Hotărâre nr. 855 din 08.11.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului "Managementul

datoriei de stat pe termen mediu (2024-2026)"

nr. 855  din  08.11.2023

 (în vigoare 01.01.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 455-457 art.1099 din 30.11.2023

* * *

În temeiul art.6 alin.(4) din Legea nr.419/2006 cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.397-399, art.704), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul "Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2024-2026)" (se anexează).

2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la 1 ianuarie 2024.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.855/2023

PROGRAMUL

"Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2024-2026)"

I. INTRODUCERE

În conformitate cu prevederile Legii nr.419/2006 cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat, Ministerul Finanţelor administrează datoria de stat şi garanţiile de stat. În acest scop a fost elaborat Programul "Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2024-2026)" (în continuare – Program).

Prezentul Program este un document public care asigură transparenţa politicii de gestionare a datoriei de stat, astfel crescând gradul de conştientizare a creditorilor, investitorilor, agenţiilor de rating şi a întregii societăţi. Documentul reprezintă o continuare a Programului "Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2023-2025)", fiind revizuit pentru orizontul de timp 2024-2026, în concordanţă cu prognoza privind evoluţia datoriei de stat pentru perioada 2024-2026 şi prognoza indicatorilor macroeconomici furnizată de Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării, utilizate la elaborarea bugetului de stat pentru anul 2024.

Prezentul Program stabileşte obiectivul fundamental şi obiectivele specifice ale managementului datoriei de stat, evaluează riscurile asociate gestionării datoriei de stat, precum şi acţiunile care vor fi întreprinse de către autorităţi în vederea asigurării finanţării şi îmbunătăţirii structurii portofoliului datoriei de stat, iar implementarea acestora nu va crea presiuni asupra sustenabilităţii politicii fiscale în ansamblu.

Programul se axează pe descrierea strategiei de finanţare a soldului (deficitului) bugetului de stat conform scenariului de bază şi pe identificarea factorilor de cost şi de risc aferenţi. Documentul a fost realizat în conformitate cu bunele practici internaţionale definite în liniile directoare ale Băncii Mondiale (BM) şi ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) referitoare la elaborarea strategiilor de datorie pe termen mediu, cu utilizarea instrumentului analitic Medium Term Debt Management Strategy (MTDS АТ).

Prezentul Program este elaborat ţinând cont de situaţia economică a ţării, de ratingul de ţară al Republicii Moldova, care a fost oferit de către Moody′s în august 2023, fiind confirmat ratingul B3, cu perspectivă stabilă, precum şi în concordanţă cu politicile fiscale şi monetare care au impact asupra finanţării deficitului bugetar în anul 2024 şi estimărilor pentru anii 2025-2026.

În cadrul prezentului Program a fost realizată o analiză cantitativă a trei strategii de finanţare bazate pe diferite scenarii de evoluţie a condiţiilor pieţei locale şi externe.

Pentru a evita expunerea majoră a portofoliului datoriei de stat faţă de riscul valutar, riscul ratei dobânzii şi riscul de refinanţare, Programul stabileşte intervale-ţintă pentru principalii parametri de risc şi de sustenabilitate, pornind de la structura portofoliului datoriei de stat, a modificării condiţiilor şi de la modul în care vor fi satisfăcute viitoarele nevoi de finanţare şi determinate în baza rezultatelor instrumentului analitic MTDS. Pentru formarea unui portofoliu de datorii, Ministerul Finanţelor efectuează în permanenţă analize cost-risc şi ale impactului posibilelor şocuri asupra acestor indicatori. Intervalele stabilite asigură un grad înalt de flexibilitate în administrarea datoriei de stat pentru a răspunde la modificarea condiţiilor de pe pieţele financiare, reprezentând structura relevantă a portofoliului datoriei de stat şi menţinerea la un nivel sustenabil. Devieri minore de la limitele propuse sunt permise în cazul în care acestea nu cauzează riscuri financiare adiţionale. Parametrii de risc şi sustenabilitate stabiliţi pentru perioada anului 2024 sunt reflectaţi în tabelul 1.

Tabelul 1

Indicatorii de risc aferenţi datoriei de stat pentru anul 2024

Pornind de la structura istorică şi curentă a portofoliului datoriei de stat, precum şi în baza rezultatelor analizei scenariului de bază de finanţare cu ajutorul instrumentului analitic MTDS, se va determina modul în care vor fi satisfăcute viitoarele nevoi de finanţare.

Alţi indicatori relevanţi pentru monitorizarea datoriei de stat precum perioada medie de maturitate (ATM), perioada medie de refixare (ATR), profilul rambursării datoriei vor fi cuantificaţi şi diseminaţi în cadrul rapoartelor trimestriale privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi recreditării de stat publicate pe site-ul web oficial al Ministerului Finanţelor.

II. DESCRIEREA PORTOFOLIULUI DATORIEI DE STAT

Secţiunea 1

Evoluţia datoriei de stat începând cu anul 2022

Conform situaţiei din 31 decembrie 2022, soldul datoriei de stat a constituit 94 660,0 milioane de lei, majorându-se cu 21,7% faţă de sfârşitul anului 2021, fiind influenţat, în special, de majorarea soldului datoriei de stat interne cu 1 211,0 milioane de lei, dar şi de majorarea soldului datoriei de stat externe cu 15 696,3 milioane de lei. Creşterea soldului datoriei de stat se explică prin necesitatea atragerii surselor externe în vederea finanţării deficitului bugetar, în situaţia lipsei posibilităţii atragerii surselor pe piaţa internă la costuri acceptabile.

Structura datoriei de stat conform maturităţii rămase arată că la situaţia din 31 decembrie 2022 datoria de stat pe termen scurt se situează la nivelul de 27,8%, ceea ce înseamnă că mai mult de o pătrime din soldul datoriei de stat urmează să ajungă la scadenţă în decurs de un an. Totodată, datoria pe termen lung constituie 72,2% din portofoliul datoriei de stat, conform graficului nr.1, astfel cele mai lungi perioade ale maturităţii fiind caracteristice împrumuturilor de stat externe şi valorilor mobiliare de stat (VMS) emise pentru executarea obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat. Comparativ cu situaţia actuală din 30 iunie 2023, datoria de stat pe termen lung se diminuează cu 3,7 p.p.

Graficul nr.1. Structura datoriei de stat conform maturităţii

rămase la situaţia din 31 decembrie 2022 (%)

În structura datoriei de stat după instrumente, conform graficului nr.2, la situaţia de la 31 decembrie 2022, ponderea majoritară o deţin împrumuturile de stat externe de 56,0%. A doua poziţie este ocupată de VMS emise pe piaţa primară cu ponderea de 21,3%, după care urmează VMS emise pentru executarea obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat cu ponderea de 12,7%, alocarea DST cu 7,6% şi VMS convertite (în portofoliul Băncii Naţionale a Moldovei) cu 2,4%. Ponderea obligaţiunilor de stat în totalul datoriei de stat a înregistrat un nivel de 2,6%, iar ponderea bonurilor de trezorerie de 18,7%. Conform situaţiei din 30 iunie 2023, se înregistrează o situaţie similară, respectiv în structura datoriei de stat după instrumente, ponderea majoritară o deţin împrumuturile de stat externe.

Graficul nr.2. Structura datoriei de stat după instrumente

la situaţia din 31 decembrie 2022

Pe parcursul anului 2022, pentru serviciul datoriei de stat, din bugetul de stat au fost utilizate mijloace financiare în sumă de 2 645,4 milioane de lei, iar pentru anul 2023 au fost prognozate 5 328,0 milioane de lei, respectiv, suma destinată serviciului datoriei de stat sau costul asociat acesteia se majorează de două ori mai mult comparativ cu sfârşitul anului precedent, ca urmare a majorării din anul 2022 a ratelor de dobândă pe piaţa internă şi a ratelor de referinţă pe pieţele internaţionale. În contextul creşterii ratelor, Ministerul Finanţelor contractează împrumuturi sau acceptă emisiunea VMS doar la rate acceptabile ale dobânzii şi cu un risc redus.

Secţiunea a 2-a

Riscuri asociate portofoliului datoriei

de stat la situaţia din 30 iunie 2023

Principalele tipuri de riscuri asociate portofoliului datoriei de stat a Republicii Moldova sunt:

1) Riscul valutar

Riscul valutar este unul dintre principalele categorii de riscuri asociate portofoliului datoriei de stat, deoarece afectează atât costul datoriei de stat, cât şi volumul acesteia. Astfel, conform graficului nr.3, la situaţia din 30 iunie 2023, 63,2% din portofoliul datoriei de stat îi revin datoriei de stat externe, cu 0,4 p.p. mai puţin comparativ cu sfârşitul anului 2022, datoria de stat externă fiind în totalitate denominată în valută străină şi, prin urmare, fiind supusă riscului valutar.

Graficul nr.3. Structura datoriei de stat după tipurile de valute

 la situaţia din 31 decembrie 2022 şi 30 iunie 2023

Structura datoriei de stat după tipurile de valute evidenţiază că ponderea majoră de peste 50,0% din portofoliul datoriei de stat este denominat în euro şi dolarul SUA, ceea ce implică necesitatea monitorizării continue a cursului de schimb al acestor valute. În consecinţă, deprecierea monedei naţionale ar expune portofoliul datoriei de stat riscului valutar, creând o povară suplimentară pentru deservirea datoriei de stat externe.

2) Riscul de refinanţare

Notă: Profilul rambursării datoriei de stat interne nu include datoria Guvernului faţă de Banca Naţională a Moldovei (VMS convertite), cu excepţia sumelor prevăzute spre rambursare incluse în legea bugetului de stat pe anul respectiv, deoarece aceasta este modificată anual în baza unui acord dintre Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională a Moldovei, astfel comportând un nivel redus al riscului de refinanţare. Profilul de rambursare a datoriei de stat externe nu include instrumentul "alocarea DST", întrucât acesta reprezintă o datorie purtătoare de dobândă sub forma activelor de rezervă alocate de către Fondul Monetar Internaţional membrilor săi, care nu prevede rambursarea sumei principale şi nu va fi refinanţată.

Aşteptările privind cererea de VMS, inclusiv pe termen lung, pe parcursul anului 2022 au fost influenţate de conjunctura economică extrem de complicată, atât ca urmare a procesului de redresare post-COVID, cât şi ca urmare a crizei geopolitice generate de conflictul din Ucraina, care a alimentat creşterea costurilor combustibililor şi materiilor prime, creşterea inflaţiei, majorarea ratelor de referinţă pe pieţele internaţionale, precum şi majorarea ratelor de bază aplicate la principalele operaţiuni de politică monetară şi, respectiv, a ratei dobânzii la VMS emise pe piaţa primară. Menţinerea unui climat dificil la nivel geopolitic poate amplifica incertitudinile în rândul investitorilor şi poate genera fluctuaţii în cererea de VMS din partea acestora, însă, ţinând cont de temperarea presiunilor inflaţioniste, rata medie ponderată a dobânzii pe parcursul anului 2023 conturează o traiectorie descendentă, ceea ce oferă o perspectivă pozitivă Ministerului Finanţelor de atenuare a riscului de refinanţare.

Totodată, menţionăm că anual, în luna octombrie, sunt răscumpărate VMS conform Legii nr.235/2016 privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 şi nr.101 din 1 aprilie 2015. Luând în considerare estimările pentru profilul de răscumpărare a datoriei de stat interne, se evidenţiază vârful de plată pentru anul 2023, ceea ce denotă faptul că datoria de stat internă este în continuare preponderent pe termen scurt.

În ce priveşte datoria de stat externă, riscul de refinanţare este redus, ca urmare a structurii de rambursare a împrumuturilor contractate de la creditori internaţionali, cu perioade de graţie şi scadenţe lungi.

Profilul rambursării, conform tabelului 2, determină că perioada medie de maturitate a portofoliului datoriei de stat este de 6,6 ani la situaţia din 30 iunie 2023, o situaţie similară s-a înregistrat şi la finele anului 2022. Ce ţine de datoria de stat internă, perioada medie de maturitate constituie 4,4 ani şi pentru datoria externă constituie 8,0 ani, iar 31,5% din datoria de stat urmează să ajungă la scadenţă în decurs de un an.

Tabelul 2

Indicatori privind riscul de refinanţare

În privinţa ponderii majore a datoriei de stat interne cu scadenţa în decurs de un an reflectă preferinţa investitorilor pentru VMS cu termen scurt. Respectiv, pentru administrarea acestui risc, este necesar ca Ministerul Finanţelor să continue politica de construire a unor serii lichide bazate pe emisiuni ale VMS pe maturităţi lungi. Aceste măsuri vor sprijini consolidarea şi extinderea curbei randamentelor şi vor asigura diminuarea expunerii portofoliului de datorie la riscul de refinanţare şi de lichiditate pe piaţa internă, în măsura în care condiţiile de piaţă o permit.

3) Riscul ratei de dobândă

Notă: În contextul analizei riscului ratei de dobândă, datoria de stat internă cu maturitatea de până la un an şi purtătoare de rată a dobânzii fixe este atribuită la categoria datoriei cu rata dobânzii flotantă, întrucât, din cauza maturităţii reduse, aceasta este refinanţată în fiecare an în condiţii noi de piaţă, fiind supusă riscului ratei de dobândă. Spre deosebire de profilul rambursării datoriei de stat interne şi externe, la calcularea indicatorilor riscului ratei de dobândă se include tot portofoliul datoriei de stat, inclusiv datoria Guvernului faţă de Banca Naţională a Moldovei (VMS convertite), precum şi alocarea DST, acestea fiind supuse riscului ratei de dobândă.

Riscul ratei de dobândă este în continuare considerat unul dintre cele mai importante riscuri asociate portofoliului datoriei de stat, care nu trebuie neglijat. Faptul că ponderea datoriei cu rata dobânzii flotantă la situaţia din 30 iunie 2023 constituie 49,1% (graficul nr.4) şi reflectă o majorare cu 1,3 p.p. comparativ cu sfârşitul anului 2022, se datorează atât datoriei de stat externe care pe parcursul perioadei de referinţă au avut loc intrări de împrumuturi de stat externe cu rata dobânzii flotantă, cât şi datoriei de stat interne, care, din cauza instrumentelor cu maturitatea de până la un an, prezintă un risc al ratei de dobândă, precum şi un risc de refinanţare pronunţat.

Graficul nr.4. Structura datoriei de stat după tipul ratei de dobândă

Indicatorul perioadei medii de refixare este cu atât mai sigur cu cât deţine o valoare mai mare, respectiv datoria de stat internă este expusă în cea mai mare măsură riscului ratei de dobândă, întrucât la situaţia din 30 iunie 2023, din datoria de stat internă 61,1% urmează să fie refixate la rate noi de dobândă în decurs de un an. Astfel, o majorare a ratelor de dobândă pe piaţa internă va afecta direct costurile aferente datoriei de stat interne. Ratele de dobândă aferente datoriei de stat externe sunt refixate, în medie, în decurs de 5,9 ani. În ce priveşte datoria de stat în ansamblu, deşi perioada de refixare a întregului portofoliu este de 5,3 ani, totuşi 51,5% din aceasta urmează a fi refixată la rate noi de dobândă în decurs de un an, astfel evidenţiindu-se expunerea portofoliului datoriei de stat la riscul ratei de dobândă.

Tabelul 3

Indicatori privind riscul ratei de dobândă

Faţă de cele prezentate în tabelul 3, se poate concluziona că riscul de refinanţare şi cel al ratei dobânzii sunt în continuare riscuri asociate portofoliului datoriei de stat, care nu trebuie neglijate şi care trebuie corelate cu primul obiectiv privind gestionarea datoriei de stat, respectiv cel de dezvoltare a pieţei interne a VMS.

Secţiunea a 3-a

Implementarea Programului "Managementul

datoriei de stat pe termen mediu (2023-2025)"

Ca urmare a presiunilor inflaţioniste la nivelul economiei naţionale, în anul 2022, principala sursă de acoperire a deficitului bugetului de stat a fost din contul finanţării externe nete de 12 930,9 milioane de lei.

Începând cu anul 2023, finanţarea deficitului bugetului de stat se realizează atât din surse externe (48,9%), cât din surse interne (32,8%) şi în completare cu alte surse de finanţare. Pentru anul 2023, creditorii principali ai Guvernului sunt:

1) Fondul Monetar Internaţional (FMI) cu 4 034,7 milioane de lei (echivalentul a 219,6 milioane dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 22,1% din totalul intrărilor de împrumuturi de stat externe;

2) Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) cu 3 629,9 milioane de lei (echivalentul a 196,2 milioane de dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 19,9% din totalul intrărilor de împrumuturi de stat externe;

3) Banca Mondială, prin intermediul Agenţiei Internaţionale de Dezvoltare (AID) şi al Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), care va acorda împrumuturi în valoare de 3 445,8 milioane de lei (echivalentul a 189,0 milioane de dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de aproximativ 18,9% din volumul total al intrărilor de împrumuturi de stat externe;

4) Uniunea Europeană (UE) cu 2 787,1 milioane de lei (echivalentul a 151,9 milioane de dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 15,3% din totalul intrărilor de împrumuturi de stat externe;

5) Agenţia Japoneză de Cooperare Internaţională (JICA) cu 1 919,7 milioane de lei (echivalentul a 103,8 milioane de dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 10,5% din totalul intrărilor de împrumuturi de stat externe;

6) Banca Europeană de Investiţii (BEI) cu 1 222,9 milioane de lei (echivalentul a 66,1 milioane de dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 6,7% din totalul intrărilor de împrumuturi de stat externe;

7) Agenţia Franceză de Dezvoltare (AFD) cu 800,0 milioane de lei (echivalentul a 43,2 milioane de dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 4,4% din totalul intrărilor de împrumuturi de stat externe;

8) Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) cu 228,4 milioane de lei (echivalentul a 12,3 milioane de dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 1,3% din totalul intrărilor de împrumuturi de stat externe;

9) alţi creditori ce vor acorda împrumuturi în valoare cu 168,3 milioane de lei (echivalentul a 9,1 milioane de dolari SUA) ceea ce reprezintă o pondere de 0,9% din totalul intrărilor de împrumuturi de stat externe.

Finanţarea internă netă a bugetului de stat conform prognozei actualizate în anul 2023, ca rezultat al emisiunii nete a valorilor mobiliare de stat pe piaţa primară va constitui 6 000,0 milioane de lei, cu o structură a maturităţilor de cca 90,0% pentru valori mobiliare de stat cu termen scurt şi 10,0% cu termen lung, prin emiterea următoarelor instrumente:

1) bonuri de trezorerie cu scadenţa de 91, 182 şi 364 zile;

2) obligaţiuni de stat cu rata dobânzii variabilă, maturitatea 2 şi 3 ani;

3) obligaţiuni de stat cu rata dobânzii fixe, maturitatea 2,3,5,7 şi 10 ani.

Politica în domeniul datoriei de stat este orientată spre atingerea obiectivului fundamental în procesul de administrare a datoriei de stat, stabilit în prezentul Program, şi anume asigurarea necesităţilor de finanţare a soldului (deficitului) bugetului de stat la nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu şi lung, în condiţiile limitării riscurilor implicate.

În scopul realizării obiectivelor propuse, pe parcursul anului 2023, Ministerul Finanţelor întreprinde următoarele acţiuni:

1) Evaluarea lunară şi trimestrială a riscurilor aferente portofoliului datoriei de stat şi datoriilor condiţionale (riscul de refinanţare, riscul valutar, riscul ratei de dobândă), fiind monitorizaţi parametrii de risc asociaţi datoriei de stat stabiliţi în prezentul Program.

Indicatori de îndatorare sunt la nivelul acceptabil şi sustenabil, respectiv toţi parametrii de risc s-au încadrat în limitele anuale stabilite în Programul "Managementul datoriei de stat pe termen mediu". Totodată, ca urmare a multiplelor crize din ultima perioadă, a incertitudinilor legate de situaţia din regiune, la situaţia din 30 iunie 2023 s-au înregistrat devieri minore la următorii indicatori: ponderea datoriei de stat scadentă în decurs de un an, ATM pentru total datoria de stat, VMS emise pe piaţa primară scadente în decurs de un an şi ponderea datoriei de stat cu rata dobânzii variabilă, acest fapt datorându-se emisiunii pe parcursul perioadei în volume mai mari a VMS preponderent pe termen scurt, în legătură cu cererea mai mare din partea investitorilor pentru VMS pe termen scurt, precum şi intrărilor de împrumuturi de stat externe cu rata dobânzii flotantă.

2) Monitorizarea trimestrială a sustenabilităţii datoriei de stat. În acest context, a fost calculat indicatorul de sustenabilitate a datoriei de stat şi publicat în rapoartele trimestriale privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi recreditării de stat. Astfel, ponderea serviciului datoriei de stat în raport cu veniturile bugetului de stat (cu excepţia granturilor) se încadrează în limite sustenabile, constituind 9,0% la situaţia din 30 iunie 2023, sub plafonul de 10,0% stabilit în Program, respectiv momentan nu produce riscuri adiţionale asupra stabilităţii macroeconomice a ţării.

3) Pentru reducerea riscurilor asociate portofoliului datoriei de stat şi evitarea presiunilor sezoniere în asigurarea surselor de finanţare a deficitului bugetar şi ţinând cont de raportul cost-risc, Ministerul Finanţelor a menţinut o politică de emisiuni VMS predictibile şi flexibile, adaptate la cerinţele mediului investiţional şi pe fondul evoluţiei condiţiilor de pe piaţa internă.

4) Pentru diversificarea bazei investiţionale a fost extins canalul de tranzacţionare a VMS pe piaţa secundară – Bursa de Valori a Moldovei. Astfel, la 30 mai 2023 au fost admise spre tranzacţionare obligaţiunile de stat cu dobândă fixă pe termen de 2, 3, 5 şi 7 ani. Însă, în perioada de raportare, pe piaţa reglementată a Bursei de Valori a Moldovei nu au fost înregistrate tranzacţii din lipsa solicitărilor.

5) Pentru a realiza un profil mai uniform al răscumpărării VMS, pe parcursul anului 2023 Ministerul Finanţelor, în procesul emisiunii a VMS pe piaţa primară, a ţinut cont de necesităţile de refinanţare a datoriei de stat interne, evitând concentrarea în perioadele viitoare a răscumpărării unor volume considerabile de VMS.

6) Cel puţin o dată pe trimestru au fost organizate şedinţe cu dealerii primari, în cadrul cărora au fost discutate inclusiv perspectivele dezvoltării pieţei VMS. Pe parcursul perioadei de referinţă, a avut loc un training cu tematica "New debt management instruments" organizat de echipa proiectului de asistenţă tehnică "Project Preparation Facility – PPF", în cadrul căruia au participat colaboratori ai Ministerului Finanţelor, Băncii Naţionale a Moldovei şi dealerii primari, obiectivul principal al acestui eveniment fiind familiarizarea participanţilor cu modelul Nelson-Siegel-Svensson (NSS), acest instrument fiind în concordanţă cu aşteptările inflaţioniste viitoare şi cu ajutorul căruia este efectuată curba curentă a randamentului şi explicată oportunitatea includerii a trei instrumente noi pe piaţa primară: Re-opening, Buy Back şi Switch.

7) Pentru diversificarea canalelor de vânzare a VMS, odată cu implementarea platformei de tranzacţionare în mod direct a VMS către persoanele fizice, de către proiectul USAID "Transparenţa sectorului financiar în Moldova" (FSTA), a fost semnat contractul cu Compania "Esempla Systems", care va proiecta, elabora şi implementa Sistemul informaţional "Programul de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat persoanelor fizice în Republica Moldova". La fel, a fost elaborat şi aprobat Planul de acţiuni privind implementarea Sistemului informaţional "Programul de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat către persoanele fizice în Republica Moldova.

8) În şase luni ale anului 2023, pentru asigurarea gradului de transparenţă şi predictibilitate a pieţei VMS, pe site-ul web oficial al Ministerului Finanţelor au fost publicate circa 235 de informaţii.

9) Pentru realizarea acţiunii de monitorizare şi evaluare a performanţelor dealerilor primari, au fost efectuate o evaluare anuală (2022) şi două trimestriale (trimestrul I, II al anului 2023) ale performanţei dealerilor primari, rezultatele fiind comunicate dealerilor primari la întrevederile organizate de către Ministerul Finanţelor şi prin intermediul poştei electronice.

10) Conform situaţiei din 30 iunie 2023, în structura împrumuturilor de stat externe creditorii multilaterali continuă să fie principalii creditori, constituind 94,2% din soldul total al datoriei externe. Conform graficului nr.5, cea mai mare pondere în soldul datoriei de stat externe o deţine Fondul Monetar Internaţional cu 30,8%, urmat de Agenţia Internaţională de Dezvoltare cu 22,8%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare cu 13,5%, Banca Europeană de Investiţii cu 11,7%, Uniunea Europeană cu 6,8%, Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare cu 4,3% şi alţi creditori cu o pondere cumulativă de 10,1%.

Graficul nr.5. Structura datoriei de stat externe după creditori

la situaţia din 30 iunie 2023

Pe parcursul primelor şase luni ale anului 2023, au fost negociate şi semnate 6 acorduri de finanţare, printre care:

a) Acordul de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind realizarea Proiectului "Deşeuri solide în Republica Moldova", semnat la 4 ianuarie 2023 (suma împrumutului 25,0 milioane de euro, maturitatea de 15 ani, inclusiv perioada de graţie de 4 ani, rata dobânzii variabilă: EURIBOR 6m + 1,0 p.p., comisionul de angajament 1,0%, debursarea împrumutului este divizată în 4 tranşe);

b) Acordul de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru realizarea proiectului "Investiţii pentru Guvernanţă, creştere şi rezilienţă în agricultură (AGGRI)", semnat la 5 iunie 2023 (suma împrumutului 50,1 milioane de euro, maturitatea împrumutului este de 30 de ani, inclusiv perioada de graţie de 5 ani, rata dobânzii este variabilă, comisionul de angajament constituie 0,25% calculat din suma nedebursată, comisionul unic constituie 0,25% din suma împrumutului);

c) Acordul de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în vederea realizării Programului "Moldova, măsuri în situaţie de urgenţă, rezilienţă şi competitivitate. Operaţiunea de politici de dezvoltare 2", semnat la 9 iunie 2023 (suma împrumutului 92,1 milioane de euro, maturitatea împrumutului este de 21 de ani, inclusiv perioada de graţie de 3 ani, rata dobânzii este variabilă, comisionul de angajament constituie 0,25% calculat din suma nedebursată, comisionul unic constituie 0,25% din suma împrumutului, acesta urmează a fi debursat într-o singură tranşă);

d) Acordul de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare "RLF – Răspuns de urgenţă – Căile Ferate din Moldova", semnat la 27 iunie 2023 (suma împrumutului 23,0 milioane de euro, maturitatea de 15 ani, inclusiv perioada de graţie de 3 ani, rata dobânzii variabilă: EURIBOR 6m + 1,0 p.p, comisionul de angajament 1,0%, debursarea împrumutului este divizată în 2 tranşe);

e) Acordul de împrumut (Proiectul Îmbunătăţirea Calităţii Educaţiei) dintre Republica Moldova şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare semnat la 30 iunie 2023 (suma împrumutului 36,9 milioane de euro, maturitatea împrumutului este de 25 de ani, inclusiv perioada de graţie de 15 ani, rata dobânzii este variabilă, comisionul de angajament constituie 0,25% calculat din suma nedebursată, comisionul unic constituie 0,25% din suma împrumutului);

f) Acordul de împrumut dintre Guvernul Republicii Moldova şi Agenţia Japoneză pentru Cooperare Internaţională pentru realizarea proiectului "Politici de dezvoltare întru redresarea economică", semnat la 10 iulie 2023 (suma împrumutului 13 500,0 milioane Yeni japonezi, maturitatea de 40 de ani, inclusiv perioada de graţie de 10 ani, la rata dobânzii – rata de referinţă Tokyo Term Risk Free Rate (TORF) pentru 6 luni plus marja de 1,3 p.p. anual, comisionul unic constituie 0,1% calculat din suma împrumutului).

Totodată, este în proces de negociere Acordul de facilitate de credit dintre Republica Moldova şi Agenţia Franceză pentru Dezvoltare, un acord de finanţare în sumă de 40,0 milioane de euro.

De asemenea, pe parcursul semestrului I al anului 2023, au fost analizate şi acceptate 2 oferte de debursare din contul împrumuturilor semnate cu Banca Europeană de Investiţii şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, în condiţiile financiare ce asigură menţinerea sustenabilităţii datoriei de stat externe: debursarea celei de-a 24-a tranşă aferentă Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii privind realizarea proiectului "Livada Moldovei", şi debursarea celei de-a 4-a tranşă aferentă Acord-cadru de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru realizarea proiectului "Răspuns de urgenţă la COVID-19 şi suport pentru întreprinderile micro, mici şi mijlocii".

11) Pe parcursul anului 2023 a fost implementat Planul de gestionare a riscului operaţional şi de continuitate a activităţilor aferente managementului datoriei de stat pentru anul 2023. Documentul stabileşte principalele măsuri de reacţie la riscurile operaţionale, urmărindu-se în acelaşi timp diminuarea probabilităţii de apariţie ulterioară a acestora.

III. STRATEGIA DE ADMINISTRARE

A DATORIEI DE STAT 2024-2026

Secţiunea 1

Ipoteze macroeconomice şi factorii de risc

Ipotezele macroeconomice ale prezentului Program sunt prezentate în tabelul 4.

Tabelul 4

Prognoza principalilor indicatori macroeconomici

Sursa: Prognoza CBTM, aprobată la 21 iunie 2023, Ministerul Finanţelor; Prognoza

indicatorilor macroeconomici pentru anii 2024-2026 din 20 iulie 2023, furnizată de

Ministerul Dezvoltării Economice şi Digitalizării; Raportul asupra inflaţiei

 nr.3 din 14 august 2023, furnizat de Banca Naţională a Moldovei.

Având la bază prognoza tendinţelor de evoluţie a indicatorilor principalelor sectoare ale economiei naţionale, se prevede o creştere reală a produsului intern brut (PIB) de circa 2,5% în anul 2023, iar în următorii ani de prognoză o creştere cuprinsă între 3,5 şi 4,5%. Conform ultimei runde de prognoză a Băncii Naţionale a Moldovei, rata inflaţiei medii anuale va constitui 13,3 % în anul 2023 şi 4,8 % în 2024. Pentru perioada 2024-2026 se anticipează reducerea presiunilor proinflaţioniste şi, ca rezultat, se prevede că rata inflaţiei anuale va reveni în intervalul de variaţie de 5,0%.

Luând în considerare prognoza indicatorilor macroeconomici, soldul (deficitul) bugetului de stat raportat la PIB va înregistra o tendinţă de diminuare în perioada 2024-2026 şi va constitui în medie -4,0%, situându-se între -4,8% şi -3,4% din PIB.

Estimările bugetare şi tabloul macrofiscal se pot abate de la nivelurile prognozate, ca urmare a posibilei materializări a riscurilor ce pot apărea atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, ce pot avea impact asupra deficitului bugetar şi a evoluţiei nivelului datoriei. Dintre cei mai importanţi factori de risc ce ar putea influenţa sunt:

1) agravarea tensiunilor geopolitice la nivel mondial;

2) aprofundarea crizei energetice regionale;

3) menţinerea inflaţiei costurilor la nivel global;

4) tensiunile sociale în SUA şi ţările UE;

5) condiţiile climaterice nefavorabile, care sunt dificil de prognozat;

6) accentuarea dezechilibrelor la nivel macroeconomic;

7) fluctuaţiile excesive ale cursului de schimb al monedei naţionale.

În acest context, insuficienţa surselor de finanţare a deficitului bugetar şi necesitatea identificării acestora va pune sub pericol posibilităţile de finanţare a cheltuielilor bugetare angajate. În ultimii ani bugetul a beneficiat de un suport considerabil din partea donatorilor externi, al căror scop a fost de a susţine Republica Moldova în condiţiile dificile de criză energetică şi vecinătate de război. Totuşi, pentru a facilita relansarea economiei, precum şi pentru a impulsiona dezvoltarea economică durabilă, atragerea surselor externe este una foarte importantă.

În ceea ce priveşte atragerea surselor de finanţare internă, aceasta va fi influenţată de impredictibilitatea mediului economic care va influenţa şi evoluţiile pe plan intern. În condiţiile unor deficite bugetare excesive pe termen mediu, emiterea de VMS, necesară acoperirii necesităţilor de finanţare, urmează să ţină cont de capacitatea de absorbţie a pieţei interne şi de caracteristicile deţinătorilor de VMS emise pe această piaţă. Luând în considerare că sectorul bancar este încă principalul deţinător, acest factor de risc poate fi diminuat pe termen lung prin creşterea cererii din partea investitorilor instituţionali. Astfel, Ministerul Finanţelor va continua dialogul cu investitorii instituţionali din Republica Moldova sau cu cei străini, în vederea diversificării bazei de investitori.

Secţiunea a 2-a

Obiectivele managementului datoriei

Prezentul Program constituie documentul de politică în administrarea datoriei de stat. Obiectivul fundamental al managementului datoriei de stat este de a asigura necesităţile de finanţare a soldului (deficitului) bugetului de stat la un nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu şi lung, în condiţiile limitării riscurilor implicate.

Obiectivele specifice privind gestionarea datoriei de stat sunt:

1) dezvoltarea pieţei interne a VMS;

2) contractarea împrumuturilor de stat externe, ţinând cont de raportul cost-risc;

3) gestionarea riscurilor asociate datoriei de stat.

În scopul realizării obiectivelor propuse, Ministerul Finanţelor întreprinde următoarele acţiuni:

1) menţinerea sub control a portofoliului datoriei de stat prin limitarea expunerii faţă de riscul valutar, riscul de refinanţare şi riscul ratei de dobândă;

2) evaluarea posibilelor şocuri care se pot manifesta pe piaţa externă şi internă şi care pot afecta suma deservirii datoriei de stat;

3) gestionarea portofoliului datoriei de stat în vederea reducerii riscurilor asociate portofoliului datoriei de stat şi obţinerii unei structuri optime a acestuia, ţinând cont de raportul cost-risc;

4) promovarea pieţei VMS şi diversificarea bazei investiţionale;

5) extinderea maturităţii portofoliului VMS, prin emiterea obligaţiunilor de stat pe o perioadă de 2,3,5,7 şi 10 ani, astfel reducând riscul de refinanţare a datoriei interne;

6) realizarea unui profil uniform al rambursării datoriei, evitând pe cât posibil concentrarea răscumpărării VMS pe termen scurt;

7) îmbunătăţirea comunicării cu participanţii pieţei VMS;

8) diversificarea canalelor de vânzare a VMS odată cu implementarea platformei de tranzacţionare în mod direct a VMS către persoanele fizice;

9) asigurarea unui grad înalt de transparenţă a pieţei VMS;

10) monitorizarea şi evaluarea performanţelor dealerilor primari;

11) identificarea unor noi surse financiare pentru finanţarea deficitului bugetar şi negocierea de noi acorduri de împrumut externe la condiţii financiare avantajoase (de exemplu: maturitate, rată a dobânzii etc.);

12) implementarea Planului de gestionare a riscului operaţional şi de continuitate a activităţilor aferente managementului datoriei de stat.

Secţiunea a 3-a

Prognoza surselor de finanţare pe termen mediu

Eliminarea efectelor crizei economice generate de pandemia globală cauzată de COVID-19, conjugată cu măsurile de combatere a inflaţiei şi riscurile geopolitice situate la niveluri fără precedent din cauza conflictului militar din Ucraina, reprezintă provocări pe termen mediu şi lung şi care concentrează eforturile guvernamentale la nivel global. Creşterea costurilor de finanţare la nivel global, sprijinită de creşterea fără precedent a preţurilor materiilor prime şi energiei cu efect asupra preţurilor alimentare, afectate şi de conflictul militar, reprezintă factori care caracterizează mediul economic şi pieţele financiare în ultima perioadă. În acest context, economia mondială continuă recuperarea, totodată având ca scop ritmurile inflaţioniste să se apropie de nivelurile ţintă. Scăderea presiunilor inflaţioniste va determina continuarea ciclului de scădere a ratelor dobânzilor în corespundere cu noile condiţii monetare.

Analizând condiţiile economice, Ministerul Finanţelor va continua să menţină o abordare flexibilă în realizarea procesului de finanţare, atât din perspectiva surselor interne şi externe, cât şi a instrumentelor de datorie utilizate, dar care să permită în continuare extinderea duratei portofoliului datoriei de stat şi reducerea riscului de refinanţare.

Pentru perioada 2024-2026, ţinând cont de estimările soldului (deficitului) bugetului de stat în medie de 4,0% din PIB, precum şi de spaţiul fiscal existent, necesităţile de finanţare pe termen mediu ale Guvernului vor fi acoperite, în cea mai mare parte, prin finanţarea netă externă, aceasta constituind unul dintre principalii factori care contribuie la majorarea soldului datoriei de stat în valori nominale.

Astfel, pe termen mediu, acoperirea soldului (deficitului) bugetului de stat va fi asigurată conform scenariului de bază (S1), după cum se prezintă în tabelul 5.

Tabelul 5

Prognoza surselor de finanţare ca pondere în PIB, 2024-2026

Pe termen mediu, soldul (deficitul) bugetului de stat, pe componenta "proiecte investiţionale", va fi finanţat preponderent din surse externe. Această evoluţie relevă în continuare necesitatea atragerii fondurilor externe pentru finanţarea proiectelor investiţionale şi, implicit, respectarea condiţiilor financiare şi structurale de accesare a acestora.

Secţiunea a 4-a

Finanţarea internă conform scenariului de bază

Ministerul Finanţelor va menţine o politică de emisiune predictibilă şi flexibilă adaptată la cerinţele mediului investiţional, totodată intenţionează să continue politica de extindere a maturităţii VMS în condiţiile identificării unei cereri pentru astfel de instrumente din partea investitorilor, de asemenea are ca scop şi diversificarea bazei de investitori. Structura pe termen mediu a finanţării interne pe piaţa primară este prezentată în tabelul 6.

Tabelul 6

Prognoza emisiunii VMS prin licitaţii conform scenariului de bază

Activitatea pe piaţa internă va fi direcţionată în continuare spre menţinerea şi dezvoltarea pieţei VMS. În acest sens, a fost aprobat un plan de acţiuni privind dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare de stat, principalele acţiuni fiind:

1) promovarea pieţei VMS;

2) diversificarea bazei de investitori;

3) implementarea noilor instrumente financiare privind gestionarea datoriei;

4) menţinerea continuă de către Ministerul Finanţelor a unei abordări flexibile în realizarea procesului de finanţare, urmărind caracterul predictibil şi transparent al ofertei de VMS, pentru a putea reacţiona prompt şi adecvat la potenţialele modificări în tendinţele pieţei şi comportamentul investitorilor, asigurând astfel un nivel optim al ratelor dobânzii la VMS;

5) extinderea maturităţii portofoliului prin emisia obligaţiunilor de stat cu termen de 2, 3, 5, 7 şi 10 ani;

6) în scopul consolidării portofoliului, Ministerul Finanţelor va continua operaţiunile de redeschidere a VMS (reopening), implementate cu succes începând cu luna octombrie a anului 2018;

7) pentru diversificarea canalelor de vânzare a VMS, va continua implementarea platformei de tranzacţionare în mod direct a VMS către persoanele fizice.

Piaţa secundară

Lichiditatea VMS pe piaţa secundară reprezintă un indicator important în ce priveşte nivelul de dezvoltare al pieţei VMS în Republica Moldova. Dealerii primari sunt obligaţi să respecte obligaţiuni minime de cotare şi tranzacţionare pe piaţa secundară a VMS. Performanţa activităţii acestora este trimestrial monitorizată şi evaluată de către Ministerul Finanţelor.

Graficul nr.6 relevă că numărul tranzacţiilor în ultimele trimestre este relativ în creştere, circa şase tranzacţii per trimestru şi volumul VMS tranzacţionate înregistrează o tendinţă de majorare începând cu trimestrul II al anului 2023.

Graficul nr.6. Evoluţia tranzacţiilor în E-Bond ale VMS în trimestrul I

al anului 2020 – trimestrul II al anului 2023

Prin urmare, implementarea în continuare a platformei electronice de tranzacţionare E-Bond va avea un impact semnificativ asupra transparentizării procesului de formare a preţului, fiind o referinţă validă pentru piaţa secundară. Pe de o parte, prin monitorizarea respectării obligaţiunilor de cotare şi tranzacţionare de către dealerii primari se va asigura o clară departajare a lor prin prisma performanţelor, iar, pe de altă parte, prin respectarea cerinţelor minime de cotare se va impune o disciplină în această activitate.

În vederea extinderii canalelor de tranzacţionare a VMS, Ministerul Finanţelor a admis tranzacţionarea obligaţiunilor de stat la Bursa de Valori a Moldovei la 30 mai 2023.

Secţiunea a 5-a

Finanţarea externă conform scenariului de bază

În perioada 2024-2026 se estimează că Guvernul va beneficia de intrări din împrumuturi de stat externe, din care în medie 63,6% vor fi direcţionate pentru susţinerea bugetului, iar circa 36,4% pentru finanţarea proiectelor investiţionale. În această perioadă, 2,1% din împrumuturile de stat externe vor fi acordate de creditorii bilaterali, iar 97,9% vor fi acordate de instituţiile multilaterale.

Structura pe termen mediu a finanţării externe după categoriile de instrumente este prezentată în tabelul 7.

Tabelul 7

Prognoza finanţării externe brute conform scenariului de bază

Astfel, structura după creditori a intrărilor de surse de finanţare externă prognozate relevă cei mai importanţi creditori pentru perioada 2024-2026 sunt: Uniunea Europeană, Grupul Băncii Mondiale, Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Fondul Monetar Internaţional etc.

Împrumuturile externe noi care vor fi contractate vor avea maturitatea de minimum 15 ani, preferinţă fiind acordată creditorilor multilaterali. În prezent, ratele aplicate împrumuturilor contractate s-au majorat esenţial faţă de perioadele precedente având impact asupra deservirii datoriei externe.

Secţiunea a 6-a

Analiza strategiilor alternative de finanţare

a soldului (deficitului) bugetului de stat

Ţinând cont de tendinţa de diminuare a intrărilor de împrumuturi la condiţii semiconcesionale de la instituţiile financiare internaţionale, pe termen mediu Guvernul va accesa noi oportunităţi de finanţare.

În scop analitic, Ministerul Finanţelor a evaluat două opţiuni alternative de finanţare a soldului (deficitului) bugetului de stat ((S2) şi (S3)).

S2 presupune finanţarea deficitului bugetar preponderent din surse interne, în scopul extinderii curbei randamentelor pe piaţa internă, dar şi asigurării diminuării expunerii portofoliului datoriei interne la riscul de refinanţare, respectiv se axează pe diminuarea cu 4,0 p.p. a emisiunii bonurilor de trezorerie prognozate pentru orizontul de timp 2024-2026, concomitent cu majorarea a câte 1,5 p.p. a emisiunilor de obligaţiuni cu maturitatea de 2 şi 3 ani (rată fixă şi flotantă), precum şi majorarea a câte 1,0 p.p. emisiunilor de obligaţiuni cu maturitatea 5,7,10 ani (rată fixă) şi emiterea Thematic bonds în monedă naţională cu maturitatea de 5 ani (rată fixă). Comparativ cu S1, politica Ministerului Finanţelor în S2 urmăreşte extinderea maturităţii portofoliului datoriei de stat interne prin emiterea VMS pe termen lung.

Conform S2, ca urmare a rezultatelor simulărilor efectuate până la sfârşitul anului 2026, ponderea datoriei de stat externe în totalul datoriei s-ar diminua cu aproximativ 7,1 p.p., ceea ce reprezintă un segment important în îmbunătăţirea structurii portofoliului datoriei de stat şi diminuării expunerii faţă de riscul valutar. În acelaşi timp, până la finele anului 2026, datoria de stat scadentă în decurs de un an s-ar majora cu 2,2 p.p., perioada medie de maturitate a datoriei de stat s-ar diminua cu 0,5 ani, iar datoria ce urmează a fi refixată în decurs de un an la rate noi de dobândă s-ar majora cu 2,9 p.p., ce rezultă că portofoliul datoriei de stat va fi expus riscului de rată de dobândă şi de refinanţare. Odată cu majorarea ponderii VMS pe termen lung emise, în anul 2024, soldul datoriei de stat internă s-ar majora cu 11,1%, iar soldul datoriei de stat externă s-ar diminua cu 5,9%, iar ponderea în PIB a datoriei de stat internă va creşte cu 1,5 p.p, comparativ cu S1.

Prin urmare, această strategie poate să contribuie la dezvoltarea pieţei primare, cu impact şi asupra dezvoltării pieţei secundare, dar necesită menţinerea sub control a expunerii la riscul de rată de dobândă şi a riscului de refinanţare. Ministerul Finanţelor va accepta promovarea opţiunii de finanţare S2 în cazul în care evoluţia macroeconomică se va adeveri conform datelor prognozate.

S3 presupune finanţarea preponderent din surse externe, şi anume în anul 2026, accesarea pieţei financiare internaţionale şi emiterea Thematic bond cu scopul de a diversifica baza investiţională, precum şi de a acoperi insuficienţa de resurse financiare (financing gap) care a fost prognozată pentru anul 2026, adică 1,9% din PIB.

Conform simulărilor efectuate, S3 ar îmbunătăţi indicatorul datoria de stat scadentă în decurs de un an, care s-ar diminua cu 0,9 p.p., însă ponderea datoriei de stat externe în totalul datoriei s-ar majora cu aproximativ 2,8 p.p. comparativ cu S1. Ponderea datoriei de stat externe în PIB va constitui 26,2 %, cu 0,7 p.p. mai mult comparativ cu S1. Totodată, majorarea ponderii datoriei în valută străină amplifică expunerea portofoliului la o posibilă depreciere a monedei naţionale, ceea ce presupune o acutizare a expunerii faţă de riscul valutar.

În baza evaluării strategiilor de finanţare şi a indicatorilor de risc obţinuţi, Ministerul Finanţelor intenţionează să utilizeze pentru acoperirea deficitului bugetar strategia de bază S1, astfel va continua parteneriatul cu instituţiile financiare internaţionale şi investitorii locali, pentru a beneficia de avantajele financiare aferente instrumentelor de datorie (condiţiile de cost şi maturitate oferite), de asemenea, va facilita limitarea expunerii la riscul de refinanţare şi la cel de rată de dobândă.

Este de menţionat şi faptul că toate cele trei strategii de finanţare menţin pe termen mediu cheltuielile aferente serviciului datoriei aproximativ la acelaşi nivel, sub pragul de 10% în raport cu veniturile bugetului de stat.

Secţiunea a 7-a

Riscurile aferente portofoliului datoriei de stat

conform scenariului de bază

Managementul riscurilor este esenţial din perspectiva gestionării eficiente a datoriei de stat. Volatilitatea pieţelor financiare, ca urmare a fluctuaţiei ratelor de dobândă, a cursurilor de schimb sau a modificărilor inflaţiei, determină volatilitatea crescândă a portofoliului datoriei de stat.

Impactul riscurilor financiare şi fiscale poate duce la creşterea soldului datoriei de stat. Din această perspectivă, ca riscuri aferente portofoliului datoriei de stat şi a serviciului datoriei de stat evidenţiem: riscul de curs valutar, riscul de refinanţare şi riscul ratei de dobândă. Pe lângă cele menţionate, se atestă şi riscul operaţional, care acţionează indirect asupra datoriei de stat, dar şi riscul materializării obligaţiilor contingente.

În tabelul 8 este prezentată evoluţia indicatorilor de risc asociaţi datoriei de stat de la sfârşitul anului 2026, ca urmare a implementării scenariului de bază al strategiei de finanţare, comparativ cu situaţia înregistrată la 31 iulie 2023.

Tabelul 8

Indicatorii riscurilor aferenţi datoriei de stat

la sfârşitul anului 2026

Riscul de refinanţare

Ca urmare a majorării finanţării externe, a executării graficului de rambursare şi a majorării graduale a sumelor destinate rambursării obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat oferite de Guvern pe parcursul anilor 2014 şi 2015 (Legea nr.235/2016 privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 şi nr.101 din 1 aprilie 2015) şi cu tendinţa de diminuare a riscului de refinanţare, se înregistrează o majorare cu aproximativ 1,1 ani a perioadei medie de maturitate pentru datoria de stat spre sfârşitul anului 2026.

Graficul nr.7. Prognoza rambursării datoriei de stat la situaţia din 31 iulie 2023

Structura graficului de rambursare a datoriei de stat prezentat în graficul nr.7 reflectă ponderea majoră a VMS pe termen scurt (bonurile de trezorerie) în finanţarea deficitului (soldului) bugetului de stat datorită preferinţei investitorilor pentru VMS cu termen mai scurt de circulaţie.

Riscul de refinanţare manifestă o tendinţă de îmbunătăţire pentru sfârşitul anului 2026, astfel că datoria ce urmează să ajungă la scadenţă în decurs de un an se va diminua cu 15,1 p.p. Menţionăm că datoria de stat externă ce urmează a fi contractată în perioada 2024-2026 de la organizaţiile internaţionale presupune în medie o perioadă de graţie de cinci ani, astfel că aceasta va avea un impact minim asupra profilului de rambursare în perioada de analiză.

Cu toate acestea, Ministerul Finanţelor va menţine în continuare tendinţa de ajustare a graficului de rambursare cu efect de diminuare a riscului de refinanţare pe termen mediu şi lung, ca urmare a unor previziuni relativ optimiste.

Riscul valutar

Indicatorii riscului de piaţă aferenţi datoriei de stat de la sfârşitul anului 2026 arată că portofoliul datoriei de stat va fi în continuare expus riscului valutar din cauza că 66,6% din soldul datoriei îi va reveni datoriei de stat externe, care este în totalitate denominată în valută străină. Mai mult decât atât, ponderea datoriei de stat externe în totalul datoriei de stat va înregistra la sfârşitul anului 2026 o majorare de 4,8 p.p. comparativ cu valoarea înregistrată la 31 iulie 2023, fapt ce se datorează prognozei finanţării externe nete pozitive în valută străină, precum şi prognozei de depreciere a monedei naţionale în raport cu valutele străine pentru perioada de referinţă.

În eventualitatea unui scenariu pesimist de depreciere semnificativă a monedei naţionale în raport cu valutele străine, stocul datoriei de stat externe s-ar expune considerabil riscului valutar, ceea ce ar afecta atât costul datoriei de stat, cât şi volumul acesteia. În vederea diminuării expunerii portofoliului datoriei la riscul valutar şi a respectării ţintelor stabilite pentru parametrii de risc în cadrul Programului, se va lua în considerare majorarea ponderii finanţării nete în monedă naţională, ţinând cont în acelaşi timp de capacitatea de absorbţie a pieţei interne şi, în general, de cererea pentru instrumentele de datorie în lei.

Atât împrumuturile din surse interne, cât şi din surse externe vor rămâne sursa principală de finanţare a soldului (deficitului) bugetului de stat, respectiv contractarea noilor datorii se va efectua în baza unei analize minuţioase a raportului dintre costurile şi riscurile pe care acestea le implică.

Riscul ratei de dobândă

Datoria de stat cu rata dobânzii fixă va înregistra o majorare cu 12,1 p.p. în portofoliul datoriei de stat, comparativ cu situaţia din 31 iulie 2023, iar ponderea datoriei ce urmează a fi refixată în decurs de un an (% din total) se diminuează cu 12,7 p.p. Aceste modificări se datorează preponderent diminuării finanţării externe în condiţii concesionale, precum şi majorării intrărilor de împrumuturi cu rata variabilă a dobânzii prognozate de la creditori precum Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Fondul Monetar Internaţional.

Totodată, ponderea semnificativă a datoriei de stat interne pe termen scurt induce un risc de refinanţare şi de dobândă mai ridicat pentru portofoliul datoriei de stat. Din acest motiv, indicatorul monitorizat "datoria de stat cu rata dobânzii variabilă" presupune faptul că, în scopul monitorizării riscurilor, datoria de stat internă cu maturitatea de până la un an şi purtătoare de rată a dobânzii fixe va fi atribuită la categoria datoriei cu rata dobânzii variabile, aceasta urmând să se încadreze în intervalul-ţintă stabilit, care nu trebuie neglijat şi care trebuie corelat cu obiectivele prezentei strategii, respectiv riscul ratei dobânzii necesită o atenţie în continuare.

Riscul operaţional

Pe termen mediu, în vederea optimizării riscului operaţional care poate avea impact asupra operaţiunilor de înregistrare, procesare şi raportare a datelor privind datoria de stat, Ministerul Finanţelor va utiliza pe deplin versiunea actualizată a sistemului informaţional de gestionare a datoriei DMFAS 6.1, instalată în anul 2016, şi va efectua cu regularitate validarea bazei de date în conformitate cu calendarul de validare existent.

De asemenea, Ministerul Finanţelor se va conforma reacţiilor de răspuns identificate şi stabilite în Planul de gestionare a riscului operaţional şi de continuitate a activităţilor aferente managementului datoriei de stat.

Riscul materializării obligaţiilor contingente

Riscul materializării obligaţiilor contingente presupune plăţile care ar putea fi efectuate de către Ministerul Finanţelor în calitate de garant.

Conform situaţiei din 31 iulie 2023, soldul garanţiilor de stat raportat la PIB în cadrul Programului de stat "Prima casă" a constituit 0,6%, iar în medie, pentru perioada 2024-2026, se estimează că acesta va constitui aproximativ 0,7% din PIB.

Având în vedere soldul garanţiilor de stat ce ar putea fi emise în cadrul Programului de stat "Prima casă", riscul asociat materializării obligaţiilor contingente rămâne a fi unul moderat, întrucât estimările privind plăţile ce urmează a se efectua din bugetul de stat în contul acestor garanţii se situează sub 0,003% din PIB în perioada 2024-2026.

Programul de stat "Prima casă" are drept scop facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziţia unei locuinţe prin contractarea de credite garantate parţial de stat (50,0% din soldul creditului acordat), în special pentru familii tinere. Implementarea acestui program are loc prin intermediul Organizaţiei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului.

Informaţia detaliată privind riscurile care pot afecta implementarea managementului datoriei de stat pe termen mediu, impactul şi măsurile de atenuare propuse sunt expuse în anexă.

Secţiunea a 8-a

Scenarii de şoc privind evoluţia indicatorilor de piaţă care

au impact asupra datoriei de stat şi a deservirii acesteia

Intensitatea schimbărilor geopolitice din ultima perioadă, amplificate de crizele suprapuse (economică, sanitară, energetică şi militară) reprezintă factorii care influenţează la stabilitatea economiei naţionale, precum şi a economiei globale. În acest sens, au fost simulate scenarii de şoc privind evoluţia indicatorilor de piaţă ce au impact semnificativ asupra portofoliului datoriei şi a costului aferent acesteia. Astfel, se va examina volatilitatea portofoliului datoriei de stat la expunerea faţă de principalele riscuri de piaţă (riscul ratei de dobândă şi riscul valutar), fiind analizată influenţa potenţialelor fluctuaţii ale ratelor de dobândă şi ale cursurilor de schimb valutar asupra portofoliului datoriei de stat şi a deservirii acesteia, pentru a putea reacţiona prompt la incertitudinile generate de mediul economic.

În acest context, au fost elaborate patru scenarii de şoc, care au la bază modificările condiţiilor de piaţă. Raţionamentul ce s-a aflat la baza selectării acestor eventuale şocuri îl constituie evoluţia cursurilor de schimb şi a ratelor de dobândă pe parcursul ultimilor ani, inclusiv primele şapte luni ale anului 2023, precum şi incertitudinile legate de evoluţia pieţelor financiare. Aceste şocuri vor fi aplicate suplimentar la scenariul de bază privind evoluţia indicatorilor respectivi.

Astfel, scenariile analizate sunt prezentate în cele ce urmează:

1) deprecierea monedei naţionale în anul 2024 cu 10,0% faţă de valutele în care este denominată datoria de stat externă;

2) majorarea anuală moderată a ratelor de dobândă comparativ cu scenariul de bază:

a) pe piaţa externă pentru anii 2024-2026 cu câte 2,0 p.p. pentru împrumuturile cu rata dobânzii flotantă;

b) pe piaţa internă pentru anii 2024-2026 cu câte 2,0 p.p. pentru fiecare tip de VMS;

3) majorarea anuală considerabilă a ratelor de dobândă comparativ cu scenariul de bază:

a) pe piaţa externă pentru anii 2024-2026 cu 4,0 p.p. pentru împrumuturile cu rata dobânzii flotantă;

b) pe piaţa internă pentru anii 2024-2026 cu câte 4,0 p.p. pentru fiecare tip de VMS;

4) şoc combinat în anul 2024 – deprecierea monedei naţionale cu 10,0% faţă de valutele în care este denominată datoria de stat externă concomitent cu cel de-al doilea scenariu.

Pentru a urmări efectele şocurilor stabilite asupra portofoliului datoriei de stat în combinaţie cu strategia de finanţare pe termen mediu, sunt analizaţi indicatorii: ponderea datoriei de stat în PIB şi ponderea serviciului datoriei de stat în PIB pentru situaţia de la sfârşitul anului 2026, conform graficului nr.8. Evoluţia acestor indicatori prezintă variaţiile soldului datoriei de stat şi ale costurilor aferente acesteia sub influenţa scenariului de bază, dar şi a şocurilor sus-menţionate. Scenariul de bază prevede asumările Ministerului Finanţelor privind evoluţia ratelor de dobândă şi prognoza Ministerului Dezvoltării Economice şi Digitalizării privind evoluţia ratelor de schimb, ţinând cont şi de condiţiile actuale ale pieţei locale şi internaţionale.

Graficul nr.8. Evoluţia indicatorilor datoriei de stat ca rezultat

al aplicării scenariilor de şoc asupra indicatorilor de piaţă

Analiza efectuată demonstrează că riscul valutar şi riscul ratei de dobândă rămân în continuare riscuri asociate portofoliului datoriei de stat care nu trebuie neglijate. În cazul unor scenarii pesimiste de evoluţie a pieţei locale şi internaţionale, principalele concluzii formulate în baza datelor prezentate sunt următoarele.

În consecinţă, o depreciere cu 10,0% a leului moldovenesc faţă de valutele străine combinată cu majorarea moderată a ratelor dobânzii, ponderea datoriei de stat în PIB poate constitui 41,0% la sfârşitul anului 2026 sau cu 2,7 p.p. mai mult decât valoarea prognozată de Ministerul Finanţelor conform scenariului de bază, însă în cazul majorării semnificative a ratelor de dobândă ori a deprecierii monedei naţionale cu 10,0%, ponderea datoriei de stat în PIB poate constitui 40,0% la sfârşitul anului 2026 sau mai mult cu 1,7 p.p. comparativ cu scenariul de bază. Astfel, pentru fiecare 1,0% depreciere a leului moldovenesc în raport cu valutele în care este denominată datoria de stat externă, inclusiv creşterea ratelor de dobândă, soldul datoriei de stat se poate majora anual în medie cu 1 012,4 milioane de lei în perioada 2024-2026. Totodată, în cazul aplicării şocului moderat al ratelor de dobândă, ponderea soldului datoriei de stat în PIB este expusă riscului într-o măsură mai mică, astfel că aceasta s-ar majora cu 0,8 p.p. la sfârşitul anului 2026 comparativ cu scenariul de bază.

Serviciul datoriei de stat sau costul asociat acesteia este expus în cea mai mare măsură riscului ratei de dobândă. Astfel, în cazul şocului asociat majorării semnificative a ratelor de dobândă, se majorează indicatorul "ponderea serviciului datoriei de stat în PIB" până la 1,9% la sfârşitul anului 2026. În cazul deprecierii cu 10,0% a monedei naţionale combinate cu majorarea moderată a ratelor dobânzii, în perioada 2024-2026 serviciul datoriei de stat s-ar putea majora cu 27,7%, respectiv, indicatorul "ponderea serviciului datoriei de stat în PIB" se majorează cu 0,3 p.p., comparativ cu valoarea prognozată de Ministerul Finanţelor conform scenariului de bază.

IV. CONCLUZII

Portofoliul datoriei de stat prognozat pentru perioada 2024-2026, conform scenariului de bază, se încadrează, pe termen mediu, în limite rezonabile în ceea ce priveşte riscurile asociate.

Datorită faptului că pe parcursul anului 2023 unii indicatori de risc aferenţi datoriei de stat au înregistrat devieri minore de la limitele anuale stabilite, Ministerul Finanţelor îşi propune dezvoltarea continuă a pieţei interne a valorilor mobiliare de stat, prin crearea unui mediu favorabil şi sigur pentru investitori, precum şi extinderea relaţiilor de cooperare cu donatori externi, în vederea atragerii împrumuturilor la costuri avantajoase. Astfel, se va continua implementarea reformelor în vederea atingerii obiectivului specific privind dezvoltarea pieţei interne a VMS şi transformării pieţei financiare locale într-o sursă stabilă de acoperire a necesităţilor de finanţare a bugetului, de asemenea, implementarea reformelor şi în alte segmente ale pieţei financiare, cum ar fi domeniul pensiilor, al asigurărilor etc.

Pe termen mediu, Ministerul Finanţelor, cu implicarea autorităţilor responsabile, urmează să întreprindă măsurile necesare în vederea realizării Planului de acţiuni privind dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare de stat şi atingerea obiectivelor managementului datoriei de stat. În cazul în care va apărea riscul unor efecte adverse ca deprecieri majore a monedei naţionale sau al creşterii ratei dobânzii prin prisma deciziilor de politică monetară atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, se anticipează menţinerea unui context de piaţă volatil. În acest sens, Ministerul Finanţelor evaluează în permanenţă riscurile şi este atent la influenţa nefastă a acestora asupra portofoliului datoriei, implicit asupra economiei naţionale.

Progresul privind implementarea măsurilor incluse în prezentul Program vor fi reflectate în Raportul anual privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi recreditării de stat, iar informaţia privind încadrarea parametrilor de risc/sustenabilitate în limitele stabilite în Program va fi inclusă în Buletinul statistic lunar privind datoria de stat/Raportul trimestrial privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi recreditării de stat, publicate pe site-ul web oficial al Ministerului Finanţelor, deoarece claritatea, transparenţa şi responsabilitatea sunt piloni care stau la baza managementului datoriei de stat.

Anexă

la Programul "Managementul datoriei de stat

pe termen mediu (2024-2026)"

Riscurile care pot afecta implementarea

Programului "Managementul datoriei de stat pe termen mediu",

impactul şi măsurile de atenuare propuse