BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Hotărâri

Hotărâre nr. 864 din 09.12.2020

cu privire la aprobarea Programului de îmbunătăţiri funciare în scopul asigurării managementului durabil al resurselor de sol pentru anii 2021-2025 şi a Planului de acţiuni pentru anii 2021-2023 privind implementarea acestuia

Tipul documentului
Hotărâri
Data adoptării
09.12.2020

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului de îmbunătăţiri funciare în scopul

asigurării managementului durabil al resurselor de sol pentru anii

2021-2025 şi a Planului de acţiuni pentru anii 2021-2023

privind implementarea acestuia

nr. 864  din  09.12.2020

 (în vigoare 22.01.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.13-20 art. 22 din 22.01.2021

* * *

Notă: Pe tot parcursul textului, textul "Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului", la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele "Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare", la forma gramaticală corespunzătoare conform Hot.Guv. nr.598 din 28.08.2024, în vigoare 07.03.2025

În temeiul art.5 lit.a) din Codul funciar al Republicii Moldova nr.22/2024 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.93-95, art.137), şi în conformitate cu Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.636/2019 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.378-379, art.976), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

[Clauza de adoptare modificată prin Hot.Guv. nr.598 din 28.08.2024, în vigoare 07.03.2025]

1. Se aprobă:

1) Programul de îmbunătăţiri funciare în scopul asigurării managementului durabil al resurselor de sol pentru anii 2021-2025, conform anexei nr.1;

2) Planul de acţiuni pentru anii 2021-2023 privind implementarea Programului de îmbunătăţiri funciare în scopul asigurării managementului durabil al resurselor de sol pentru anii 2021-2025, conform anexei nr.2.

2. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare în comun cu autorităţile/instituţiile publice responsabile de implementarea Programului vor întreprinde măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor Planului de acţiuni.

3. Finanţarea cheltuielilor prevăzute în Planul de acţiuni pentru anii 2021-2023 privind implementarea Programului de îmbunătăţiri funciare în scopul asigurării managementului durabil al resurselor de sol pentru anii 2021-2025 se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor bugetare aprobate anual în bugetele autorităţilor/instituţiilor implicate şi din alte surse financiare, conform legislaţiei.

4. Coordonarea şi monitorizarea realizării Planului de acţiuni se pun în sarcina Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.

5. Autorităţile/instituţiile publice responsabile de implementarea Programului vor prezenta semestrial Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare raportul privind gradul de atingere a indicatorilor stabiliţi în Planul de acţiuni.

6. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va prezenta Guvernului anual, la data de 1 februarie, raportul privind realizarea Planului de acţiuni.

7. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.

8. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexa nr.1

la Hotărârea Guvernului nr.864/2020

PROGRAM

de îmbunătăţiri funciare în scopul asigurării managementului

durabil al resurselor de sol pentru anii 2021-2025

INTRODUCERE

1. În ultimele decenii a fost înregistrată intensificarea multiplelor forme de degradare a solului, îndeosebi a celei prin eroziune. Conform datelor instituţiilor ştiinţifice din domeniu, solurile afectate de eroziunea de suprafaţă ocupă circa 981 560 ha, inclusiv: 558 170 ha – cu grad slab de eroziune, 288 070 ha – moderat, şi 135 320 ha – puternic.

Comparativ cu solurile neerodate, productivitatea solurilor slab erodate scade cu 20%, a celor moderat erodate se diminuează cu 50%, iar a celor puternic erodate scade cu peste 70%.

Pierderile anuale de sol fertil prin eroziune constituie aproximativ 26 000 000 tone. În această cantitate de sol se conţin 700 000 tone de humus, 50 000 tone de azot şi 34 000 tone de fosfor. Costul solului spălat constituie circa 1,85 miliarde de lei, iar cel al pierderilor producţiei agricole – circa 0,873 miliarde de lei.

Astfel, prejudiciul direct şi indirect produs de eroziune este de 2,723 miliarde de lei. Circa 80% din solurile arabile din ţară sunt amplasate pe versanţi, prin urmare lucrările de prevenire şi combatere a eroziunii de suprafaţă sunt prioritare pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii.

Printre obiectivele Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030 se găsesc Obiectivul nr.15 – Viaţa pe pământ, ţinta naţională 15.3 – Până în 2030, combaterea deşertificării, restabilirea terenurilor degradate prin implementarea mecanismului Neutralitatea Degradării Terenurilor (NDT), pentru a realiza o lume neutră din punctul de vedere al degradării solului, şi Obiectivul nr.12 – Consum şi producţie responsabile, ţinta naţională 12.2 – Până în 2030, realizarea gestionării durabile şi utilizării eficiente a resurselor naturale.

Degradarea solului este un proces pedologic generat de acţiunea factorilor naturali şi antropici cu impact negativ asupra funcţiilor solului, care conduce la micşorarea fertilităţii acestuia.

Astfel, în condiţii de relief accidentat al Republicii Moldova cele mai degradate soluri sunt: soluri cu eroziune de suprafaţă şi de adâncime (ravene), soluri afectate de alunecări active şi soluri soloneţizate şi salinizate.

De asemenea, sunt necesare restabilirea sistemelor de irigaţii/desecare, efectuarea cercetărilor pedologice în vederea aprecierii stării de calitate a solurilor irigate şi instituirea monitoringului pedoirigaţional.

În scopul soluţionării problemelor ce ţin de degradarea accelerată a resurselor de sol, s-a impus necesitatea elaborării în comun cu instituţiile ştiinţifice din domeniul solului a Programului de conservare şi sporire a fertilităţii solului pentru anii 2011-2020.

Scopul acestuia constă în realizarea măsurilor de stopare a degradării şi de sporire a fertilităţii solurilor prin modernizarea şi extinderea sistemului de îmbunătăţiri funciare, implementarea tehnologiilor moderne şi a practicilor agricole prietenoase mediului.

În urma evaluării planurilor de acţiuni trienale pentru anii 2011-2013 şi 2014-2016 privind implementarea Programului de conservare şi sporire a fertilităţii solurilor pe anii 2011-2020 în vederea atingerii indicatorilor de performanţă stabiliţi, s-a constatat că majoritatea lucrărilor efectuate se refereau la cele de construcţie/curăţare a iazurilor, curăţare a albiilor râurilor mici, ceea ce nu contribuie direct la stoparea degradării şi sporirea fertilităţii solurilor.

Prezentul Program este elaborat în baza analizei şi evaluării rezultatelor obţinute în cadrul lucrărilor precedente, cu scopul de a asigura atingerea obiectivelor stabilite până în anul 2025 şi de a realiza măsuri de prevenire, stopare a degradării solurilor şi de sporire a fertilităţii acestora.

2. Programul va fi implementat integral în anii 2021-2025 şi divizat pe etape de realizare, de trei ani şi, respectiv, doi ani.

Prima etapă cuprinde anii 2021-2023 şi prevede lucrări de îmbunătăţiri funciare, protecţie, conservare şi sporire a fertilităţii solurilor, realizate pentru:

1) a proteja solul împotriva acţiunii mecanice a apei şi a vântului (categorie care cuprinde complexul de lucrări de prevenire şi combatere (control) a eroziunii solului);

2) a reface (a completa) deficitul de umiditate (categorie care cuprinde irigarea terenurilor);

3) a preveni sau a elimina excesul de apă din sol, de la suprafaţa acestuia (categorie în care se încadrează desecarea şi drenajul);

4) a restabili solurile (categorie în care se încadrează lucrările de construcţie şi exploatare a obiectelor hidrotehnice, lucrările de decopertare selectivă şi de copertare a terenurilor deteriorate sau degradate, lucrările de ameliorare a solurilor alcalice şi saline).

Planul de acţiuni pentru anii 2021-2023 privind implementarea Programului de îmbunătăţiri funciare în scopul asigurării managementului durabil al resurselor de sol pentru anii 2021-2025 şi volumul mijloacelor financiare sunt expuse în anexa nr.2.

Pentru îndeplinirea integrală a Programului până în 2025 va fi elaborat planul de acţiuni pentru anii 2024-2025.

Programul este elaborat cu implicarea instituţiilor ştiinţifice şi de învăţământ şi a specialiştilor din domeniul îmbunătăţirilor funciare şi silviculturii.

ANALIZA SITUAŢIEI

3. Se semnalează că în ultima perioadă a crescut frecvenţa secetelor puternice şi foarte puternice, a căror consecinţă este reducerea substanţială sau compromiterea producţiei agricole.

Optimizarea regimului de umiditate a solurilor prin aplicarea irigaţiei reprezintă o necesitate în obţinerea recoltelor mari şi stabile ale plantelor de cultură.

Conform informaţiei instituţiilor ştiinţifice, circa 689 000 ha (27% din terenurile agricole) sunt de calitate superioară. Cu toate acestea, calitatea solurilor a scăzut cu 5 puncte în 30 de ani, în urma exploatării intensive.

Suprafaţa terenurilor cu destinaţie agricolă constituie, conform informaţiei din Cadastrul funciar pentru anul 2008 – 1 939 114 ha, iar conform Cadastrului funciar pentru anul 2019 – 2 019 359 ha.

Astfel, în anul 2008 suprafaţa terenurilor erodate constituia circa 877 644 ha, iar în anul 2019 – circa 1 015 693 ha, atestându-se o creştere de circa 16%.

4. Cauzele principale ale degradării solului şi impactul acestora:

1) nerespectarea rotaţiei culturilor în asolamente – modifică structura solului, provoacă dezechilibrul de nutrienţi din sol, eroziunea solului şi micşorarea recoltei;

2) reducerea culturilor furajere şi leguminoase – micşorează substanţele nutritive necesare dezvoltării culturilor agricole;

3) reducerea utilizării îngrăşămintelor organice şi minerale – duc la pierderea materiei organice în sol, compactarea solului, diminuarea structurii fizice a solului şi micşorarea fertilităţii solului;

4) lucrarea necorespunzătoare a solului – scade potenţialul productivităţii solului, majorează compactarea şi degradarea suprafeţei solului;

5) modificarea condiţiilor hidrologice – duce la infiltrarea redusă a apei şi pierderea de sol la suprafaţă;

6) defrişarea pădurilor şi a fâşiilor de protecţie a câmpurilor – provoacă secete severe, eroziunea eoliană şi hidrică a solului, deşertificarea solului şi pierderea biodiversităţii;

7) gestionarea necorespunzătoare a păşunilor – degradează structura şi învelişul de sol;

8) utilizarea necorespunzătoare a utilajelor grele în agricultură – compactează suprafaţa solului şi degradează structura acestuia;

9) degradarea biologică a solului – duce la micşorarea fertilităţii solului şi pierderea potenţialului productiv.

5. Conform datelor instituţiilor ştiinţifice din domeniul solului, starea actuală a învelişului de sol este nesatisfăcătoare pe circa 50% din terenurile agricole şi critică pe circa 10%. Din aceste considerente, protecţia, ameliorarea şi utilizarea durabilă a solurilor devine unul dintre principalele obiective strategice în politica statului. Degradarea solurilor terenurilor agricole de calitate superioară provoacă prejudicii enorme domeniului agricol.

Grupurile de persoane cele mai afectate sunt deţinătorii de terenuri agricole şi producătorii agricoli.

Republica Moldova este parte la Convenţia ONU privind combaterea deşertificării (Neutralităţii Degradării Terenurilor (LDN)) şi are misiunea de a întreprinde acţiuni concrete în acest scop.

6. Cele mai avansate forme de degradare a solurilor sunt:

1) soluri cu eroziune în adâncime (ravene);

2) soluri afectate de alunecări active;

3) soluri cu exces permanent de umiditate;

4) soluri soloneţizate şi salinizate;

5) soluri şi biocenoze afectate şi distruse (degradate biologic);

6) soluri distruse prin lucrări de excavare;

7) soluri colmatate cu depozite de pedolit slab humifere;

8) soluri compactate;

9) soluri desfundate.

Solurile cu eroziune în adâncime (ravene)

Cea mai avansată formă de degradare sunt solurile cu eroziune în adâncime – prin ravene. Acestea pun dificultăţi severe la efectuarea lucrărilor agricole, dezmembrează suprafaţa terenurilor, iar în unele cazuri pot afecta obiective economice, căi de comunicaţie şi localităţi. O metodă efectivă de combatere a eroziunii de adâncime este împădurirea şi aplicarea unor măsuri hidrotehnice simple.

În perioada 1911-1965 suprafaţa ravenelor a crescut de la 14 434 ha până la 24 230 ha. După anul 1965 o parte din terenurile afectate de ravene au fost excluse din circuitul agricol şi trecute în fondul silvic, iar pe unele suprafeţe s-au efectuat lucrări de nivelare. Aceasta a condus la reducerea bruscă a suprafeţei ravenelor pe terenurile agricole până la 8 800 ha pe întreg teritoriul ţării.

Stoparea lucrărilor de lichidare a ravenelor şi gospodărirea neraţională în agricultură au condus în ultimii ani la creşterea numărului şi suprafeţei ravenelor, iar aceasta, la rândul său, a dus la degradarea suprafeţei solului şi punerea în pericol a obiectivelor de infrastructură a agriculturii. Prejudiciul cauzat de eroziunea în adâncime constituie anual circa 3,475 miliarde de lei.

Datele prezentate în tabelul 2 indică suprafeţele de terenuri agricole cu eroziune în adâncime care necesită a fi stabilizate în mod stringent.

Soluri afectate de alunecări active

Caracteristica principală a alunecărilor de teren o constituie desprinderea unor mase de sol de diferite volume şi la diferite adâncimi şi alunecarea lor spre locuri mai joase, însoţită de deteriorarea completă sau parţială a învelişului de sol. Se atestă o creştere anuală a suprafeţelor alunecărilor deteriorate: în anul 1970 acestea constituiau 21,2 mii ha, iar în anul 2020 – 90,0 mii ha.

Pe teritoriul Republicii Moldova suprafaţa alunecărilor de teren cu înveliş de sol constituie 24,6 mii ha. Prejudiciul cauzat este de circa 11,396 milioane de lei.

Suprafaţa totală a alunecărilor active şi a celor stabilizate este de 133,22 mii ha. Cea mai simplă şi eficientă soluţie este împădurirea terenurilor.

7. Realizarea lucrărilor pentru combaterea eroziunii se efectuează numai în baza proiectelor elaborate pentru întreg bazinul de recepţie, cu efectuarea lucrărilor de cercetare preventivă pedologică şi hidrologică a terenului bazinului de recepţie, proiectarea şi realizarea organizării hidrologice a terenurilor bazinului.

Factorii ce cauzează declanşarea alunecărilor pot fi naturali (gravitaţia, constituţia litologică şi modul de stratificare a rocilor, apele freatice, seismele etc.) şi antropici (defrişarea şi despădurirea nejustificată şi alte acţiuni neraţionale), care, ca rezultat, au un impact negativ asupra obiectelor economice şi duc la degradarea resurselor de sol.

În tabelul 3 sunt indicate datele ce ţin de stabilizarea suprafeţelor de terenuri agricole cu soluri afectate de alunecări active, prăbuşiri şi surpări.

Soluri cu exces permanent de umiditate

8. Formarea şi evoluţia solurilor nealuviale cu exces de umiditate este condiţionată de stagnarea îndelungată a apelor pluviale, apariţia la suprafaţă a izvoarelor de coastă sau a apelor pedofreatice.

Suprafaţa solurilor cu exces de umiditate constituie circa 193 179 ha. Pentru ameliorarea acestora sunt necesare efectuarea lucrărilor de desecare prin canale deschise, menţinerea apelor freatice sub nivelul critic prin amenajarea drenajului subteran şi drenarea-desecarea terenurilor cu exces de apă combinat (pluvial şi freatic).

Excesul de umiditate, atât natural, cât şi antropic, apare atunci când umiditatea depăşeşte capacitatea pentru apă în câmp. Aplicarea măsurilor agrotehnice pe un sol arat cu exces de umiditate este foarte dificilă.

Din cauza nerespectării tehnologiilor agrotehnice şi a distrugerii sistemelor hidrotehnice existente de desecare, în ultimii ani în ţară se manifestă pe larg procesele de hidromorfism secundar. Ca rezultat, solurile cu exces permanent de umiditate duc la scăderea recoltei, salinizarea secundară şi reducerea productivităţii solurilor.

În tabelul 4 se prezintă date ce ţin de necesitatea ameliorării suprafeţelor terenurilor agricole cu soluri cu exces permanent de umiditate pentru perioada implementării Programului.

Soluri soloneţizate şi salinizate

9. Salinizarea reprezintă acumularea în sol a sărurilor solubile în apă şi este unul dintre cele mai răspândite procese de degradare a solului. În Europa, cele mai multe soluri afectate de săruri sunt în Ungaria, România, Grecia şi Italia. Salinizarea solului afectează aproximativ 1,3 milioane de hectare din Uniunea Europeană. Aceasta este privită ca o cauză principală a deşertificării şi este o formă gravă de degradare a solului. Din cauza schimbărilor climatice şi a lipsei precipitaţiilor din ultimii ani, problema salinizării în Europa se agravează.

Salinizarea reduce calitatea solului şi acoperirea cu vegetaţie. Din cauza distrugerii structurii solului, solurile saline şi sodice sunt erodate mai uşor de apă şi de vânt.

Productivitatea terenurilor, în funcţie de gradul de soloneţizare a solurilor, se micşorează în următoarea ordine:

- soloneţizate de la suprafaţă: slab – 20%, moderat – 40%, puternic – 60%, foarte puternic – 70%;

- soloneţizate sub 30 cm: slab – 10%, moderat – 20%, puternic – 40%, foarte puternic – 60%.

Din suprafaţa totală a soloneţurilor şi solurilor soloneţizate circa 35% din terenuri sunt arabile şi 65% – păşuni.

Productivitatea terenurilor pe întreaga suprafaţă de răspândire a solurilor soloneţizate scade cu circa 27%, iar prejudiciul mediu este de 400 lei/ha. Prejudiciul total pe întreaga suprafaţă constituie circa 43,0 milioane de lei.

Solurile soloneţizate şi soloneţurile necesită o ameliorare chimică costisitoare, însoţită de construcţii de drenaj în luncile râurilor.

O majorare a recoltei se poate obţine doar din contul sporirii fertilităţii efective a solului prin aplicarea îngrăşămintelor minerale şi organice în norme care să acopere exportul cu producţia vegetală.

10. Solurile soloneţizate şi soloneţurile ocupă o suprafaţă de 149 504 ha. Din acest considerent, sunt necesare elaborarea şi implementarea proiectelor de ameliorare (amendare) a soloneţurilor şi elaborarea proiectelor complexe de drenare-desecare şi amendare a solurilor salinizate-alcalizate.

11. Factorii care duc la acumularea excesivă de săruri în sol pot fi naturali sau antropogeni:

1) evenimente geologice, care pot majora concentraţia de săruri în apele subterane bogate în săruri solubile;

2) apele ce se revarsă din zone cu substraturi geologice care eliberează cantităţi mari de săruri;

3) irigarea cu ape cu mineralizare înaltă;

4) utilizarea îngrăşămintelor, în special în cazul unei agriculturi intensive.

În consecinţă, se modifică structura solului şi se micşorează fertilitatea solurilor.

Pe perioada implementării Programului se propune ameliorarea suprafeţei terenurilor agricole cu soluri soloneţizate şi salinizate conform datelor indicate în tabelul 5.

Soluri şi biocenoze afectate şi distruse (degradate biologic)

12. Exploatarea intensivă a terenurilor arabile în asociere cu manifestarea largă a proceselor de degradare fizică şi chimică au condus la degradarea biologică a solurilor şi intensificarea proceselor microbiologice, ceea ce contribuie la mineralizarea humusului, care a scăzut de 4-10 ori gradul de activitate al saprofagilor şi a crescut numărul de specii biotice toxice.

Pierderile cantitative în solurile slab, moderat şi puternic erodate constituie, respectiv, 20-30%, 30-60% şi peste 60%, comparativ cu solurile neerodate, şi variază de la 1,1-7,8 t/ha.

Restabilirea componenţei şi a funcţiilor nevertebratelor şi microorganismelor este necesară pentru conservarea şi sporirea fertilităţii solurilor.

Degradarea biologică a solului apare ca rezultat al degradării fizice, chimice şi altor forme de degradare, care au un impact major asupra distrugerii structurii şi reducerii capacităţii de producere a solurilor.

În tabelul 6 sunt indicate suprafeţele terenurilor agricole cu soluri şi biocenoze afectate şi distruse (degradate biologic), necesare a fi ameliorate pe perioada implementării Programului.

Soluri distruse prin lucrări de excavare

13. Distrugerea învelişului de sol prin lucrări de excavare se produce în procesul exploatării carierelor.

Până în anul 1990 în Republica Moldova lucrările de exploatare a carierelor se efectuau fără elaborarea proiectelor de recultivare a terenurilor distruse. Ca rezultat, sunt înregistrate circa 5,0 mii ha de terenuri (cu notă de bonitate de circa 50 de puncte) cu înveliş de sol distrus prin excavare, costul prejudiciului fiind estimat la circa 2,216 mld lei.

În tabelul 7 sunt prezentate din teritoriu date despre suprafaţa terenurilor agricole cu soluri ocupate cu halde miniere, deşeuri industriale şi/sau menajere.

Soluri colmatate cu depozite de pedolit slab humifere

14. Eroziunea prin apă provoacă spălarea pedolitului de pe versanţi şi acumularea lui pe glacisurile versanţilor şi în depresiuni (vâlcele, văgăuni, văi). Suprafaţa solurilor colmatate cu depozite de pedolit slab humifere este de aproximativ 119,0 mii ha. Fertilitatea solurilor pe această suprafaţă a scăzut în medie cu 10%, cauzând pierderi de circa 23,8 milioane de lei pe întreaga suprafaţă afectată.

Intensificarea proceselor de eroziune pe versanţi provoacă colmatarea solurilor cumulice izohumice cu un strat de diversă grosime de depozite deluviale sau de pedolit slab humifer şi, în consecinţă, duce la degradarea şi reducerea capacităţii lor productive.

În tabelul 8 se indică suprafeţele terenurilor agricole cu soluri colmatate cu depozite de pedolit slab humifere.

Soluri compactate

 15. Vertisolurile (13,6 mii ha) şi solurile vertice sau compactate ocupă circa 60,0 mii ha şi se caracterizează prin însuşiri fizice nefavorabile: textură fină cu conţinut înalt de argilă (>39%), densitate aparentă mare, hidrostabilitate structurală mică, permiabilitate foarte redusă, variaţie mare de volum (gonflare şi contracţie) prin îmbibare cu apă şi prin uscare.

Sub aspectul rezistenţei la arat, sunt soluri foarte grele şi extrem de grele. Din cauza proprietăţilor nefavorabile, au o fertilitate scăzută – între 10 şi 40%, comparativ cu alte soluri.

Pierderile anuale de recoltă cauzate de compactitatea primară constituie circa 24,0 milioane de lei pe întreaga suprafaţă afectată de acest proces.

Tabelul 9 indică date privind suprafaţa terenurilor agricole cu soluri compactate.

Soluri desfundate

 16. În procesul fondării plantaţiilor industriale de vii şi livezi au fost desfundate (arate adânc) la adâncimea de 50-60 cm peste 546,0 mii ha.

În anul 1965 solurile desfundate constituiau circa 377 mii ha, iar în anii 1990 acestea au ajuns până la 580 mii ha. Utilizarea solurilor desfundate pentru culturi de câmp a evidenţiat o scădere esenţială a capacităţii lor productive.

Din cauza desfundării solurilor, rânduirea naturală a orizonturilor genetice a scos la suprafaţa terestră orizonturile subiacente slab humificate cu conţinut sporit de carbonaţi, care au dus, în consecinţă, la degradarea fertilităţii stratului supriacent (0-30 cm) al solurilor desfundate.

În tabelul 10 se indică datele cu privire la suprafaţa terenurilor agricole cu soluri desfundate.

17. Pentru a asigura implementarea cu succes a măsurilor stabilite în Program, este nevoie de specialişti în domeniul agropedologiei. Asigurarea cu cadre (pedologi, hidroamelioratori, agronomi etc.) a sectorului agricol va contribui la executarea de calitate a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, protecţie, ameliorare şi utilizare durabilă a solurilor, ştiinţific argumentată, ceea va conduce la păstrarea pe termen lung a fertilităţii solului.

Este necesară instruirea deţinătorilor de terenuri agricole cu privire la măsurile de îmbunătăţiri funciare, protecţie şi sporire a fertilităţii solurilor, pentru a sprijini agricultorii în vederea îmbunătăţirii exploataţiilor lor, protejării, conservării şi îmbunătăţirii resurselor de sol.

Indicii de pregătire a specialiştilor de ramură şi formarea formatorilor sunt prezentaţi în tabelul 11.

Păstrarea caracteristicilor peisajului, constituirea de zone-tampon de-a lungul cursurilor de apă sau evitarea apariţiei vegetaţiei nedorite pot ajuta la controlarea biodiversităţii solului.

Prin urmare, pentru a avea efecte pozitive asupra solului, este nevoie de:

1) a proteja solul împotriva acţiunii mecanice a apei şi a vântului (categorie care cuprinde complexul de lucrări de prevenire şi combatere (control) a eroziunii solului);

2) a reface (a completa) deficitul de umiditate în sol (categorie care cuprinde irigaţiile);

3) a preveni sau a elimina excesul de apă din sol, de la suprafaţa acestuia (categorie în care se încadrează desecarea şi drenajul);

4) a restabili solurile (categorie în care se încadrează lucrările de construcţie şi exploatare a obiectelor hidrotehnice, lucrările de decopertare selectivă şi de copertare a terenurilor deteriorate sau degradate, lucrările de ameliorare a solurilor alcalice şi saline);

5) practici de lucrări de conservare a solului;

6) culturi de acoperire a solului în timpul iernii;

7) amenajarea şi menţinerea zonelor-tampon cultivate cu iarbă;

8) construirea/reconstrucţia pe terenurile agricole irigate a câmpurilor în pantă;

9) utilizarea materialului organogen (gunoiul de grajd natural);

10) conversia către agricultura ecologică;

11) rotaţia culturilor şi sporirea efectivului de animale.

18. Teritoriul Republicii Moldova se încadrează în zona cu umiditate redusă. În cea mai mare parte clima este semiaridă, indicele de ariditate fiind cuprins între 0,4 şi 0,5. Seceta care persistă în urma schimbărilor climaterice afectează producţia agricolă şi, implicit, securitatea alimentară a ţării.

Din cele 291,0 mii ha irigate în 1990, în prezent pot fi asigurate cu irigare circa 40,0 mii ha. În 1989 se irigau circa 300,0 mii ha, iar în ultimii ani suprafaţa s-a redus drastic, astfel că în prezent se irigă circa 4,0-6,0 mii ha (suprafaţa fizică).

Irigaţia este principala măsură eficientă de optimizare a regimului de umiditate a solului în perioada de vegetaţie a plantelor. Optimizarea regimului de umiditate a solurilor prin aplicarea irigaţiei reprezintă o necesitate în obţinerea recoltelor mari şi stabile ale plantelor de cultură.

Din cauza exploatării acestora de peste 60 de ani şi a distrugerii infrastructurii de irigare, s-au redus substanţial suprafeţele terenurilor irigate şi, în consecinţă, au fost afectate volumul şi calitatea producţiei agricole.

În prezent, sunt necesare restabilirea sistemelor de irigare/desecare, efectuarea cercetărilor pedologice în vederea aprecierii stării de calitate a solurilor irigate şi instituirea monitoringului pedoirigaţional.

Pe perioada implementării Programului se planifică atingerea indicelui privind reabilitarea sistemelor de irigare prezentat în tabelul 12.

19. Desecarea se realizează prin construirea sistemelor de desecare, al căror rol este regularizarea debitului şi a nivelurilor de apă ce se evacuează şi normalizarea funcţionării canalelor sistemului.

În urma analizei diagnostice a stării tehnice a infrastructurii de desecare din Republica Moldova, s-a constatat că majoritatea elementelor acestei infrastructuri (staţiile de pompare, reţelele de aducţie a apei, reţelele electrice etc.) se află în stare nefuncţională. Ţinând cont de starea tehnică a sistemelor de desecare, în prezent este necesară reabilitarea sistemelor de desecare, care vor asigura protejarea terenurilor agricole cu exces de umiditate.

Pe perioada implementării Programului se planifică atingerea indicelui privind reabilitarea sistemelor de desecare prezentat în tabelul 13.

20. Pentru buna funcţionare a sistemelor de irigare şi desecare este necesară efectuarea lucrărilor de curăţare a canalelor de irigare şi desecare.

Indicele planificat privind curăţarea canalelor de irigaţii şi desecare pe perioada implementării Programului se prezintă în tabelul 14.

OBIECTIVELE GENERALE ŞI SPECIFICE

21. La baza stabilirii obiectivelor generale se află concluziile evaluării Programului de conservare şi sporire a fertilităţii solului pentru anii 2011-2020 şi identificarea celor mai importante probleme din domeniu.

Obiectivele subdomeniului de activitate al Programului derivă din Obiectivul 15 – Viaţa pe pământ, ţinta naţională 15.3 – Până în 2030, combaterea deşertificării, restabilirea terenurilor degradate prin implementarea mecanismului Neutralitatea Degradării Terenurilor (NDT).

22. Programul are drept scop implementarea următoarelor obiective generale:

1) racordarea sistemului de cercetare şi învăţământ la priorităţile domeniului până în anul 2025;

2) prevenirea şi combaterea eroziunii solului pe o suprafaţă de 2552 hectare de terenuri agricole până în anul 2025;

3) ameliorarea solurilor pe 68500 hectare de terenuri agricole până în anul 2025;

4) conservarea şi sporirea fertilităţii solurilor pe o suprafaţă de 5000 hectare de terenuri agricole până în anul 2025.

Obiectivul 1. Racordarea sistemului de cercetare şi învăţământ la priorităţile domeniului până în anul 2025

23. Instituţiile de cercetări şi învăţământ vor asigura restructurarea organizaţională şi a programelor sistemului de învăţământ agricol, elaborarea de programe de instruire a deţinătorilor de terenuri agricole privind măsurile de îmbunătăţiri funciare, protecţie şi sporire a fertilităţii solurilor, procedee şi tehnologii performante, instrucţiuni metodice, recomandări, norme şi reglementări tehnice pentru utilizarea şi elaborarea proiectelor lucrărilor de ameliorare a solurilor degradate.

O atenţie deosebită va fi acordată acţiunilor ce ţin de formarea formatorilor şi instruirea şi reciclarea specialiştilor în agricultură, inclusiv informarea populaţiei.

Obiectivul 2. Prevenirea şi combaterea eroziunii solului pe o suprafaţă de 2552 hectare de terenuri agricole până în anul 2025

24. În acest sens, vor fi extinse lucrările de îmbunătăţiri funciare, protecţie, conservare şi sporire a fertilităţii solurilor în scopul minimalizării proceselor de eroziune de suprafaţă şi de adâncime, al stabilizării alunecărilor de teren şi ravenelor.

Obiectivul specific 2.1. Combaterea eroziunii de suprafaţă pe 482 hectare de terenuri agricole până în anul 2025

25. Se prevede efectuarea măsurilor de protecţie antierozională prin înfiinţarea învelişurilor de ierburi (vii, livezi), reabilitarea învelişurilor de ierburi (păşuni), împădurirea terenurilor agricole supuse alunecărilor de teren.

Obiectivul specific 2.2. Combaterea eroziunii de adâncime pe 1900 hectare de terenuri agricole până în anul 2025

26. Aplicarea măsurilor hidrotehnice şi fitoameliorative pe terenurile afectate de ravene prin efectuarea amenajărilor antierozionale hidrotehnice şi fitoameliorative.

Obiectivul specific 2.3. Combaterea eroziunii eoliene (deflaţiei) pe 170 hectare de terenuri agricole până în anul 2025

27. Efectuarea lucrărilor de înfiinţare/reabilitare a fâşiilor forestiere de protecţie, prin crearea fâşiilor forestiere paravânt, plantaţiilor agrosilvice, fâşiilor riverane de protecţie a apelor şi fâşiilor forestiere în ravene şi vâlcele.

Obiectivul 3. Ameliorarea solurilor pe 68500 hectare de terenuri agricole până în anul 2025

28. Acest obiectiv va fi asigurat prin implementarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare în scopul aplicării practicilor agricole prietenoase mediului, care vor permite obţinerea recoltelor scontate, ameliorarea solurilor sărăturate (alcalice), curăţarea canalelor de irigaţii şi desecare şi reabilitarea sistemelor de irigare şi desecare.

Obiectivul specific 3.1. Ameliorarea chimică a 500 hectare de terenuri agricole până în anul 2025

29. Aplicarea măsurilor pedoameliorative prin efectuarea lucrărilor de ameliorare a solurilor sărăturate.

Obiectivul specific 3.2. Ameliorarea hidrică (amenajări de irigare) prin majorarea suprafeţelor irigate cu 68000 hectare până în anul 2025

30. Reabilitarea sistemelor de irigare şi desecare, curăţarea canalelor de irigaţii şi desecare pentru irigarea solurilor în scopul combaterii secetei pedologice şi obţinerii recoltelor mari ale plantelor de cultură.

Obiectivul 4. Conservarea şi sporirea fertilităţii solurilor pe o suprafaţă de 5000 hectare de terenuri agricole până în anul 2025

31. Acest obiectiv va fi asigurat prin implementarea practicilor agricole prietenoase mediului, ce vor permite obţinerea recoltelor scontate. Realizarea prezentului obiectiv se va efectua prin aplicarea metodelor de sporire a fertilităţii solurilor (sistemul de lucrări pentru conservarea solului, asolamente, structura raţională a suprafeţelor culturilor agricole, fertilizarea complexă cu îngrăşăminte organice şi minerale, implementarea amenajărilor hidroameliorative etc.).

IMPACT

32. Realizarea acţiunilor stabilite în Program va avea următorul impact:

1) reabilitarea învelişurilor de ierburi, ameliorarea păşunilor, reabilitarea terenurilor degradate, a fâşiilor de filtrare, decontaminarea terenurilor poluate, înierbarea teraselor, pe o suprafaţă de 150 ha – vor amenaja, decontamina şi menţine zonele-tampon cultivate cu iarbă şi va preveni deteriorarea fizică a solului;

2) împădurirea suprafeţelor supuse alunecărilor de teren pe o suprafaţă de 332 ha va preveni, combate şi stabiliza alunecările de teren;

3) amenajările antierozionale hidrotehnice şi fitoameliorative pe o suprafaţă de 1900 ha vor preveni procesele de degradare a solului;

4) înfiinţarea/reabilitarea fâşiilor forestiere de protecţie paravânt pe o suprafaţă totală de 65/25 ha va proteja solul împotriva eroziunii eoliene;

5) crearea plantaţiilor agrosilvice pe o suprafaţă de 30 ha va proteja terenurile agricole de eroziune;

6) crearea fâşiilor riverane de protecţie a apelor pe o suprafaţă de 30 ha va proteja terenurile agricole de eroziune şi va proteja apele;

7) crearea fâşiilor forestiere în ravene şi vâlcele pe o suprafaţă de 20 ha va preveni, combate şi stabiliza alunecările de teren;

8) amendarea solurilor pe o suprafaţă de 500 ha va duce la omogenizarea solului şi creşterea productivităţii acestuia;

9) majorarea suprafeţelor irigate cu 68000 ha va atenua seceta pedologică a solului;

10) efectuarea măsurilor de protecţie a solului în cadrul practicilor agricole pe o suprafaţă de 5000 ha de terenuri agricole va spori fertilitatea solului şi va majora recoltele culturilor agricole.

COSTURI

33. Costurile financiare şi necesarul de resurse externe sunt reflectate în planurile de acţiuni pentru implementarea prezentului Program. Sumele prevăzute pentru fiecare obiectiv vor fi corelate cu prevederile cadrului bugetar pe termen mediu pentru perioada corespunzătoare şi legea bugetului de stat pe anul respectiv.

34. La planificarea bugetară, o atenţie deosebită se va acorda asistenţei externe, în contextul căreia se vor lua în calcul eventualele proiecte şi programe care vor putea fi realizate în domeniul îmbunătăţirilor funciare, protecţiei, conservării şi sporirii fertilităţii solurilor, în special cele ce implică o cotă de cofinanţare pe care deţinătorii de terenuri urmează să o asigure în cadrul acestora.

35. Costurile estimative de implementare a Programului sunt indicate în tabelul 15.

36. Planul de acţiuni pentru anii 2021-2023 privind implementarea Programului de îmbunătăţiri funciare în scopul asigurării managementului durabil al resurselor de sol pentru anii 2021-2025 redă resursele financiare disponibile pentru implementarea fiecărui obiectiv şi a fiecărei acţiuni în parte, cu indicarea cheltuielilor planificate, în conformitate cu Cadrul bugetar pe termen mediu (2021-2023), inclusiv cu indicarea resurselor disponibile din partea partenerilor de dezvoltare. Costul total estimativ este redat în tabelul 16.

RISCURI DE IMPLEMENTARE ŞI MĂSURI DE DIMINUARE

SAU ÎNLĂTURARE A ACESTORA

37. Principalele riscuri privind implementarea măsurilor stabilite în Program sunt:

1) provocările cu impact negativ asupra situaţiei sociale, politice şi economice a ţării, care pot cauza nerealizarea măsurilor stabilite – se vor monitoriza permanent şi vor fi revizuite măsurile şi identificate soluţiile de alternativă;

2) lipsa specialiştilor în domeniu – va fi monitorizată permanent situaţia, va fi pregătit personalul autorităţilor administraţiei publice centrale responsabile de implementarea politicilor în domeniu;

3) neîndeplinirea acţiunilor din plan şi/sau nerespectarea termenelor – va fi monitorizată evoluţia situaţiei, vor fi identificate şi evaluate motivele, efectuate măsuri de repunere în grafic a activităţilor şi de înlăturare a consecinţelor negative;

4) întârzierea finanţărilor – va fi monitorizată permanent situaţia, vor fi revizuite măsurile şi identificate soluţiile financiare de alternativă, va fi pregătit personalul autorităţilor administraţiei publice centrale responsabile de implementarea politicilor în domeniu în scopul accesării finanţărilor externe;

5) gradul scăzut de aplicare a proiectelor de îmbunătăţiri funciare, protecţie, conservare şi sporire a fertilităţii solurilor – va fi monitorizată evoluţia situaţiei, vor fi identificate şi evaluate motivele, vor fi instruiţi reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale, deţinătorii de terenuri agricole pentru a aplica proiecte conform măsurilor stabilite în Program.

38. Autorităţile administraţiei publice centrale responsabile de implementarea politicilor în domeniu vor asigura gestionarea riscurilor proprii privind realizarea prezentului Program şi a planurilor de implementare a acestuia. Acestea vor informa Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare despre riscurile care pot crea impedimente în atingerea obiectivelor stabilite.

AUTORITĂŢI/INSTITUŢII RESPONSABILE DE IMPLEMENTARE

39. Instituţiile care elaborează, implementează şi sunt implicate în activităţi de îmbunătăţiri funciare, protecţie, conservare şi sporire a fertilităţii solurilor sunt:

1) Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare – responsabil de elaborarea politicilor în domeniul Agriculturii şi Industriei Alimentare;

2) Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării – responsabil de elaborarea şi aprobarea planului-cadru pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal, manualelor şcolare, ghidurilor metodologice şi altor resurse de învăţare;

3) Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru – responsabilă de elaborarea/implementarea şi realizarea măsurilor de stopare a degradării solurilor şi de sporire a fertilităţii solurilor;

4) Întreprinderea de Stat "Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului" – responsabilă de elaborarea proiectelor pentru organizarea teritoriului.

40. Instituţiile din subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare ce asigură implementarea politicilor în domeniul îmbunătăţirilor funciare, protecţiei, conservării şi sporirii fertilităţii solurilor sunt:

1) Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură – acordă sprijin financiar în avans pentru proiecte investiţionale de îmbunătăţiri funciare, protecţie, conservare şi sporire a fertilităţii solurilor;

2) Agenţia "Moldsilva" – promovează şi asigură efectuarea lucrărilor de împădurire a terenurilor degradate, reabilitarea/construcţia fâşiilor forestiere de protecţie a terenurilor agricole;

3) Agenţia "Apele Moldovei" – promovează şi implementează politicile în domeniul hidroamelioraţiei;

4) Unitatea consolidată pentru implementarea Programelor Fondului Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD) – implementează măsuri prin alocarea granturilor competitive şi acordarea asistenţei tehnice pentru consolidarea capacităţilor şi conştientizare, în special a producătorilor agricoli, în vederea combaterii degradării terenurilor, precum şi finanţează măsurile de adaptare a sistemelor de producţie agricolă la schimbările climatice;

5) Fondul de Dezvoltare Durabilă Moldova – gestionează în numele Guvernului Fondul de refinanţare a împrumuturilor format în cadrul activităţii Acces la Finanţare în Agricultură în urma implementării Acordului "Compact" şi asigură monitorizarea şi raportarea impactului acestor investiţii în perioada post-"Compact" şi facilitează accesul la finanţare şi extindere a suprafeţelor irigate;

6) Universitatea Agrară de Stat din Moldova – asigură formarea, instruirea şi reciclarea specialiştilor din agricultură şi mediatizarea informaţiei ce ţine de activităţile de îmbunătăţiri funciare, protecţie, conservare şi sporire a fertilităţii solurilor;

7) Universitatea de Stat din Moldova – asigură formarea şi instruirea specialiştilor în pedologie;

8) Instituţia Publică "Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului "Nicolae Dimo"" – realizează activităţi de cercetare, inovare şi transfer tehnologic la profilul de cercetare ce ţine protecţia şi sporirea fertilităţii solurilor.

41. Implementarea prezentului Program se va realiza în două etape:

1) etapa I – anii 2021-2023;

2) etapa a II-a – anii 2024-2025.

42. În scopul implementării prezentului Program a fost elaborat Planul de acţiuni pentru anii 2021-2023 (etapa I).

43. Planul de acţiuni pentru etapa a II-a va fi elaborat la sfârşitul anului 2023, pentru perioada 2024-2025, ulterior va fi aprobat de Guvern, va reprezenta o continuitate a realizării primei etape, astfel încât să asigure eliminarea tuturor problemelor abordate în conţinutul prezentului Program.

44. Activităţile de monitorizare şi evaluare privind implementarea prezentului Program şi a planurilor de acţiuni vor fi realizate după cum urmează:

1) raportul privind analiza realizării obiectivelor, măsurilor stabilite şi gradul de atingere a indicatorilor de monitorizare stabiliţi în Planul de acţiuni privind implementarea Programului se va elabora anual, la data de 1 februarie, de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, în baza informaţiilor şi datelor furnizate de către autorităţile/instituţiile publice şi partenerii de implementare, societatea civilă etc., şi se va prezenta Guvernului;

2) rapoartele de monitorizare şi cele de evaluare vor fi prezentate spre examinare şi aprobare comisiei instituite de către instituţia de implementare şi, ulterior, vor fi transmise Guvernului;

3) rapoartele de monitorizare vor fi publice şi vor fi disponibile pe pagina web www.madrm.gov.md;

4) autorităţile/instituţiile publice responsabile de raportare sunt indicate în Planul de acţiuni privind implementarea Programului;

5) monitorizarea şi coordonarea realizării prezentului Program la nivel naţional se va efectua de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare în comun cu instituţiile responsabile de implementarea proiectelor lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, protecţie, conservare şi sporire a fertilităţii solurilor;

6) monitorizarea se va efectua prin colectarea semestrială de date privind indicatorii specificaţi, ce va oferi informaţii pentru posibile ajustări şi replanificări pe parcursul implementării pentru îmbunătăţirea rezultatelor finale şi perfecţionării planurilor viitoare;

7) evaluarea se realizează după expirarea termenului mediu (3 ani) de implementare a Planului de acţiuni pentru perioada de realizare a prezentului Program (evaluarea intermediară) şi a documentului de politici publice (evaluarea finală) după finalizarea perioadei de realizare a prezentului Program, prin elaborarea unui raport de evaluare, în scopul prezentării unei imagini obiective în conformitate cu criteriile stabilite;

8) evaluarea se va efectua de către o entitate independentă contractată sau de către partenerii de dezvoltare în conformitate cu procedurile stabilite şi în baza rapoartelor de progres realizate în procesul de monitorizare.

Anexa nr.2

la Hotărârea Guvernului nr.864/2020

PLAN DE ACŢIUNI

pentru anii 2021-2023 privind implementarea Programului de îmbunătăţiri

funciare în scopul asigurării managementului durabil

al resurselor de sol pentru anii 2021-2025