914/26.08.2005 Hotărîre pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea doctoratului şi postdoctoratului

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea

şi desfăşurarea doctoratului şi postdoctoratului

nr. 914  din  26.08.2005

 (în vigoare 02.09.2005) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.117-118 art.981 din 02.09.2005

* * *

Abrogat: 29.02.2008

Hotărîrea Guvernului nr.173 din 18.02.2008

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

În conformitate cu prevederile Codului cu privire la ştiinţă şi inovare, se aprobă Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea doctoratului şi postdoctoratului (se anexează).

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

nr.914 din 26 august 2005

REGULAMENT

privind organizarea şi desfăşurarea doctoratului şi a postdoctoratului

Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea doctoratului şi a postdoctoratului (în continuare - Regulament) stabileşte caracterul unitar al procesului de pregătire a cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare şi este elaborat în conformitate cu prevederile Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova nr.259-XV din 15 iulie 2004, Legii învăţămîntului nr.547 - XIII din 21 iulie 1995 şi ale Concepţiei politicii de pregătire a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.482 din 23 aprilie 2003, care stipulează că în Moldova pregătirea cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare se efectuează prin studii de doctorat, postdoctorat şi de sine stătător (în calitate de competitor).

CAPITOLUL I.

Doctoratul

Secţiunea 1.

Dispoziţii generale

1. Doctoratul este o formă de învăţămînt postuniversitar, care se realizează prin activitate de cercetare ştiinţifică şi se organizează în scopul pregătirii cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare pentru necesităţile ştiinţei, tehnicii, învăţămîntului, culturii şi ale altor domenii de activitate, asigurînd progresul tehnico-ştiinţific şi social-economic al ţării.

Secţiunea 2.

Instituţii/organizaţii cu activitate de doctorat

2. Învăţămîntul prin doctorat se organizează şi se desfăşoară în cadrul instituţiilor de învăţămînt superior (în continuare - instituţii) şi al organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării (în continuare - organizaţii), acreditate de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare (în continuare - C.N.A.A.), care dispun:

a) de un potenţial ştiinţific uman adecvat - de cel puţin un doctor habilitat şi doi doctori în ştiinţe la specialitatea vizată, titulari ai instituţiei/organizaţiei, care au efectuat pe parcursul ultimilor 5 ani cercetări ştiinţifice recunoscute de comunitatea ştiinţifică naţională şi internaţională, avînd fiecare cel puţin 5 articole publicate în reviste şi ediţii de prestigiu, şi care realizează proiecte şi programe de cercetare ale Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (în continuare - C.S.Ş.D.T.), ale ministerelor respective şi/sau ale unor organizaţii/ fundaţii naţionale şi internaţionale;

b) de o bază tehnico-ştiinţifică adecvată pregătirii teoretice şi specializate a cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare (laboratoare înzestrate cu utilaj modern, calculatoare, bibliotecă cu reviste ştiinţifice de specialitate autohtone şi străine, internet etc.), constituită în conformitate cu normele în vigoare.

3. Cu referinţă la unele specialităţi ştiinţifice de o actualitate deosebită, pentru care Republica Moldova nu dispune de contingentul necesar de specialişti cu grade ştiinţifice şi nu există posibilitate de a-i pregăti peste hotarele republicii, la solicitarea instituţiei acreditate de învăţămînt superior/organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării, avizată de C.N.A.A., C.S.Ş.D.T. este în drept, prin decizie aparte, să deroge de la prevederile literei a) a punctului 2 privind abilitarea instituţiei/organizaţiei respective în calitate de instituţie/organizaţie cu activitate de doctorat.

4. Doctoratul se înfiinţează prin hotărîrea C.S.Ş.D.T., în temeiul demersului argumentat al senatului universitar/consiliului ştiinţific al instituţiei/organizaţiei, cu avizul ministerului de resort şi cu acordul C.N.A.A.

Pentru a obţine calitatea de instituţie/organizaţie cu activitate de doctorat, instituţia/organizaţia depune la C.S.Ş.D.T. o cerere, la care se anexează:

a) argumentarea capacităţii de a fi instituţie/organizaţie cu activitate de doctorat, în conformitate cu pct.2 al prezentului Regulament;

b) dovada existenţei specialiştilor cu studii superioare în domeniul de referinţă, din care să fie selectaţi viitorii doctoranzi;

c) programele examenelor de admitere la doctorat (alcătuite în baza cursurilor universitare);

d) programele de studii prin doctorat;

e) programele examenelor de doctorat;

f) lista conducătorilor ştiinţifici preconizaţi pentru specialitatea respectivă;

g) curriculum vitae ale potenţialilor conducători de doctorat, cu indicarea gradelor ştiinţifice şi a titlurilor ştiinţifico-didactice sau ştiinţifice pe care aceştia le deţin şi a rezultatelor ştiinţifice obţinute în ultimii 5 ani.

5. Abilitarea cu dreptul de instituţie/organizaţie cu activitate de doctorat se face pentru fiecare specialitate în parte, pe un termen de 6 ani. Acest termen poate fi prelungit de către C.S.Ş.D.T., cu condiţia respectării în continuare de către instituţie/organizaţie a prevederilor prezentului Regulament.

În cazul în care nu este asigurat nivelul necesar de pregătire a doctoranzilor şi/sau nu sînt respectate prevederile prezentului Regulament, C.S.Ş.D.T., de comun acord cu C.N.A.A., retrage instituţiei dreptul de instituţie/organizaţie cu activitate de doctorat la specialitatea respectivă.

6. Doctoratul poate fi organizat atît cu formă de învăţămînt la zi, cît şi cu formă de învăţămînt cu frecvenţă redusă. Durata studiilor de doctorat este de 3 ani. Pe durata studiilor de doctorat, persoana respectivă are calitatea de doctorand.

7. Planul de înmatriculare a doctoranzilor finanţaţi de la bugetul de stat pentru anul următor este elaborat de către C.S.Ş.D.T. (luînd în considerare necesităţile ţării, direcţiile strategice ale sferei ştiinţei şi inovării, precum şi capacităţile şi posibilităţile instituţiilor/organizaţiilor cu activitate de doctorat de a asigura nivelul adecvat de studii şi de conducere ştiinţifică a doctoratului la fiecare specialitate în parte), de comun acord cu C.N.A.A., şi se include în Acordul de parteneriat încheiat de Academia de Ştiinţe a Moldovei cu Guvernul, semnat în anul în curs.

Instituţiile/organizaţiile cu activitate de doctorat pot oferi locuri suplimentare la doctorat în baza donaţiilor şi a sponsorizărilor cu această destinaţie, precum şi din contul solicitantului, al beneficiarului şi din oricare alte surse ce nu contravin legislaţiei în vigoare, cu obligaţia să asigure condiţiile de studii, impuse de prezentul Regulament, inclusiv îndrumarea ştiinţifică, şi să înştiinţeze, în termen de 30 de zile, C.S.Ş.D.T. şi C.N.A.A. despre locurile suplimentare propuse.

Secţiunea 3.

Conducătorii de doctorat

8. Doctorandul beneficiază de un conducător ştiinţific, care activează, de regulă, în instituţia/organizaţia respectivă. În cazul în care doctorandul abordează o temă complexă, conform deciziei senatului/consiliului ştiinţific, el poate beneficia de doi conducători ştiinţifici sau de un conducător şi un consultant ştiinţific.

Cu permisiunea C.N.A.A., conducători de doctorat pot fi şi angajaţii instituţiilor de învăţămînt superior şi ai organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării fără drept de activitate de doctorat, dacă activitatea de îndrumători a acestora se desfăşoară într-o instituţie/organizaţie cu activitate de doctorat (în baza contractului individual de muncă).

Tezele de doctorat pot fi elaborate şi sub îndrumarea concomitentă a unui conducător de doctorat din ţară şi a unuia de peste hotare, dacă există un acord de colaborare între instituţiile/organizaţiile respective.

9. Conducători (consultanţi) ştiinţifici pot fi profesorii universitari, profesorii cercetători, conferenţiarii universitari şi conferenţiarii cercetători, titulari ai instituţiilor/organizaţiilor cu activitate de doctorat cu grad ştiinţific de doctor habilitat sau doctor.

10. Dreptul de a conduce doctorandul se acordă nominal, printr-o decizie specială, de către C.N.A.A., la propunerea senatelor universitare/consiliilor ştiinţifice ale instituţiilor/organizaţiilor cu activitate de doctorat.

Pentru abilitarea cu dreptul de conducător (consultant) ştiinţific, instituţia/organizaţia cu activitate de doctorat adresează un demers către C.N.A.A., la care anexează următoarele acte ce privesc pretendentul:

a) în cazul persoanelor ce deţin gradul ştiinţific de doctor habilitat: copia legalizată a diplomei ce atestă deţinerea gradului ştiinţific; lista lucrărilor ştiinţifice şi metodico-didactice publicate (în ultimii 10 ani); lista persoanelor îndrumate, cu indicarea anilor de studii şi a anilor în care acestea şi-au susţinut tezele de doctorat;

b) în cazul persoanelor ce deţin gradul ştiinţific de doctor: copia legalizată a diplomei ce atestă deţinerea gradului ştiinţific; copia legalizată a atestatului ce confirmă deţinerea titlului ştiinţifico-didactic sau ştiinţific; curriculum vitae; lista lucrărilor ştiinţifice şi metodico-didactice publicate (în ultimii 10 ani); lista tezelor de licenţă la care a fost îndrumător, cu indicarea anilor în care acestea au fost susţinute sau alte dovezi ce demonstrează calităţi de conducător ştiinţific.

Abilitarea în calitate de conducător (consultant) ştiinţific se face pe un termen de 6 ani.

11. Conducătorul (consultantul) ştiinţific are obligaţia de a îndruma doctorandul în probleme ştiinţifice şi de a controla realizarea programelor individuale de lucru ale acestuia.

Conducătorului (consultantului) ştiinţific cu grad de doctor habilitat i se permite de a îndruma simultan cel mult 6 persoane, iar celui cu grad ştiinţific de doctor - cel mult 3 persoane (din ani diferiţi de studii).

Secţiunea 4.

Admiterea la doctorat

12. La concursul de admitere la doctorat au dreptul să participe cetăţenii Republicii Moldova cu diplomă de masterat sau de licenţă, cu media pe anii de studii mai mare de 8.0 şi cu nota la specialitate de cel puţin 9.0.

Diplomele absolvenţilor învăţămîntului superior universitar, eliberate pînă în anul 1995 inclusiv, sînt considerate echivalente cu diplomele de licenţă.

13. La doctorat se admit şi cetăţenii străini şi apatrizii, cu studii postuniversitare specializate sau universitare, în baza acordurilor interstatale, precum şi în bază de contract, dar numai la specialităţi ştiinţifice pentru care instituţia/organizaţia respectivă este abilitată cu activitate de doctorat şi întruneşte condiţiile necesare instituirii unui consiliu ştiinţific specializat. Pentru admiterea la doctorat, în instituţia/organizaţia cu activitate de doctorat se formează, prin ordinul rectorului/directorului, comisii de admitere, prezidate de conducătorii instituţiilor/organizaţiilor respective (sau adjuncţii acestora în probleme de ştiinţă), din componenţa cărora fac parte conducători de doctorat, şefi de catedră, de secţie, de laborator şi alţi specialişti în domeniu cu grad ştiinţific.

14. Activitatea comisiilor de admitere este reglementată de instrucţiunile instituţiei/organizaţiei cu activitate de doctorat, elaborate în conformitate cu actele normative ale C.S.Ş.D.T., cu prezentul Regulament şi coordonate cu ministerele de resort.

15. Admiterea candidaţilor la doctorat se face pe bază de concurs, în condiţii de transparenţă, în perioada septembrie-octombrie.

Cu acordul C.S.Ş.D.T., la unele specialităţi admiterea în doctorat poate avea loc şi în lunile martie - aprilie.

16. În cazul în care cheltuielile se fac de la bugetul de stat, pentru ambele forme de învăţămînt se aplică aceleaşi criterii de admitere, cu excepţia limitei de vîrstă: 35 de ani pentru forma de învăţămînt la zi. În cazul în care studiile se efectuează în bază de contract, cu achitarea taxei de studii, limita de vîrstă nu se stabileşte.

17. Cererile de admitere la doctorat se depun pe numele conducătorului instituţiei/organizaţiei cu activitate de doctorat. La cerere se anexează următoarele acte:

a) copia legalizată a diplomei de studii postuniversitare (masterat, rezidenţiat, secundariat clinic) sau de studii superioare şi anexa la ea;

b) copia lucrărilor ştiinţifice publicate (a brevetelor de invenţie) sau un referat ştiinţific cu tema la specialitatea aleasă;

c) extrasul din procesul-verbal al şedinţei senatului universitar/ consiliului ştiinţific al instituţiei/organizaţiei la care absolventul studiilor postuniversitare (universitare) a fost recomandat pentru doctorat sau extrasul din procesul-verbal al şedinţei consiliului ştiinţific (consiliul profesoral) al facultăţii la care absolventul a fost recomandat pentru doctorat, în cazul admiterii la doctorat pe parcursul a doi ani după absolvire, ori recomandaţiile a doi specialişti în domeniu cu grad ştiinţific;

d) fişa personală de evidenţă a cadrelor şi autobiografia sau curriculum vitae;

e) copia buletinului de identitate şi cea a actului de eventuală schimbare a numelui.

Candidaţii care şi-au făcut studiile în străinătate vor prezenta traducerea diplomei obţinute, legalizată notarial, precum şi copia legalizată a certificatului de recunoaştere şi echivalare a acesteia de către Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului.

La specialităţile din domeniul medicinii, farmaciei şi medicinii veterinare se admit la doctorat doar deţinătorii diplomelor de studii corespunzătoare din domeniul respectiv.

La specialităţile din domeniul pedagogiei aplicate şi metodicilor particulare se admit la doctorat doar candidaţii cu un stagiu de muncă în domeniul respectiv de cel puţin 2 ani.

18. Admiterea la doctorat se efectuează în baza a 2 examene: la specialitate şi la una din limbile moderne (în cazul cetăţenilor străini, cu excepţia persoanelor a căror limbă de instruire a fost alta decît româna sau rusa, se admite şi româna, şi rusa), conform programelor învăţămîntului superior (unificate), şi a unui referat ştiinţific la specialitate (sau articolelor ştiinţifice publicate de candidat).

19. Examenele de admitere şi referatul se susţin în faţa comisiilor de examinare specializate pe domenii, aprobate de conducătorul instituţiei/organizaţiei cu activitate de doctorat, din componenţa cărora fac parte 3 specialişti în domeniu (cu grad ştiinţific, în cazul obiectului de bază, iar în celelalte cazuri - cel puţin unul dintre ei să deţină grad ştiinţific). Reexaminarea nu se admite. Prima probă de admitere este specialitatea.

20. Cunoştinţele la examene se apreciază cu note de la 10 la 1, iar referatul ştiinţific (lucrările ştiinţifice publicate) - cu calificativul "admis" sau "respins".

21. Candidaţii care au susţinut examene de doctorat pe parcursul ultimilor 10 ani pot fi, la dorinţa lor, scutiţi de probele de admitere respective, la concurs luîndu-se în considerare notele obţinute anterior la examenele de doctorat.

22. Concursul de admitere la doctorat este valabil doar pentru specialitatea şi instituţia/organizaţia respectivă cu activitate de doctorat şi pentru anul în care a fost susţinut.

23. Contestările privind admiterea la doctorat se înaintează conducerii instituţiei/organizaţiei cu activitate de doctorat, în termen de 2 zile din data anunţării rezultatelor examenului (concursului). Conducătorul instituţiei/organizaţiei cu activitate de doctorat creează, prin ordin, comisia de contestare, care, în termen de 3 zile, adoptă decizia definitivă.

Membrii comisiilor de examinare nu pot fi incluşi în componenţa comisiilor de contestare.

24. Pentru susţinerea probelor de admitere, candidatul beneficiază de un concediu suplimentar plătit - cîte 10 zile pentru fiecare probă, plus timpul necesar deplasării (tur-retur) la instituţia/organizaţia cu activitate de doctorat, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Concediul suplimentar se acordă o singură dată, în baza extrasului din ordinul instituţiei/organizaţiei cu activitate de doctorat, semnat de preşedintele comisiei de admitere la doctorat.

Cheltuielile de călătorie şi de întreţinere pentru perioada examenelor le suportă candidatul.

Secţiunea 5.

Înmatricularea la doctorat

25. Înmatricularea candidaţilor la doctorat se face în limita locurilor stabilite şi în ordinea descrescătoare a mediilor obţinute la concurs pentru fiecare specialitate aparte.

Media minimă de admitere, precum şi nota minimă la examenul de specialitate este 8.0.

26. Înmatricularea candidaţilor care au reuşit la concurs se face prin ordinul conducătorului instituţiei/organizaţiei cu activitate de doctorat, cu indicarea specialităţii.

Candidaţii înmatriculaţi la studii cu finanţare de la bugetul de stat semnează, în mod obligatoriu, un contract cu instituţia/organizaţia cu activitate de doctorat, care include clauza de a restitui cheltuielile bugetare pentru studiile la doctorat în cazul abandonării studiilor şi refuzului de a activa 3 ani în instituţiile/organizaţiile propuse la absolvirea doctoratului.

Înmatricularea pe bază de contract se efectuează şi din rîndurile candidaţilor care au promovat examenele, au acumulat numărul necesar de puncte pentru a fi admişi la studii cu finanţare de la bugetul de stat, dar nu au reuşit la concurs.

Ordinul de înmatriculare se aduce la cunoştinţă candidatului cu cel puţin 2 săptămîni înainte de începerea studiilor.

27. Conducătorul instituţiei/organizaţiei în care activează persoana înmatriculată la doctoratul cu formă de învăţămînt la zi este obligat să o elibereze pe aceasta din serviciu în baza ordinului de înmatriculare al instituţiei/organizaţiei cu activitate de doctorat.

Secţiunea 6.

Aprobarea conducătorilor de doctorat şi a temelor de doctorat

28. Senatele universitare/consiliile ştiinţifice ale instituţiilor/ organizaţiilor cu activitate de doctorat sînt obligate, în termen de cel mult 2 luni după decizia de înmatriculare la doctorat, să confirme conducătorii (consultanţii) ştiinţifici ai doctoranzilor şi să aprobe temele tezelor de doctorat ale acestora, iar consiliile ştiinţifice ale facultăţilor universitare/organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării - să aprobe planurile individuale de lucru ale doctoranzilor.

Pentru tezele de doctorat instituţia/organizaţia cu activitate de doctorat propune teme axate pe soluţionarea problemelor stringente ale ştiinţei, economiei naţionale, societăţii, în conformitate cu direcţiile strategice aprobate de Parlament şi cu prevederile Acordului de parteneriat încheiat de Academia de Ştiinţe a Moldovei cu Guvernul.

Temele de cercetare pentru tezele de doctor propuse de instituţiile/organizaţiile cu activitate de doctorat şi confirmate de C.S.Ş.D.T. şi C.N.A.A. se publică pe site-ul C.N.A.A.

29. Senatul universitar/consiliul ştiinţific al instituţiei/ organizaţiei cu activitate de doctorat poate schimba, din motive întemeiate, conducătorul (consultantul) ştiinţific/ tema tezei doctorandului (competitorului) doar o singură dată.

Secţiunea 7.

Pregătirea individuală şi atestarea doctoranzilor. Examenele de doctorat

30. Programul de pregătire generală are drept scop organizarea studiului de documentare aprofundată în disciplina de specialitate şi în cele înrudite acesteia, lărgirea orizontului ştiinţific şi cultural al doctorandului, familiarizarea acestuia cu elementele principale de organizare a muncii şi de integrare într-un colectiv ştiinţific, deprinderea de a lucra cu calculatorul şi prevede, după caz, prin decizia instituţiei/organizaţiei cu activitate de doctorat, frecventarea unor cursuri aprofundate la specialitate, la istoria şi metodologia domeniului profesat, la limba străină şi la informatică.

Programul de pregătire individuală a doctoranzilor cuprinde:

a) pregătirea generală;

b) însuşirea metodologiei cercetărilor ştiinţifice;

c) elaborarea tezei de doctorat.

Pentru persoanele care nu au studii postuniversitare specializate programul de pregătire generală va fi completat cu compartimente din programul de studii postuniversitare la specialitatea respectivă.

31. Obiectivele doctoratului sînt: formarea abilităţilor doctorandului de a lucra cu sursele bibliografice, de a se documenta operativ în domeniul profesat, de a efectua de sine stătător cercetări ştiinţifice; dezvoltarea capacităţilor doctorandului de a manifesta iniţiativă în probleme teoretice, experimentale şi metodologice, de a sintetiza rezultatele obţinute în formă de lucrări ştiinţifice; de a prezenta rezultatele investigaţiilor la forurile ştiinţifice de specialitate. Programa de doctorat prevede elaborarea a 3 referate, relevînd aspecte importante din problematica tezei de doctorat, cu schiţarea planului tezei de doctorat.

32. La finele fiecărui an de studii, doctorandul prezintă o dare de seamă (referitor la realizarea programului individual de lucru) în faţa colectivului unităţii ştiinţifice în cadrul căreia efectuează cercetările (catedră / secţie / laborator / grup de creaţie etc.) care îl atestă.

Atestarea activităţii doctorandului de către unitatea ştiinţifică este aprobată de consiliul ştiinţific al facultăţii universitare, respectiv, de consiliul ştiinţific al organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării.

33. Doctorandul care nu-şi realizează planul individual de lucru este exmatriculat din doctorat. Doctorandul care a fost pregătit din contul alocaţiilor bugetare sau care a beneficiat, pe durata studiilor, de burse nominale majorate sau de alte înlesniri restituie, în caz de exmatriculare, aceste mijloace financiare, în conformitate cu clauzele contractului încheiat la înmatriculare.

34. Pe perioada doctoratului, doctoranzii susţin:

a) 4 examene de doctorat: la specialitate; la istoria şi metodologia domeniului de cercetare; la una din limbile moderne (în cazul cetăţenilor străini, se admite şi româna, şi rusa) sau, ca excepţie, cu permisiunea conducătorului instituţiei/organizaţiei, la o altă limbă, dacă pentru efectuarea cercetărilor prevăzute în planul individual de lucru este necesară cunoaşterea acesteia; la informatică;

b) 3 referate ştiinţifice în problematica tezei de doctorat, începînd cu primul an de studii.

35. Doctorandul care s-a înscris la doctorat la o altă specialitate decît cea a masteratului (rezidenţiatului, secundariatului clinic) sau a licenţei susţine suplimentar 2 examene, stabilite de instituţia/organizaţia cu activitate de doctorat, la disciplina de bază a specialităţii pe care o urmează la doctorat.

În cazul specialităţilor din domeniul medicinii, farmaciei şi medicinii veterinare, se admite înscrierea la doctorat doar la specialităţi înrudite.

36. Pentru susţinerea examenelor de doctorat şi a celor suplimentare, doctoranzii beneficiază de consultaţiile necesare la catedrele/ secţiile/ laboratoarele de specialitate ale instituţiei/ organizaţiei cu activitate de doctorat.

Examenele suplimentare, examenele la limba străină şi informatică se susţin la sfîrşitul primului trimestru al primului an de studii.

Examenul la istoria şi metodologia domeniului de cercetare se susţine la sfîrşitul primului semestru al anului doi de studii.

Examenul la specialitate se susţine la sfîrşitul anului trei de studii.

Examenul de doctorat la specialitate se divizează în trei testări şi se susţine la finele fiecărui an de studii, cu întocmirea procesului-verbal la fiecare testare şi cu evaluarea generală a cunoştinţelor la ultima testare (anul trei de studii).

Susţinerea examenelor de doctorat de către competitori se desfăşoară în condiţii similare.

37. Programa examenului de doctorat la specialitate este elaborată de instituţia/organizaţia cu activitate de doctorat, în conformitate cu prezentul Regulament, şi aprobată de C.N.A.A.

Programa examenului de doctorat la specialitate conţine un compartiment general, comun pentru toate instituţiile/organizaţiile cu activitate de doctorat, şi unul ce ţine de specificul temei de doctorat, aprobat de senatul universitar/consiliul ştiinţific al instituţiei/organizaţiei cu activitate de doctorat.

Temele referatelor ştiinţifice anuale, structura şi volumul acestora se stabilesc de către conducătorul (consultantul) ştiinţific.

38. Examenele de doctorat se susţin în instituţia/organizaţia în care doctorandul (competitorul) îşi face studiile sau, prin decizia senatului universitar/ a consiliului ştiinţific al instituţiei/ organizaţiei cu activitate de doctorat, în instituţia/organizaţia în care se preconizează a fi susţinută teza de doctorat.

39. Instituţiile/organizaţiile abilitate cu dreptul de a organiza susţinerea examenelor de doctorat acordă doctoranzilor (competitorilor) consultaţiile necesare, inclusiv celor din instituţiile/organizaţiile ce nu dispun de posibilităţi de instruire, la solicitarea acestora.

40. Cheltuielile pentru susţinerea examenelor de către doctoranzii instruiţi de la bugetul de stat se acoperă din contul mijloacelor bugetare prevăzute în acest scop; de către doctoranzii care îşi fac studiile pe bază de contract în instituţiile de învăţămînt superior de stat sau în organizaţiile de drept public din sfera ştiinţei şi inovării - din contul mijloacelor extrabugetare, iar de către cei din instituţiile de învăţămînt superior private sau organizaţiile de drept privat din sfera ştiinţei şi inovării acreditate - din contul acestora.

41. Pentru susţinerea examenelor de doctorat şi a celor suplimentare, conducerea instituţiei/organizaţiei cu activitate de doctorat creează, prin ordin, pentru fiecare probă aparte, comisii de examinare, din 3 - 5 membri.

În comisiile de examinare sînt incluse cele mai calificate cadre ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice, cu grade ştiinţifice, dintre care cel puţin unul are grad de doctor habilitat în specialitatea respectivă.

În comisie pot fi incluşi şi specialişti din alte ţări, dacă aceştia întrunesc condiţiile stipulate în prezentul Regulament, obligativitatea remunerării lor revenindu-i instituţiei/organizaţiei cu activitate de doctorat, conform legislaţiei în vigoare.

42. Examenele de doctorat la limbile moderne se susţin în faţa unor comisii în componenţa cărora sînt incluse cadre ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice din domeniul respectiv, cu grade ştiinţifice, precum şi un specialist din domeniul ştiinţific în care se specializează doctorandul, cunoscător al limbii respective, doctor habilitat în ştiinţe sau doctor.

43. Referatele ştiinţifice se susţin în faţa colectivului unităţii ştiinţifice în care doctorandul îşi desfăşoară activitatea (catedră/secţie/laborator/grup de creaţie etc.).

44. Activitatea comisiilor de examinare din instituţiile/ organizaţiile cu activitate de doctorat este controlată de către conducerea acestor instituţii/organizaţii şi supravegheată de C.S.Ş.D.T.

45. Decizia comisiei de examinare poate fi contestată de doctorand (competitor) la comisia de contestare, instituită prin ordinul conducătorului instituţiei/organizaţiei în termen de 3 zile din data susţinerii examenului.

Nu se admite includerea membrilor comisiei de examinare în componenţa comisiei de contestare.

Conducerea instituţiei/organizaţiei cu activitate de doctorat este obligată să soluţioneze contestaţia în termen de 5 zile, decizia ei fiind definitivă.

În cazul depistării unor încălcări ale regulilor de examinare de către membrii comisiei de examinare, examenul se anulează, comisia respectivă se desfiinţează, iar conducerea instituţiei/organizaţiei formează o nouă comisie.

46. Examenele de doctorat se susţin în cadrul a două sesiuni anuale - în octombrie - noiembrie şi în aprilie - mai.

Instituţia/organizaţia cu activitate de doctorat este obligată să anunţe C.S.Ş.D.T., cu cel puţin 15 zile înainte de începerea sesiunii, despre data şi locul susţinerii examenelor de doctorat.

47. Pentru fiecare doctorand se întocmeşte un proces-verbal al susţinerii examenului, semnat de membrii comisiei de examinare respective şi aprobat de conducătorul instituţiei/organizaţiei respective.

Cunoştinţele la examene se apreciază cu note de la 10 la 1, iar referatele - cu calificativul "admis" sau "respins".

48. Colectivul unităţii ştiinţifice în care doctorandul îşi desfăşoară activitatea (catedra/secţia/laboratorul/grupul de creaţie etc.) este în drept să ceară doctorandului refacerea referatelor.

49. În timpul aceleiaşi sesiuni nu se permite reexaminarea.

50. Examenele de doctorat sînt valabile timp de 10 ani.

51. Examenele de doctorat susţinute în alte ţări sînt recunoscute şi echivalate de către senatul universitar/consiliul ştiinţific al instituţiei/organizaţiei cu activitate de doctorat în care activează doctorandul (competitorul) sau al instituţiei/organizaţiei în care va fi susţinută teza de doctorat.

52. Doctorandul care nu obţine la examenul de specialitate cel puţin nota 8 şi la celelalte examene - cel puţin nota medie 7,5 sau căruia i s-a respins referatul poate să se prezinte încă o dată la examen, la altă sesiune. Dacă nici a doua oară examenul sau referatul nu este promovat, doctorandul pierde dreptul de a continua studiile şi este exmatriculat din data nepromovării examenului/referatului.

Ordinul de exmatriculare este emis de conducătorul instituţiei/ organizaţiei cu activitate de doctorat, în baza hotărîrii consiliului ştiinţific al facultăţii universitare/organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării.

Persoana exmatriculată din doctorat are dreptul să se prezinte la un nou concurs de admitere la doctorat numai în bază de contract.

53. După susţinerea examenelor de doctorat şi a referatelor, instituţia/organizaţia cu activitate de doctorat eliberează doctorandului un certificat conform modelului stabilit de C.S.Ş.D.T.

Secţiunea 8.

Drepturile şi obligaţiile doctoranzilor

54. Doctoranzii au dreptul să folosească echipamentul ştiinţific, utilajele, laboratoarele, cabinetele, bibliotecile, cîmpurile experimentale etc. ale instituţiei/organizaţiei cu activitate de doctorat, să efectueze cercetări ştiinţifice, să ia parte la expediţii ştiinţifice, să fie delegaţi la conferinţe, simpozioane sau în alte organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării.

55. Doctoranzii de la forma de învăţămînt la zi sînt asiguraţi cu burse, plătite din data înmatriculării la doctorat.

56. Doctoranzii care activează în condiţii de muncă nefavorabile beneficiază de compensaţii, stabilite, în conformitate cu actele normative, pentru cercetătorii ştiinţifici din acest domeniu.

57. Doctoranzii de la forma de învăţămînt la zi beneficiază anual de vacanţă cu o durată de 30 zile calendaristice.

58. Doctoranzii care beneficiază de burse au dreptul de a lucra prin cumul la realizarea anumitor proiecte sau programe ştiinţifice ori în procesul didactic, fiind antrenaţi în această muncă cel mult jumătate din timpul prevăzut pentru funcţia cumulată, cu plata corespunzătoare.

59. Anii de studii la doctorat se includ în vechimea în muncă ştiinţifică/ştiinţifico-didactică.

60. În scopul stimulării procesului de pregătire a cadrelor ştiinţifice în anumite direcţii de investigare şi al interesării lor materiale, doctoranzii care au obţinut rezultate remarcabile în cercetare beneficiază de burse de excelenţă, conform legislaţiei în vigoare.

61. Doctoranzii de la forma de învăţămînt cu frecvenţă redusă, care îndeplinesc cu succes planul individual de lucru, beneficiază anual de un concediu suplimentar de 30 de zile calendaristice, cu păstrarea salariului mediu la locul de muncă, pentru a susţine examenele de doctorat şi a efectua cercetările ştiinţifice prevăzute în planul individual de lucru. La concediu se suplimentează şi timpul deplasării la instituţia/organizaţia cu activitate de doctorat (tur-retur). Cheltuielile ce ţin de călătorie şi cazare le suportă doctorandul.

Pentru a lucra asupra tezei de doctorat, doctoranzii din învăţămîntul cu frecvenţă redusă pot beneficia în timpul studiilor, la dorinţă, de cîte o zi liberă pe săptămînă, remunerată cu jumătate din salariul zilnic, iar în ultimul an de studii - de 2 zile pe săptămînă sau, cu avizul catedrei/secţiei/laboratorului/grupului de creaţie în care efectuează cercetările, la etapa de finalizare a acestora - de un concediu de creaţie de pînă la 3 luni, cu sau fără remunerare, dacă acest fapt este prevăzut în contractul colectiv de muncă.

62. În perioada studiilor, doctoranzii, inclusiv cei care îşi fac studiile cu frecvenţă redusă, pot beneficia anual de delegări cu caracter ştiinţific pe o durată de pînă la 30 de zile, dacă acestea sînt prevăzute în planul de lucru al doctorandului, cu acoperirea cheltuielilor conform actelor normative în vigoare.

Cheltuielile ce ţin de delegările doctoranzilor cu formă de învăţămînt la zi le suportă instituţia/organizaţia cu activitate de doctorat, iar a celor cu frecvenţă redusă le suportă doctorandul sau instituţia/organizaţia în care activează.

63. Transferarea doctoranzilor dintr-o instituţie de învăţămînt superior/organizaţie din sfera ştiinţei şi inovării în alta, de la studiile la zi la cele cu frecvenţă redusă şi viceversa se realizează în baza deciziei senatelor universitare/consiliilor ştiinţifice ale instituţiilor/organizaţiilor respective, iar în cazul doctoratului cu destinaţie specială - a organizaţiei care a delegat persoana la doctorat, cu acordul C.S.Ş.D.T.

64. În caz de transferare de la forma de învăţămînt la zi la cea cu frecvenţă redusă, doctorandul pierde dreptul la bursă.

65. Instituţia/organizaţia cu activitate de doctorat, cu acordul C.S.Ş.D.T., poate să scutească de plata taxei de studii doctoranzii (competitorii) înmatriculaţi în bază de contract, care realizează cu succes programul individual de studii şi de cercetare şi susţin cu note de 9 şi 10 examenele de doctorat. Scutirea se face din contul alocaţiilor prevăzute pentru doctoranzii cu finanţare de la bugetul de stat care au abandonat studiile.

66. Instituţia/organizaţia cu activitate de doctorat anunţă, în termen de 10 zile, C.S.Ş.D.T. şi C.N.A.A. (prin copia ordinului) despre orice modificare a statutului doctorandului (competitorului, postdoctorandului), inclusiv despre expirarea duratei studiilor prin doctorat, exmatricularea doctorandului (competitorului, postdoctorandului).

Secţiunea 9.

Susţinerea tezelor de doctorat

67. După finalizarea studiilor de doctorat, doctoranzii trebuie să susţină sau să prezinte senatului universitar/consiliului ştiinţific teza de doctorat (împreună cu lucrările ştiinţifice publicate şi materialele primare ale investigaţiilor efectuate, acestea din urmă fiind determinate de senatul/consiliul ştiinţific respectiv) pentru a fi recomandată spre susţinere.

68. Teza de doctorat poate fi prezentată pentru susţinere (în termenul fixat de programul de pregătire individuală) numai după ce doctorandul a încheiat programul de pregătire generală, a promovat examenele de doctorat şi referatele şi a obţinut certificatul respectiv.

69. Teza de doctorat se elaborează şi se susţine în conformitate cu Regulamentul atestării cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice de înaltă calificare al Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova.

70. În cazul în care doctorandul susţine teza de doctorat înainte de expirarea termenului, calitatea de doctorand încetează din data în care C.N.A.A. conferă gradul ştiinţific.

71. Doctoranzilor care au realizat obiectivele prevăzute în prezentul Regulament, dar nu au prezentat teza de doctorat, li se eliberează un certificat de absolvire a studiilor prin doctorat, conform modelului stabilit de C.S.Ş.D.T.

72. Doctoranzii care au susţinut teza în perioada studiilor sau pe parcursul anului următor pot beneficia din partea instituţiei/organizaţiei în care activează de un concediu de o lună şi de un premiu în cuantum de 10 burse lunare de doctorand pentru ultimul an de studii, dacă acest lucru este prevăzut în contractul colectiv de muncă.

73. Persoana care a absolvit cu succes doctoratul (cu prezentarea tezei la senatul universitar/consiliul ştiinţific al instituţiei/ organizaţiei cu activitate de doctorat) beneficiază de dreptul de a reveni în funcţia deţinută anterior sau de a fi reangajată, în condiţiile prevăzute de Codul muncii.

74. Conducătorii ştiinţifici ai căror discipoli au susţinut tezele în perioada studiilor sau pe parcursul anului următor pot beneficia din partea instituţiei/organizaţiei cu activitate de doctorat de un premiu în cuantum de pînă la 5 salarii lunare, dacă acest lucru este prevăzut în contractul colectiv de muncă.

75. Persoanele instruite din contul bugetului de stat sau care au beneficiat, pe durata studiilor, de burse nominale majorate sau de alte înlesniri, dar care refuză angajarea conform contractelor încheiate, restituie mijloacele financiare ce le-au fost alocate în scopul pregătirii, în conformitate cu clauzele contractelor încheiate.

76. La expirarea duratei studiilor prin doctorat (sau la exmatricularea doctorandului), obligaţiile conducătorului de doctorat şi drepturile doctorandului încetează.

77. Doctoranzii care beneficiază de o bursă sau de un grant pentru specializare în străinătate pe un termen de pînă la 2 ani au dreptul să întrerupă programul de studii pe perioada respectivă, menţinîndu-li-se statutul de doctorand.

78. Doctoranzii pot beneficia de concedii sociale în conformitate cu Codul muncii.

79. Doctoranzii exmatriculaţi pînă la expirarea doctoratului din alte motive decît cele ale neatestării pot fi restabiliţi la studii de către senatul universitar/ consiliul ştiinţific al instituţiei/ organizaţiei cu activitate de doctorat.

CAPITOLUL II.

Postdoctoratul

Secţiunea 1.

Admiterea la postdoctorat

80. Postdoctoratul constituie o formă de aprofundare a cunoştinţelor teoretice şi a cercetărilor ştiinţifice ale persoanelor ce deţin gradul ştiinţific de doctor şi o modalitate de pregătire a tezei de doctor habilitat.

Postdoctoratul se organizează pe un termen de pînă la doi ani în cadrul instituţiilor de învăţămînt superior şi organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, abilitate ca instituţii/organizaţii cu activitate de doctorat, la specialităţi din domeniul solicitat şi în conformitate cu locurile prevăzute pentru postdoctorat de instituţia/organizaţia respectivă.

81. Planul de înmatriculare a postdoctoranzilor instruiţi din contul bugetului de stat se avizează de C.N.A.A. şi se include de C.S.Ş.D.T. în Acordul de parteneriat încheiat cu Guvernul, care se precizează şi se aprobă anual, în mod obligatoriu pînă la data de 25 decembrie a anului în curs.

Instituţiile/organizaţiile cu activitate de doctorat pot oferi locuri suplimentare la postdoctorat în baza donaţiilor şi a sponsorizărilor cu această destinaţie, precum şi din contul solicitantului, al beneficiarului şi din oricare alte surse ce nu contravin legislaţiei în vigoare, cu obligaţia să asigure condiţiile de studii impuse de prezentul Regulament, inclusiv îndrumarea ştiinţifică, şi să înştiinţeze, în termen de 30 de zile, C.S.Ş.D.T. şi C.N.A.A. despre locurile suplimentare propuse.

82. La postdoctorat se admit persoane cu grad ştiinţific de doctor, care au lucrări ştiinţifice (brevete) ce conţin rezultate de pionierat pentru ştiinţă şi practică - soluţii, legităţi, generalizări, concluzii generatoare de noi direcţii, implementări de valoare, realizate după susţinerea tezei de doctor (deosebite şi net superioare acesteia) şi care constituie cel puţin 2/3 din rezultatele care pot sta la baza unei teze de doctor habilitat.

83. Decizia de admitere la postdoctorat o ia senatul universitar/ consiliul ştiinţific al instituţiei/organizaţiei cu activitate de postdoctorat (în baza recomandării catedrei/ secţiei/ laboratorului/ grupului de creaţie în care va fi elaborată teza şi a seminarului de profil), cu aprobarea ulterioară de către C.N.A.A.

Persoana înscrisă la postdoctorat are calitatea de postdoctorand.

Secţiunea 2.

Organizarea şi desfăşurarea postdoctoratului

84. Postdoctorandul poate beneficia (la dorinţă) de un consultant ştiinţific cu grad ştiinţific de doctor habilitat.

Senatele universitare/consiliile ştiinţifice ale instituţiei/ organizaţiei cu activitate de postdoctorat sînt obligate să aprobe, în termen de 3 luni de la adoptarea deciziei de înscriere la postdoctorat, temele de cercetare şi să confirme consultanţii ştiinţifici ai postdoctoranzilor.

Pentru tezele de doctor habilitat instituţia/organizaţia cu activitate de postdoctorat propune teme axate pe soluţionarea problemelor stringente ale ştiinţei, economiei naţionale, societăţii, în conformitate cu direcţiile strategice aprobate de Parlament şi cu prevederile Acordului de parteneriat încheiat de Academia de Ştiinţe a Moldovei cu Guvernul.

Temele de cercetare pentru tezele de doctor habilitat propuse de instituţiile/organizaţiile cu activitate de doctorat şi confirmate de C.S.Ş.D.T. şi C.N.A.A. se publica pe site-ul C.N.A.A.

85. După expirarea primului an de postdoctorat, postdoctorandul prezintă senatului universitar/consiliului ştiinţific al instituţiei/ organizaţiei respective o dare de seamă referitoare la munca îndeplinită, copia lucrărilor ştiinţifice publicate sau acceptate spre publicare în această perioadă, lista integrală a lucrărilor publicate, în baza cărora se ia, prin vot deschis, decizia de continuare sau întrerupere a postdoctoratului.

Postdoctorandul este obligat, în termenul fixat pentru postdoctorat, să susţină sau cel puţin să prezinte senatului universitar/consiliului ştiinţific al instituţiei/organizaţiei teza de doctor habilitat, în baza căreia forul ştiinţific respectiv recomandă formarea consiliului ştiinţific specializat în cadrul căruia va fi susţinută teza.

86. Persoanele care fac postdoctoratul pot beneficia, pe perioada aflării în postdoctorat, de granturi de cercetare, în conformitate cu actele normative în vigoare.

87. În perioada studiilor, postdoctoranzii pot beneficia anual de delegări cu caracter ştiinţific, pe o durată de pînă la 30 de zile, dacă acestea sînt prevăzute în planul de lucru al postdoctorandului, cu acoperirea cheltuielilor de către instituţiile/organizaţiile care salarizează postdoctorandul, în conformitate cu actele normative în vigoare.

88. Persoanele care au încheiat cu succes postdoctoratul au dreptul de a reveni în funcţiile deţinute anterior, în cazurile prevăzute de legislaţie.

În cazul în care teza de doctor habilitat este susţinută înainte de termen, calitatea de postdoctorand încetează la data adoptării de către C.N.A.A. a deciziei de a conferi gradul ştiinţific.

CAPITOLUL III.

Alte modalităţi de pregătire a cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare

Secţiunea 1.

Doctoratul/postdoctoratul cu destinaţie specială

89. O metodă eficientă de pregătire a cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare pentru toate ramurile economiei naţionale este doctoratul/postdoctoratul cu destinaţie specială (delegarea de către organizaţia din sfera ştiinţei şi inovării a doctorandului/ postdoctorandului pentru elaborarea tezei de doctorat într-o organizaţie de profil din ţară sau din străinătate).

90. Admiterea la doctoratul/postdoctoratul cu destinaţie specială se face pe bază de concurs, la care sînt înscrise persoanele recomandate de instituţiile de învăţămînt superior şi de organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării, în conformitate cu planul de admitere, cu contractele încheiate între solicitant şi instituţie/organizaţie, între instituţiile/organizaţiile respective, cu acordurile internaţionale ale instituţiei/organizaţiei şi cu acordurile interstatale, în cazul studiilor peste hotare sau al studiilor cetăţenilor străini în Republica Moldova, precum şi în conformitate cu prevederile prezentului Regulament.

Cheltuielile ce ţin de pregătirea doctoranzilor/postdoctoranzilor cu destinaţie specială, inclusiv asigurarea acestora cu burse, le suportă instituţia/organizaţia care trimite persoana la studii prin doctorat/postdoctorat, în conformitate cu contractele încheiate între instituţiile/organizaţiile respective, iar în cazul acordurilor interstatale - şi în conformitate cu prevederile acestora.

91. Doctorandul (postdoctorandul) cu destinaţie specială poate beneficia de doi conducători (consultanţi) ştiinţifici, unul - din instituţia/organizaţia care l-a delegat şi altul - din instituţia/ organizaţia în care a fost delegat, în cazul în care cercetările sale ştiinţifice se efectuează în ambele instituţii/organizaţii.

92. Pe lîngă actele prevăzute la punctele 17 şi 83 ale prezentului Regulament, doctorandul/postdoctorandul cu destinaţie specială prezintă comisiei de admitere şi copia contractului încheiat cu instituţia/ organizaţia care l-a delegat, în care primul se obligă să revină la instituţia/organizaţia respectivă după finalizarea doctoratului/postdoctoratului, iar instituţia/organizaţia se obligă să suporte cheltuielile ce ţin de pregătirea doctorandului/ postdoctorandului, inclusiv bursa/grantul.

93. Persoanelor delegate la studii peste hotare (doctorat/ postdoctorat) li se garantează păstrarea locului de muncă sau dreptul de reangajare.

Secţiunea 2.

Pregătirea de sine stătătoare a tezelor de doctorat

94. În Republica Moldova se admite, pe lîngă doctorat şi postdoctorat, pregătirea cadrelor ştiinţifice de înaltă calificare prin elaborarea de sine stătătoare a tezelor de doctor şi de doctor habilitat.

Pe durata lucrului asupra tezei de doctorat persoana respectivă are calitatea de competitor.

95. Elaborarea de sine stătătoare a tezelor de doctor (de doctor habilitat) se efectuează în cadrul instituţiilor/organizaţiilor cu activitate de doctorat (postdoctorat) la specialitatea respectivă.

96. Competitor la gradul ştiinţific de doctor (doctor habilitat) poate deveni oricare cetăţean al Republicii Moldova sau al altui stat, care are studii postuniversitare ori universitare, atestate prin diplomă de licenţă (diplomă de doctor), manifestă aptitudini de muncă ştiinţifică, are publicate cel puţin 2 (15) lucrări ştiinţifice, întruneşte cerinţele înaintate candidatului pentru studii prin doctorat (postdoctorat) şi activează în instituţii de învăţămînt superior/organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării, sau în organizaţii afiliate acestora, care dispun de condiţiile necesare pentru efectuarea investigaţiilor preconizate.

În cazul în care competitorul prezintă instituţiei de învăţămînt superior sau organizaţiei din sfera ştiinţei şi inovării lucrări ştiinţifice cu rezultate remarcabile, finanţarea activităţii de cercetare a acestuia poate fi efectuată şi din resursele bugetare destinate instruirii doctoranzilor rămase disponibile (în urma exmatriculării unor doctoranzi).

97. Instituţiile/organizaţiile cu activitate de doctorat (postdoctorat) pot oferi locuri suplimentare de competitori la grade ştiinţifice în baza donaţiilor şi a sponsorizărilor cu această destinaţie, din contul solicitantului sau din oricare alte surse ce nu contravin legislaţiei în vigoare, cu obligaţia să asigure condiţiile de studii impuse de prezentul Regulament, inclusiv îndrumarea ştiinţifică, şi să înştiinţeze, în termen de 30 de zile C.S.Ş.D.T. şi C.N.A.A., despre locurile suplimentare propuse.

98. Aprobarea temei tezei de doctor (de doctor habilitat) şi confirmarea conducătorului (consultantului) ştiinţific se face la cererea candidatului, depusă pe numele conducătorului instituţiei/organizaţiei cu activitate de doctorat (postdoctorat). Procedura de aprobare a temei şi de confirmare a conducătorului (consultantului) ştiinţific este similară celei stabilite pentru doctoranzi (postdoctoranzi).

99. Competitorul la gradul ştiinţific de doctor (doctor habilitat) se bucură de aceleaşi drepturi ca şi doctorandul (postdoctorandul) în ceea ce priveşte utilizarea bazei tehnico-ştiinţifice a instituţiei/organizaţiei cu activitate de doctorat (postdoctorat) şi are aceleaşi obligaţii ca şi doctorandul (postdoctorandul) referitor la realizarea integrală a programelor de studii şi de cercetare, la atestarea anuală la seminarul unităţii ştiinţifice în cadrul căreia efectuează cercetările (catedră/secţie/laborator/grup de creaţie etc.).

100. Cheltuielile ce ţin de susţinerea examenelor de doctorat, de remunerarea muncii conducătorului (consultantului) ştiinţific şi a membrilor consiliului ştiinţific specializat sînt suportate de competitor sau de instituţia/organizaţia în care acesta activează, în conformitate cu contractul încheiat între competitor şi instituţia/organizaţia respectivă şi cu legislaţia în vigoare.

În cazul prevăzut la pct.96 al prezentului Regulament, se admite scutirea competitorilor ce fac parte din categoria păturilor socialmente vulnerabile de cheltuielile specificate la alineatul întîi din contul surselor bugetare prevăzute pentru doctoranzii finanţaţi de la buget, rămase disponibile (în urma exmatriculării unor doctoranzi).

101. Persoanele care pregătesc de sine stătător tezele de doctorat pot beneficia, la etapa de finalizare a acestora, cu avizul catedrei/ secţiei/ laboratorului/ colectivului de creaţie în care efectuează cercetările, de un concediu de creaţie pe un termen de pînă la 6 luni - în cazul tezelor de doctor habilitat, sau de pînă la 3 luni - în cazul tezelor de doctor (cu sau fără menţinerea salariului, prin decizia instituţiei/organizaţiei în care acestea activează). Concediul se acordă la cererea persoanei, prin decizia senatului universitar/ consiliului ştiinţific al instituţiei/ organizaţiei respective.

CAPITOLUL IV.

Alte aspecte ce ţin de pregătirea cadrelor ştiinţifice

Secţiunea 1.

Remunerarea muncii conducătorilor ştiinţifici

102. Pentru îndrumarea ştiinţifică a doctoranzilor/ postdoctoranzilor/ competitorilor, conducătorului ştiinţific/ consultantului ştiinţific i se stabileşte o normă de 120 de ore academice pe an pentru fiecare persoană îndrumată, remunerate de instituţia/organizaţia cu activitate de doctorat (postdoctorat).

În cazul în care doctorandul/competitorul beneficiază de un conducător şi de un consultant în probleme adiacente, cele 120 de ore anuale prevăzute pentru un doctorand/competitor se împart între îndrumători, în proporţie de 3/2 sau în baza unei înţelegeri reciproce, aprobate de instituţia/organizaţia cu activitate de doctorat.

103. Pentru probele de admitere la doctorat şi examenele de doctorat examinatorilor li se stabilesc două ore academice pentru fiecare persoană examinată, care sînt remunerate de instituţia/organizaţia cu activitate de doctorat.

104. Mijloacele, obţinute în urma pregătirii doctoranzilor cu destinaţie specială, îndrumării ştiinţifice a persoanelor care pregătesc de sine stătător tezele de doctor sau doctor habilitat, a primirii examenelor de admitere la doctorat şi a celor de doctorat, se utilizează pentru înzestrarea tehnico-materială a catedrelor/ secţiilor/ laboratoarelor respective, pentru remunerarea conducătorilor/ consultanţilor ştiinţifici, a examinatorilor invitaţi şi pentru stimularea materială a persoanelor care s-au remarcat în munca de pregătire a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice de înaltă calificare, în conformitate cu actele normative în vigoare.

CAPITOLUL V.

Dispoziţii finale

105. Condiţiile de studii stipulate în prezentul Regulament se extind şi asupra cetăţenilor străini şi apatrizilor care îşi fac studiile de doctorat/postdoctorat în Republica Moldova în baza acordurilor interstatale sau a acordurilor încheiate de instituţiile/organizaţiile cu activitate de doctorat cu instituţiile/organizaţiile sau ministerele de resort din alte ţări.