Hotărâre nr. 907 din 22.11.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Avizului asupra proiectului

de lege pentru modificarea Legii nr.397/2003

privind finanţele publice locale

nr. 907  din  22.11.2023

 (în vigoare 24.11.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 445-447 art.1076 din 24.11.2023

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul asupra proiectului de lege pentru modificarea Legii nr.397/2003 privind finanţele publice locale.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.907/2023

AVIZ

asupra proiectului de lege pentru modificarea

Legii nr.397/2003 privind finanţele publice locale

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.397/2003 privind finanţele publice locale, înaintat cu titlul de iniţiativă legislativă (nr.344 din 3 octombrie 2023) de către doamna Maria Gonţa, deputat în Parlament, şi comunică următoarele.

Potrivit notei informative, proiectul de lege are drept scop asigurarea finanţării de la bugetul de stat a Centrului Republican de Asistenţă Psihopedagogică (CRAP) şi a serviciilor raionale/municipale de asistenţă psihopedagogică (SAP) prin transferul resurselor prevăzute pentru SAP de la bugetele locale la bugetul de stat, motiv pentru care se impune modificarea art.11 din Legea nr.397/2003 privind finanţele publice locale.

De asemenea, finalităţile urmărite ţin de soluţionarea mai multor aspecte negative constatate, cum ar fi: caracterul discreţionar al deciziei privind instituirea serviciilor raionale/municipale de asistenţă psihopedagogică; uniformizarea eronată în stabilirea efectivului-limită de personal al SAP-urilor la nivel de raion, fără a lua în considerare numărul real de copii, instituţiile şi cadrele didactice asistate; insuficienţa resurselor alocate pentru realizarea calitativă a misiunii CRAP în raport cu complexitatea şi amploarea atribuţiilor.

Raţionamentele expuse reflectă motivul înaintării iniţiativei legislative şi a cerinţelor care au impus intervenţia normativă.

Sub aspect redacţional proiectul necesită a fi revizuit în raport cu normele de tehnică legislativă şi cu cerinţele de calitate a actului normativ stipulate în Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, după cum urmează.

Ţinând cont că se propune modificarea unui singur articol, art.11 din Legea nr.397/2003 privind finanţele publice locale, atât în denumirea proiectului, cât şi în dispoziţia de modificare de la art.I se va indica expres acest fapt. Respectiv, numerotarea cu pct.1 a modificărilor la art.11 se va omite.

Totodată, la art.I, în dispoziţia referitoare la actul supus modificării, după referinţa la actul normativ care se modifică va fi menţionată conform uzanţei şi sursa de publicare a acestuia.

Concomitent, este de remarcat că Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative operează cu termenul "alineat" ca diviziune a elementelor structurale de bază a actelor normative, şi nu "aliniat".

La art.II, referitor la stabilirea datei intrării în vigoare a actului normativ, urmează a se ţine cont că potrivit art.56 alin.(3) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, intrarea în vigoare a actelor normative poate fi stabilită pentru o altă dată decât peste o lună de la data publicării doar în cazul în care se urmăreşte protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, realizarea angajamentelor internaţionale ale Republicii Moldova, conformarea cadrului normativ hotărârilor Curţii Constituţionale, eliminarea unor lacune din legislaţie sau contradicţii între actele normative ori dacă există alte circumstanţe obiective.

În acest context, este necesar ca în nota informativă să se justifice, prin argumente concludente, că prevederile actului normativ prezentat întrunesc condiţiile art.56 alin.(3) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative.

Sub aspectul obiecţiilor, implicaţiilor şi efectelor a noilor reglementări propuse în proiectul de lege menţionăm următoarele.

Având în vedere că planurile precizate ale bugetelor locale în decursul anului bugetar au tendinţa de a fi majorate semnificativ de către autorităţile publice locale, nivelul executării la sfârşitul anului bugetar fiind inferior volumelor planificate, se consideră raţional ca indicii identificaţi prin calcule analitice pentru modificările operate la art.11 vizând fondul de susţinere financiară a unităţilor administrativ-teritoriale şi parametrul de divizare (Pd) să fie în baza datelor conform executării pentru anul 2022, şi nu în baza datelor conform planului precizat pentru anul 2023.

Pentru susţinerea acestei abordări informăm că autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea la situaţia din 30 septembrie 2023 au planificat alocarea mijloacelor financiare din contul bugetelor locale respective pentru finanţarea SAP-urilor în volum de 46,7 milioane de lei comparativ cu 43,9 milioane de lei utilizate la calcularea indicilor menţionaţi supra. În anul 2022 pentru finanţarea SAP-urilor s-au cheltuit efectiv 39,7 milioane de lei.

Acest deziderat a stat şi la baza modificărilor operate la art.11 din Legea nr.397/2003 privind finanţele publice locale promovate prin Legea nr.256/2023 pentru modificarea unor acte normative (reforma sistemului de asistenţă socială "Restart").

Redacţia propusă la alin.(1) privind stabilirea proporţiei din impozitul pe venitul persoanelor fizice (IVPF) este eronată. Începând cu anul 2020, Fondul de susţinere financiară a UAT (FSF) a fost suplimentat cu o cotă-parte din impozitul pe venitul obţinut din activitatea de întreprinzător (ca sursă de formare a fondului), stabilită în legea bugetară anuală, care actualmente constituie 10% din încasări. Drept urmare, proporţia se va stabili din FSF, şi nu din IVPF.

Conform calculelor pe baza datelor privind executarea bugetelor locale pentru anul 2022, proporţia atribuită FSF, ţinând cont şi de reforma sistemului de asistenţă socială "RESTART", este de 63,9%, iar a parametrului de divizare (Pd) de 29,6%.

În contextul acestor obiecţii, alin.(1) va avea următorul cuprins:

"(1) Transferurile cu destinaţie generală se efectuează în proporţie de 63,9% din fondul de susţinere financiară a unităţilor administrativ-teritoriale, care se formează din impozitul pe venitul persoanelor fizice, nealocat sub formă de defalcări la bugetele locale, şi o cotă-parte din impozitul pe venitul obţinut din activitatea de întreprinzător, stabilită în legea bugetară anuală, pe baza datelor din ultimul an pentru care există execuţie bugetară definitivă."

Respectiv, la alin.(3) textul "31,5%" se substituie cu textul "29,6%".

Remarcăm faptul că în urma reducerii transferurilor cu destinaţie generală la bugetele locale de nivelul al doilea în proporţie aproximativ echivalentă resurselor alocate finanţării activităţii serviciilor raionale de asistenţă psihopedagogică, bugetele municipale Bălţi şi Chişinău, precum şi bugetul central al UTA Găgăuzia vor fi avantajate de pe urma reformei date, deoarece aceste bugete nu beneficiază de la bugetul de stat de transferuri cu destinaţie generală (de echilibrare), iar resursele anterior predestinate finanţării SAP-urilor vor rămâne la discreţia acestor autorităţi publice locale.

Nota informativă la proiect statuează că implementarea modificărilor propuse vor crea dezechilibre (deficit de finanţare) în valoare totală de 4,3 milioane de lei la 14 raioane, care pot fi acoperite prin compensaţii de la bugetul de stat.

Estimările de impact pe baza simulărilor efectuate pentru anul 2023 conform datelor precizate la situaţia din 30 septembrie, aferente cheltuielilor pentru serviciile raionale de asistenţă psihopedagogică, precum şi pentru anul 2024, păstrând cheltuielile bugetelor raionale aferente SAP-urilor la nivelul anului 2023 (din considerentul dificultăţii de estimare pentru fiecare raion în parte), se prezintă după cum urmează:

Analizele şi simulările efectuate demonstrează faptul că din cele 32 de raioane sunt atât câştigători, cât şi pierzătorii de pe urma promovării acestei reforme.

Totodată, în cazul în care se impune acoperirea pierderilor bugetelor raionale prin transferuri de compensare de la bugetul de stat în vederea promovării unei echităţi în disponibilităţile de resurse ale bugetelor raionale, este oportun ca pierderile autorităţilor publice locale de nivelul al doilea care urmează să le suporte ca urmare a implementării reformei să nu fie acoperite suplimentar din contul bugetului de stat, dar din contul diminuării volumului de alocaţii către Ministerul Educaţiei şi Cercetării ca urmare a diminuării volumelor de transferuri de echilibrare către bugetele raionale şi centralizate la bugetul de stat.

Acest deziderat este bazat pe faptul că volumele de transferuri reţinute la bugetul de stat (nealocate bugetelor raionale) pentru unele autorităţi publice locale de nivelul al doilea depăşesc nivelul cheltuielilor aferente SAP-urilor acoperite din contul resurselor proprii (transferuri generale) ale autorităţilor publice locale respective, utilizând în calculele noilor transferuri cu destinaţie generală pentru bugetele locale de nivelul al doilea proporţia FSF şi a parametrului de divizare (Pd) determinate ca o medie pe ţară.

Dreptul bugetelor raionale pierzătoare de a beneficia de transferuri de compensare urmează să se regăsească în normele privind intrarea în vigoare şi punerea în aplicare a proiectului de lege.

Dat fiind faptul că autorităţile administraţiei publice locale, actualmente sunt în proces de examinare şi aprobare a bugetelor locale, conform art.21 din Legea nr.397/2003 privind finanţele publice locale, considerăm oportun ca transferurile cu destinaţie generală de la bugetul de stat către bugetele locale de nivelul al doilea să fie calculate conform indicatorilor propuşi de Ministerul Finanţelor, începând cu anul bugetar 2025.

Un alt temei pentru punerea în aplicare a prevederilor propuse de iniţiativa legislativă începând cu anul 2025 este faptul că autorităţile publice locale de nivelul al doilea actualmente sunt în proces de implementare a reformei sistemului de asistenţă socială "RESTART", care implică mijloace financiare suplimentare pentru achitarea indemnizaţiilor, compensarea concediilor nefolosite şi a altor plăţi şi garanţii.

În acest context, considerăm oportun ca cheltuielile pentru întreţinerea SAP-urilor să fie suportate de la bugetul de stat pentru anul 2024, iar mijloacele financiare care se propun a fi redirecţionate la bugetul de stat prin prisma modificării art.11 din Legea nr.397/2003 privind finanţele publice locale să rămână la dispoziţia autorităţilor publice locale de nivelul al doilea în aceste scopuri.

Având în vedere cele expuse, iniţiativa legislativă în cauză poate fi susţinută condiţionată de ajustările ce se impun conform obiecţiilor menţionate supra.