcţie, al roţilor/pneurilor, al suspensiei sau al şasiului, care creează risc imediat pentru siguranţa circulaţiei rutiere sau utilizează laboratorul mobil din dotare destinat controlului tehnic al vehiculelor rutiere, pentru verificarea corespunderii acestora cu reglementările tehnice.

Anexa nr.1 la Regulamentul cu privire la inspecţia tehnică periodică a vehiculelor rutiere Modelul certificatului de inspecţie tehnică a vehiculului __________________________________________________ Denumirea staţiei de inspecţie tehnică, codul, adresa __________________________________________________ CERTIFICAT DE INSPECŢIE TEHNICĂ A VEHICULULUI
Nr. _______________ Data______________	Valabilitate____________
I. DATELE VEHICULULUI
1. Nr. de identificare ____________________	7. Nr. şasiului (cadrului) _________________
2. Nr. de înmatriculare __________________	8. Anul de fabricaţie ____________________
3. Certificat de înmatriculare _____________	9. Culoarea ___________________________
4. Marca, tipul, varianta _________________	10. IDNV ____________________________
5. Tipul caroseriei ______________________	11. Indicaţiile odometrului _______________
6. Nr. caroseriei _______________________	12. Baza de impozitare __________________

II. DATELE PROPRIETARULUI
Numele, prenumele Denumirea persoanei juridice	IDNP/IDNO	Adresa

III. DATELE PERSOANEI DE ÎNCREDERE
Numele, prenumele	IDNP	Adresa

IV. DATELE DESPRE PLĂŢI ŞI ASIGURĂRI
Plăţi (asigurări)	Suma plăţii/ primei de asigurare	Data achitării	Seria şi numărul documentului de plată	Perioada de asigurare de la…. până la….	Denumirea staţiei de inspecţie tehnică, a prestatorului serviciilor de plată şi a asiguratorului

V. DEFICIENŢELE TEHNICE IDENTIFICATE

VI. CONCLUZIE

L.Ş.

Expert

Cu rezultatele inspecţiei tehnice sunt cunoscut

_______________________________
(semnătura, numele, prenumele, codul personal)

__________________________
(semnătura)

Anexa nr.2 la Regulamentul cu privire la inspecţia tehnică periodică a vehiculelor rutiere CRITERII DE EVALUARE A DEFICIENŢELOR VEHICULELOR LA EFECTUAREA INSPECŢIEI TEHNICE PERIODICE Prezenta anexă defineşte cerinţele referitoare la sistemele şi componentele vehiculelor supuse inspecţiei, oferind detalii privind metodele recomandate şi criteriile utilizate pentru a evalua acceptabilitatea stării vehiculului. Inspecţia tehnică include cel puţin elementele şi utilizează standardele minime şi metodele recomandate enumerate în tabelul de mai jos. Pentru fiecare dintre sistemele şi componentele unui vehicul, supuse inspecţiei, evaluarea deficienţelor se desfăşoară în conformitate cu criteriile stabilite în tabel.
Element	Metodă	Motivele respingerii	Evaluarea deficienţelor
Element	Metodă	Motivele respingerii	minoră	majoră	pericu- loasă
0. IDENTIFICAREA VEHICULULUI
0.1. Plăcuţele cu numărul de înmatriculare	Inspecţie vizuală	a) Plăcuţă (plăcuţe) de înmatriculare lipsă sau atât de nesigur fixată (fixate) încât există riscul să cadă		X
		b) Număr lipsă sau ilizibil		X
		c) Neconform cu documentele sau certificatele vehiculului		X
0.2. Identificarea/ numărul de şasiu/ numărul de serie al vehiculului	Inspecţie vizuală	a) Lipsă sau de negăsit		X
		b) Incomplet, ilizibil, evident falsificat sau nu corespunde documentelor vehiculului		X
		c) Documente ilizibile ale vehiculului sau inexactităţi materiale	X
1. DISPOZITIV DE FRÂNARE
1.1. Starea mecanică şi funcţionare
1.1.1. Axul pedalei frânei de serviciu/ axul pârghiei manuale	Inspecţie vizuală a componentelor în timpul funcţionării sistemului de frânare Notă: Vehiculele cu sisteme de servofrână trebuie verificate cu motorul oprit	a) Ax prea strâns		X
		b) Uzură sau joc excesiv		X
1.1.2. Starea pedalei/ pârghiei manual şi cursa dispozitivului de acţionare a frânei	Inspecţie vizuală a componentelor în timpul funcţionării sistemului de frânare Notă: Vehiculele cu sisteme de servofrână trebuie verificate cu motorul oprit	a) Cursă excesivă sau rezervă de cursă insuficientă		X
		b) Degajare incorectă a comenzii de frână. Dacă funcţionalitatea este afectată	X	X
		c) Stratul antiderapant de pe pedala de frână lipsă, prost fixat sau tocit		X
1.1.3. Pompa de vid sau compresorul şi rezervoarele	Inspecţie vizuală a componentelor la presiunea normală de lucru. Se verifică timpul necesar pompei sau compresorului să atingă valoarea de operare sigură şi funcţionarea avertizorului, a supapei de protecţie a multicircuitului şi a supapei de siguranţă	a) Presiune/ vacuum insuficient pentru asigurarea a cel puţin patru acţionări ale frânei după declanşarea avertizorului (sau când manometrul indică un nivel periculos);		X
		cel puţin două acţionări ale frânei după declanşarea dispozitivului de avertizare (sau când manometrul indică un nivel periculos)			X
		b) Timpul de formare a presiunii/ vidului la valoarea sigură de operare este prea lung faţă de cerinţe¹		X
		c) Nefuncţionarea supapei de protecţie a multicircuitului şi a supapei de decompresie		X
		d) Lipsa etanşeităţii care produce o scădere considerabilă a presiunii sau pierderi de aer perceptibile auditiv		X
		e) Deteriorări externe care pot afecta funcţionarea sistemului de frânare.		X
		Nivelul de performanţă a frânei secundare nu este respectat			X
1.1.4. Indicator de nivel de presiune scăzută sau manometru	Verificare funcţională	Funcţionare defectuoasă sau defectarea indicatorului de presiune scăzută sau a manometrului.	X
1.1.4. Indicator de nivel de presiune scăzută sau manometru	Verificare funcţională	Este imposibilă identificarea presiunii mici		X
1.1.5. Supapă de comandă a frânei cu acţionare manuală	Inspecţie vizuală a componentelor în timpul funcţionării sistemului de frânare	a) Supapă fisurată, deteriorată sau uzată excesiv		X
		b) Comandă nesigură asupra supapei sau supapă nesigură		X
		c) Conexiuni prost fixate sau lipsa etanşeităţii în sistem		X
		d) Funcţionare nesatisfăcătoare		X
1.1.6. Activator frână de staţionare, pârghie de comandă, clichet de frână de staţionare electronică	Inspecţie vizuală a componentelor în timpul funcţionării sistemului de frânare	a) Blocare incorectă a clichetului de frână de staţionare		X
		b) Uzură a axului pârghiei sau a mecanismului cu clichet.	X
		Uzură excesivă		X
		c) Cursă prea mare a pârghiei, indicând un reglaj incorect		X
		d) Activator lipsă, deteriorat sau nefuncţional		X
		e) Funcţionare incorectă, avertizorul indică o funcţionare defectuoasă		X
1.1.7. Supape de frânare (supape de comandă, supape de degajare rapidă, regulator de presiune)	Inspecţie vizuală a componentelor în timpul funcţionării sistemului de frânare	a) Supapa deteriorată sau pierderi de aer excesive.		X
		Funcţionalitatea este afectată
		b) Pierdere excesivă de ulei din compresor	X		X
		c) Supapă nesigură sau montată necorespunzător		X
		d) Pierdere sau scurgere de lichid de frână.		X
		Funcţionalitatea este afectată			X
1.1.8. Elemente de cuplare ale frânelor remorcii (electrice şi pneumatice)	Deconectarea şi reconectarea elementelor de cuplare ale sistemului de frână dintre vehiculul tractor şi remorcă	a) Ventil de închidere defect sau supapă cu etanşare automată defectă.	X
		Funcţionalitatea este afectată		X
		b) Ventil de închidere sau supapă nesigură sau montată necorespunzător.	X
		Funcţionalitatea este afectată		X
		c) Scurgere excesivă.		X
		Funcţionalitatea este afectată			X
		d) Funcţionare defectuoasă.		X
		Acţionarea frânei este afectată			X
1.1.9. Acumulator, rezervor de presiune	Inspecţie vizuală	a) Rezervor uşor deteriorat sau corodat.	X
		Rezervor foarte deteriorat. Corodat sau neetanş		X
		b) Funcţionare diminuată a dispozitivului de purjare.	X
		Nefuncţionarea dispozitivului de purjare		X
		c) Rezervor nesigur sau montat necorespunzător		X
1.1.10. Servomecanism frână, cilindru principal (sisteme hidraulice)	Inspecţie vizuală a componentelor în timpul funcţionării sistemului de frânare, dacă este posibil	a) Servomecanism frână defect sau ineficace.		X
		Nu funcţionează			X
		b) Cilindru principal defect, dar frâna încă funcţionează.		X
		Cilindru principal nesigur, defect sau neetanş			X
		c) Cilindrul principal nesigur, dar frâna încă funcţionează.		X
		Cilindru principal nesigur			X
		d) Cantitate insuficientă de lichid de frână, sub marcajul MIN.	X
		Cantitatea de lichid de frână este considerabil sub marcajul MIN.		X
		Lichidul de frână nu este vizibil			X
		e) Lipsă capac rezervor cilindru principal	X
		f) Martor pentru lichidul de frână aprins sau defect	X
		g) Funcţionare incorectă a dispozitivului de avertizare/ martor în caz de nivel insuficient al lichidului de frână	X
1.1.11. Conducte de frână rigide	Inspecţie vizuală a componentelor în timpul funcţionării sistemului de frânare, dacă este posibil	a) Risc iminent de fisurare sau rupere.			X
		b) Conducte sau conexiuni neetanşe (sisteme pneumatice).		X
		Conducte sau conexiuni neetanşe (sisteme de frânare cu acţionare hidraulică)			X
		c) Conducte deteriorate sau excesiv de corodate.		X
		Afectează funcţionarea frânelor prin blocaje sau prin riscul iminent de scurgere			X
		d) Conducte plasate greşit.	X
		Risc de producere a unei avarii		X
1.1.12. Furtunuri flexibile ale frânei	Inspecţie vizuală a componentelor în timpul funcţionării sistemului de frânare, dacă este posibil	a) Risc iminent de fisurare sau rupere			X
		b) Furtunuri deteriorate, (cu) puncte de fricţiune, răsucite sau prea scurte.	X
		c) Furtunuri deteriorate sau cu puncte de fricţiune		X
		d) Lipsa etanşeităţii la nivelul furtunurilor şi al racordurilor (sisteme de frânare cu aer comprimat).		X
		Conducte sau conexiuni neetanşe (sisteme de frânare cu acţionare hidraulică)			X
		e) Umflare exagerată a furtunului sub presiune.		X
		Cord deteriorat			X
		f) Furtunuri cu porozităţi		X
1.1.13. Garnitură de frână	Inspecţie vizuală	a) Garnituri excesiv de uzate (la nivelul marcajului minim).		X
		Garnituri excesiv de uzate (marcajul minim nu este vizibil)			X
		b) Garnituri ancrasate (ulei, unsoare etc.).		X
		Funcţionarea frânei este afectată			X
		c) Garnituri sau plăcuţe lipsă sau montate în mod greşit			X
1.1.14. Tamburi de frână, discuri de frână	Inspecţie vizuală	a) Tambur sau disc uzat.		X
		Tambur sau disc excesiv de uzat, fisurat excesiv, crăpat, nesigur sau spart			X
		b) Tambur sau disc ancrasat (ulei, unsoare etc.).		X
		Funcţionarea frânei este afectată			X
		c) Tambur sau disc lipsă			X
		d) Platou spate nesigur		X
1.1.15. Cabluri de frână, tije, cuplaj pârghii	Inspecţie vizuală a componentelor în timpul funcţionării sistemului de frânare, dacă este posibil	a) Cabluri deteriorate sau cu noduri.		X
		Funcţionarea frânei este afectată			X
		b) Componente excesiv de uzate sau corodate.		X
		Funcţionarea frânei este afectată			X
		c) Cablu, tijă sau îmbinare nesigură		X
		d) Ghid de cablu defect		X
		e) Restricţionare a mişcării libere a sistemului de frânare		X
		f) Mişcare anormală a pârghiilor/ cuplajului indicând reglare incorectă sau uzură excesivă		X
1.1.16. Elemente de acţionare a frânei (inclusiv arcuri sau cilindri hidraulici)	Inspecţie vizuală a componentelor în timpul funcţionării sistemului de frânare, dacă este posibil	a) Element de acţionare fisurat sau deteriorat.		X
		Funcţionarea frânei este afectată			X
		b) Element de acţionare neetanş.		X
		Funcţionarea frânei este afectată			X
		c) Element de acţionare nesigur sau montat necorespunzător.		X
		Funcţionarea frânei este afectată			X
		d) Element de acţionare excesiv de corodat.		X
		Risc de fisurare			X
		e) Cursă insuficientă sau prea mare a pistonului sau a mecanismului cu membrană.		X
		Funcţionarea frânei este afectată (lipsa rezervei de mişcare)			X
		f) Deteriorarea învelişului de protecţie contra prafului.	X
		Lipsa învelişului de protecţie contra prafului sau deteriorarea excesivă a acestuia		X
1.1.17. Regulator automat al frânei în funcţie de sarcină	Inspecţie vizuală a componentelor în timpul funcţionării sistemului de frânare, dacă este posibil	a) Timonerie defectă		X
		b) Timonerie incorect reglată		X
		c) Blocarea sau nefuncţionarea regulatorului (funcţionare ABS).		X
		Blocarea sau nefuncţionarea regulatorului			X
		d) Lipsa regulatorului (dacă este necesar)			X
		e) Plăcuţă cu date lipsă	X
		f) Date ilizibile sau neconforme cu cerinţele¹	X
1.1.18. Dispozitive şi indicatori de reglare a jocurilor	Inspecţie vizuală	a) Dispozitiv de reglare deteriorat, blocat sau cu mişcare anormală, excesiv de uzat sau reglat incorect		X
		b) Dispozitiv de reglare defect		X
		c) Dispozitiv de reglare instalat incorect sau înlocuit		X
1.1.19. Frâna încetinitoare (dacă este prevăzută sau necesară)	Inspecţie vizuală	a) Racorduri sau montări nesigure.	X
		Dacă funcţionalitatea este afectată		X
		b) Sistem defect în mod evident sau lipsă		X
1.1.20. Acţionarea automata a frânelor remorcii	Deconectarea cuplării sistemului de frânare între tractor şi vehiculul remorcat	Sistemul de frânare al remorcilor nu funcţionează automat dacă este deconectată cuplarea			X
1.1.21. Sistem de frânare complet	Inspecţie vizuală	a) Alte dispozitive ale sistemului (de exemplu, pompă antigel, uscător de aer etc.) deteriorate la exterior sau corodate astfel încât ar afecta sistemul de frânare.		X
		Funcţionarea frânei este afectată			X
		b) Pierderi de aer sau de antigel.	X
		Funcţionalitatea sistemului afectată		X
		c) Orice componentă nesigură sau montată în mod necorespunzător		X
		d) Modificare nesigură a unei componente³.		X
		Funcţionarea frânei este afectată.			X
1.1.22. Racorduri diagnoză (atunci când sunt montate sau obligatorii)	Inspecţie vizuală	a) Lipsă		X
		b) Deteriorate.	X
		Inutilizabile sau neetanşe		X
1.1.23. Frânare inerţială	Inspecţie vizuală şi în timpul funcţionării	Eficienţă insuficientă		X
1.2. Performanţa şi eficienţa frânei de serviciu
1.2.1. Performanţă	Testare efectuată pe un aparat de testare frâne sau, dacă acest lucru nu este posibil, frânele sunt acţionate în mod progresiv până la forţa maximă	a) Forţă de frânare necorespunzătoare pe una sau pe mai multe roţi.		X
		Lipsa forţei de frânare pe una sau pe mai multe roţi			X
		b) Forţa de frânare la oricare dintre roţi este mai mică decât 70% din cea mai mare forţă înregistrată pe cealaltă roată de pe aceeaşi punte. În cazul încercării frânelor pe carosabil, vehiculul deviază excesiv de la direcţia dreaptă.		X
		Forţa de frânare la oricare dintre roţi este mai mică decât 50% din cea mai mare forţă înregistrată pe cealaltă roată de pe aceeaşi punte, în cazul punţilor directoare			X
		c) Variaţie bruscă a forţei de frânare (blocaj)		X
		d) Timp de răspuns prea mare al frânei pe oricare dintre roţi		X
		e) Fluctuaţie excesivă a forţei de frânare în cursul fiecărei rotaţii complete a roţii		X
1.2.2. Eficienţă	Testare efectuată pe un aparat de testare frâne sau, dacă acest lucru nu este posibil din considerente tehnice, cu vehiculul în mişcare, utilizându-se un decelerometru cu înregistrare pentru a se determina coeficientul de frânare aferent masei maxime autorizate sau, în cazul semiremorcilor, sumei sarcinilor autorizate pe fiecare ax. Vehiculele sau remorcile cu masa maximă admisibilă mai mare de 3,5 tone trebuie inspectate în conformitate cu standardele ISO 21069 sau cu metodele echivalente. Testele rutiere trebuie desfăşurate pe un carosabil uscat, neted şi drept	Coeficient de frânare mai mic decât următoarele valori: 1. Vehicule înmatriculate pentru prima dată după 1 ianuarie 2012: - Categoria M₁: 58% - Categoriile M₂ şi M₃: 50% - Categoria N₁: 50% - Categoriile N₂ şi N₃: 50% - Categoriile O₂, O₃ şi O₄: - în cazul semiremorcilor: 45% ⁽¹⁾ - în cazul remorcilor cu bară de tracţiune: 50%		X
		2. Vehicule înmatriculate pentru prima dată înainte de 1 ianuarie 2012: - Categoriile M₁, M ₂ şi M₃: 50% ⁽²⁾ - Categoria N₁: 45% - Categoriile N₂ şi N₃: 43% ^{(3 )} - Categoriile O ₂,O₃ şi O₄: 40% ^{(4 )}		X
		3. Alte categorii - Categoriile L (ambele frâne împreună): - Categoria L_1e: 42% - Categoriile L_2e, L_6e: 40% - Categoria L_3e: 50% - Categoria L_4e: 46% - Categoriile L_5e, L_7e: 44% - Categoria L (frână pe roata din spate): - 25% din masa totală a vehiculului.		X
		Mai puţin de 50% din valorile de mai sus atinse			X
1.3. Performanţa şi eficienţa frânei secundare (de urgenţă) (dacă este asigurată de un sistem separat)
1.3.1. Performanţă	În cazul în care sistemul de frânare al frânei secundare este separat de sistemul frânei de serviciu, a se utiliza metoda menţionată la punctul 1.2.1	a) Forţa de frânare necorespunzătoare pe una sau pe mai multe roţi.		X
		Lipsa forţei de frânare pe una sau pe mai multe roţi			X
		b) Forţa de frânare la oricare dintre roţi este mai mică decât 70% din cea mai mare forţă înregistrată pe cealaltă roată de pe aceeaşi punte. În cazul încercării frânelor pe carosabil, vehiculul deviază excesiv de la direcţia dreaptă.		X
		Forţa de frânare la oricare dintre roţi este mai mică decât 50% din cea mai mare forţă înregistrată pe cealaltă roată de pe aceeaşi punte, în cazul punţilor directoare			X
		c) Variaţie bruscă a forţei de frânare (blocaj)		X
1.3.2. Eficienţă	În cazul în care sistemul de frânare al frânei secundare este separat de sistemul frânei de serviciu, a se utiliza metoda menţionată la punctul 1.2.2	Forţa de frânare mai mică decât 50% ⁽⁵⁾ din performanţa frânei de serviciu definită la punctul 1.2.2 în raport cu masa maximă autorizată. Mai puţin de 50% din valorile puterii de frânare de mai sus atinse		X
1.3.2. Eficienţă					X
1.4. Performanţa şi eficienţa frânei de staţionare
1.4.1. Performanţă	A se acţiona frâna în timpul unei inspecţii pe un aparat de testare frâne	Frână nefuncţională pe una sau mai multe roţi sau, în cazul testării pe carosabil, vehiculul deviază excesiv de la linia dreaptă.		X
1.4.1. Performanţă		Mai puţin de 50% din valorile puterii de frânare menţionate la punctul 1.4.2 atinse în ceea ce priveşte masa vehiculului în timpul inspecţiei			X
1.4.2. Eficienţă	Testare efectuată cu un aparat de testare frâne. Dacă nu este posibil, atunci printr-un test rutier cu ajutorul unui instrument de înregistrare a decelerării sau cu vehiculul pe o pantă cu unghi de înclinare cunoscut	Pentru toate categoriile de vehicule, un coeficient de frânare mai mic de 16% în raport cu sarcina maximă autorizată sau, pentru autovehicule, mai mic de 12% în raport cu sarcina combinată maximă autorizată a vehiculului, luându-se în considerare coeficientul cu cea mai mare valoare.		X
1.4.2. Eficienţă		Mai puţin de 50% din valorile puterii de frânare de mai sus atinse			X
1.5. Performanţa frânei încetinitoare	Inspecţie vizuală şi, dacă este posibil, testarea funcţiilor sistemului	a) Variaţie bruscă a eficienţei (nu se aplică sistemului de frânare pe evacuare)		X
1.5. Performanţa frânei încetinitoare		b) Nefuncţionarea sistemului		X
1.6. Sistem de frânare cu antiblocare (ABS)	Inspecţie vizuală şi inspecţia dispozitivului de avertizare şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului	a) Funcţionare defectuoasă a dispozitivului de avertizare		X
		b) Dispozitivul de avertizare indică funcţionarea defectuoasă a sistemului		X
		c) Senzorii de viteză ai roţilor lipsă sau deterioraţi		X
		d) Instalaţie electrică deteriorată		X
		e) Alte componente lipsă sau deteriorate		X
		f) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului		X
1.7. Sistem electronic de frânare (EBS)	Inspecţie vizuală şi inspecţia dispozitivului de avertizare şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului	a) Funcţionare defectuoasă a dispozitivului de avertizare		X
		b) Dispozitivul de avertizare indică funcţionarea defectuoasă a sistemului		X
		c) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului		X
1.8. Lichid de frână	Inspecţie vizuală	Lichid de frână contaminat sau sedimentat.		X
1.8. Lichid de frână	Inspecţie vizuală	Risc iminent de avarie			X
2. DIRECŢIE
2.1. Stare mecanică
2.1.1. Starea mecanismului de direcţie	Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu roţile în aer sau pe plăci turnante, se învârte volanul de direcţie într-o parte şi în alta. Inspecţie vizuală a modului de funcţionare a mecanismului de direcţie	a) Dificultate în acţionarea angrenajului		X
		b) Palier de arbore răsucit sau caneluri uzate.		X
		Funcţionalitate afectată			X
		c) Palier de arbore excesiv de uzat.		X
		Funcţionalitate afectată			X
		d) Mişcare excesivă a palierului de arbore.		X
		Funcţionalitate afectată			X
		e) Pierderi de lichid.	X
		Formare de picături		X
2.1.2. Fixarea casetei de direcţie	Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu greutatea roţilor pe pământ, se învârte volanul de direcţie sau ghidonul în sensul acelor de ceasornic şi în sensul invers sau cu ajutorul unui detector special adaptat pentru jocul de direcţie. Inspecţie vizuală a modului de prindere a cutiei de transmisie la şasiu	a) Fixare necorespunzătoare a casetei de direcţie.		X
		Fixare periculos de slăbită sau joc relativ vizibil faţă de şasiu/ caroserie			X
		b) Ovalizarea găurilor de fixare pe şasiu.		X
		Fixare grav afectată			X
		c) Lipsă sau fisurare a şuruburilor de fixare.		X
		Fixare grav afectată			X
		d) Casetă de direcţie fisurată.		X
		Stabilitate sau fixare a casetei afectată			X
2.1.3. Stare cuplaj direcţie	Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu roţile pe pământ, se învârte volanul de direcţie în sensul acelor de ceasornic şi în sensul invers sau cu ajutorul unui detector special adaptat pentru jocul de direcţie. Inspecţie vizuală a componentelor de direcţie în ceea ce priveşte uzura, fisurile şi securitatea	a) Mişcare relativă a componentelor care ar trebui să fie fixe.		X
		Mişcare excesivă sau posibilitate de desprindere			X
		b) Uzură excesivă a racordurilor/ articulaţiilor.		X
		Risc foarte mare de desprindere			X
		c) Componente fisurate sau deformate.		X
		Funcţionalitate diminuată			X
		d) Lipsă a dispozitivelor de închidere		X
		e) Aliniere greşită a componentelor (de exemplu, bara de conexiune sau bara de comandă a direcţiei)		X
		f) Modificare nesigură³.		X
		Funcţionalitate afectată			X
		g) Învelişul de protecţie contra prafului stricat sau deteriorat.	X
		Lipsa protecţiei contra prafului sau deteriorarea sa puternică		X
2.1.4. Funcţionare cuplaj direcţie	Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu roţile pe pământ, se învârte volanul de direcţie în sensul acelor de ceasornic şi în sensul invers sau cu ajutorul unui detector special adaptat pentru jocul de direcţie. Inspecţie vizuală a componentelor de direcţie în ceea ce priveşte uzura, fisurile şi securitatea	a) Mişcarea levierului de direcţie produce ciocnirea cu un element fix al şasiului		X
2.1.4. Funcţionare cuplaj direcţie		b) Nefuncţionarea sau lipsa limitatoarelor de cursă		X
2.1.5. Servodirecţie	Se verifică sistemul de direcţie în ceea ce priveşte etanşeitatea şi nivelul lichidului de frână din rezervor (dacă este vizibil). Cu roţile pe pământ şi cu motorul pornit, se verifică dacă sistemul de servodirecţie funcţionează	a) Scurgere de lichid sau funcţionare afectată		X
		b) Cantitate insuficientă de lichid (sub marcajul MIN).	X
		Capacitate a rezervorului insuficientă		X
		c) Nefuncţionare a mecanismului.		X
		Direcţie afectată			X
		d) Mecanism fisurat sau nesigur.		X
		Direcţie afectată			X
		e) Aliniere necorespunzătoare sau tamponarea/ ciocnirea componentelor.		X
		Direcţie afectată			X
		f) Modificare nesigură³.		X
		Direcţie afectată			X
		g) Cabluri/ furtunuri deteriorate, corodate excesiv.		X
		Direcţie afectată			X
2.2. Volanul, coloana şi bara de direcţie
2.2.1. Starea volanului/ barei de direcţie	Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu greutatea vehiculului pe pământ, se aliniază volanul la coloană, se mişcă volanul/ ghidonul în diferite direcţii, perpendicular pe coloană/ furci. Inspecţie vizuală a jocului şi a stării cuplajelor flexibile sau a articulaţiilor cardanice	a) Deplasare relativă între volan şi coloana de direcţie, indicând o fixare proastă.		X
		Risc foarte mare de desprindere			X
		b) Lipsa dispozitivului de reţinere (a siguranţei) pe butucul volanului.		X
		Risc foarte mare de desprindere			X
		c) Butucul, coroana sau spiţele volanului de direcţie fisurate sau prost fixate.		X
		Risc foarte mare de desprindere			X
2.2.2. Coloană/ juguri, furci de direcţie şi amortizatoare de direcţie	Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu greutatea vehiculului pe pământ, se aliniază volanul la coloană, se mişcă volanul/ ghidonul în diferite direcţii, perpendicular pe coloană/ furci. Inspecţie vizuală a jocului şi a stării cuplajelor flexibile sau a articulaţiilor cardanice	a) Joc excesiv axial al centrului volanului în raport cu coloana		X
		b) Joc excesiv radial al centrului volanului în raport cu coloana		X
		c) Cuplaj flexibil deteriorat		X
		d) Dispozitiv de cuplare defect.		X
		Risc foarte mare de desprindere			X
		e) Modificare nesigură³			X
2.3. Jocul direcţiei	Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal, greutatea vehiculului pe roţi, motorul, dacă este posibil, pornit pentru vehiculele cu servodirecţie şi cu roţile în poziţie dreaptă, se învârte uşor volanul de direcţie în sensul acelor de ceasornic şi invers pe cât posibil fără a mişca roţile. Inspecţia vizuală a mişcării libere	Joc excesiv al direcţiei (de exemplu, un punct de pe coroana volanului poate fi rotit pe un arc de cerc pe o distanţă mai mare de o cincime din diametrul volanului fără ca roţile directoare să se mişte) sau neconformitate cu cerinţele¹ .		X
2.3. Jocul direcţiei		Siguranţa este afectată			X
2.4. Aliniament roţi (X)²	Se verifică alinierea roţilor de direcţie cu ajutorul unor echipamente corespunzătoare	Aliniament neconform cu datele producătorului sau cu cerinţele¹.	X
2.4. Aliniament roţi (X)²		Deplasarea în linie dreaptă este afectată, stabilitatea direcţională afectată		X
2.5. Platformă cu punte directoare remorci	Inspecţie vizuală sau cu ajutorul unui detector special adaptat pentru jocul de direcţie	a) Componentă uşor deteriorată.		X
		Componentă puternic deteriorată sau fisurată			X
		b) Joc excesiv.		X
		Deplasarea în linie dreaptă este afectată, stabilitatea direcţională afectată			X
		c) Dispozitiv de cuplare defect.		X
		Fixare grav afectată			X
2.6. Servodirecţie electronica (EPS)	Inspecţie vizuală şi verificarea concordanţei dintre unghiul volanului şi unghiul roţilor în momentul pornirii sau opririi motorului şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului	a) Martorul indicator de defecţiuni (MIL) al servodirecţiei electronice (EPS) indică o funcţionare defectuoasă a sistemului		X
		b) Neconcordanţă între unghiul volanului şi unghiul roţilor.		X
		Direcţia afectată			X
		c) Nefuncţionarea asistenţei electrice		X
		d) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului		X
3. VIZIBILITATE
3.1. Câmpul de vizibilitate	Inspecţie vizuală de pe scaunul conducătorului auto	Obstrucţionarea câmpului de vizibilitate al conducătorului auto, care nu poate privi clar în faţă sau în lateral (în afara zonei de baleiaj a ştergătoarelor de parbriz).	X
3.1. Câmpul de vizibilitate	Inspecţie vizuală de pe scaunul conducătorului auto	Zona din raza de acţiune a ştergătoarelor de parbriz afectată sau oglinzile exterioare nevizibile		X
3.2. Stare geamuri	Inspecţie vizuală	a) Sticlă fisurată sau decolorată sau panou transparent (dacă este permis) (în afara zonei de baleiaj a ştergătoarelor de parbriz).	X
		Zona din raza de acţiune a ştergătoarelor de parbriz afectată sau oglinzile exterioare nevizibile		X
		b) Sticlă sau panou transparent (inclusiv folie reflectorizantă sau colorată uşor) neconforme cu specificaţiile cerinţelor¹ (în afara razei de acţiune a ştergătoarelor de parbriz).	X
		Zona din raza de acţiune a ştergătoarelor de parbriz afectată sau oglinzile exterioare nevizibile		X
		c) Sticlă sau panou transparent în stare inacceptabilă.		X
		Vizibilitatea în interiorul razei de acţiune a ştergătoarelor de parbriz puternic diminuată			X
3.3. Oglinzi sau dispozitive retrovizoare	Inspecţie vizuală	a) Oglindă sau dispozitiv lipsă sau nemontat în conformitate cu cerinţele¹ (există cel puţin două dispozitive retrovizoare).		X
		Există mai puţin de două dispozitive retrovizoare		X
		b) Oglindă sau dispozitiv uşor deteriorat sau prost fixat.	X
		Oglindă sau dispozitiv nefuncţional, puternic deteriorat, prost fixat sau nesigur		X
		c) Câmp vizual necesar neacoperit		X
3.4. Ştergătoare de parbriz	Inspecţie vizuală şi funcţională	a)Ştergătoarele nu funcţionează sau lipsesc sau sunt neconforme cu cerinţele¹		X
		b) Lamela ştergătorului deteriorată.	X
		Lamele lipsă sau deteriorate în mod evident		X
3.5. Spălător de parbriz	Inspecţie vizuală şi în timpul funcţionării	Spălătoarele nu funcţionează corespunzător (lichidul de spălat lipseşte dar pompa funcţionează sau jetul de apă nu este bine aliniat).	X
3.5. Spălător de parbriz	Inspecţie vizuală şi în timpul funcţionării	Nefuncţionarea spălătoarelor		X
3.6. Sistem de dezaburire (X²)	Inspecţie vizuală şi funcţională	Sistem nefuncţional sau în mod evident defect	X
4. LUMINI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE
4.1. Faruri
4.1.1. Stare şi funcţionare	Inspecţie vizuală şi funcţională	a) Lumină/ sursă de lumină defectă sau lipsă (lumini/ surse de lumină multiple; în cazul LED, cel mult 1/3 nu funcţionează).	X
		Lumină/ sursă de lumină unică; în cazul LED, vizibilitate foarte afectată		X
		b) Defecţiune uşoară a sistemului de proiecţie (dispozitiv reflectorizant şi dispersoare).	X
		Funcţionare defectuoasă sau lipsa sistemului de proiecţie (dispozitiv reflectorizant şi dispersoare)		X
		c) Lampă fixată nesigur		X
4.1.2. Aliniere	Se determină centrul de focalizare orizontal al fiecărui far cu lumină de întâlnire cu ajutorul unui dispozitiv de focalizare a luminii sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului	a) Centrul de focalizare al unui far nu se încadrează în limitele stabilite în cerinţe¹		X
4.1.2. Aliniere		b) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului		X
4.1.3. Comutarea lămpilor de marşarier	Inspecţie vizuală şi funcţională sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului	a) Comutator care nu funcţionează în conformitate cu cerinţele¹ (un număr de faruri iluminate concomitent).	X
		Depăşirea luminozităţii maxime admise în partea din faţă		X
		b) Funcţionarea dispozitivului de comandă este afectată		X
		c) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului		X
4.1.4. Respectarea cerinţelor ¹	Inspecţie vizuală şi funcţională	a)Lumină, culoare emisă, poziţie, intensitate sau marcaj neconforme cu cerinţele¹		X
		b) Dispersoare sau sursă de lumină obstrucţionate, reducând luminozitatea sau modificând culoarea luminii emise		X
		c) Sursă de lumină şi lampă incompatibile		X
4.1.5. Dispozitive de corectare a orientării farurilor (acolo unde este obligatoriu)	Inspecţie vizuală şi în timpul funcţionării, dacă este posibil, sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului	a) Nefuncţionarea dispozitivului		X
		b) Dispozitivul manual nu poate fi acţionat de pe scaunul conducătorului auto		X
		c) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului		X
4.1.6. Dispozitiv de spălare a farurilor (acolo unde este obligatoriu)	Inspecţie vizuală şi în timpul funcţionării, dacă este posibil	Nefuncţionarea dispozitivului.	X
		În cazul lămpilor cu descărcare în gaz		X
4.2. Lumini de poziţie faţă şi spate, lămpi de gabarit laterale, lămpi de contur şi lumini de zi
4.2.1. Stare şi funcţionare	Inspecţie vizuală şi funcţională	a) Sursă de lumină defectă		X
		b) Dispersoare defecte		X
		c) Lampă fixată nesigur.	X
		Risc foarte mare de desprindere		X
4.2.2. Switching	Inspecţie vizuală şi funcţională	a) Nefuncţionarea comutatorului în conformitate cu cerinţele¹.		X
		Lămpile de poziţie din spate şi lămpile de contur pot fi stinse când lămpile din faţă sunt aprinse		X
		b) Funcţionarea dispozitivului de comandă este afectată		X
4.2.3. Respectarea cerinţelor ¹	Inspecţie vizuală şi funcţională	a) Lumină, culoare emisă, poziţie, luminozitate sau marcaj neconform cu cerinţele¹.	X
		Lumină roşie în faţă sau lumină albă în spate; luminozitate puternic redusă		X
		b) Dispersoare sau sursă de lumină obstrucţionate, reducând intensitatea luminii, luminozitatea sau modificând culoarea luminii emise.	X
		Lumină roşie în faţă sau lumină albă în spate; luminozitate puternic redusă		X
4.3. Lămpi de stop
4.3.1. Stare şi funcţionare	Inspecţie vizuală şi funcţională	a) Sursă de lumină defectă (surse de lumină multiple; în cazul LED, cel mult 1/3 nu funcţionează).	X
		Sursă de lumină unică (în cazul LED, funcţionează mai puţin de 2/3).		X
		Nicio sursă de lumină nu funcţionează			X
		b) Dispersoare uşor deficiente (fără influenţă asupra luminii emise).	X
		Dispersoare cu deficienţe mari (afectează lumina emisă)		X
		c) Lampă fixată nesigur.	X
		Risc foarte mare de desprindere		X
4.3.2. Comutare	Inspecţie vizuală şi funcţională sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului	a) Nefuncţionarea comutatorului în conformitate cu cerinţele¹.	X
		Acţionare întârziată.		X
		Complet nefuncţional			X
		b) Funcţionarea dispozitivului de comandă este afectată		X
		c) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului		X
		d) Lampa pentru frâna de urgenţă nu funcţionează sau nu funcţionează corect		X
4.3.3. Respectarea cerinţelor¹	Inspecţie vizuală şi funcţională	Lumină, culoare emisă, poziţie, luminozitate sau marcaj neconform cu cerinţele¹ . Lumină albă în spate; luminozitate puternic redusă	X
4.3.3. Respectarea cerinţelor¹	Inspecţie vizuală şi funcţională			X
4.4. Lămpi de semnalizare direcţie şi de avarie
4.4.1. Stare şi funcţionare	Inspecţie vizuală şi funcţională	a) Sursă de lumină defectă (surse de lumină multiple; în cazul LED, cel mult 1/3 nu funcţionează).	X
		Sursă de lumină unică (în cazul LED, funcţionează mai puţin de 2/3)		X
		b) Dispersor cu defecţiune uşoară (fără influenţă asupra luminii emise).	X
		Dispersoare cu deficienţe mari (afectează lumina emisă)		X
		c) Lampă fixată nesigur.	X
		Risc foarte mare de desprindere		X
4.4.2. Comutarea lămpilor de marşarier	Inspecţie vizuală şi funcţională	Nefuncţionarea comutatorului în conformitate cu cerinţele¹.	X
4.4.2. Comutarea lămpilor de marşarier	Inspecţie vizuală şi funcţională	Complet nefuncţional		X
4.4.3. Respectarea cerinţelor¹	Inspecţie vizuală şi funcţională	Lumină, culoare emisă, poziţie, luminozitate sau marcaj neconform cu cerinţele¹		X
4.4.4. Frecvenţă semnal luminos	Inspecţie şi funcţională	Frecvenţa semnalului luminos neconformă cu cerinţele¹ (frecvenţa deviază mai mult de 25%)	X
4.5. Faruri şi lămpi de ceaţă
4.5.1. Stare şi funcţionare	Inspecţie vizuală şi funcţională	a) Sursă de lumină defectă (sursă multiplă de lumină în cazul LED, cel mult 1/3 nu funcţionează).	X
		Sursă de lumină unică (în cazul LED, funcţionează mai puţin de 2/3)		X
		b) Dispersor cu defecţiune uşoară (fără influenţă asupra luminii emise).	X
		Dispersoare cu deficienţe mari (afectează lumina emisă)		X
		c) Lampă fixată nesigur.	X
		Risc foarte mare de desprindere sau de orbire a traficului din sens opus		X
4.5.2. Aliniere (X)²	Inspecţie funcţională şi cu ajutorul unui dispozitiv de focalizare a luminii	Deviere a lămpii de ceaţă faţă de la orientarea orizontală în momentul în care modelul de lumina are o lini întreruptă (linia întreruptă prea jos).	X
4.5.2. Aliniere (X)²		Linia întreruptă deasupra celei de faruri		X
4.5.3. Comutare	Inspecţie vizuală şi funcţională	Nefuncţionarea comutatorului în conformitate cu cerinţele¹.	X
4.5.3. Comutare	Inspecţie vizuală şi funcţională	Nefuncţionare		X
4.5.4. Respectarea cerinţelor¹	Inspecţie vizuală şi funcţională	a) Lumină, culoare emisă, poziţie, luminozitate sau marcaj neconform cu cerinţele¹		X
4.5.4. Respectarea cerinţelor¹	Inspecţie vizuală şi funcţională	b) Nefuncţionarea sistemului în conformitate cu cerinţele¹		X
4.6. Lămpi marşarier
4.6.1. Stare şi funcţionare	Inspecţie vizuală şi funcţională	a) Sursa de lumină defectă	X
		b) Dispersoare defecte	X
		c) Lampă fixată nesigur.	X
		Risc foarte mare de desprindere		X
4.6.2. Respectarea cerinţelor¹	Inspecţie vizuală şi funcţională	a) Lumină, culoare emisă, poziţie, luminozitate sau marcaj neconform cu cerinţele¹		X
4.6.2. Respectarea cerinţelor¹	Inspecţie vizuală şi funcţională	b) Nefuncţionarea comutatorului în conformitate cu cerinţele¹		X
4.6.3. Comutare	Inspecţie vizuală şi funcţională	Nefuncţionarea comutatorului în conformitate cu cerinţele¹.	X
4.6.3. Comutare	Inspecţie vizuală şi funcţională	Lampa de marşarier poate fi aprinsă fără ca schimbătorul să se afle în poziţia de marşarier		X
4.7. Dispozitiv de iluminare a plăcuţei de înmatriculare spate
4.7.1. Stare şi funcţionare	Inspecţie vizuală şi funcţională	a) Lampă care proiectează lumina direct în spate sau lumină albă în spate	X
		b) Sursă de lumină defectă, surse de lumină multiple.	X
		Sursă de lumină defectă, sursă unică		X
		c) Lampă fixată nesigur	X
		Risc foarte mare de desprindere		X
4.7.2. Respectarea cerinţelor¹	Inspecţie vizuală şi funcţională	Nefuncţionarea comutatorului în conformitate cu cerinţele¹	X
4.8. Catadioptrii, marcaje de vizibilitate (reflectorizante) şi plăcuţe de marcaj spate
4.8.1. Stare	Inspecţie vizuală	a) Echipament reflectorizant defect sau deteriorat.	X
		Capacitatea de reflecţie este diminuată		X
		b) Element reflectorizant fixat nesigur.	X
		Se poate desprinde		X
4.8.2. Respectarea cerinţelor¹	Inspecţie vizuală	Dispozitiv, culoare reflectată sau poziţie neconforme cu cerinţele¹.	X
4.8.2. Respectarea cerinţelor¹	Inspecţie vizuală	Lipsă ori reflectând culoarea roşie spre faţă sau culoarea albă spre spate		X
4.9. Martori luminoşi obligatorii pentru echipamentul de iluminare
4.9.1. Stare şi funcţionare	Inspecţie vizuală şi funcţională	Nefuncţionali.	X
4.9.1. Stare şi funcţionare	Inspecţie vizuală şi funcţională	Nefuncţionali pentru faza lungă sau pentru lampa de ceaţă spate		X
4.9.2. Respectarea cerinţelor¹	Inspecţie vizuală şi funcţională	Neconformi cu cerinţele¹	X
4.10. Conexiuni electrice între vehiculul tractor şi (semi)remorcă	Inspecţia vizuală: dacă este posibil, se examinează continuitatea electrică a conexiunii	a) Componente fixe ataşate nesigur.	X
		Priză cu fixare nesigură		X
		b) Izolaţie stricată sau deteriorată.	X
		Poate provoca scurtcircuit		X
		c) Funcţionare necorespunzătoare a conexiunilor electrice ale remorcii sau ale vehiculului de remorcare.		X
		Luminile de frână ale remorcii nu funcţionează deloc			X
4.11. Instalaţie electrică	Inspecţie vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal, inclusiv, dacă este cazul, a compartimentului motorului	a) Instalaţie electrică nesigură sau securizată necorespunzător.	X
		Prinderi slăbite, care ating margini ascuţite, conectori ce se pot deconecta.		X
		Cablajul poate atinge pământul, componente de stop sau rotative. Conectorii sunt deconectaţi (părţile relevante pentru frână şi direcţie)			X
		b) Instalaţie electrică deteriorată.	X
		Instalaţie electrică foarte deteriorată.		X
		Instalaţie electrică extrem de deteriorată (elemente necesare pentru frânare, direcţie)			X
		c) Izolaţie stricată sau deteriorată.	X
		Poate provoca scurtcircuit.		X
		Risc major de incendiu, formare de scântei			X
4.12. Catadioptri şi lămpi facultative (X)²	Inspecţie vizuală şi funcţională	a) Lampă/ catadioptru nemontat în conformitate cu cerinţele¹.	X
		Emisie sau reflexie de lumină roşie în faţă sau lumină albă în spate		X
		b) Nefuncţionarea lămpii în conformitate cu cerinţele¹.	X
		Numărul farurilor care se aprind simultan depăşeşte luminozitatea permisă. Emisie de lumină roşie în faţă sau lumină albă în spate		X
		c) Lampă/ catadioptru ataşat nesigur.	X
		Risc foarte mare de desprindere		X
4.13. Baterie (baterii) de acumulatori	Inspecţie vizuală	a) Nesigură (nesigure).	X
		Ataşată necorespunzător. Poate provoca scurtcircuit		X
		b) Lipsă a etanşeităţii.	X
		Pierde substanţe periculoase		X
		c) Comutator defect (dacă este necesar)		X
		d) Siguranţe defecte (dacă sunt necesare)		X
		e) Ventilaţie necorespunzătoare (dacă este necesară)		X
5. PUNŢI, JANTE, ANVELOPE ŞI SUSPENSIE
5.1. Punţi (axe)
5.1.1. Punţi (axe)	Inspecţie vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau deasupra canalului. Pot fi utilizate şi sunt recomandate detectoare de jocuri ale roţilor pentru vehiculele cu o masă maximă de cel mult 3,5 tone	a) Punte fisurată sau deformată			X
		b) Ataşare nesigură la vehicul.		X
		Stabilitate afectată, funcţionalitate afectată: mişcare semnificativă faţă de dispozitivele de fixare			X
		c) Modificare nesigură³.		X
		Stabilitatea afectată, funcţionalitatea afectată, spaţiu insuficient faţă de alte componente sau faţă de sol			X
5.1.2. Fuzete	Inspecţie vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau deasupra canalului. Pot fi utilizate şi sunt recomandate detectoare de jocuri ale roţilor pentru vehiculele cu o masă maximă de cel mult 3,5 tone. Se aplică o forţă verticală sau laterală la fiecare roată şi se constată gradul de mişcare dintre fuzetă şi ax	a) Fuzetă fisurată			X
		b) Uzură excesivă a pivotului fuzetei şi/sau a bucşelor.		X
		Posibilitate de slăbire/ desprindere; stabilitatea direcţională afectată			X
		c) Mişcare excesivă între fuzetă şi axa rigidă.		X
		Posibilitate de slăbire/ desprindere; stabilitatea direcţională afectată			X
		d) Joc al pivotului fuzetei în punte.		X
		Posibilitate de slăbire/ desprindere; stabilitatea direcţională afectată			X
5.1.3. Rulmenţi roată	Inspecţie vizuală cu vehiculul pe un elevator sau pe canal. Pot fi utilizate şi sunt recomandate detectoare de jocuri ale roţilor pentru vehiculele cu o masă maximă de cel mult 3,5 tone. Se aplică o forţă laterală sau verticală la fiecare roată şi se constată gradul de ridicare a roţii faţă de fuzetă	a) Joc excesiv al unui rulment.		X
		Stabilitate direcţională afectată; pericol de distrugere			X
		b) Rulment roată prea strâns, gripat.		X
		Pericol de supraîncălzire; pericol de distrugere			X
5.2. Jante şi anvelope
5.2.1. Butuc	Inspecţie vizuală	a) Prizon sau piuliţe de fixare a roţilor lipsă sau slab strânse.		X
		Fixare lipsă sau slabă astfel încât afectează foarte grav siguranţa rutieră			X
		b) Butuc uzat sau deteriorat.		X
		Butuc uzat sau deteriorat într-un mod care periclitează fixarea sigură a jantelor respective			X
5.2.2. Jante	Inspecţie vizuală a ambelor părţi ale fiecărei roţi cu vehiculul pe un elevator sau canal	a) Sudură fisurată sau defectă			X
		b) Montare necorespunzătoare a inelelor de reţinere a anvelopelor.		X
		Riscă să cadă			X
		c) Roată deformată sau uzată excesiv.		X
		Este afectată prinderea sigură de butuc; este afectată prinderea sigură a anvelopei			X
		d) Dimensiunea, proiectarea tehnică, compatibilitatea sau tipul roţii neconform cu cerinţele¹ şi afectează siguranţa rutieră		X
5.2.3.Anvelope	Inspecţie vizuală a întregii anvelope fie prin rotirea roţii în aer şi cu vehiculul pe un elevator sau pe canal, fie prin împingerea vehiculului înainte şi înapoi deasupra canalului	a) Dimensiunea anvelopei, indicele de încărcare, marca de omologare sau indicele de viteză neconform cu cerinţele¹, afectând siguranţa rutieră.		X
		Indice de sarcină sau viteză insuficient pentru utilizarea efectivă, anvelopa atinge alte părţi fixe ale vehiculului şi periclitează condusul în siguranţă			X
		b) Anvelopele de pe aceeaşi punte sau de pe roţile pereche sunt de dimensiuni diferite		X
		c) Anvelopele de pe aceeaşi axă au o construcţie diferită (radial/ diagonal)		X
		d) Anvelope grav deteriorate sau tăiate.		X
		Cord vizibil sau deteriorat			X
		e) Indicatorul de uzură a profilului anvelopelor devine expus.		X
		Adâncimea profilului anvelopelor neconformă cu cerinţele¹			X
		f) Anvelopa se freacă de alte componente (dispozitive flexibile anti-împroşcare)	X
		Anvelopa se freacă de alte componente (nu este periclitat condusul în siguranţă)		X
		g) Anvelopele reşapate neconforme cu cerinţele¹.		X
		Stratul de protecţie a cordului afectat			X
		d) Sistemul de monitorizare a presiunii anvelopelor funcţionează defectuos sau anvelopele nu sunt umflate, în mod evident, la nivelul corespunzător.	X
		Nefuncţionare evidentă		X
5.3. Sistem de suspensie
5.3.1. Arcuri şi stabilizatori	Inspecţie vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau deasupra canalului. Pot fi utilizate şi sunt recomandate detectoare de jocuri ale roţilor pentru vehiculele cu o masă maximă mai mare de 3,5 tone	a) Arcuri ataşate necorespunzător la şasiu sau punte.		X
		Mişcare relativă vizibilă. Fixări foarte slăbite			X
		b) O componentă a arcului deteriorată sau fisurată.		X
		Foaia de arc principală deteriorată sau restul foilor foarte afectate			X
		c) Lipsă arc.		X
		Foaia de arc principală deteriorată sau restul foilor foarte afectate			X
		d) Modificare nesigură³.		X
		Spaţiu prea mic faţă de alte componente ale vehiculului; sistemul de arcuri nu funcţionează			X
5.3.2. Amortizoare	Inspecţie vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal sau cu ajutorul unor echipamente speciale, dacă acestea sunt disponibile	a) Amortizoare ataşate necorespunzător la şasiu sau punte.	X
		Amortizor slăbit		X
		b) Amortizor deteriorat prezentând semne grave de neetanşeitate sau funcţionare necorespunzătoare		X
5.3.2.1. Testarea eficienţei amortizării (X)²	Se utilizează un echipament special şi se compară diferenţele dintre dreapta/ stânga	a) Diferenţe semnificative între cele două direcţii, stânga şi dreapta		X
5.3.2.1. Testarea eficienţei amortizării (X)²		b) Neatingerea valorilor minime stipulate		X
5.3.3. Bară de torsiune, bielete antiruliu, bare şi leviere ale suspensiei	Inspecţie vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau deasupra canalului. Pot fi utilizate şi sunt recomandate detectoare de jocuri ale roţilor pentru vehiculele cu o masă maximă mai mare de 3,5 tone	a) Ataşare necorespunzătoare a componentei pe şasiu sau punte.		X
		Posibilitate de slăbire/ desprindere; stabilitatea direcţională afectată			X
		b) Componentă deteriorată sau corodată excesiv.		X
		Stabilitatea componentei este afectată sau o componentă este fisurată			X
		c) Modificare nesigură³.		X
		Spaţiu prea mic faţă de alte componente ale vehiculului; sistemul nu funcţionează			X
5.3.4. Articulaţiile suspensiei	Inspecţie vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau deasupra canalului. Pot fi utilizate şi sunt recomandate detectoare de jocuri ale roţilor pentru vehiculele cu o masă maximă mai mare de 3,5 tone	a) Uzură excesivă a pivotului fuzetei şi/sau a bucşelor sau a articulaţiilor.		X
		Posibilitate de slăbire/ desprindere; stabilitatea direcţională afectată			X
		b) Învelişul de protecţie contra prafului deteriorat foarte grav.	X
		Protecţia la praf lipsă sau fisurată		X
5.3.5. Suspensie pneumatică	Inspecţie vizuală	a) Sistem inoperabil			X
		b) Componente defecte, modificate sau deteriorate care afectează funcţionarea sistemului.		X
		Funcţionarea sistemului puternic afectată			X
		c) Pierderi de aer audibile		X
6. ŞASIU ŞI ACCESORII ŞASIU
6.1. Şasiu sau cadru şi accesorii
6.1.1. Stare generală	Inspecţie vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau deasupra canalului	a) Fisură sau deformare uşoară a lonjeroanelor sau traverselor.		X
		Fisură sau deformare gravă a lonjeroanelor sau a traverselor			X
		b) Plăci de strângere sau legături nesigure.		X
		Majoritatea legăturilor slăbite; piesele nu sunt suficient de solide			X
		c) Corodare excesivă care afectează rigiditatea ansamblului.		X
		Rezistenţă insuficientă a pieselor			X
6.1.2. Tubulatură de evacuare şi amortizoare de zgomot	Inspecţie vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau deasupra canalului	a) Sistem de evacuare nesigur sau neetanş		X
		b) Pătrunderea de gaze în cabină sau în compartimentul călătorilor.		X
		Periclitarea sănătăţii persoanelor aflate la bord			X
6.1.3. Rezervor şi conducte de combustibil şi conducte de alimentare (inclusiv rezervorul de combustibil pentru dispozitivul de încălzire şi conductele)	Inspecţie vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal cu ajutorul dispozitivelor de detectare a scurgerilor în cazul sistemelor GPL/GNC/GNL	a) Rezervor sau conducte nesigure, creând un risc deosebit de incendiu			X
		b) Scurgeri de combustibil sau capacul de la rezervor lipsă sau ineficient.		X
		Risc de incendiu; pierdere importantă de materiale periculoase			X
		c) Conducte uzate din cauza frecării.	X
		Conducte deteriorate		X
		d) Funcţionare necorespunzătoare a robinetului de oprire (dacă este necesar)		X
		e) Risc de izbucnire a incendiului din cauza: - scurgerilor de combustibil; - rezervorului de combustibil sau sistemului de evacuare protejat necorespunzător; - stării compartimentului motorului			X
		f) Sistem GPL/GNC/GNL sau de hidrogen neconform cu cerinţele¹, oricare parte a sistemului este defectă			X
6.1.4. Bare de protecţie, dispozitive de protecţie laterală şi dispozitive de protecţie anti împănare	Inspecţie vizuală	a) Fixare incorectă sau deteriorare care poate cauza accidente la zgâriere sau contact.		X
		Se pot desprinde componente; funcţionalitate puternic afectată			X
		b) Dispozitiv în mod evident neconform cu cerinţele¹		X
6.1.5. Suport pentru roata de rezervă (dacă este prevăzut de producător)	Inspecţie vizuală	a) Suport în stare precară	X
		b) Suport fisurat sau nesigur		X
		c) O roată de rezervă nefixată sigur pe suport.		X
		Risc foarte mare de desprindere			X
6.1.6. Cuplare mecanică şi echipament de remorcare	Inspecţie vizuală a uzurii şi operării corecte, cu atenţie specială la montarea fiecărui dispozitiv de securitate şi/sau cu utilizarea unor calibre de măsură	a) Componentă deteriorată, defectă sau fisurată (dacă nu este în uz).		X
		Componentă deteriorată, defectă sau fisurată (dacă este în uz)			X
		b) Uzură excesivă a unui component.		X
		Sub limita de uzură			X
		c) Dispozitiv de cuplare defect.		X
		Orice dispozitiv de cuplare slăbit, cu un risc foarte mare de desprindere			X
		d) Lipsa sau funcţionarea necorespunzătoare a dispozitivelor de siguranţă		X
		e) Nefuncţionarea oricărui indicator de cuplare		X
		f) Obstrucţionarea plăcuţelor de înmatriculare sau a lămpilor (atunci când nu sunt aprinse).	X
		Placa cu numărul de înmatriculare ilizibilă (când nu este în uz)		X
		g) Modificare nesigură³ (piese secundare).		X
		Modificare nesigură³ (piese principale)			X
		h) Cuplare prea slabă		X
6.1.7. Transmisie	Inspecţie vizuală	a) Şurub de siguranţă fixat necorespunzător sau lipsă.		X
		Şurub de siguranţă fixat necorespunzător sau lipsă, astfel încât siguranţa rutieră este pusă în pericol în mod grav			X
		b) Palierele arborilor de transmisie uzate excesiv.		X
		Risc foarte mare de slăbire sau de fisurare			X
		c) Uzură excesivă a articulaţiilor cardanice sau a lanţurilor/ curelelor de transmisie.		X
		Risc foarte mare de slăbire sau de fisurare			X
		d) Cuplaje flexibile deteriorate.		X
		Risc foarte mare de slăbire sau de fisurare			X
		e) Arbore deteriorate sau îndoit.		X
		f) Carcasa lagărului fisurat sau nesigur.		X
		Risc foarte mare de slăbire sau de fisurare			X
		g) Învelişul de protecţie contra prafului deteriorat foarte grav.	X
		Protecţia la praf lipsă sau fisurată		X
		h) Modificare ilegală a transmisiei		X
6.1.8. Suporţi motor	Inspecţie vizuală fără a fi nevoie de urcarea vehiculului pe un elevator sau pe canal	Elemente de fixare deteriorate grav şi evident.		X
6.1.8. Suporţi motor		Elemente de fixare slăbite sau rupte			X
6.1.9. Performanţa motorului (X)²	Inspecţie vizuală şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice	a) Unitate de comandă modificată, afectând siguranţa şi/sau mediul		X
6.1.9. Performanţa motorului (X)²		b) Modificarea motorului, afectând siguranţa şi/sau mediul			X
6.2. Cabină conducător auto şi caroserie
6.2.1. Stare	Inspecţie vizuală	a) Panou fixat necorespunzător sau deteriorat ori element care poate provoca răniri.		X
		Se poate desprinde			X
		b) Montant nesigur.		X
		Stabilitate afectată			X
		c) Pătrunderea de emisii de gaze ale motorului sau de gaze de evacuare.		X
		Periclitarea sănătăţii persoanelor aflate la bord			X
		d) Modificare nesigură³.		X
		Spaţiu insuficient faţă de drum sau de piesele rotative sau în mişcare			X
6.2.2. Montare	Inspecţie vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal	a) Caroserie sau cabină nesigură.		X
		Stabilitatea este afectată			X
		b) Caroserie/ cabină în mod evident centrată necorespunzător pe şasiu		X
		c) Fixare nesigură sau lipsa fixării caroseriei/ cabinei pe şasiu sau pe traverse şi dacă se menţine simetrică.		X
		Fixare nesigură sau lipsa fixării caroseriei/ cabinei pe şasiu sau pe traverse, astfel încât siguranţa rutieră este pusă în pericol în mod grav			X
		d) Corodare excesivă în punctele de fixare pe caroseria integrală.		X
		Stabilitate afectată			X
6.2.3. Uşi şi încuietori	Inspecţie vizuală	a) Uşă care nu se deschide sau nu se închide corespunzător		X
		b) Uşă care se poate deschide inopinat sau care nu rămâne închisă (uşi glisante).		X
		Uşă care se poate deschide inopinat sau care nu rămâne închisă (uşi batante)			X
		c) Uşă, balamale, dispozitiv de asigurare sau montant deterioraţi.	X
		Uşă, balama, dispozitiv de asigurare sau montant lipsă sau slăbit		X
6.2.4. Podea	Inspecţie vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal	Podea nesigură sau foarte deteriorată.		X
6.2.4. Podea		Stabilitate insuficientă.			X
6.2.5. Scaunul conducătorului auto	Inspecţie vizuală	Scaun cu structură defectă.		X
		Scaun fixat necorespunzător			X
		Funcţionare necorespunzătoare a mecanismului de reglare.		X
		Scaunul se mişcă sau spătarul nu poate fi fixat			X
6.2.6. Alte scaune	Inspecţie vizuală	a) Scaune defecte sau nesigure (piese secundare).	X
		Scaune defecte sau nesigure (piese principale)		X
		b) Scaune care nu au fost montate în conformitate cu cerinţele¹.	X
		Numărul permis de scaune a fost depăşit; poziţionarea neconformă cu omologarea		X
6.2.7. Comenzi de conducere	Inspecţie vizuală şi funcţională	Funcţionare incorectă a oricărei comenzi necesare pentru funcţionarea în siguranţă a vehiculului.		X
6.2.7. Comenzi de conducere	Inspecţie vizuală şi funcţională	Siguranţa este afectată			X
6.2.8. Treptele cabinei	Inspecţie vizuală	a) Treaptă sau inel de treaptă nesigur.	X
		Stabilitate insuficientă		X
		b) Treaptă sau inel care pot provoca rănirea utilizatorilor		X
6.2.9. Alte echipamente şi accesorii interioare şi exterioare	Inspecţie vizuală	a) Fixare a altor accesorii sau echipamente defect(ă)		X
		b) Accesorii sau echipamente neconforme cu cerinţele¹.	X
		Elementele montate pot provoca răniri; siguranţa este afectată		X
		c) Neetanşeitatea echipamentelor hidraulice.	X
		Pierdere semnificativă de materiale periculoase		X
6.2.10. Apărători de noroi, aripi, dispozitive anti-împroşcare	Inspecţie vizuală	a) Lipsă, prost fixate sau foarte corodate.	X
		Pot provoca răniri; posibilitate de cădere		X
		b) Spaţiu insuficient faţă de anvelope/ roţi (dispozitive anti-împroşcare).	X
		Spaţiu insuficient faţă de anvelope/ roţi (apărători)		X
		c) Neconforme cu cerinţele¹	X
		Acoperire insuficientă a profilului anvelopei		X
6.2.11. Stativ	Inspecţie vizuală	a) Lipsă, prost fixat sau foarte corodat		X
		b) Neconform cu cerinţele¹		X
		c) Risc de desfacere atunci când vehiculul se află în mişcare			X
6.2.12. Mânere şi suporturi pentru picioare	Inspecţie vizuală	a) Lipsă, prost fixate sau foarte corodate		X
6.2.12. Mânere şi suporturi pentru picioare	Inspecţie vizuală	b) Neconforme cu cerinţele¹		X
7. ALTE ECHIPAMENTE
7.1. Centuri de siguranţă/catarame şi sisteme de reţinere
7.1.1. Siguranţa montării centurilor de siguranţă şi a cataramelor aferente	Inspecţie vizuală	a) Punct de fixare deteriorat excesiv.		X
		Stabilitatea este afectată
		b) Fixare slăbită		X	X
7.1.2. Starea centurilor de siguranţă/ cataramelor	Inspecţie vizuală şi funcţională	a) Centura de siguranţă obligatorie lipsă sau nemontată		X
		b) Centură de siguranţă deteriorată.	X
		Orice tăietură sau semn de supratensionare		X
		c) Centură de siguranţă neconformă cu cerinţele¹		X
		d) Deteriorarea sau funcţionarea incorectă a cataramei centurii de siguranţă		X
		e) Deteriorarea sau funcţionarea incorectă a retractorului centurii de siguranţă		X
7.1.3. Limitatorul sarcinii la centura de siguranţă	Inspecţie vizuală şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice	a) Lipsa evidentă sau nepotrivirea limitatorului de sarcină pentru vehiculul respectiv		X
7.1.3. Limitatorul sarcinii la centura de siguranţă		b) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului			X
7.1.4. Centură de siguranţă cu dispozitiv de pretensionare	Inspecţie vizuală şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice	a) Lipsa evidentă a dispozitivului de pretensionare sau nepotrivirea acestuia cu vehiculul		X
7.1.4. Centură de siguranţă cu dispozitiv de pretensionare		b) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului		X
7.1.5. Airbaguri	Inspecţie vizuală şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice	a) Lipsa evidentă a airbagurilor sau nepotrivirea acestora cu vehiculul		X
		b) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului		X
		c) Airbag evident nefuncţional		X
7.1.6. Sisteme SRS	Inspecţie vizuală a MIL şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice	a) Martorul indicator de defecţiuni (MIL) al SRS indică funcţionarea defectuoasă a sistemului		X
7.1.6. Sisteme SRS		b) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului		X
7.2. Extinctor (X)²	Inspecţie vizuală	a) Lipsă		X
		b) Neconform cu cerinţele¹.	X
		Dacă este necesar (taxi, autobuz, autocar etc.)		X
7.3. Dispozitive de închidere şi dispozitiv antifurt	Inspecţie vizuală şi în timpul funcţionării	a) Dispozitivul este defect şi nu împiedică conducerea vehiculului	X
		b) Defect.		X
		Închidere sau blocare inopinată			X
7.4. Triunghi reflectorizant (dacă este obligatoriu) (X)²	Inspecţie vizuală	a) Lipsă sau incomplet	X
7.4. Triunghi reflectorizant (dacă este obligatoriu) (X)²	Inspecţie vizuală	b) Neconform cu cerinţele¹	X
7.5. Trusă de prim ajutor medical (X)²	Inspecţie vizuală	Lipsă, incompletă sau neconformă cu cerinţele¹	X
7.6. Cală (cale) de roată (prisme) (dacă sunt obligatorii) (X)²	Inspecţie vizuală	Lipsă sau în stare precară, stabilitate insuficientă sau dimensiune prea mică		X
7.7. Dispozitive de avertizare acustică	Inspecţie vizuală şi funcţională	a) Nu funcţionează corespunzător.	X
		Nu funcţionează deloc		X
		b) Comandă nesigură	X
		c) Neconforme cu cerinţele¹.	X
		Sunetul emis poate fi confundat cu sirenele oficiale		X
7.8. Vitezometru	Inspecţie vizuală sau funcţională în timpul unui control în trafic sau prin mijloace electronice	a) Nu este montat conform cerinţelor¹.	X
		Lipsă (dacă este obligatoriu)		X
		b) Funcţionare defectuoasă.	X
		Nefuncţional		X
		c) Insuficient iluminat.	X
		Lipsa iluminării		X
7.9. Tahograf (dacă este prevăzut/ obligatoriu)	Inspecţie vizuală	a) Nemontat conform cerinţelor¹		X
		b) Nefuncţional		X
		c) Sigilii defecte sau lipsă		X
		d) Placă de instalare lipsă, ilizibilă sau expirată		X
		e) Falsificare sau manipulare evidentă		X
		f) Mărimea anvelopelor incompatibilă cu parametrii de calibrare		X
7.10. Dispozitiv limitator de viteză (dacă este prevăzut/ obligatoriu)	Inspecţie vizuală şi funcţională dacă echipamentul este disponibil	a) Nu este montat conform cerinţelor¹		X
		b) Evident nefuncţional		X
		c) Limita de viteză incorect fixată (dacă este verificat)		X
		d) Sigilii defecte sau lipsă		X
		e) Placă lipsă sau ilizibilă		X
		f) Mărimea anvelopelor incompatibilă cu parametrii de calibrare		X
7.11. Odometru (dacă este disponibil) (x²)	Inspecţie vizuală şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice	a) Manipulare evidentă (fraudă) pentru a reduce kilometrajul sau pentru a falsifica kilometrajul unui vehicul		X
7.11. Odometru (dacă este disponibil) (x²)		b) Nefuncţionare evidentă		X
7.12. Sistemul de control electronic al stabilităţii (ESC) (dacă este prevăzut/ obligatoriu)	Inspecţie vizuală şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice	a) Senzorii de viteză ai roţilor lipsă sau deterioraţi		X
		b) Instalaţie electrică deteriorată		X
		c) Alte componente lipsă sau deteriorate		X
		d) Deteriorare sau nefuncţionare corespunzătoare a comutatorului		X
		e) Martorul indicator de defecţiuni (MIL) al ESC indică funcţionarea defectuoasă a sistemului		X
		f) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului		X
8. ELEMENTE POLUANTE
8.1. Zgomotul
8.1.1. Sistem de eliminare a zgomotului	Evaluare subiectivă (doar dacă inspectorul nu consideră că nivelul de zgomot este la limita acceptată, situaţie în care poate fi efectuată o măsurare a zgomotului emis de un vehicul staţionar cu ajutorul unui sonometru)	a) Nivelurile sonore depăşesc nivelurile maxime permise de cerinţe¹		X
		b) O parte a sistemului de reducere a zgomotului fixată necorespunzător este deteriorată, montată incorect, lipsă sau modificată în mod evident şi poate afecta nivelurile de zgomot.		X
		Risc foarte mare de cădere			X
8.2. Gaze de evacuare
8.2.1. Emisii produse de motoarele cu aprindere prin scânteie
8.2.1.1. Echipament de control al gazelor de evacuare	Inspecţie vizuală	a) Echipamentul de control al gazelor montat de producător este absent, modificat sau evident defect		X
8.2.1.1. Echipament de control al gazelor de evacuare	Inspecţie vizuală	b) Scurgeri de gaze care pot afecta măsurătorile emisiilor		X
8.2.1.2. Emisii gazoase	- pentru vehiculele din clasele de emisie până la Euro 5 şi Euro V ⁽⁶⁾: măsurătoare cu analizorul de gaze de evacuare în conformitate cu cerinţele¹ sau citirea OBD. Măsurarea efectuată la ţeava de evacuare reprezintă metoda de bază pentru evaluarea emisiilor de gaze de evacuare. Pe baza evaluării echivalenţei şi ţinând cont de legislaţia privind omologarea de tip, se poate utiliza OBD în conformitate cu recomandările producătorului şi cu alte cerinţe; - pentru vehiculele din clasele de emisie Euro 6 şi Euro VI ⁽⁶⁾: măsurătoare cu analizorul de gaze de evacuare conform cerinţelor¹ sau prin citirea OBD în conformitate cu recomandările producătorului şi cu alte cerinţe¹. Măsurătorile nu se aplică în cazul motoarelor în doi timpi	a) Fie emisiile de gaze depăşesc nivelurile specifice stabilite de producător,		X
		b) fie, în cazul în care aceste informaţii nu sunt disponibile, emisiile de CO depăşesc, (i) pentru vehiculele care nu sunt controlate prin intermediul unui sistem avansat de control al emisiilor: - 4,5%; sau - 3,5% în funcţie de data primei înmatriculări sau utilizări menţionate în cerinţe¹; (ii) pentru vehiculele controlate prin intermediul unui sistem avansat de control al emisiilor, - la turaţia de mers în gol încet: 0,5%; - la turaţia de mers în gol accelerat: 0,3%; sau - la turaţia de mers în gol încet: 0,3% ^{(6 )}; - la turaţia de mers în gol accelerat: 0,2%, în funcţie de data primei înmatriculări sau utilizări menţionate în cerinţe¹		X
		c) Coeficientul lambda nu se încadrează în seria de valori de 1 ± 0,03 sau nu este conform cu specificaţiile producătorului		X
		d) Citirea OBD care indică o funcţionare defectuoasă semnificativă		X
8.2.2. Emisii produse de motoarele cu aprindere prin compresie
8.2.2.1 Echipament de control al emisiilor de gaze de evacuare	Inspecţie vizuală	a) Echipamentul de control al emisiilor instalat de producător este absent sau în mod evident defect		X
	Inspecţie vizuală	b) Scurgeri de gaze care pot afecta măsurătorile emisiilor		X
8.2.2.2. Opacitate. Vehiculele înmatriculate sau puse în circulaţie înainte de 1 ianuarie 1980 sunt scutite de această obligaţie	- pentru vehiculele din clasele de emisie până la Euro 5 Euro V ⁽⁶⁾: măsurarea opacităţii gazelor de evacuare în timpul accelerării libere (de la turaţia de mers în gol încet până la turaţia de întrerupere a alimentării) cu schimbătorul de viteză la punctul mort şi ambreiajul cuplat sau citirea OBD. Măsurarea efectuată la ţeava de evacuare reprezintă metoda de bază pentru evaluarea emisiilor de gaze de evacuare. Pe baza evaluării echivalenţei, se poate utiliza OBD în conformitate cu recomandările producătorului şi cu alte cerinţe. - pentru vehiculele din clasele de emisie Euro 6 şi Euro VI ⁽⁶⁾: măsurarea opacităţii gazelor de evacuare în timpul accelerării libere (de la turaţia de mers în gol încet până la turaţia de întrerupere a alimentării) cu schimbătorul de viteză la punctul mort şi ambreiajul cuplat sau citirea OBD în conformitate cu recomandările producătorului şi cu alte cerinţe¹. Condiţionarea prealabilă a vehiculului: 1. Vehiculele pot fi testate fără condiţionare prealabilă, cu toate că, din motive de siguranţă, trebuie să se verifice dacă motorul este cald şi într-o stare mecanică satisfăcătoare. 2. Cerinţele specifice condiţionării prealabile: (i) Motorul trebuie să fie complet încălzit; de exemplu, temperatura uleiului de motor măsurată printr-o sondă în tubul jojei de ulei să fie de cel puţin 80°C sau temperatura normală de funcţionare, dacă aceasta este mai scăzută, ori temperatura blocului motor, măsurată în funcţie de nivelul de radiaţii infraroşii, să atingă cel puţin o temperatură echivalentă. Dacă, din cauza configuraţiei vehiculului, această măsurătoare nu poate fi efectuată, temperatura normală de funcţionare a motorului poate fi stabilită prin alte mijloace, de exemplu, pe baza funcţionării ventilatorului de răcire a motorului. (ii) Sistemul de evacuare trebuie să fie purjat prin cel puţin trei cicluri de accelerare liberă sau printr-o metodă echivalentă. Procedura de încercare: 1. Motorul şi orice turbocompresor instalat trebuie să se afle la turaţia de ralanti înainte de începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă. Pentru motoarele diesel ale vehiculelor grele, aceasta înseamnă să se aştepte cel puţin 10 secunde după eliberarea pedalei de acceleraţie. 2. Pentru iniţierea fiecărui ciclu de accelerare liberă, pedala de acceleraţie trebuie să fie apăsată total, în mod rapid şi continuu (în mai puţin de o secundă), dar nu brutal, pentru a se obţine debitul maxim de la pompa de injecţie. 3. În timpul fiecărui ciclu de accelerare liberă, motorul trebuie să atingă turaţia de întrerupere a alimentării sau, pentru vehicule cu transmisie automată, turaţia specificată de producător sau, dacă aceste date nu sunt disponibile, două treimi din turaţia de întrerupere a alimentării, înainte de eliberarea pedalei de acceleraţie. De exemplu, această condiţie poate fi verificată prin monitorizarea turaţiei motorului sau permiţând trecerea unui timp suficient între apăsarea pedalei de acceleraţie şi eliberarea sa, interval care, în cazul vehiculelor din categoriile M₂, M₃, N₂ şi N₃, trebuie să fie de cel puţin două secunde. 4. Un vehicul poate fi respins doar dacă media aritmetică a cel puţin ultimelor trei cicluri de accelerare liberă depăşeşte valoarea limită. Această medie poate fi calculată ignorând orice măsurătoare care se abate semnificativ de la media măsurată sau poate rezulta din orice alt calcul statistic care ţine cont de dispersia valorilor măsurate. 5. Pentru a evita testările inutile, poate fi respins vehiculul ale cărui valori măsurate după mai puţin de trei cicluri de accelerare liberă sau după ciclurile de purjare sunt semnificativ mai mari decât valorile-limită. Tot pentru a evita testările inutile, statele membre pot admite vehicule ale căror valori măsurate după mai puţin de trei cicluri de accelerare liberă sau după ciclurile de purjare sunt semnificativ mai mici decât valorile-limită	a) Pentru vehiculele înmatriculate sau puse în circulaţie pentru prima dată după data menţionată în cerinţe¹, opacitatea depăşeşte nivelul înregistrat pe placa producătorului fixată pe vehicul;		X
		b) Dacă această informaţie nu este disponibilă sau cerinţele¹ nu permit utilizarea valorilor de referinţă, - pentru motoare cu aspiraţie naturală: 2,5 m^–1; - pentru motoare supraalimentate: 3,0 m^–1 ; - pentru vehiculele identificate în cerinţe¹ sau înmatriculate ori puse în circulaţie pentru prima oară după data menţionată în cerinţe¹; 1,5 m^{–1 (6)} sau 0,7 m^–1 ⁽⁶⁾		X
8.3. Suprimarea interferenţei electromagnetice
8.3.1. Interferenţa radio (X)²		Orice nerespectare a cerinţelor¹	X
8.4. Alte elemente legate de mediu
8.4.1. Scurgeri de lichide		Orice scurgere excesivă de lichid, în afară de apă, care poate afecta negativ mediul înconjurător sau care reprezintă un factor de risc în ceea ce priveşte siguranţa altor participanţi la trafic.		X
8.4.1. Scurgeri de lichide		Formare constantă de picături care constituie un risc foarte mare			X
9. INSPECŢII SUPLIMENTARE PENTRU VEHICULELE DIN CATEGORIILE M₂ ŞI M₃ PENTRU TRANSPORTUL PASAGERILOR
9.1. Uşi
9.1.1. Uşi de intrare şi ieşire	Inspecţie vizuală şi funcţională	a) Funcţionare defectuoasă		X
		b) Stare deteriorată.	X
		Poate provoca răniri		X
		c) Comandă urgenţă defectă		X
		d) Comandă la distanţă a uşilor sau dispozitive de avertizare defecte		X
		e) Neconform cu cerinţele¹.	X
		Lăţime insuficientă a uşii		X
9.1.2. Ieşiri de urgenţă	Inspecţie vizuală şi în timpul funcţionării (dacă este cazul)	a) Funcţionare defectuoasă		X
		b) Indicatoare ilizibile pentru ieşirile de urgenţă.	X
		Indicatoare lipsă pentru ieşirile de urgenţă		X
		c) Lipsa ciocanului pentru spart geamurile	X
		d) Neconforme cu cerinţele¹.	X
		Lăţime insuficientă sau acces blocat		X
9.2. Sistem de dezaburire şi dezgheţ (X)²	Inspecţie vizuală şi în timpul funcţionării	a) Funcţionare necorespunzătoare.	X
		Afectează operarea în siguranţă a vehiculului		X
		b) Emisii de gaze toxice sau de evacuare în cabina conducătorului auto sau în habitaclu.		X
		Periclitarea sănătăţii persoanelor aflate la bord			X
		c) Dejivrare defectă (dacă este obligatorie)		X
9.3. Sistem de ventilaţie şi de încălzire (X)²	Inspecţie vizuală şi în timpul funcţionării	a) Funcţionare defectuoasă.	X
		Periclitarea sănătăţii persoanelor aflate la bord		X
		b) Emisii de gaze toxice sau de evacuare în cabina conducătorului auto sau în habitaclu.		X
		Periclitarea sănătăţii persoanelor aflate la bord			X
9.4. Scaune
9.4.1. Scaune pentru călători (inclusiv scaune pentru personalul însoţitor)	Inspecţie vizuală	Strapontinele (dacă sunt permise) nu funcţionează automat.	X
	Inspecţie vizuală	Blochează o ieşire de urgenţă		X
9.4.2. Scaunul conducătorului auto (cerinţe suplimentare)	Inspecţie vizuală	a) Dispozitive speciale defecte, cum ar fi protecţia antireflexie.	X
		Câmpul vizual diminuat		X
		b) Protecţie pentru conducătorul auto nesigură sau neconformă cu cerinţele¹.	X
		Poate provoca răniri		X
9.5. Iluminatul interior şi dispozitivele de ghidare (X)²	Inspecţie vizuală şi funcţională	Dispozitiv defect sau neconform cu cerinţele¹.	X
9.5. Iluminatul interior şi dispozitivele de ghidare (X)²	Inspecţie vizuală şi funcţională	Nu funcţionează deloc		X
9.6. Culoare centrale, zone pentru călătoria în picioare	Inspecţie vizuală	a) Podea nesigură.		X
		Stabilitatea este afectată			X
		b) Bare sau mânere de susţinere defecte.	X
		Fixate necorespunzător sau inutilizabile		X
		c) Neconforme cu cerinţele¹.	X
		Lăţime sau spaţiu insuficient		X
9.7. Scări şi trepte	Inspecţie vizuală şi în timpul funcţionării (dacă este cazul)	a) Stare deteriorată.	X
		Avariate.		X
		Stabilitatea este afectată			X
		b) Funcţionare necorespunzătoare a scărilor retractabile		X
		c) Neconforme cu cerinţele¹.	X
		Lăţime insuficientă sau înălţime excesivă		X
9.8. Sistem de comunicare cu călătorii (X)²	Inspecţie vizuală şi funcţională	Sistem defect.	X
9.8. Sistem de comunicare cu călătorii (X)²	Inspecţie vizuală şi funcţională	Nu funcţionează deloc		X
9.9. Notificări (X)²	Inspecţie vizuală	a) Notificări lipsă, eronate sau ilizibile	X
		b) Neconforme cu cerinţele¹.	X
		Informaţii false		X
9.10. Cerinţe privind transportul copiilor (X)²
9.10.1. Uşi	Inspecţie vizuală	Siguranţa uşilor neconformă cu cerinţele¹ privind acest tip de transport		X
9.10.2. Echipamente de semnalizare şi speciale	Inspecţie vizuală	Echipamente de semnalizare sau speciale absente sau neconforme cu cerinţele¹	X
9.11. Cerinţe privind transportul persoanelor cu mobilitate redusă (X)²
9.11.1. Uşi, rampe şi lifturi	Inspecţie vizuală şi funcţională	a) Funcţionare defectuoasă.	X
		Siguranţa este afectată		X
		b) Stare deteriorată.	X
		Stabilitatea este afectată, poate provoca răniri;		X
		c) Comandă sau comenzi defectă(e).	X
		Siguranţa este afectată		X
		d) Dispozitiv(e) de avertizare defect(e).	X
		Nu funcţionează deloc		X
		e) Neconform cu cerinţele¹		X
9.11.2. Sistemul de blocare a scaunului rulant	Inspecţie vizuală şi funcţională, dacă este cazul	a) Funcţionare defectuoasă.	X
		Siguranţa este afectată		X
		b) Stare deteriorată.	X
		Stabilitatea este afectată; poate provoca răniri		X
		c) Comandă sau comenzi defectă(e).	X
		Siguranţa este afectată		X
		d) Neconform cu cerinţele¹		X
9.11.3. Echipamente de semnalizare şi speciale	Inspecţie vizuală	Echipamente de semnalizare sau speciale absente sau neconforme cu cerinţele¹		X
9.12. Alte echipamente speciale (X)²
9.12.1. Instalaţii de preparare a alimentelor	Inspecţie vizuală	a) Instalaţie neconformă cu cerinţele¹		X
9.12.1. Instalaţii de preparare a alimentelor	Inspecţie vizuală	b) Instalaţie deteriorată în aşa măsură încât utilizarea sa ar putea deveni periculoasă		X
9.12.2. Instalaţie sanitară	Inspecţie vizuală	Instalaţie neconformă cu cerinţele¹.	X
9.12.2. Instalaţie sanitară	Inspecţie vizuală	Poate provoca răniri		X
9.12.3. Alte dispozitive (de exemplu, sisteme audiovizuale)	Inspecţie vizuală	Neconforme cu cerinţele¹.	X
9.12.3. Alte dispozitive (de exemplu, sisteme audiovizuale)	Inspecţie vizuală	Funcţionarea în siguranţă a vehiculului este afectată		X
_______________________________ (¹) 43% în cazul semiremorcilor aprobate înainte de 1 ianuarie 2012. (²) 48% pentru vehiculele care nu sunt dotate cu ABS sau sunt omologate înainte de 1 octombrie 1991. (³) 45% pentru vehiculele înmatriculate după 1988 sau de la data menţionată în cerinţe, oricare dintre acestea este mai recentă. (⁴) 43% pentru semiremorci şi remorcile cu bară de tracţiune înmatriculate după 1988 sau de la data menţionată în cerinţe, oricare dintre acestea este mai recentă. (⁵) 2,5 m/s² pentru vehiculele din categoriile N₁, N₂ şi N₃ înmatriculate pentru prima dată după 1 ianuarie 2012. (⁶) Omologare de tip în conformitate cu cerinţele aplicabile. OBSERVAŢII: ¹ “Cerinţele” sunt stabilite în omologarea de tip la data omologării, a primei înmatriculări sau a primei puneri în circulaţie, precum şi de obligaţiile privind post-echiparea. Aceste motive de respingere se aplică numai în cazul în care a fost verificată conformitatea cu cerinţele. ² (X) identifică elementele referitoare la starea vehiculului şi la caracterul apt al utilizării acestuia pe carosabil, dar care nu sunt considerate esenţiale pentru o inspecţie tehnică. ³ Modificare nesigură înseamnă o modificare cu efecte negative asupra siguranţei rutiere a vehiculului sau cu efecte disproporţionate asupra mediului. Pentru vehiculele de interes istoric şi de competiţie nu se vor aplica standarde mai severe decât cele avute în vedere la proiectarea respectivelor vehicule.

Anexa nr.3

la Regulamentul cu privire la inspecţia

tehnică periodică a vehiculelor rutiere

CERINŢE MINIME PRIVIND COMPETENŢA,

FORMAREA ŞI CERTIFICAREA EXPERŢILOR

PENTRU ACTIVITATEA DE INSPECŢIE TEHNICĂ

1. Competenţă

Înainte de eliberarea certificatului de competenţă profesională unui solicitant pentru un post de expert care efectuează inspecţii tehnice periodice, Agenţia Naţională Transport Auto şi/sau unitatea de formare profesională verifică dacă solicitantul:

1.1. are o capacitate de înţelegere şi cunoştinţe certificate în materie de vehicule rutiere, în următoarele domenii:

1.1.1. mecanică;

1.1.2. dinamică;

1.1.3. dinamica vehiculului;

1.1.4. motoarele cu ardere internă;

1.1.5. materiale şi prelucrarea materialelor;

1.1.6. electronică;

1.1.7. electricitate;

1.1.8. componentele electronice ale vehiculului;

1.1.9. aplicaţii IT;

1.2. are cel puţin doi ani de experienţă documentată sau experienţă echivalentă, cum ar fi mentorat sau studii documentate, precum şi formare adecvată în domeniul vehiculelor rutiere menţionat anterior.

2. Formarea iniţială şi periodică

Agenţia Naţională Transport Auto se asigură că experţii beneficiază de formarea iniţială şi periodică corespunzătoare sau sunt examinaţi în mod adecvat, inclusiv cu privire la elemente teoretice şi practice, pentru a fi autorizaţi să efectueze inspecţii tehnice periodice.

Conţinutul minim al formării iniţiale şi periodice sau al examinării adecvate include următoarele subiecte:

2.1. Tehnologia vehiculului:

2.1.1. sisteme de frânare;

2.1.2. sisteme de direcţie;

2.1.3. câmp de vizibilitate;

2.1.4. instalaţii electrice de iluminare, echipamente de iluminare şi componente electronice;

2.1.5. punţi, jante şi anvelope;

2.1.6. şasiu şi caroserie;

2.1.7. emisii şi poluanţi;

2.1.8. cerinţe suplimentare pentru vehicule speciale;

2.2. Metode de inspecţie;

2.3. Evaluare a deficienţelor;

2.4. Cerinţe legale aplicabile privind starea vehiculului în vederea omologării;

2.5. Cerinţe legale privind inspecţia tehnică;

2.6. Dispoziţii administrative privind omologarea, înmatricularea şi inspecţia tehnică a vehiculelor;

2.7. Aplicaţii IT folosite în procedura de inspecţie şi în cea administrativă.

3. Formarea periodică sau examinarea adecvată

Inspectorii urmează periodic o formare ulterioară sau fac obiectul unei examinări adecvate, asigurată de către Agenţia Naţională Transport Auto sau de către unitatea de formare profesională autorizată.

4. Certificatul de competenţă

Certificatul sau documentele echivalente care se eliberează unui expert pentru activitatea de inspecţie tehnică cuprinde cel puţin informaţiile următoare:

4.1. datele de identificare ale expertului (nume, prenume);

4.2. categoriile de vehicule pentru care expertul este autorizat să efectueze inspecţia tehnică;

4.3. denumirea autorităţii emitente;

4.4. data eliberării.

Anexa nr.4

la Regulamentul cu privire la inspecţia

tehnică periodică a vehiculelor rutiere

Către__________________________

(conducătorul ierarhic superior)

DECLARAŢIE

PRIVIND CONFLICTUL DE INTERESE

Prin prezenta, subsemnatul/subsemnata ____________________________________________________

(numele şi prenumele declarantului)

deţinând funcţia de _____________________________________________________________________

în cadrul staţiei ___________________________ declar că la data de ___________________

am constatat că mă aflu în situaţia unui conflict de interese, în legătură cu participarea la efectuarea

inspecţiei tehnice periodice a vehiculului ________________________________________________________

(marca, tipul)

cu numărul de înregistrare____________________________________________________________________.

Declar că situaţia respectivă generează pentru mine un conflict de interese real, care influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea imparţială şi obiectivă a funcţiei mele, din următoarele considerente:

________________________________________________________________________________________

(date despre natura conflictului de interese şi modul în care

acestea influenţează sau pot influenţa exercitarea funcţiei)

________________________________________________________________________________________

Declar că, până la depunerea prezentei declaraţii, m-am abţinut de la exercitarea atribuţiilor care îmi revin în legătură cu situaţia care generează pentru mine un conflict de interese.

În legătură cu declaraţia depusă, rog respectuos să se identifice măsuri pentru rezolvarea situaţiei în privinţa căreia am informat, pornind de la interesul public şi nivelul funcţiei pe care o deţin, natura conflictului de interese pe care l-am declarat, precum şi de la alţi factori relevanţi.

______________________

(numele, prenumele declarantului)

_________________

(semnătura)

_________

(data)

Anexa nr.5

la Regulamentul cu privire la inspecţia

tehnică periodică a vehiculelor rutiere

Model de certificat de competenţă profesională şi cerinţele tehnice ⁽¹⁾

1. Forma şi conţinutul modelului de certificat de competenţă profesională – recto:

_________________

⁽¹⁾ După caz, se va completa calificativul: - Manager pentru activitatea de inspecţie tehnică periodică a vehiculelor rutiere; - Expert pentru activitatea de inspecţie tehnică periodică a vehiculelor rutiere; - Expert ADR de certificare a vehiculelor rutiere pentru transportul mărfurilor periculoase; - Expert CEMT de certificare a vehiculelor rutiere pentru transportul de mărfuri.

2. Forma şi conţinutul modelului de certificat de competenţă profesională – verso:

Cerinţele

privind modelul certificatului de pregătire profesională:

1. Caracteristicile fizice ale certificatului sunt: culoare Pantone bej, format A4 hârtie celuloză de 100 g/m² sau mai mult.

2. Toate înscrisurile se imprimă cu culoare neagră.

3. Elemente de siguranţă pentru certificatul de competenţă profesională: hologramă, dublă numerotare: număr de serie şi număr de înregistrare, fibre special integrate în compoziţia hârtiei care devin vizibile prin expunere la lumina ultravioletă.

Anexa nr.6

la Regulamentul cu privire la inspecţia

tehnică periodică a vehiculelor rutiere

Model de autorizaţie

pentru desfăşurarea activităţii de inspecţie tehnică periodică

ANEXĂ

LA AUTORIZAŢIA PENTRU DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
DE INSPECŢIE TEHNICĂ PERIODICĂ nr._______