1. Procurorul General şi procurorii subordonaţi acestuia exercită în conformitate cu Constituţia supravegherea executării exacte şi uniforme a legilor de către organele administraţiei publice, persoanele juridice şi fizice şi asociaţiile lor.

2. Procuratura apără legalitatea, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, contribuie la înfăptuirea justiţiei în condiţiile legii.

3. Prin activitatea sa Procuratura contribuie la asigurarea supremaţiei legii, executarea ei exactă şi uniformă în scopul consolidării legalităţii şi apărării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

4. Procuratura îşi exercită atribuţiile ca organ autonom în sistemul organelor judecătoreşti.

Articolul 2. Sarcinile Procuraturii

[Art.2 abrogat prin Legea nr.551-XIII din 21.07.1995, în vigoare 28.09.1995]

Articolul 3. Principiile fundamentale ale activităţii Procuraturii

1. Organele Procuraturii:

- constituie un sistem unic şi centralizat, condus de Procurorul General, în cadrul căruia procurorii ierarhic inferiori se subordonează procurorilor ierarhic superiori;

- îşi exercită împuternicirile independent de autorităţile publice, de orice particularitate locală, fără a se lăsa influenţate de nici un factor local şi departamental, în conformitate cu Legea;

- acţionează public, conlucrează cu organele autorităţilor publice, comunică Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului şi organelor administraţiei publice centrale de specialitate şi locale starea legalităţii, iar în cazurile necesare în limita competenţei lor fac propuneri şi iau măsuri pentru restabilirea legalităţii.

2. Procurorii nu pot fi membri ai organelor elective, a căror activitate o supraveghează.

3. Nu se admite crearea de partide şi de alte organizaţii social-politice şi nici activitatea acestora în organele Procuraturii. Procurorii şi anchetatorii nu pot fi membri ai nici unui partid, altor organizaţii şi mişcări social-politice şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu se supun numai legii.

Articolul 4. Principalele direcţii ale activităţii Procuraturii

Procuratura, conform sarcinilor sale:

1) exercită supravegherea:

- executării exacte şi uniforme a legilor de către organele administraţiei publice centrale şi locale, agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, alte persoane juridice şi fizice şi asociaţiile lor;

- respectării legilor de către organele de anchetă prealabilă şi de cercetare penală;

- respectării legilor în locurile de reţinere şi de detenţie preventivă, la executarea pedepselor şi a altor măsuri de constrîngere, stabilite de instanţa judecătorească, inclusiv în instituţiile de psihiatrie judiciară;

- respectării legalităţii în Forţele Armate şi în organele securităţii naţionale;

2) intentează procese penale în toate cazurile cînd se descoperă elementele componente ale unei infracţiuni, iar în cazurile prevăzute de lege anchetează crimele;

[Pct.3) art.4 abrogat prin Legea nr.1579-XIII din 27.02.1998, în vigoare 30.04.1998]

4) susţine în instanţa judecătorească învinuirea în toate cauzele penale.

Articolul 5. Inadmisibilitatea intervenţiei în exercitarea supravegherii de procuror

1. Exercitarea de influenţă asupra procurorului, prin orice modalitate şi de către orice persoană, pentru a se lua hotărîri nelegale atrage după sine răspundere în conformitate cu legea.

2. Nimeni nu este în drept, fără permisiunea procurorului şi a anchetatorului, să comunice datele controalelor, ale anchetei prealabile efectuate de organele Procuraturii.

Articolul 6. Obligativitatea executării cerinţelor procurorului

1. Cerinţele procurorului, înaintate în modul stabilit de prezenta lege şi de alte acte legislative, sînt obligatorii spre executare de către organele, agenţii economici şi alte persoane juridice, factori de decizie şi cetăţeni.

În prezenta lege termenul "procuror", înseamnă: Procurorul General, adjuncţii, ajutorii superiori şi ajutorii lui; şefii de direcţii şi secţii, adjuncţii lor; toţi procurorii subordonaţi, adjuncţii şi ajutorii lor; procurorii din direcţii şi secţii, care acţionează în limitele competenţei lor.

2. Factorii de decizie, care nu au examinat sesizarea procurorului sau care nu au dat răspuns la sesizare, poartă răspundere administrativă în conformitate cu legea. Pentru neprezentarea fără motiv în faţa procurorului cetăţeanul şi factorul de decizie poartă răspundere administrativă în conformitate cu legea.

Răspunderea administrativă indicată în acest articol survine prin hotărîrea instanţei judecătoreşti la cererea procurorului.

Articolul 7. Garanţii şi compensaţii cetăţenilor citaţi la Procuratură

1. Persoanele citate la Procuratură (cu excepţia celor suspectate sau acuzate de comiterea unor infracţiuni) au dreptul la recompensă pentru sustragere de la ocupaţia lor obişnuită.

2. Remunerarea experţilor, traducătorilor şi altor specialişti, precum şi achitarea cheltuielilor pentru prezentarea la Procuratură a tuturor persoanelor, se efectuează din mijloacele bugetului Procuraturii, prevăzute pentru aceste scopuri.

Articolul 8. Participarea procurorului la şedinţele organelor autorităţilor publice

1. Procurorul General are acces la şedinţele Parlamentului şi ale Guvernului.

2. Procurorul General şi adjuncţii lui sînt în drept să asiste la şedinţele organelor administraţiei publice centrale de specialitate şi ale altor organe ale administraţiei publice.

3. Procurorii sînt în drept să asiste la şedinţele organelor administraţiei publice locale şi ale altor organe ale administraţiei publice.

Articolul 9. Dreptul de iniţiativă legislativă

[Art.9 abrogat prin Legea nr.551-XIII din 21.07.1995, în vigoare 28.09.1995]

Articolul 10. Examinarea cererilor, reclamaţiilor şi a comunicărilor

1. Organele Procuraturii examinează cererile şi reclamaţiile, a căror soluţionare nu ţine de competenţa altor organe. Totodată procurorul este în drept să soluţioneze orice cerere sau reclamaţie care conţine informaţii despre cazuri de încălcare a legii.

2. Procurorul este în drept să dispună organului respectiv al administraţiei publice, agentului economic, organizaţiei obşteşti şi factorului de decizie să verifice cererile, reclamaţiile, comunicările, adresate lui, să prezinte informaţii scrise despre rezultatul controlului şi măsurile luate, precum şi toate materialele controlului.

3. Procurorul este obligat să examineze cererile şi comunicările despre crimele săvîrşite sau în curs de pregătire şi să ia decizii asupra lor în modul stabilit de lege.

Articolul 11. Dreptul de audienţă imediată

Procurorul General este în drept de a fi primit în audienţă imediată, în problemele ce ţin de competenţa Procuraturii, de către Preşedintele Republicii Moldova, Preşedintele Parlamentului şi Prim-ministrul.

Titlul II

STRUCTURA PROCURATURII

Articolul 12. Sistemul Procuraturii

1. În sistemul organelor Procuraturii intră:

- Procuratura Generală, care include direcţii, servicii şi secţii;

- procuraturile teritoriale (de circumscripţie, orăşeneşti (municipale), raionale şi interraionale) şi procuraturile specializate (militară, ecologică, de transport, de supraveghere în instituţiile penitenciare, anticorupţie şi conducerea urmăririi penale).

2. În sistemul organelor Procuraturii pot activa subdiviziuni ale acesteia pe lîngă instanţele judecătoreşti.

3. Procuratura Generală formează în structura sa Centrul de instruire şi reciclare a cadrelor Procuraturii.

4. Numărul organelor Procuraturii, reşedinţa lor şi circumscripţiile de activitate, structura şi personalul Procuraturii se aprobă de Parlament, la propunerea Procurorului General.

5. Bugetul Procuraturii se aprobă de Parlament în cadrul bugetului de stat.

[Art.12 completat prin Legea nr.1428-XV din 07.11.2002, în vigoare 31.12.2002]

Articolul 13. Procurorul General

1. Procurorul General:

- se numeşte în funcţie de Parlament la propunerea Preşedintelui acestuia pe un termen de 5 ani;

- are un prim-adjunct şi adjuncţi numiţi, la recomandarea lui, de către Parlament;

- conduce activitatea tuturor organelor Procuraturii;

- emite ordine şi dă indicaţii tuturor organelor Procuraturii. El este în drept să revoce actele emise de procurori, să anuleze deciziile lor contrare legii;

- determină structura organelor Procuraturii în limitele schemei de încadrare şi de salarizare, drepturile şi obligaţiile subdiviziunilor lor, numărul lucrătorilor din procuraturile teritoriale şi specializate, repartizează mijloacele de întreţinere a acestora.

2. Executarea ordinelor şi indicaţiilor Procurorului General privind anchetarea şi cercetarea penală este obligatorie pentru toate organele de anchetă prealabilă şi cercetare penală.

3. Procurorul General, în cazul în care ordinele şi indicaţiile date de el nu corespund legii, le anulează personal.

Articolul 14. Colegiul Procuraturii

1. În cadrul Procuraturii se formează Colegiul compus din 13 persoane. Preşedinte al Colegiului este Procurorul General.

Din componenţa Colegiului Procuraturii fac parte: prim-adjunctul, adjuncţii Procurorului General, alţi factori de decizie. Componenţa nominală a Colegiului Procuraturii, propusă de Procurorul General, se confirmă de către Parlament. Colegiul se confirmă în decurs de o lună după numirea Procurorului General pe durata mandatului acestuia.

2. Colegiul Procuraturii examinează cele mai importante probleme din activitatea Procuraturii.

Articolul 15. Procuraturile teritoriale şi specializate

1. Procuraturile teritoriale şi specializate sînt conduse de procurori care au prim-adjuncţi, adjuncţi, ajutori superiori şi ajutori.

2. Procuraturile de circumscripţie şi procuratura municipiului Chişinău conduc activitatea procuraturilor din subordinea lor.

3. În procuraturile de circumscripţie şi procuratura municipiului Chişinău pot fi formate secţii şi servicii.

4. Procuraturile specializate supraveghează executarea legislaţiei în forţele armate, în organizaţiile de transport, în instituţiile penitenciare, în cadrul activităţii Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului înconjurător.

[Art.15 completat prin Legea nr.1428-XV din 07.11.2002, în vigoare 31.12.2002]

Articolul 16. Numirea şi destituirea procurorilor ierarhic inferiori

1. Procurorul General numeşte procurorii teritoriali şi procurorii procuraturilor specializate pe un termen de 5 ani.

2. Procurorii în perioada mandatului pot fi destituiţi din funcţie de către Procurorul General, în conformitate cu legislaţia muncii şi cu legea privind stimularea şi răspunderea disciplinară a procurorilor.

Articolul 17. Anchetatorii Procuraturii

1. În Procuratura Generală se află în serviciu anchetatori superiori pentru cauze excepţionale şi anchetatori pentru cauze excepţionale.

2. În procuraturile teritoriale şi specializate se află în serviciu anchetatori pentru cauze excepţionale, anchetatori superiori şi anchetatori.

3. Anchetatorii se numesc în funcţie şi se destituie din funcţie de către Procurorul General.

Titlul III

SUPRAVEGHEREA DE PROCUROR

Capitolul I

SUPRAVEGHEREA GENERALĂ

Articolul 18. Sarcinile supravegherii generale

1. Supravegherea generală este supravegherea exercitată de procuror asupra executării legilor de către organele administraţiei publice centrale şi locale, agenţii economici, alte persoane juridice şi fizice şi asociaţiile lor şi are sarcina să asigure:

- concordanţa actelor juridice, emise de organele şi organizaţiile indicate, cu legislaţia în vigoare;

- executarea exactă şi uniformă a legislaţiei;

- protejarea şi apărarea drepturilor social-economice, politice, personale şi a libertăţilor cetăţenilor, garantate de Constituţie şi de alte legi;

- protejarea şi apărarea, în limitele competenţei sale, a intereselor statului, agenţilor economici, organizaţiilor obşteşti şi altor persoane juridice, prevăzute de legislaţie.

2. Controlul respectării legilor de către organele administraţiei publice, agenţii economici şi organizaţiile obşteşti, de către alte persoane juridice se exercită numai în urma comunicărilor despre încălcarea legislaţiei care necesită luarea de atitudine din partea procurorului.

3. Intervenţia organelor Procuraturii în activitatea economică operativă sau substituirea de către acestea a organelor administraţiei publice nu se admite.

Articolul 19. Împuternicirile procurorului

1. La exercitarea supravegherii, în limitele competenţei sale, procurorul este în drept:

- să ceară conducătorilor şi altor factori de decizie prezentarea documentelor, materialelor, datelor statistice, organizarea controlului şi reviziei activităţii agenţilor economici aflaţi în subordinea şi sub controlul lor, factorilor de decizie, subordonaţi lor, desemnarea de specialişti pentru elucidarea unor probleme de specialitate, apărute pe parcursul exercitării supravegherii, efectuarea unor expertize, controale ale materialelor, informaţiilor, comunicărilor sosite la Procuratură şi să-i oblige a prezenta procurorului rezultatele controalelor;

- să citeze factori de decizie şi cetăţeni şi să le ceară explicaţii orale sau scrise privitor la încălcările legii, să audieze comunicările şi explicaţiile conducătorilor organelor administraţiei publice, agenţilor economici şi ale altor persoane juridice privind starea legalităţii din organizaţiile care se află în subordinea şi sub controlul lor;

- să atace prin recurs actele contrare legii, emise de organele administraţiei publice centrale şi locale, de agenţii economici şi de alte persoane juridice, actele şi acţiunile ilegale ale factorilor de decizie;

- să pună în libertate persoanele supuse în mod ilegal reţinerii administrative;

- să intenteze acţiuni penale conform legii, precum şi proceduri disciplinare şi administrative, să remită în cazurile prevăzute de lege, aceste materiale organizaţiilor obşteşti pentru soluţionarea problemei de aplicare a măsurilor de influenţă publică;

- să pornească acţiuni în arbitraj sau în instanţa judecătorească;

- să înainteze organelor administraţiei publice, organizaţiilor obşteşti şi factorilor de decizie sesizări pentru lichidarea încălcărilor de lege, cauzelor şi condiţiilor ce favorizează aceste încălcări.

2. Exercitînd controlul respectării legalităţii, procurorul are dreptul să intre liber în localurile instituţiilor de stat, agenţilor economici şi altor persoane juridice, să aibă acces la documentele şi materialele lor, să controleze executarea legilor, în legătură cu cererile, reclamaţiile, comunicările şi alte date despre infracţiuni.

3. Nu se încasează plată pentru efectuarea, la cererea procurorului, a reviziilor, controalelor, întocmirea documentelor, colectarea şi prezentarea datelor statistice, pentru înaintarea de către procuror a acţiunilor în arbitraj sau în instanţa judecătorească.

Articolul 20. Recursul procurorului

1. Recursul contra actului nelegitim se depune de către procuror sau adjunctul acestuia la organul care a emis acest act sau la instanţa ierarhic superioară. În acelaşi mod se atacă prin recurs actul sau acţiunea ilicită a factorului de decizie.

2. Recursul suspendă acţiunea actului juridic atacat şi este obligatoriu spre examinare de către organul sau factorul de decizie respectiv în termen de zece zile de la data parvenirii lui. Rezultatul examinării recursului se comunică în scris procurorului în termen de cinci zile.

3. În caz de respingere neîntemeiată a recursului, procurorul este în drept să reclame actul juridic în instanţa judecătorească pentru a-l declara nul.

Articolul 21. Sesizarea făcută de procuror

1. Sesizarea făcută de procuror privind lichidarea încălcărilor de lege, cauzelor şi condiţiilor ce le-au favorizat, se înaintează organului administraţiei publice, agentului economic, organizaţiei obşteşti şi altei persoane juridice sau factorului de decizie, împuterniciţi a le lichida, urmînd să fie examinată imediat de către aceştia.

Sesizarea se examinează în termen de o lună, fapt care se aduce în scris la cunoştinţa procurorului.

2. Dacă sesizarea se examinează de un organ colegial, acesta comunică procurorului data şedinţei, la care ultimul este în drept să participe.

Articolul 22. Ordonanţa

1. Procurorul, în dependenţă de caracterul încălcării legii de către factorul de decizie sau de către cetăţean, emite o ordonanţă de intentare a unei acţiuni penale, proceduri disciplinare sau administrative. Procurorul emite ordonanţe şi în alte cazuri prevăzute de lege.

2. Ordonanţa de intentare a procedurii disciplinare sau administrative se examinează de organul, de organizaţia sau de factorul de decizie în termen de cel mult zece zile de la parvenirea acesteia.

Rezultatul examinării ordonanţei se comunică în scris procurorului în termen de cinci zile.

Capitolul 2

SUPRAVEGHEREA RESPECTĂRII LEGILOR DE CĂTRE

ORGANELE DE ANCHETĂ PREALABILĂ

ŞI DE CERCETARE PENALĂ

Articolul 23. Sarcinile supravegherii

Supravegherea de procuror asupra respectării legilor de către organele de anchetă prealabilă şi de cercetare penală se exercită în scopul asigurării:

- tragerii persoanelor vinovate la răspunderea prevăzută de lege şi respectării stricte a legalităţii în această procedură;

- reţinerii cetăţenilor suspectaţi de comiterea a unor infracţiuni, în modul şi în temeiurile stabilite de lege;

- arestării cetăţenilor numai în baza hotărîrii instanţei judecătoreşti;

- luării de măsuri pentru repararea prejudiciilor materiale, cauzate cetăţenilor, agenţilor economici, organizaţiilor obşteşti şi altor persoane juridice în urma unor acţiuni criminale;

- constatării cauzelor şi a condiţiilor ce favorizează comiterea infracţiunilor şi luării de măsuri pentru lichidarea lor.

Articolul 24. Împuternicirile procurorului

În procesul supravegherii organelor de anchetă prealabilă şi de cercetare penală procurorul îşi exercită împuternicirile, în conformitate cu Codul de procedură penală.

Articolul 25. Sancţionarea acţiunilor care limitează drepturile cetăţenilor

[Art.25 abrogat prin Legea nr.1579-XIII din 27.02.1998, în vigoare 30.04.1998]

Articolul 26. Efectuarea anchetei de către organele Procuraturii

1. Anchetatorii Procuraturii efectuează ancheta cauzelor care, conform legii, ţin de competenţa lor, precum şi a altor cauze penale, remise acestora de procuror.

2. Procurorul General şi procurorii ierarhic inferiori sînt în drept să ia în procedură materiale privind orice infracţiune şi să efectueze o anchetă deplină.

Articolul 27. Acţiunile procurorului în vederea reabilitării cetăţeanului

1. Procurorul este obligat să ia măsuri, în modul stabilit de lege, pentru repunerea cetăţeanului în drepturile lezate prin acţiunile nelegale ale lucrătorilor Procuraturii.

2. În caz de reabilitare ulterioară a persoanei de către instanţa judecătorească sau de către organele Procuraturii, informaţiile despre încălcarea legalităţii, care compromit cetăţeanul şi care sînt date publicităţii nemijlocit de organele Procuraturii, trebuie să fie dezminţite de procuror în acelaşi mod în care au fost date publicităţii, nu mai tîrziu de o lună după intrarea în vigoare a deciziei de reabilitare, pronunţate de instanţa judecătorească sau de Procuratură.

Capitolul 3

CONTRIBUŢIA PROCURORULUI LA ÎNFĂPTUIREA

JUSTIŢIEI ÎN INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI

Articolul 28. Participarea procurorului la dezbaterile judiciare

În conformitate cu legea procurorul participă la dezbaterile tuturor cauzelor penale, cauzelor civile, cauzelor privind litigiile economice şi contravenţiile administrative intentate de el în cazurile cînd se impune apărarea intereselor minorilor, bătrînilor, handicapaţilor, persoanelor aflate în dependenţă materială sau de serviciu, precum şi a intereselor statului şi ale societăţii în ansamblu (legitimitatea efectuării alegerilor, referendumurilor ş.a.) şi în alte cazuri prevăzute de lege.

Articolul 29. Susţinerea acuzaţiei de stat

1. Procurorul susţine acuzaţia de stat în dezbaterile judiciare în toate cauzele penale în baza principiului contradictorialităţii.

2. Procurorul are aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi ceilalţi participanţi la proces. El participă la examinarea probelor, depune probe noi, îşi expune poziţia privind aplicarea legii şi a pedepsei faţă de inculpat.

3. Procurorul este obligat să refuze de a acuza sau să modifice acuzarea, dacă în procesul dezbaterilor judiciare se convinge că datele anchetei nu confirmă acuzaţia adusă inculpatului.

Articolul 30. Recursul procurorului

Procurorul este în drept, în modul prevăzut de lege, să facă un recurs împotriva sentinţei, deciziei sau hotărîrii instanţei judecătoreşti în cauza examinată cu participarea lui şi în alte cazuri prevăzute de lege, dacă o consideră nelegitimă sau neîntemeiată.

Articolul 31. Revocarea recursului

Recursul împotriva sentinţei, deciziei sau hotărîrii instanţei judecătoreşti poate fi revocat de procurorul care l-a făcut sau de procurorul ierarhic superior pînă la începutul examinării recursului în instanţa judecătorească.

Articolul 32. Sesizarea procurorului privind darea explicaţiilor

Procurorul General este în drept să înainteze spre examinare Curţii Supreme de Justiţie o sesizare referitoare la darea unor explicaţii instanţelor judecătoreşti în problema aplicării legilor la examinarea cauzelor penale, civile, cauzelor privind litigiile economice şi contravenţiile administrative.

Capitolul 4

SUPRAVEGHEREA EXECUTĂRII LEGILOR ÎN LOCURILE DE RECLUZIUNE,

DE EXECUTARE PEDEPSEI ŞI ALTOR MĂSURI DE CONSTRÎNGERE,

STABILITE DE INSTANŢA JUDECĂTOREASCĂ, PRECUM

ŞI ÎN INSTITUŢIILE DE PSIHIATRIE JUDICIARĂ

Articolul 38. Sarcinile supravegherii

Sarcinile supravegherii sînt:

- respectarea legalităţii aflării persoanelor în locurile de recluziune: închisori, instituţii de detenţiune preventivă, instituţii de corecţie prin muncă sau alte instituţii care exercită pedeapsa şi alte măsuri de constrîngere, stabilite de instanţa judecătorească, precum şi în instituţiile de psihiatrie judiciară;

- respectarea modului şi condiţiilor de întreţinere a persoanelor în instituţiile numite, stabilite de legislaţia penală executivă, precum şi a drepturilor lor.

Articolul 39. Împuternicirile procurorului

1. Exercitînd supravegherea executării legilor, procurorul:

- vizitează în orice timp instituţiile indicate în articolul 38 din prezenta lege;

- audiază persoanelor reţinute, arestate, condamnate şi pe cele supuse altor măsuri de constrîngere, stabilite de instanţa judecătorească, cere explicaţii administraţiei;

- ia cunoştinţă de documentele în baza cărora persoanele au fost reţinute, arestate, condamnate sau supuse altor măsuri de constrîngere;

- controlează legalitatea ordinelor, dispoziţiilor şi hotărîrilor administraţiei instituţiilor ce reglementează executarea pedepsei, suspendă îndeplinirea acestor acte şi le atacă prin recurs în cazul în care ele contravin legii.

Procurorul este obligat să elibereze imediat fiecare persoană ţinută ilegal în locurile de recluziune sau reţinută, prin încălcarea legii, în detenţiune preventivă, supusă altor măsuri de constrîngere.

Articolul 40. Obligativitatea executării hotărîrilor şi dispoziţiilor emise de procuror

Hotărîrile şi dispoziţiile emise de procuror privind respectarea modului şi condiţiilor, stabilite de lege, de detenţiune a persoanelor reţinute, a arestaţilor, a condamnaţilor la privaţiune de libertate şi la alte pedepse, precum şi a persoanelor cărora le sînt aplicate alte măsuri de constrîngere, sînt obligatorii spre executare de către administraţie, precum şi organelor care execută sentinţa instanţei judecătoreşti, pronunţate persoanelor condamnate la pedepse neprivative de libertate.

Titlul IV

CADRELE PROCURATURII

Articolul 41. Cerinţele faţă de persoanele numite în funcţia de procuror şi în cea de anchetator

1. Procurori şi anchetatori ai Procuraturii se numesc cetăţeni ai Republicii Moldova cu studii superioare juridice, care posedă aptitudinile profesionale necesare şi calităţile morale corespunzătoare, nu au antecedente penale şi starea sănătăţii lor, confirmată prin certificat medical, le permite să exercite atribuţiile de serviciu respective. Persoanele desemnate pentru prima dată în funcţia de procuror sau anchetator depun jurămîntul de lucrător al Procuraturii.

2. Persoanele care au absolvit instituţii de învăţămînt superior şi care nu au experienţa muncii profesionale practice se stagiază timp de un an în Procuratură. Procurorul e în drept să decidă reducerea termenului de stagiere sau scutirea de stagiere.

3. Procurorul General poate numi în funcţia de ajutor de procuror şi de anchetator persoane care nu au studii superioare juridice complete.

4. În funcţia de procuror teritorial şi procuror al procuraturii specializate pot fi numite persoane care au cel puţin 25 de ani.

5. Procurorii şi anchetatorii trec atestarea. Modul de atestare se stabileşte de Procurorul General.

6. Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice.

Articolul 42. Gradele de clasificare şi gradele speciale militare ale lucrătorilor din Procuratură

1. În conformitate cu funcţiile pe care le deţin şi cu vechimea în muncă lucrătorilor din Procuratură li se conferă grade de clasificare şi grade speciale militare în condiţiile legii.

2. Lucrătorii din Procuratură cărora li s-au conferit grade de clasificare şi grade speciale militare poartă, în exerciţiul funcţiunii uniformă cu însemnele gradelor de clasificare corespunzătoare. Uniforma se eliberează gratuit.

Articolul 43. Dreptul lucrătorilor din Procuratură la armă şi mijloace de autoapărare

1. Procurorii şi anchetatorii în exerciţiul funcţiunii au dreptul să poarte armă şi mijloace de autoapărare.

2. Modul de eliberare şi de aplicare a armei şi a mijloacelor de autoapărare se stabileşte prin Legea privind controlul asupra armelor individuale şi de alte acte normative.

Articolul 44. Stimularea procurorilor şi tragerea lor la răspundere

1. Modul de stimulare a procurorilor şi de tragere a lor la răspundere se stabileşte prin Legea privind stimularea şi răspunderea disciplinară a procurorilor.

2. Ordinul Procurorului General privind retrogradarea, coborîrea în funcţie, retragerea insignei "Lucrător de Onoare al Procuraturii Republicii Moldova", concedierea cu degradare, poate fi reclamat în instanţă judecătorească.

Articolul 44¹. Imunitatea procurorului

1. Persoana procurorului şi anchetatorului se bucură de imunitate. Acţiunea penală în privinţa procurorului sau anchetatorului poate fi intentată numai de către Procurorul General.

2. Imunitatea procurorului şi anchetatorului se extinde asupra locuinţei lor, încăperii de serviciu, mijlocului de transport, mijloacelor de telecomunicaţii, corespondenţei, bunurilor personale şi documentelor.

3. Pătrunderea în locuinţa sau încăperea de serviciu a procurorului şi anchetatorului, în mijlocul de transport personal sau de serviciu, efectuarea la faţa locului a controlului, percheziţiei sau a ridicării obiectelor, ascultarea convorbirilor telefonice, percheziţia personală a procurorului şi anchetatorului, controlul şi ridicarea corespondenţei, a obiectelor şi documentelor ce-i aparţin se admit numai cu sancţiunea Procurorului General.

Articolul 45. Asigurarea materială şi socială a lucrătorilor din Procuratură

1. Salariul procurorilor şi anchetatorilor se stabileşte în funcţie de post, gradul de clasificare şi de vechimea în muncă şi corespunde salariilor judecătorilor instanţelor judecătoreşti de gradul de clasificare respectiv, cu o deviere în limita a 5%. Procurorii şi anchetatorii au dreptul la toate înlesnirile, garanţiile, recompensele şi suplimentele, prevăzute pentru judecători.

2. La cererea organelor respective ale Procuraturii, organele administraţiei publice locale sînt obligate să asigure procurorul, anchetatorul, în termen de un an după numirea lor în funcţie, cu apartament sau casă individuală şi să le instaleze telefon.

3. Lucrătorii din Procuratură care au primit grad de clasificare au dreptul la un concediu anual de 30 de zile lucrătoare (luîndu-se drept bază săptămîna de lucru de 6 zile).

După zece ani vechime în muncă neîntreruptă în funcţia de procuror şi de anchetator, durata concediului se măreşte cu cinci zile, iar după fiecare cinci ani lucraţi ulterior încă cu cîte cinci zile, astfel încît concediul să nu depăşească 40 de zile lucrătoare (luîndu-se drept bază săptămîna de lucru de 6 zile)

Articolul 45¹. Dreptul la pensie

[Art.45¹ abrogat prin Legea nr.189-XV din 24.05.2001, în vigoare 24.08.2001]

Titlul V

DISPOZIŢII FINALE

Articolul 46. Asigurarea organelor Procuraturii cu localuri de serviciu, cu mijloace de transport şi mijloace tehnice

Organele administraţiei publice locale sînt obligate să asigure organele Procuraturii cu localuri de serviciu corespunzătoare.

Organele Procuraturii se asigură cu mijloace de transport şi cu mijloace tehnice în mod centralizat, de la bugetul de stat.

Articolul 47. Sigiliul organelor Procuraturii

Organele Procuraturii au sigiliu cu imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova şi cu denumirea lor.

Articolul 48. Arhivele Procuraturii

Procuratura dispune de arhivele sale. Modul de transmitere, de folosire a materialelor arhivistice se stabileşte de către Procuratură de comun acord cu Fondul Arhivistic.

Articolul 49. Relaţiile cu alte ţări

Procuratura stabileşte relaţii oficiale cu organe similare din alte ţări.

PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA	Mircea SNEGUR
or.Chişinău, 29 ianuarie 1992.
Nr.902-XII.

____________________

* Republicată în temeiul Hotărîrii Parlamentului nr.1546-XIII din 25.02.1998 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.26-27, art.176.

Modificată şi completată prin:

1) Legea nr.1147-XII din 04.08.1992 – Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1992, nr.8, art.205;

2) Legea nr.551-XIII din 21.07.1995 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.53-54, art.599;

3) Legea nr.701-XIII din 26.12.1995 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.8-9, art.86;

4) Legea nr.1550-XIII din 25.02.1998 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.26-27, art.173;

5) Legea nr.1579-XIII din 27.02.1998 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.38-39, art.276;

6) Legea nr.216-XIV din 12.12.1998 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.119-120, art.719;

7) Legea nr.552-XIV din 28.07.1999 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.116-117, art.551;

8) Hot. Curţii Constituţionale nr.4 din 27.01.2000 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.14-16, art.7;

9) Legea nr.934-XIV din 14.04.2000 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.70-72, art.509.