895/03.11.2017 Hotărîre cu privire la aprobarea Avizului asupra proiectului de lege pentru modificarea Legii nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E
cu privire la aprobarea Avizului asupra proiectului de lege
pentru modificarea Legii nr.156-XIV din 14 octombrie 1998
privind sistemul public de pensii
nr. 895 din 03.11.2017
(în vigoare 10.11.2017)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 390-395 art. 1004 din 10.11.2017
* * *
Guvernul HOTĂRĂŞTE:
Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul asupra proiectului de lege pentru modificarea Legii nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii.
| PRIM-MINISTRU | Pavel FILIP |
Contrasemnează: |
|
| Ministrul sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale | Stela Grigoraş |
| Ministrul finanţelor | Octavian Armaşu |
| Ministrul justiţiei | Vladimir Cebotari |
Nr. 895. Chişinău, 3 noiembrie 2017. |
Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului
nr.895 din 3 noiembrie 2017
AVIZ
asupra proiectului de lege pentru modificarea Legii nr.156-XIV
din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii
Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.293 din 2 octombrie 2017) de către dl Igor Dodon, Preşedinte al Republicii Moldova, şi informează următoarele.
Pornind de la argumentele prezentate în nota informativă, proiectul are drept scop reevaluarea vîrstei de pensionare prin reducerea vîrstei standard de pensionare la 62 de ani pentru bărbaţi şi la 57 de ani pentru femei şi ajustarea stagiului de cotizare necesar pentru obţinerea pensiei pentru limită de vîrstă.
Astfel, autorul proiectului propune reevaluarea vîrstei de pensionare care a fost stabilită în cadrul reformei sistemului de pensionare, adoptate prin Legea nr.290 din 16 decembrie 2016, care a avut drept scop asigurarea funcţionării unui sistem de pensii echitabil şi sustenabil.
Or, prin Legea nr.290 din 16 decembrie 2016 privind modificarea şi completarea unor acte legislative au fost operate noi modificări importante în legislaţia de pensionare în vederea sporirii beneficiilor din sistemul de pensii: instituirea unei noi formule de calcul, care va asigura interdependenţa dintre contribuţiile achitate şi mărimea pensiei, valorizarea venitului asigurat utilizat la calcularea pensiilor şi alte prevederi ce ţin de stabilirea pensiilor.
Într-o altă ordine de idei, enunţăm că proiectul de lege nu este în concordanţă cu principiul stabilităţii normelor juridice, preeminenţei dreptului şi al securităţii juridice.
Subliniem că stabilitatea legislaţiei constituie unul dintre elementele statului de drept. În acest sens, Comisia de la Veneţia a evocat în Raportul privind statul de drept din 25-26 martie 2011 că principiul certitudinii legale este esenţial pentru garantarea încrederii în statul de drept. Pentru dobîndirea acestei încrederi, statul are obligaţia să respecte şi să aplice într-o manieră previzibilă normele care au fost adoptate.
Astfel, stabilitatea legislaţiei constituie o expresie a principiului securităţii juridice. Modificarea frecventă a legilor poate să creeze dificultăţi suplimentare subiecţilor cărora se adresează, implicit autorităţilor împuternicite cu aplicarea lor, sub aspectul adaptării la procedurile noi instituite.
Din perspectiva respectării normelor constituţionale în raport cu posibilitatea amendării cadrului legislativ în domeniul protecţiei sociale, menţionăm că legea fundamentală nu condiţionează situaţiile apariţiei dreptului la asigurare socială. Prin urmare, în ceea ce priveşte aceste drepturi de asigurări sociale, legiuitorul are prerogativa exclusivă de a dispune, în funcţie de politica socială şi fondurile disponibile, acordarea lor, precum şi de a decide cuantumul şi condiţiile de acordare.
În context, cu referire la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curtea a statuat că autorităţile naţionale sînt, în principiu, cel mai în măsură să aleagă mijloacele cele mai adecvate pentru atingerea scopului de a stabili un echilibru între cheltuielile şi veniturile publice în procesul realizării politicii sociale.
Astfel, la realizarea reformei sistemului de pensionare s-a ţinut cont inclusiv de politica socială şi fondurile disponibile necesare pentru stabilirea condiţiilor şi cuantumului prestaţiilor de asigurări sociale.
În acest sens, subliniem că autorul proiectului nu a abordat aspectul acoperirii financiare. Or, potrivit dispoziţiilor art.20 lit.d) din Legea nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură, proiectul de act normativ trebuie să fie însoţit de fundamentarea economico-financiară.
Mai mult decît atît, potrivit prevederilor art.17 alin.(2) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014 şi art.131 alin.(6) din Constituţia Republicii Moldova, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.
Ţinînd cont de faptul că resursele financiare existente sînt direcţionate spre realizarea angajamentelor deja asumate, proiectul nu poate fi susţinut.