869/20.08.2001 Hotărîre cu privire la dezvoltarea arhitecturii naţionale

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la dezvoltarea arhitecturii naţionale

nr. 869  din  20.08.2001

 (în vigoare 24.08.2001) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.104-105 art.916 din 24.08.2001

* * *

 Întru realizarea prevederilor Legii privind activitatea arhitecturală nr.1350-XIV din 2 noiembrie 2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.21-24, art.77) în scopul renaşterii arhitecturii naţionale, sporirii prestigiului muncii, rolului şi responsabilităţii arhitectului-autor de proiecte, precum şi aprecierii, la justa valoare, a celei mai bogate moşteniri a neamului – tradiţiilor arhitecturii naţionale, Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă, conform anexei, Direcţiile principale de dezvoltare a arhitecturii naţionale şi etapele de realizare a acestora.

2. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, responsabile de dezvoltarea regională vor asigura:

ameliorarea radicală a situaţiei în domeniul arhitecturii şi urbanismului, respectarea disciplinei urbanistice în procesul de realizare a documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului, sporirea nivelului arhitectural-artistic al clădirilor şi edificiilor şi crearea unui mediu adecvat de habitat;

optimizarea condiţiilor de activitate pentru organele de arhitectură şi urbanism, ca promotori ai politicii statului în domeniul arhitecturii în teritoriu, în vederea exercitării funcţiilor principale ale acestora.

3. Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului:

va crea în 2002, în cadrul Institutului Naţional de Cercetare şi Proiectare "Urbanproiect", Centrul naţional de cercetări ştiinţifice în domeniul arhitecturii şi urbanismului, aprobînd regulamentul de funcţionare a acestuia;

în comun cu Ministerul Învăţămîntului şi organizaţiile obşteşti de creaţie din domeniul arhitecturii, vor asigura:

restructurarea sistemului de studii arhitecturale, ţinîndu-se cont de adaptarea acestuia la standardele europene, aplicarea sistemului de studii arhitecturale continue prin crearea pe lîngă Universitatea Tehnică a Moldovei a unei subdiviziuni cu activitate permanentă privind perfecţionarea cadrelor arhitecturale;

introducerea în planul de învăţămînt preuniversitar a orelor opţionale privind iniţierea în arhitectură;

organizarea pregătirii cadrelor arhitecturale prin intermediul studiilor postuniversitare din ţară şi de peste hotare.

4. În scopul sporirii rolului şi prestigiului arhitectului, arhitectului-autor de proiecte, extinderea drepturilor acestuia şi sporirea responsabilităţii pentru nivelul arhitectural al proiectelor:

se instituie, începînd cu anul 2003, Premiul de Stat al Republicii Moldova în domeniul arhitecturii şi urbanismului "A.Bernardazzi", care se va decerna o dată la 2 ani;

Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, în comun cu organizaţiile obşteşti de creaţie în domeniul arhitecturii şi urbanismului:

vor elabora şi vor prezenta spre examinare Guvernului, în semestrul I al anului 2002, modelul de insignă "Laureat al Premiului de Stat în domeniul arhitecturii şi urbanismului"A.Bernardazzi";

vor elabora şi vor prezenta spre examinare Guvernului, în semestrul II al anului 2002, propuneri privind instituirea titlului onorific "Arhitect al Poporului din Republica Moldova";

vor elabora şi aproba, în trimestrul II al anului 2002, Regulamentul cu privire la instalarea plăcilor comemorative şi de identificare, punînd în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale efectuarea acestor lucrări din contul bugetelor locale, şi Regulamentul privind supravegherea de autor a obiectivelor de construcţie;

vor elabora şi aproba, în trimestrul I al anului 2002, Regulamentul cu privire la desfăşurarea concursurilor naţionale pentru cel mai reuşit proiect al anului.

5. Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, în comun cu autorităţile publice centrale şi locale, vor efectua analiza situaţiei şi mersul realizării prevederilor Legii privind ocrotirea monumentelor nr.1530-XII din 22 iunie 1993 şi, în special, ocrotirea monumentelor de arhitectură şi urbanism, raportînd Guvernului în trimestrul I al anului 2003.

6. Se recomandă organizaţiilor obşteşti de creaţie în domeniul arhitecturii:

să concentreze atenţia asupra activităţii ce ţine de meseria de creaţie a arhitectului, asimilării de către acesta a moştenirii arhitecturale şi a performanţelor obţinute în practica autohtonă şi mondială;

să extindă publicitatea şi transparenţa activităţii sale prin desfăşurarea sistematică a concursurilor sau expoziţiilor;

să stimuleze colaborarea maeştrilor consacraţi din domeniul arhitecturii cu tinerii arhitecţi, manifestînd grijă permanentă pentru creşterea profesională a acestora;

să dezvolte relaţiile de creaţie cu asociaţiile similare de arhitecţi din alte ţări.

7. Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, în comun cu ministerele şi departamentele de resort, vor asigura:

propagarea permanentă prin intermediul mass-media a moştenirii arhitecturale, culturale şi istorice, a noilor realizări în domeniul arhitecturii şi urbanismului, evidenţiind rolul social şi artistic al arhitectului în comunitatea contemporană;

fondarea, începînd cu anul 2002, a revistei trimestriale specializate "Arhitectura şi designul Moldovei".

8. Se abrogă Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.147 din 19 mai 1988 "Despre aprobarea Regulamentului cu privire la premiul Sovietului Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti în domeniul arhitecturii "A.B.Sciusev" (Veştile Sovietului Suprem şi ale Guvernului R.S.S. Moldoveneşti, 1988, nr.5, art.49).

 Anexă

la Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.869 din 20 august 2001

DIRECŢIILE PRINCIPALE DE DEZVOLTARE A ARHITECTURII NAŢIONALE

Direcţiile principale de dezvoltare a arhitecturii naţionale (în continuare – Direcţii) sînt elaborate în baza Legii privind activitatea arhitecturală nr.1350-XIV din 2 noiembrie 2000 şi a altor acte legislative ce reglementează această activitate.

Direcţiile includ scopurile şi principiile de bază ale arhitecturii naţionale, inclusiv etapele de creare a premiselor juridice pentru facilitarea procesului de realizare a lor.

1. SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI FUNDAMENTAREA RELANSĂRII

POLITICII ÎN DOMENIUL ARHITECTURII

Evaluînd particularităţile comune ale perioadelor parcurse de arhitectura naţională în ultimele decenii, este necesar de a menţiona că orientarea ei de bază a fost dictată de cerinţele şi opinia "unui singur" beneficiar, laitmotivul căruia a fost "reducerea exceselor" în arhitectură. Drept consecinţă, au apărut cartiere locative tipizate, complexe industriale şi edificii pe teritoriile nevalorificate ale oraşelor.

Viziunea unilaterală privind utilizarea mijloacelor moderne eficiente şi nedorinţa de a le aplica pentru realizarea sarcinilor polivalente ale arhitecturii au condus la uniformitate şi monotonie în construcţie şi la atenuarea compartimentului creativ, constituindu-se o situaţie alarmantă în domeniu.

Nivelul general al arhitecturii oraşelor şi localităţilor rurale rămîne scăzut şi nu corespunde cerinţelor societăţii şi, în special, nivelului exigenţelor moderne de habitat.

O atare situaţie în arhitectură diminuează considerabil efectul social al reformelor promovate în ţară şi necesită adoptarea unor măsuri eficiente şi operative orientate spre relansarea activităţilor în domeniul vizat.

Reorientarea politicii în domeniul arhitecturii este dictată de premisele obiective, generate de reformele socio-economice, şi condiţionează necesitatea:

promovării eficiente a noii politici urbanistice;

atribuirii originalităţii aspectului oraşelor şi satelor şi conformării acestuia la starea specifică geopolitică, clima favorabilă şi natura irepetabilă a plaiului natal;

educaţiei etice şi estetice a cetăţenilor şi beneficiarilor de obiective arhitecturale prin mediatizarea largă a operelor expresive şi performante;

instruirii arhitecţilor în contextul cerinţelor crescînde ale societăţii;

lichidării tendinţei vicioase a dictatului incompetent din partea persoanelor oficiale, beneficiarilor şi industriei construcţiilor asupra proiectării şi activităţii arhitecţilor.

2. SCOPURILE ŞI PRINCIPIILE DE BAZĂ

Scopurile şi principiile de bază în domeniul dezvoltării arhitecturii naţionale sînt următoarele:

1) conservarea şi revitalizarea arhitecturii naţionale şi patrimoniului bogat al acestuia – arhitectura populară;

2) dezvoltarea formelor clasice şi tradiţiilor naţionale în arhitectură, combinarea armonioasă a principiilor funcţionale, estetice, tehnice şi economice care formează arhitectura clădirilor şi edificiilor;

3) perfecţionarea continuă a calităţii standardelor în arhitectură, care prevede:

evitarea cazurilor de executare a construcţiilor-gemene, modernizarea aspectului estetic al construcţiei de masă;

abordarea profesionistă şi responsabilă a problemelor privind reconstrucţia centrelor urbane, în care construcţiile noi trebuie să corespundă principiilor succesiunii istorice;

promovarea unei discipline urbanistice stricte, fundamentată pe respectarea de către autorităţile publice centrale şi locale, persoanele fizice şi juridice a proiectului elaborat în mod profesional;

consolidarea organelor locale de arhitectură, ca propagatori principali ai politicii noi în arhitectură, crearea condiţiilor necesare pentru exercitarea atribuţiilor care le revin;

4) elaborarea unei atitudini creative faţă de dezvoltarea arhitecturii naţionale orientată spre:

om şi necesităţile acestuia, conformarea proporţiilor tuturor elementelor mediului de habitat;

umanizarea construcţiei locative, stabilirea numărului optim de niveluri şi utilizarea imenselor posibilităţi de îmbinare a noilor construcţii cu reconstrucţii şi modernizări ale locuinţelor, inclusiv construcţia locuinţelor accesibile pentru diverse categorii şi grupuri de populaţie;

restabilirea specificului arhitecturii edificiilor publice în masă, fiind excluse oficialitatea şi mediocritatea perioadei totalitarismului;

crearea unui mediu uman şi ecologic pur de producere, care reprezintă o parte indispensabilă a mediului de habitat şi este scopul arhitecturii industriale. Arhitectura industrială, prin mijloace specifice, trebuie să apropie omul de procesul de producţie. Este necesar de a extinde spectrul soluţiilor arhitecturale ale obiectivelor industriale, care au la bază o structură tehnologică flexibilă, inclusiv a clădirilor pentru întreprinderi mici, meşteşugăreşti, artizanat;

corelarea arhitecturii rurale cu experienţa multiseculară a generaţiilor de arhitecţi, elaborarea procedeelor optime de organizare spaţială a vieţii cotidiene rurale. Este necesar de a renunţa complet la politica precedentă privind "lipsa de perspectivă" a unor sau altor localităţi;

5) constituirea prin mijloace arhitecturale a obiectivelor cu indici performanţi ecologici şi de conservare a resurselor;

6) confirmarea dreptului ireproşabil al arhitecturii la individualitatea şi particularitatea stilului de creaţie.

3. MECANISMUL DE REALIZARE

Politica naţională în domeniul arhitecturii se realizează în următoarele direcţii principale:

asigurarea la nivel de stat a bazei legislativ-normative şi crearea condiţiilor necesare pentru dezvoltarea activităţii arhitecturale şi libertăţii creaţiei arhitecţilor;

implementarea unui sistem nou de instruire şi reciclare a cadrelor arhitecturale, acceptat în practica mondială. Renaşterea tradiţiilor de pregătire a arhitecţilor în atelierele maeştrilor de vază;

organizarea studiilor ştiinţifice şi lucrărilor de proiectare experimentale în domeniul arhitecturii şi urbanismului, instruirea cadrelor ştiinţifice în aceste scopuri;

crearea, în baza studiilor ştiinţifice, a suportului normativ în domeniul proiectării arhitecturale, luînd în considerare particularităţile autohtone în construcţii;

sporirea prestigiului muncii, rolului şi responsabilităţii arhitectului, care integrează concomitent funcţiile de proiectant, constructor, personalitate civică, focalizînd în creaţia sa diversitatea problemelor sociale, arhitectural-artistice, tehnice şi economice;

educarea în rîndul arhitecţilor a atenţiei permanente faţă de opinia publică, a spiritului consultării cu populaţia şi transparenţei;

renaşterea criticii profesionale ca verigă importantă de dezvoltare a arhitecturii, cristalizarea profesionalismului în rîndurile tinerilor arhitecţi;

propagarea permanentă a performanţelor în domeniul arhitecturii naţionale şi urbanismului prin:

a) emisiuni la radio şi televiziune, publicaţii în presă;

b) editarea unei reviste de specialitate, a monografiilor privind istoria arhitecturii plaiului natal, creaţia arhitecţilor emeriţi autohtoni;

c) instalarea plăcilor comemorative şi de identificare pe faţadele obiectivelor arhitecturale finalizate;

d) constituirea şi conferirea titlurilor onorifice şi premiilor de stat pentru opere performante în domeniul arhitecturii şi urbanismului;

e) organizarea sistematică a concursurilor arhitecturale pentru cel mai reuşit proiect al anului;

f) organizarea expoziţiilor de lucrări ale tinerilor arhitecţi, raporturilor privind creaţia arhitecturală a instituţiilor de proiectare;

g) participarea la conferinţe, simpozioane republicane şi internaţionale.

4. ETAPELE DE REALIZARE