482/23.04.2003 Hotărîre pentru aprobarea Concepţiei politicii de pregătire a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Concepţiei politicii de pregătire a

cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice

nr. 482  din  23.04.2003

 (în vigoare 30.04.2003) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.81 art.522 din 30.04.2003

* * *

Abrogat: 31.10.2012

Hotărîrea Guvernului nr.796 din 25.10.2012

Întru realizarea prevederilor Legii privind politica de stat în sfera cercetare-dezvoltare nr.557-XIV din 29 iulie 1999 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.124-125, art.613), Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă, conform anexei, Concepţia politicii de pregătire a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice.

Anexă

la Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.482 din 23 aprilie 2003

CONCEPŢIA

politicii de pregătire a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice

Sfera cercetare-dezvoltare reprezintă o prioritate naţională. Importanţa ei rezultă din rolul ştiinţei şi tehnologiilor noi în asigurarea progresului social.

Politica de pregătire a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice, de evaluare şi promovare a lor constituie o problemă de importanţă majoră atît pentru dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiilor avansate, cît şi pentru revigorarea sistemului educaţional.

Concepţia politicii de pregătire a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice (în continuare - Concepţia) include principiile, direcţiile şi sarcinile politicii statului în domeniu pe termen mediu (pînă în anul 2010) şi aplicarea ei depinde de realizarea Direcţiilor prioritare de cercetare-dezvoltare pe anii 2003-2010, aprobate de Parlament. Concepţia propune drept sarcină principală trecerea de la politica actuală de menţinere a potenţialului de cadre ştiinţifice şi didactice la cea de dezvoltare a potenţialului intelectual din sfera de cercetare şi din învăţămîntul superior universitar, de sporire a numărului de cercetători şi de cadre ştiinţifico-didactice cu titluri ştiinţifice şi de creştere a mobilităţii acestora pe piaţa muncii, astfel încît cariera ştiinţifică să devină atractivă şi să i se atribuie dimensiuni europene.

Concepţia urmăreşte, de asemenea, consolidarea legăturilor dintre ştiinţă şi procesul educaţional, dintre ştiinţă şi producţie în condiţiile actuale, cînd societatea trece de la civilizaţia de tip industrial la cea informaţională, bazată pe cunoştinţe, inovare şi informaţie.

Noţiuni utilizate:

grant de cercetare prin postdoctorat - suport financiar nerambursabil, acordat în scopul efectuării stagiului de postdoctorand;

bursa nominală a doctorandului - bursă de studii, acordată doctorandului pentru succese deosebite pe durata de instruire;

profesor universitar şi conferenţiar universitar - titluri ştiinţifico-didactice, acordate persoanelor din cadrul instituţiilor de învăţămînt superior şi de cercetare ştiinţifică, antrenate concomitent în procesul de instruire şi în activităţile de cercetare-dezvoltare;

profesor-cercetător şi conferenţiar cercetător - titluri ştiinţifice, acordate colaboratorilor instituţiilor de cercetare ştiinţifică.

I. Obiectivele politicii de pregătire a cadrelor ştiinţifice

şi ştiinţifico-didactice

Politica de pregătire a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice are drept obiective:

- crearea unui potenţial ştiinţific suficient pentru impulsionarea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi asigurarea progresului tehnico-ştiinţific şi cultural al societăţii;

- canalizarea procesului de pregătire a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice pe direcţiile de bază ale economiei naţionale şi de dezvoltare a ştiinţei în plan mondial.

II. Sarcinile politicii de pregătire a cadrelor ştiinţifice

şi ştiinţifico-didactice

Pentru atingerea obiectivului politicii de pregătire a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice, se stabilesc următoarele sarcini:

- stoparea declinului indicatorilor cantitativi şi calitativi ai personalului ştiinţific şi ştiinţifico-didactic;

- crearea premiselor pentru creşterea potenţialului ştiinţific şi ştiinţifico-didactic al ţării;

- atragerea tinerelor talente în activităţile de cercetare-dezvoltare;

- diminuarea vîrstei medii a specialistului-cercetător pînă la nivelul optimal acceptat în practica internaţională (35-40 ani);

- intensificarea activităţii cercetătorilor în domeniile de bază ale economiei naţionale, precum şi în domeniile noi, de perspectivă, care se ocupă de elaborarea materialelor şi tehnologiilor avansate, prin formarea unui potenţial ştiinţific suficient pentru stimularea proceselor de cercetare-dezvoltare în direcţiile respective;

- sporirea calităţii învăţămîntului superior universitar prin crearea unui potenţial ştiinţifico-didactic adecvat.

III. Principiile politicii de pregătire a cadrelor ştiinţifice

şi ştiinţifico-didactice

Politica de pregătire a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice se va promova pe următoarele principii:

- modificarea relaţiilor dintre cercetător şi stat în funcţie de condiţiile noi, impuse de economia de piaţă;

- optimizarea sistemului de planificare a necesarului de cadre ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice de înaltă calificare, instruite prin doctorat şi pregătite prin intermediul stagiului de cercetare pentru elaborarea tezelor de doctor habilitat (în continuare - postdoctorat);

- acordarea dreptului de pregătire a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice în exclusivitate instituţiilor de cercetare ştiinţifică şi de învăţămînt superior acreditate, ce dispun de şcoli ştiinţifice cu autoritate în domeniile de referinţă;

- racordarea problematicii ştiinţifice a tezelor de doctor şi doctor habilitat la cerinţele acute ale economiei şi societăţii;

- restructurarea programelor de studii prin doctorat în scopul ridicării nivelului calitativ al procesului de instruire;

- acordarea autonomiei instituţiilor organizatoare de doctorat în derularea procesului de instruire (cu condiţia asigurării realizării programei obligatorii de instruire generală şi a programelor de instruire individuală), determinarea numărului burselor de doctorat şi a direcţiilor de investigaţii în cazul organizării studiilor din contul mijloacelor extrabugetare;

- asigurarea continuităţii procesului de instruire postuniversitară prin crearea premiselor pentru introducerea masteratului (sau rezidenţiatului în cazul disciplinelor clinice din domeniul medicinii) drept treaptă obligatorie, anterioară doctoratului;

- pregătirea în bază de contract a doctoranzilor bursieri de stat în unele direcţii de investigaţii de interes major pentru sfera cercetare-dezvoltare, pentru economie şi societate, şi a doctoranzilor şi postdoctoranzilor care au obţinut rezultate remarcabile în cercetare (acordîndu-li-se burse majorate sau alte înlesniri în schimbul angajamentului acestora de a se pune la dispoziţia structurilor contractante la finalizarea studiilor);

- monitorizarea procesului de pregătire a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice şi a potenţialului ştiinţific existent;

- utilizarea pîrghiilor de stimulare materială în scopul stopării exodului specialiştilor din institutele de cercetare ştiinţifică şi reangajării specialiştilor de înaltă calificare în sfera cercetare-dezvoltare;

- creşterea nivelului de calificare a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice prin lansarea sistemului de formare continuă a specialiştilor-cercetători.

IV. Direcţiile prioritare ale politicii de pregătire a cadrelor

ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice

1. Evaluarea criteriilor generale de derulare a procesului de pregătire

a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice

Studiile postuniversitare prin doctorat ca formă superioară de organizare a procesului de instruire în scopul pregătirii cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice de înaltă calificare se vor organiza pe domenii ştiinţifice. Durata studiilor la forma de instruire cu frecvenţa la zi se va majora cu un an. Această majorare se va efectua treptat, acordîndu-se prioritate ştiinţelor naturale şi celor tehnice.

Pentru concursul de admitere la doctorat se vor înscrie deţinători ai titlului de magistru sau ai diplomelor de licenţă conform prevederilor actelor normative, aprobate de Guvern. Ministerul Educaţiei şi Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică (în continuare - C.S.Ş.D.T.) vor coordona planurile de perspectivă privind acordarea burselor la masterat şi doctorat în scopul pregătirii pînă în anul 2010 a unui contingent de persoane suficient pentru a include, ca obligatorie, pregătirea postuniversitară specializată a solicitanţilor burselor de doctorat.

Pentru specialităţile clinice din domeniul medicinii, la studii de doctorat se vor accepta doar persoane cu instruire prin rezidenţiat sau secundariat clinic.

Stagiile de cercetare prin postdoctorat ca formă de obţinere a unor rezultate ştiinţifice de înalt nivel teoretic şi practic şi de elaborare a tezelor de doctor habilitat se vor organiza pe un termen de pînă la doi ani la instituţiile organizatoare de doctorat, conform locurilor prevăzute.

La postdoctorat se vor înscrie deţinători ai gradului ştiinţific de doctor în ştiinţe cu titlul ştiinţifico-didactic de profesor universitar, conferenţiar universitar sau cu titlul ştiinţific de profesor cercetător, conferenţiar cercetător, care au lucrări ştiinţifice publicate în reviste recenzate, sînt titulari ai brevetelor de autor şi au realizat cel puţin 2/3 din volumul programului de activitate, preconizat la tema tezei ştiinţifice.

Decizia senatului universitar sau a consiliului ştiinţific privind înscrierea la postdoctorat devine valabilă după aprobarea ulterioară de către Comisia Superioară de Atestare (în continuare - C.S.A.).

Pentru tezele de doctor şi doctor habilitat se vor selecta teme orientate spre soluţionarea problemelor stringente ale economiei naţionale şi societăţii şi formulate în conformitate cu următoarele rigori:

- problematica ştiinţifică propusă pentru realizarea tezelor de doctor şi doctor habilitat va fi determinată în conformitate cu Direcţiile prioritare de cercetare-dezvoltare pe anii 2003-2010, aprobate de Parlament, în funcţie de obiectivele Comenzii de Stat privind cercetările ştiinţifice pe durata respectivă;

- instituţia organizatoare de doctorat va prezenta la C.S.A. spre confirmare lista temelor preconizate pentru tezele ştiinţifice de doctor şi doctor habilitat;

- temele de cercetare pentru tezele de doctor şi doctor habilitat, confirmate de C.S.Ş.D.T, se vor publica pe un site al C.S.A.;

- temele ştiinţifice, selectate conform modalităţii descrise mai sus, se vor propune persoanelor înmatriculate la doctorat sau înscrise la postdoctorat;

- consiliul ştiinţific sau senatul universitar al instituţiei organizatoare de doctorat va aproba tema tezei ştiinţifice pentru fiecare persoană în parte şi va prezenta informaţia respectivă la C.S.A.

Tema pentru teza de doctor şi doctor habilitat, aprobată de consiliul ştiinţific sau senatul universitar, poate fi rectificată o singură dată.

Tezele de doctor în ştiinţe se vor realiza, de regulă, sub îndrumarea conducătorilor ştiinţifici, iar cele de doctor habilitat, realizate prin postdoctorat, sub îndrumarea consultanţilor ştiinţifici.

Nominalizarea conducătorilor pentru tezele de doctor sau consultanţilor ştiinţifici pentru tezele de doctor habilitat se va efectua în baza următoarelor criterii:

în calitate de conducători şi consultanţi ştiinţifici ai doctoranzilor şi postdoctoranzilor se vor propune persoane care deţin, de regulă, gradul ştiinţific de doctor habilitat (autori de lucrări valoroase, publicate pe parcursul ultimilor 5 ani), fondatori ai unor şcoli ştiinţifice, savanţi cu renume în lumea ştiinţifică ce au discipoli care activează cu succes în cercetare şi/sau în procesul didactic;

conducătorii ştiinţifici vor fi selectaţi din rîndul savanţilor ce au propus teme de doctorat, actualitatea cărora a fost confirmată de C.S.Ş.D.T.

Nu pot fi desemnaţi în calitate de conducători ai tezelor de doctor şi doctor habilitat persoanele, ai căror 4 discipoli (şi mai mulţi) nu au susţinut tezele ştiinţifice pe parcursul următorilor 3 ani după încheierea studiilor.

Programul de studiu va prevedea activităţi generale şi individuale de pregătire teoretică şi aplicativă (ţinînd cont de specificul domeniului ştiinţific în care are loc instruirea prin doctorat), efectuarea cercetărilor ştiinţifice sau tehnologice, elaborarea şi publicarea lucrărilor ştiinţifice, aprobarea rezultatelor investigaţiilor la forurile ştiinţifice de specialitate, la şedinţele catedrelor, laboratoarelor, consiliilor de problemă etc. Programele de studii la specialitate vor fi coordonate cu cele de instruire la treapta precedentă şi se vor completa cu compartimente din cadrul învăţămîntului postuniversitar specializat - pentru persoanele ce nu posedă diplome de magistru.

Programul general de studiu va prevedea prezentarea anuală a referatelor ştiinţifice cu rezultatele obţinute în cercetarea temei, o testare a cunoştinţelor în domeniul informaticii, susţinerea a trei examene (istorie/filozofie/economie politică, o limbă modernă şi la specialitate) şi a tezei de doctorat.

Examenul la specialitate se recomandă a fi divizat în 2-3 testări ale nivelului de cunoştinţe în domeniul general de referinţă al tezei ştiinţifice şi specialităţii respective.

Evaluarea tezelor doctoranzilor va prevedea:

susţinerea referatelor la seminare ştiinţifice;

susţinerea examenelor de doctorat în cadrul a două sesiuni anuale;

atestarea anuală a doctoranzilor şi postdoctoranzilor la senatul universitar sau consiliul ştiinţific.

Exmatricularea doctorandului din programul de studiu şi a postdoctorandului din programul de cercetare va duce în mod automat la pierderea statutului de doctorand şi, respectiv, de postdoctorand.

Studiul prin doctorat şi cel de cercetare prin postdoctorat este clasat ca reuşit în condiţiile cînd instruirea şi cercetarea finalizează cu susţinerea tezei ştiinţifice sau cu aprobarea lucrării spre susţinere de structurile abilitate. În cazul cînd teza de doctor şi doctor habilitat este susţinută pînă la finele termenului de instruire şi de cercetare, studiile şi cercetarea se încheie la momentul susţinerii acesteia.

Criteriile de admitere, înscriere, organizare şi desfăşurare a doctoratului şi postdoctoratului se vor stabili de C.S.A. în baza regulamentului respectiv, coordonat cu C.S.Ş.D.T., Ministerul Educaţiei, ministerele de resort şi Academia de Ştiinţe a Moldovei (în continuare - A.Ş.M.).

Programele de studii prin doctorat se vor elabora de către instituţiile organizatoare de doctorat desemnate de C.S.A. şi se vor evalua în instituţiile ştiinţifice de profil. După avizarea de către ministerele de resort, C.S.Ş.D.T. şi A.Ş.M., programele de studii vor fi aprobate de C.S.A.

În scopul stimulării creşterii nivelului profesional al specialiştilor cercetători, se va admite elaborarea tezelor ştiinţifice de doctor şi doctor habilitat şi de sine stătător. Această formă de elaborare a tezelor ştiinţifice este prevăzută în exclusivitate pentru persoanele încadrate în serviciu, cu funcţia de bază în structurile de cercetare ştiinţifică din instituţiile organizatoare de doctorat. Procedura aprobării temelor de cercetare şi confirmării conducătorilor ştiinţifici este similară celei stabilite pentru instruirea prin doctorat şi efectuarea stagiului de cercetare prin postdoctorat. Persoanele care îşi scriu tezele ştiinţifice de doctor de sine stătător sînt obligate să realizeze integral programul de instruire prin doctorat (cu aceeaşi durată).

2. Evaluarea, pe domenii ştiinţifice, a necesarului de specialişti

de înaltă calificare ştiinţifică, instruiţi prin doctorat

şi pregătiţi prin postdoctorat

Ţinînd cont de necesităţile menţinerii unui număr optimal de specialişti de înaltă calificare în sferele de bază ale economiei naţionale, planificarea şi repartizarea burselor de studii prin doctorat şi a granturilor pentru cercetare prin postdoctorat se va efectua în conformitate cu Direcţiile prioritare de cercetare-dezvoltare pe anii 2003-2010, pe o durată determinată, în corespundere cu necesităţile ramurii în specialişti cu titluri ştiinţifice. Se va acorda prioritate, de asemenea, specialităţilor care prevăd elaborări de materiale şi tehnologii avansate. Solicitarea domeniilor va fi modelată prin utilizarea pîrghiilor financiare (acordarea burselor majorate), precum şi a altor motivaţii.

În temeiul propunerilor ministerelor de resort, ale C.S.A şi A.Ş.M., C.S.Ş.D.T. va elabora planuri de perspectivă de pregătire a doctoranzilor şi postdoctoranzilor pe perioade de 5 ani, pornind de la direcţiile de dezvoltare a economiei naţionale şi ştiinţei în plan mondial. Pe viitor, numărul doctoranzilor va fi corelat cu cel al studenţilor şi raportul dintre aceste două categorii va fi în creştere, avînd tendinţa de a se apropia de indicatorul respectiv din practica mondială.

Planurile anuale vor fi elaborate de C.S.Ş.D.T. în conformitate cu indicatorii de bază ai planurilor de perspectivă, coordonate cu Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, ministerele şi departamentele de resort, C.S.A. şi A.Ş.M.

Planurile de perspectivă şi anuale privind pregătirea cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice se vor aproba de Guvern.

Înmatricularea unor persoane supraplan se va face pe principii de contract, din contul solicitantului sau beneficiarului, donaţiilor, sponsorizărilor sau altor surse extrabugetare, în corespundere cu actele normative în vigoare.

Pregătirea doctoranzilor şi postdoctoranzilor în străinătate (la specialităţile în care cercetătorii nu pot fi instruiţi în ţară) se va efectua în temeiul acordurilor interguvernamentale sau prin intermediul Fondului extrabugetar de susţinere a procesului de instruire postuniversitară, în corespundere cu planurile de perspectivă şi anuale de pregătire a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice.

3. Identificarea instituţiilor organizatoare de doctorat

şi funcţiile acestora

Creşterea nivelului calitativ de pregătire a specialiştilor cercetători este posibilă doar în condiţiile concentrării resurselor financiare şi intelectuale disponibile. În acest scop va fi revizuită lista instituţiilor organizatoare de doctorat în baza evaluării procesului de instruire a doctoranzilor şi eficacităţii stagiului de cercetare a postdoctoranzilor pe parcursul ultimilor ani de activitate.

Dreptul de organizare a studiilor prin doctorat şi a stagiului de cercetare prin postdoctorat se va atribui sau reconfirma instituţiilor de învăţămînt superior universitar şi de cercetare ştiinţifică acreditate, care dispun de un potenţial ştiinţific valoros, de o bază informaţională şi de cercetare adecvată şi care au obţinut pe parcursul ultimilor 5 ani realizări ştiinţifice remarcabile, prezentate la diverse foruri ştiinţifice naţionale, internaţionale şi publicate în reviste ştiinţifice de prestigiu.

Nominalizarea instituţiilor organizatoare de doctorat şi a specialităţilor ştiinţifice la care acestora li se acordă dreptul de instruire prin doctorat se va efectua de C.S.A. în colaborare cu ministerele de resort, Ministerul Finanţelor, A.Ş.M. (pentru instituţiile academice) şi C.S.Ş.D.T.

Instituţiile organizatoare de doctorat vor elabora, în baza cursurilor universitare, programele examenelor de admitere la doctorat, programele de studii prin doctorat cu stabilirea principalelor obiective şi etape de instruire şi programele examenelor de doctorat (specificînd modalitatea de susţinere a acestora şi criteriile de testare a doctoranzilor).

În scopul atestării cadrelor ştiinţifice, pe lîngă instituţiile organizatoare de doctorat, în specialităţile la care este permisă organizarea studiilor prin doctorat, se vor institui consilii ştiinţifice specializate.

Pentru eficientizarea activităţii de atestare a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice, în componenţa consiliilor ştiinţifice specializate vor fi cooptaţi şi cercetători tineri, doctori habilitaţi şi doctori în ştiinţe, care pe parcursul ultimilor ani au beneficiat de burse de studii sau au efectuat stagii la centrele ştiinţifice şi universitare din străinătate, au activat cu succes în proiecte internaţionale, au obţinut rezultate performante, publicate în revistele ştiinţifice de prestigiu.

4. Acordarea gradelor şi titlurilor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice

Pornind de la necesitatea stimulării creşterii profesionale a cercetătorilor ştiinţifici şi asigurării drepturilor şi şanselor egale cu cele ale cadrelor ştiinţifico-didactice din instituţiile de învăţămînt superior universitar, precum şi pentru dinamizarea mobilităţii cercetătorilor din domeniul cercetare-dezvoltare şi din cel universitar, în Republica Moldova se vor conferi:

grade ştiinţifice: doctor habilitat în ştiinţe şi doctor în ştiinţe;

titluri ştiinţifico-didactice: profesor universitar şi conferenţiar universitar;

titluri ştiinţifice: profesor cercetător şi conferenţiar cercetător.

Gradul ştiinţific de doctor habilitat se va conferi de către Prezidiul C.S.A. persoanelor care deţin gradul de doctor în ştiinţe, celor care şi-au susţinut public teza de doctor habilitat în ştiinţe, în temeiul demersului consiliului ştiinţific specializat, în cadrul căruia a avut loc susţinerea, şi a concluziei comisiei de experţi a C.S.A. privind valoarea tezei ştiinţifice.

Gradul ştiinţific de doctor în ştiinţe se va conferi de către consiliile ştiinţifice specializate în baza susţinerii publice de către persoana în cauză a tezei de doctor în ştiinţe. Decizia consiliului este valabilă după confirmarea ei de Prezidiul C.S.A.

Titlurile ştiinţifico-didactice de profesor universitar şi conferenţiar universitar, precum şi titlurile ştiinţifice de profesor cercetător şi conferenţiar cercetător se vor conferi de către Prezidiul C.S.A. în temeiul demersurilor senatelor instituţiilor de învăţămînt superior universitar sau ale consiliilor ştiinţifice ale instituţiilor de cercetare ştiinţifică şi concluziilor comisiilor de experţi ale C.S.A.

Nostrificarea şi echivalarea actelor de înaltă calificare ştiinţifică şi didactică, obţinute peste hotarele ţării, se vor efectua în conformitate cu prevederile acordurilor internaţionale semnate de Republica Moldova sau, în lipsa acestora, prin reatestarea specialistului.

5. Organizarea expertizei în domeniul pregătirii şi

atestării cadrelor ştiinţifice

Pentru promovarea unei politici de cadre echilibrate, institutele de expertiză din cadrul C.S.Ş.D.T. şi C.S.A. vor fi antrenate în estimarea:

conceptelor politicii de cadre a statului, reieşind din obiectivele de scurtă şi lungă durată ale sferei cercetare-dezvoltare;

listelor instituţiilor organizatoare de doctorat şi a specialităţilor în care se solicită instruirea prin doctorat;

programelor de studii la doctorat;

exigenţelor impuse tezelor de doctor şi doctor habilitat;

planurilor de perspectivă şi celor anuale de pregătire a cadrelor ştiinţifice;

rezultatelor concursurilor pentru acordarea burselor majorate şi celor nominale doctoranzilor;

specialităţilor, numărului burselor de doctorat, granturilor de cercetare prin postdoctorat, centrelor ştiinţifice din străinătate în care urmează să fie pregătiţi specialişti pentru necesităţile sferei cercetare-dezvoltare;

temelor pentru tezele de doctor şi doctor habilitat, propuse spre confirmare C.S.Ş.D.T. etc.

6. Asigurarea financiară a procesului de pregătire

a cadrelor ştiinţifice

Pregătirea specialiştilor cercetători prin studii de doctorat şi stagii de cercetare prin postdoctorat în instituţiile bugetare se va efectua din contul mijloacelor financiare prevăzute în acest scop la compartimentul cercetări ştiinţifice al bugetului de stat.

Persoanelor înmatriculate la doctorat li se vor acorda burse de studii în conformitate cu actele normative în vigoare.

Postdoctoranzii vor beneficia de granturi de cercetare echivalente ca valoare cu salariul lor mediu lunar la locul de muncă.

În scopul stimulării procesului de pregătire a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice în anumite direcţii de investigaţii sau susţinerii materiale a doctoranzilor care au obţinut rezultate remarcabile în cercetare, se vor acorda burse de studii majorate şi burse nominale.

Remunerarea conducătorilor sau consultanţilor ştiinţifici se va majora treptat şi va tinde spre echivalentul a 120 ore academice.

Finanţarea procesului de pregătire a cadrelor ştiinţifice pentru necesităţile sferei nebugetare se va efectua în bază de contract din mijloacele beneficiarului, din cont propriu, precum şi din alte surse ce nu contravin legislaţiei în vigoare.

Cheltuielile pentru susţinerea de către doctoranzi şi postdoctoranzi a tezelor ştiinţifice în consiliile ştiinţifice specializate le vor suporta instituţiile organizatoare de doctorat pe lîngă care activează respectivele consilii sau instituţiile în cadrul cărora s-a desfăşurat procesul de instruire şi cercetare.

În cazul cînd persoana instruită prin doctorat sau care a beneficiat de un grant pentru cercetare prin postdoctorat nu a susţinut teza în termen sau pe parcursul a doi ani după încheierea studiului/stagiului, ea va acoperi integral cheltuielile suportate de instituţie pentru derularea procedurii de susţinere a tezei ştiinţifice.

Persoanele pregătite în bază de contract sau din contul alocaţiilor bugetare, care au beneficiat de burse majorate sau de alte înlesniri, dar care refuză angajarea conform contractului încheiat, vor fi obligate să restituie mijloacele financiare alocate pentru instruire, care vor fi puse la dispoziţia Fondului extrabugetar de susţinere a procesului de instruire postuniversitară.

În cazul elaborării tezelor ştiinţifice de sine stătător, cheltuielile pentru susţinerea examenelor de doctorat, remunerarea conducătorilor ştiinţifici şi a activităţii consiliului ştiinţific specializat le va suporta competitorul sau instituţia în care activează acesta.

7. Protecţia socială a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice

În scopul ridicării prestigiului specialistului cercetător, stimulării creşterii profesionale, asigurării posibilităţilor de selectare în rezultatul concursului pentru acordarea burselor de doctorat şi înscrierea la stagiile de postdoctorat, statul va acorda:

- vacanţe pentru doctoranzii la forma de studii cu frecvenţa la zi şi concediu anual pentru postdoctoranzi;

- concedii suplimentare şi alte înlesniri, în scopul realizării programului de instruire, pentru doctoranzii la forma de studii fără frecvenţă;

- concedii de creaţie persoanelor ce pregătesc tezele de sine stătător;

- credite preferenţiale specialiştilor-cercetători şi cadrelor ştiinţifico-didactice pentru soluţionarea problemelor sociale şi de trai.

Pe parcursul următorilor ani salariul cercetătorului ştiinţific şi al profesorului va creşte treptat şi va depăşi salariul mediu pe economie, fapt care va permite stoparea exodului specialiştilor din instituţiile de cercetare ştiinţifică şi învăţămînt superior universitar şi va determina revenirea cadrelor calificate în sfera cercetare-dezvoltare. Se vor majora suplimentele acordate cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice pentru gradele ştiinţifice.

Specialiştii cercetători ce activează în condiţii nefavorabile de muncă (risc avansat de traumatism, contactul direct cu substanţe nocive etc.) vor beneficia de sporuri de compensare, mărimea acestora fiind reglementată de actele normative respective.

Persoanelor delegate la studii sau stagii peste hotare li se va garanta păstrarea locului de muncă sau dreptul la reangajare.

8. Monitorizarea şi evidenţa potenţialului ştiinţific existent

Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică va ţine evidenţa potenţialului ştiinţific, utilizînd în acest scop bazele de date ale tuturor instituţiilor ştiinţifice din ţară, ale cercetătorilor cu titluri ştiinţifice şi ale experţilor din fiecare domeniu de cercetare.

Comisia Superioară de Atestare va crea baze de date privind procesul de pregătire a cadrelor ştiinţifice prin doctorat, postdoctorat sau de sine stătător. Bazele de date ale sferei cercetare-dezvoltare vor fi de acces public.

Bazele de date se vor actualiza sistematic, în mod obligatoriu, de către instituţiile ştiinţifice şi de cercetători sub îndrumarea şi supravegherea C.S.Ş.D.T. şi C.S.A.

Instituţiile ştiinţifice şi specialiştii cercetători, care nu vor actualiza bazele de date, vor fi privaţi de dreptul de a participa la concursurile de finanţare a proiectelor, la organizarea doctoratului şi postdoctoratului şi la îndrumarea cercetătorilor care scriu teze de doctor şi doctor habilitat.

9. Instituirea şi lansarea sistemului de formare continuă

a specialiştilor-cercetători

În scopul ridicării nivelului profesional al specialiştilor din sfera cercetare-dezvoltare vor fi reluate activităţile de formare continuă a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice. Astfel, în baza centrelor de excelenţă, a institutelor de cercetare ştiinţifică ale A.Ş.M., precum şi a celor subordonate ministerelor de ramură, ce dispun de şcoli ştiinţifice cu renume internaţional, se vor organiza cursuri pentru formarea continuă a specialiştilor cercetători din domeniul cercetare-dezvoltare.

Guvernul Republicii Moldova va susţine, inclusiv prin intermediul fondului extrabugetar creat în acest scop, stagierea specialiştilor cercetători în centrele ştiinţifice de peste hotarele ţării.

C.S.Ş.D.T. va elabora un plan de perspectivă în scopul reciclării întregului efectiv ştiinţific existent.

10. Amendarea cadrului legislativ-normativ

Punerea în aplicare a prezentei Concepţii necesită modificarea actelor normative în vigoare, ce vizează procesul de pregătire, activitate şi remunerare a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice, şi elaborarea de acte noi privind statutul instituţiei de cercetări ştiinţifice şi al cercetătorului ştiinţific.