920/07.11.2014 Hotărîre cu privire la aprobarea Strategiei de cercetare-dezvoltare a Republicii Moldova pînă în 2020

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Strategiei de cercetare-dezvoltare

 a Republicii Moldova pînă în 2020

nr. 920  din  07.11.2014

 (în vigoare 26.12.2014) 

Monitorul Oficial nr. 386-396 art.1099 din 26.12.2014

* * *

Abrogat: 16.08.2019

Hotărîrea Guvernului nr.381 din 01.08.2019

În conformitate cu prevederile Legii nr.166 din 11 iulie 2012 pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare “Moldova 2020” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.245-247, art.791), art.73 lit.a) din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova nr.259-XV din 15 iulie 2004 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.125-129, art.663), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

Strategia de cercetare-dezvoltare a Republicii Moldova pînă în 2020, conform anexei nr.1;

Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de cercetare-dezvoltare a Republicii Moldova pînă în 2020, conform anexei nr.2.

2. Ministerele şi instituţiile vizate:

vor întreprinde măsurile necesare pentru realizarea Strategiei nominalizate;

vor prezenta, anual, Academiei de Ştiinţe a Moldovei, conform competenţelor, informaţii privind rezultatele îndeplinirii Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de cercetare-dezvoltare a Republicii Moldova pînă în 2020.

3. Academia de Ştiinţe a Moldovei va elabora raportul de monitorizare consolidat, prezentîndu-l Guvernului spre examinare, anexînd, după caz, propuneri coordonate privind operarea modificărilor şi completărilor în anexele nr.1 şi nr.2 la prezenta hotărîre, în scopul bunei funcţionări a domeniului cercetare-dezvoltare.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina dlui Gheorghe Duca, preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

nr.920din 7 noiembrie 2014

STRATEGIA DE CERCETARE-DEZVOLTARE

A REPUBLICII MOLDOVA PÎNĂ ÎN 2020

Capitolul I.

DESCRIEREA SITUAŢIEI ACTUALE

1. Implementarea “triunghiului cunoaşterii” – educaţie-cercetare-inovare în Republica Moldova reprezintă un imperativ pentru procesul de dezvoltare a ţării. Din momentul în care educaţia a fost declarată drept prioritate naţională, este imperios necesară consolidarea rolului cercetării-dezvoltării şi elaborarea unei strategii privind cercetarea-dezvoltarea în Republica Moldova ca modalitate de creştere a stocului productiv de capital şi a cunoştinţelor de utilizare a acestuia. Paradigma dezvoltării economice va prevedea atragerea investiţiilor, dezvoltarea industriilor exportatoare, promovarea societăţii bazate pe cunoştinţe, inclusiv prin fortificarea activităţilor de cercetare-dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic, orientate spre eficienţă şi competitivitate.

2. Cercetarea-dezvoltarea în Republica Moldova se confruntă cu necesitatea utilizării eficiente a unor resurse bugetare austere pentru asigurarea unui proces de cercetare bazat pe excelenţă, integrat în circuitul internaţional de cercetare şi orientat spre satisfacerea necesităţilor crescînde ale societăţii şi economiei naţionale.

3. Reformarea domeniului cercetării-dezvoltării prin demonopolizarea finanţării acestuia, anularea barierelor administrative de intrare şi acces a fondurilor (procedura de acreditare), prin aplicarea unor reguli coerente şi relevante de susţinere a excelenţei în educaţie şi în ştiinţă, va impulsiona calitatea studiilor pentru carieră.

4. Elaborarea şi realizarea Strategiei de cercetare-dezvoltare a Republicii Moldova pînă în 2020 (în continuare – Strategie) are drept scop dezvoltarea unui mediu propice pentru activitatea în domeniul cercetării-dezvoltării, crearea condiţiilor necesare pentru implementarea produselor inovaţionale în sectorul real al economiei – elemente-cheie pentru instituirea în Republica Moldova a unei veritabile societăţi şi economii bazate pe cunoaştere.

5. Prezenta Strategie are la bază viziunea de dezvoltare a domeniului cercetării-dezvoltării pînă în 2020, elaborată în cadrul unui exerciţiu amplu de Foresight – FOR MOLDOVA, realizat în perioada 2011-2012, cu participarea experţilor naţionali şi internaţionali.

6. Viziunea elaborată în cadrul exerciţiului de Foresight a fost supusă dezbaterilor publice în cadrul a 7 workshop-uri la care au participat cca 400 de persoane.

7. În scopul fundamentării prezentei Strategii, în perioada 2010-2011 a fost realizată şi o amplă analiză a stării domeniului cercetării-dezvoltării din Republica Moldova de către o echipă internaţională de experţi din 5 ţări.

8. Analiza sumară a situaţiei economice a Republicii Moldova relevă faptul că economia este marcată de capacităţile limitate de producţie, cererea fiind satisfăcută, în mare măsură, de importul bunurilor şi serviciilor. Actualul model de creştere economică bazat pe remitenţe şi consum se dovedeşte a fi nefavorabil pentru dezvoltarea durabilă a ţării. Noul model de creştere economică, asumat de Guvernul Republicii Moldova prin Programul de activitate 2011-2014 Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare, prevede schimbarea paradigmei de dezvoltare a ţării de la o economie bazată pe consum la o economie bazată pe investiţii, inovaţii şi competitivitate, astfel încît economia naţională să creeze locuri de muncă înalt calificate şi bine plătite, iar întreaga societate şi fiecare cetăţean în parte să beneficieze de efectele unei creşteri economice însemnate, organice şi echilibrate. Realizarea acestui deziderat implică creşterea cotei produselor scientointensive, obţinute ca rezultat al activităţii de cercetare-dezvoltare.

9. După obţinerea independenţei de către Republica Moldova, infrastructura domeniului cercetării-dezvoltării a cunoscut o criză profundă, cauzată de insuficienţa şi instabilitatea financiară, de deteriorarea bazei materiale şi tehnico-ştiinţifice, care au provocat exodul masiv al potenţialului uman din domeniul de cercetare.

10. În timpul primei perioade de tranziţie (1990-1999), PIB-ul Republicii Moldova s-a micşorat cu 64%. În această perioadă finanţarea publică a cercetării-dezvoltării a scăzut drastic de la 0,73% din PIB în 1990 la 0,22% în 2004 (acutizată de o scădere puternică a PIB-ului). Finanţarea a revenit la 0,6% din PIB în 2008 şi a scăzut din nou la 0,4% în 2011, din cauza crizei economice şi financiare internaţionale care au impus noi constrîngeri asupra bugetului public naţional.

Figura 1. Evoluţia managementului cercetării în Republica Moldova.

11. În 2004 a fost revizuit cadrul legal pentru activităţile cercetare-dezvoltare, prin adoptarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare. Ulterior, elaborarea şi adoptarea Acordului de parteneriat între Guvernul Republicii Moldova şi Academia de Ştiinţe a Moldovei a condus la delegarea prerogativelor privind elaborarea şi implementarea politicilor în domeniul cercetării Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi la o creştere semnificativă a finanţării cercetării-dezvoltării. De asemenea, au fost create premise pentru consolidarea comunităţii ştiinţifice în baza unor direcţii strategice de cercetare.

12. Reforma a contribuit la sporirea autonomiei procesului de administrare a domeniului cercetării-dezvoltării al Republicii Moldova, acesta fiind gestionat de organele reprezentative ale comunităţii ştiinţifice – Asambleea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică.

13. În 2006 a fost creată Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic, iar ulterior parcurile ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarele inovaţionale, ca rezultat al adoptării Legii nr.138-XVI din 21 iunie 2007 cu privire la parcurile ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarele de inovare.

14. În vederea asigurării cooperării internaţionale, în 2009 a fost creat Centrul Proiecte Internaţionale, care este responsabil de organizarea concursurilor proiectelor în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, precum şi de coordonarea activităţii reţelei punctelor naţionale de contact şi reprezentanţilor comunităţii ştiinţifice în diferite structuri europene.

15. În vederea creşterii eficienţei mecanismului de gestionare a resurselor financiare, în iunie 2012 a fost creat Centrul pentru Finanţarea Cercetărilor Fundamentale şi Aplicative, care are statut autonom şi organizează, în condiţii de transparenţă şi deschidere pentru toate părţile interesate, concursul programelor şi proiectelor de cercetări fundamentale şi aplicative. Deciziile de finanţare au la bază evaluările experţilor independenţi.

16. În perioada 2004-2008 a fost majorată semnificativ finanţarea publică pentru cercetare-dezvoltare. Acest trend a fost inversat şi, începînd cu 2009, în urma crizei financiare, finanţarea a fost redusă nu doar ca o cotă-parte din PIB, dar şi în cifre absolute. La nivel operaţional, pe parcursul ultimilor ani, au fost introduse mai multe instrumente de finanţare competitivă (programe de stat, proiecte instituţionale, proiecte de transfer tehnologic, proiecte pentru tineri cercetători, proiecte pentru procurarea echipamentului ştiinţific, proiecte pentru organizarea manifestărilor ştiinţifice) în proporţie de 100% din finanţarea activităţilor de cercetare.

17. Majoritatea activităţilor de cercetare-dezvoltare sînt efectuate în sectorul public. În 2009, sectorul guvernamental a reprezentat 77,1% din cheltuielile brute pentru cercetare-dezvoltare (72,8% în 2005). Performanţa în domeniul cercetării-dezvoltării sectorului privat (mediului de afaceri) este nesemnificativă, în baza datelor statistice la nivel naţional.

18. Odată cu micşorarea volumului de finanţare în anii 90, numărul de cercetători a scăzut, simultan, crescînd media de vîrstă. Nivelul de interes scăzut faţă de cercetare a determinat pierderi calitative ale potenţialului uman şi a îngreunat oportunitatea atragerii tinerilor în acest domeniu.

19. Atractivitatea redusă a carierei în cercetare necesită o abordare complexă, printr-un şir de acte stimulatoare întreprinse la nivel naţional. Programele de doctorat ar trebui să fie mai puţin birocratice, fără a scădea exigenţa, pentru a spori atractivitatea obţinerii unui grad ştiinţific.

20. În privinţa repartizării pe vîrste, cota cercetătorilor cu vîrsta de peste 65 de ani a crescut de la 4,8% în 1999 pînă la 14,2% în 2010 (de 3 ori), pe cînd cota cercetătorilor cu vîrstă de 35-45 ani a scăzut simţitor de la 26,5% în 1999 pînă la 15% în 2010 (de 1,8 ori). Cu alte cuvinte, circa o pătrime din cercetători sînt de vîrstă pensionară. În acelaşi timp, cota doctorilor habilitaţi cu vîrsta de peste 65 ani a crescut de la 27,1% în 1999 pînă la 45,5% în 2010, iar numărul acestora cu vîrstă de 36-45 ani şi 46-55 ani a scăzut de 2,5 ori şi de 1,7 ori corespunzător. Cît priveşte doctorii în ştiinţe, cota acestora cu vîrsta de peste 65 de ani a crescut de la 6,5 în 1999 pînă la 16,9 în 2010, sau de 2,6 ori, iar cotele doctorilor în ştiinţe cu vîrsta cuprinsă între 36-45 de ani şi 46-55 ani s-au diminuat de 1,2 ori.

21. Ponderea echipamentului nou (cu vechime de pînă la 5 ani) constituie 38%. Totuşi, rămîne semnificativă ponderea utilajului cu vechimea de peste 10 ani, care încă mai constituie circa 42% din totalul utilajului, de aceea se impune continuarea eforturilor în vederea înnoirii acestuia. Proporţia relativ mică a utilajului cu vechimea de 6-10 ani (20%) indică un nivel redus al investiţiilor în echipament, efectuate în perioada premergătoare implementării Codului cu privire la ştiinţă şi inovare. Există însă deosebiri semnificative între organizaţiile din domeniul cercetare-dezvoltare, de regulă, instituţiile din domeniile biologie, chimie, fizică şi inginerie dispunînd de echipament mai valoros.

22. Graţie acţiunilor întreprinse de organele de administrare a cercetării-dezvoltării, a fost atinsă o performanţă evidentă în ceea ce priveşte cooperarea internaţională. Începînd cu 1 ianuarie 2012, Republica Moldova a devenit prima ţară, din cadrul Parteneriatului Estic, asociată la Programul Cadru 7 al Uniunii Europene pentru ştiinţă şi dezvoltare tehnologică. Totodată, în ultimii ani au fost lansate programe bilaterale cu organizaţii de cercetare-dezvoltare similare din Belarus, Germania, Federaţia Rusă, România, Italia şi Ucraina.

23. Cu toate că organizaţiile de cercetare-dezvoltare naţionale au înregistrat rezultate apreciabile, una din problemele principale pentru eficienţa sistemului ţine de implementarea rezultatelor ştiinţifice în sectorul real al economiei. Doar 2-3% din numărul total de brevete de invenţii este depus de către întreprinderi şi mediul de afaceri. Interesul pentru brevetarea invenţiilor în străinătate este redus.

24. Pentru implementarea rezultatelor cercetării, reformele legislative ar trebui să prevadă abilitatea instituţiilor de cercetare de a crea companii de tip spin-off sau start-up. La capitolul punctelor slabe se înscrie şi lipsa fondurilor de risc, care ar stimula investiţiile private în activităţile de cercetare-dezvoltare.

25. Începînd cu 2004, au fost instituite cîteva mecanisme de măsurare a performanţei domeniului de cercetare-dezvoltare şi a rezultatelor acestuia, de către Academia de Ştiinţe a Moldovei, Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare, Curtea de Conturi, precum şi evaluări independente. Au loc cu regularitate audieri ale performanţelor diferitor instituţii de cercetare realizate în cadrul programelor şi proiectelor finanţate din mijloace bugetare. Măsurarea cantitativă a rezultatelor trebuie să fie completată cu evaluări calitative, cum ar fi publicaţiile în reviste internaţionale, citări, implementarea rezultatelor cercetării (de exemplu, utilizarea de brevete), cooperarea cu mediul de afaceri, rezultate ale proiectelor de transfer tehnologic etc. Noile prevederi în acest sens prevăd evaluarea ex-ante, cea a progresului înregistrat pe parcursul implementării proiectelor de cercetare, dar şi evaluarea ex-post.

Figura 2. Contribuţia comunităţii ştiinţifice naţionale la numărul total de publicaţii ştiinţifice mondial şi regional (%).

26. În urma reducerii resurselor de input în cadrul sistemului, mediul de cercetare din Republica Moldova are o contribuţie cu tendinţă descrescătoare la patrimoniul ştiinţific şi cultural mondial şi regional şi cu revirimente temporale de scurtă durată şi mică intensitate.

27. Din punctul de vedere al productivităţii ştiinţifice, Republica Moldova se plasează pe locul 20 din 24, alături de multe dintre ţările de aceleaşi dimensiuni ca populaţie, mărime a economiei şi nivel de investiţii guvernamentale în sfera cercetării-dezvoltării, situate pe locuri substanţial superioare în ceea ce priveşte publicaţiile ştiinţifice. De exemplu, Armenia cu o populaţie de aproximativ 2,9 milioane locuitori şi un PIB de 9,9 miliarde dolari SUA în 2012 se plasează pe locul 16 cu publicaţii ştiinţifice de peste două ori mai multe decît a Republicii Moldova, în timp ce Georgia, cu o populaţie de 4,5 milioane de locuitori şi un PIB de 15,8 miliarde dolari SUA se plasează pe locul 17 cu circa 65% mai multe publicaţii ştiinţifice decît Republica Moldova.

Figura 3. Diagrama lucrărilor ştiinţifice publicate.

28. Examinarea datelor furnizate de SCImago demonstrează că, în această perioadă de timp atît Armenia, cît şi Georgia înregistrează o evoluţie semnificativă cu o creştere a publicaţiilor ştiinţifice de circa 3-4 ori, în timp ce Republica Moldova înregistrează o creştere marginală a publicaţiilor ştiinţifice, nereuşind nici măcar dublarea acesteia, în ciuda unei perioade de investiţii consistente în activitatea de cercetare în anii 2004-2008.

29. Totodată, analizînd volumul publicaţiilor ştiinţifice, furnizate în baza datelor SCOPUS, putem constata că, în perioada 2001-2012, volumul publicaţiilor ştiinţifice a crescut de 2,1 ori în Moldova, de 2,6 ori în Armenia, de 2,9 ori în Georgia. Constatăm că în perioada de referinţă volumul publicaţiilor ştiinţifice s-a dublat şi este comensurabil cu acelaşi indice din Armenia şi Georgia. (Sursa: www.scopus.com).

Figura 4. Publicaţii ale cercetătorilor din Republica Moldova în parteneriat cu autori

din străinătate comparativ cu Armenia şi Georgia (%).

30. Este îmbucurător şi un grad mai mare de internaţionalizare al cercetării din Republica Moldova comparativ cu Armenia şi Georgia, cu toate că se observă o inconstanţă a acestui indice şi o tendinţă descrescătoare constatată în perioada 2006-2012.

31. Cercetările fundamentale efectuate în cadrul celor 6 direcţii strategice ale activităţii în sfera cercetării-dezvoltării în perioada 2006-2012 s-au materializat în 1026 de monografii, 11954 de articole ştiinţifice publicate în reviste naţionale, 6645 articole ştiinţifice – în ediţii internaţionale, 1381 certificate de brevete.

32. În urma realizării cercetărilor ştiinţifice aplicative au fost elaborate: tehnologia testării compoziţiilor pirotehnice higroscopice destinată provocării artificiale a precipitaţiilor suplimentare în anii secetoşi, ceea ce va spori securitatea sectorului agricol; prototipul industrial al microhidrocentralei cu rotor hidrodinamic şi a turbinelor eoliene de putere mică; Satelitul Moldovenesc; noi preparate farmaceutice, inclusiv în baza substanţei biologic active Enoxil; analiza distribuţiei riscului seismic pe întreg teritoriul Republicii Moldova; prototipul unui dispozitiv principial nou de decodare a etichetelor magnetice cu un grad sporit de protecţie în baza microfirelor magneto-bistabile; soiuri noi de plante pomicole, viticole, ale culturilor de cîmp, de plante medicinale şi aromatice; tehnologii noi de cultivare şi recoltare a diferitor culturi agricole; complexe noi de maşini şi utilaje; baza de date a plantelor medicinale din flora spontană a Republicii Moldova; metode noi de evaluare a vulnerabilităţii la poluarea apelor subterane, precum şi întocmirea hărţii digitale de monitorizare a mineralizării apelor freatice pe teritoriul Republicii Moldova; sistemul automatizat de recepţie Doppler şi sondare a ionosferei; structuri noi de micro-, nanolasere, precum şi sisteme informatice etc.

33. Tehnologiile electrochimice elaborate la Institutul de Fizică Aplicată sînt implementate la uzina TOPAZ; tehnologiile de prelucrare a deşeurilor din mase plastice cu obţinerea produselor noi, elaborate la Institutul de Chimie, sînt implementate la întreprinderea UISPAC S.R.L.; unităţi de tehnică agricolă, elaborate la MECAGRO, sînt comercializate la scară regională; traductorul de presiune, elaborat la Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii, este implementat la S.R.L. Chişinău-Gaz; rezultatele Institutului de Geologie şi Seismologie ce ţin de evaluarea seismicităţii terenurilor au fost transmise solicitanţilor pentru utilizare în lucrările de proiectare şi construcţie antiseismică etc. Lucrări fundamentale cu impact asupra dezvoltării ştiinţei au fost publicate în reviste internaţionale prestigioase în aşa domenii ca ştiinţa materialelor, chimia, fizica, matematica etc. Un exemplu convingător este domeniul nanotehnologiilor, unde mai multe rezultate au avut o rezonanţă internaţională.

34. Analiza SWOT a domeniului cercetării-dezvoltării.

Matricea SWOT a domeniului cercetării-dezvoltării

Capitolul II.

DEFINIREA PROBLEMELOR CARE NECESITĂ IMPLICAREA

GUVERNULUI PRIN APLICAREA STRATEGIEI

35. În linii generale, problemele domeniului cercetării-dezvoltării identificate pot fi grupate în cîteva categorii:

1) Insuficienţa cadrelor ştiinţifice:

a) necesitatea de întărire a potenţialului uman cu cadre capabile să realizeze cercetare de nivel mondial;

b) vîrsta medie înaintată în mediul de cercetare;

c) numărul redus de tineri cercetători, ce nu asigură o continuitate a şcolilor de cercetare;

d) prestigiul scăzut al carierei de cercetător şi condiţiile neclare de carieră în domeniul cercetării-dezvoltării din Republica Moldova etc.

2) Capacităţi instituţionale ale organizaţiilor de cercetare-dezvoltare caracterizate prin:

a) structuri organizaţionale orientate spre funcţionare în condiţii de finanţare din surse publice în bază de alocaţii instituţionale şi mai puţin în bază de concurs;

b) rolul insuficient de pronunţat al laboratoarelor de cercetare.

3) Infrastructurile de cercetare existente nu corespund totalmente cerinţelor înaintate de domeniile respective de cercetare.

4) Proiectele de cercetare sînt formulate reieşind din capacităţile existente şi mai puţin din necesităţile societăţii, fiind necesară o conexiune strînsă cu actorii principali din societate.

5) Eforturile, inclusiv cele financiare, sînt dispersate pe o arie largă de domenii, ce nu permite a crea mase critice nici chiar în domeniile unde există capacităţi şi oportunităţi.

6) Conexiunea cu sectorul privat este una slabă, reducîndu-se la un număr restrîns de posibilităţi care pot fi realizate prin transferul de cunoştinţe şi în unele cazuri – prin transferul tehnologic. Totuşi, societatea nu sesizează şi nu conştientizează pe deplin impactul cercetării pentru societate.

7) Cu toate că comunitatea ştiinţifică s-a asociat la PC7, comunitatea ştiinţifică a Republicii Moldova şi mediul de afaceri deocamdată nu utilizează plenar oportunităţile apărute în acest sens.

8) Accesarea modestă a finanţărilor din programe internaţionale .

9) Din cauza numărului relativ modest al publicaţiilor în reviste cu impact, vizibilitatea cercetării în Republica Moldova rămîne a fi una redusă.

10) Guvernarea cercetării este bazată pe modelul aprobat în 2004, care actualmente necesită o modernizare. Printre problemele specifice guvernării pot fi menţionate următoarele:

a) concentrarea funcţiilor de definire a politicii, de finanţare şi evaluare a cercetării;

b) managementul conservativ al instituţiilor din domeniul cercetării-dezvoltării;

c) managementul imperfect al activelor deţinute, inclusiv al infrastructurilor de cercetare;

d) competitivitatea scăzută a accesului la finanţe, micşorată şi prin neadmiterea liberă a sectorului privat la mijloacele de finanţare a cercetării din surse publice;

e) competitivitatea scăzută a proiectelor de cercetare în cadrul concursurilor naţionale, condiţionată de restricţionarea inadecvată a participării la concurs şi accesului la mijloacele publice a organizaţiilor de drept privat;

f) mecanismele imperfecte de finanţare a cercetării, în special cea instituţională, ce nu sînt bazate pe performanţe, dar pe necesităţi de salarizare a personalului şi cheltuieli de regie.

11) Procesul de evaluare a proiectelor trebuie îmbunătăţit esenţial, fiind necesară antrenarea mai largă a experţilor străini, pentru prevenirea conflictului de interese şi sporirea relevanţei şi calităţii proiectelor.

12) Sistemul de raportare este unul prea birocratizat şi complicat, iar statisticile utilizate nu oferă informaţii complete societăţii.

13) Partenerii din societatea civilă, dar şi cei din autorităţile publice centrale şi locale sînt slab implicaţi atît în procesul de planificare şi definire a priorităţilor şi obiectivelor, cît şi în evaluarea rezultatelor.

Problemele expuse au un caracter sistemic şi este necesar a fi abordate în procesul de implementare a prezentei Strategii.

Secţiunea 1.

Necesitatea elaborării Strategiei

36. Necesitatea elaborării unei viziuni şi a unor obiective clare de dezvoltare a cercetării-dezvoltării este indiscutabilă. Strategia propune soluţii pentru rezolvarea problemelor identificate, implementarea cărora va contribui semnificativ la dezvoltarea socială, economică şi culturală a Republicii Moldova.

37. Drept punct de pornire servesc documentele naţionale de politici: Programul de activitate 2011-2014 Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare şi Strategia Naţională de Dezvoltare “Moldova 2020”, care au stabilit direcţiile generale de dezvoltare a ţării şi au evidenţiat premisele care fundamentează elaborarea Strategiei:

1) Reformarea domeniului cercetării-dezvoltării prin demonopolizarea finanţării acestuia, anularea barierelor de intrare şi acces, asigurarea transparenţei, concurenţei şi relevanţei, aplicarea unor reguli coerente şi relevante de susţinere a excelenţei în educaţie şi în ştiinţă va impulsiona calitatea şi impactul activităţii de cercetare.

2) Ca modalitate de creştere a stocului productiv de capital şi a cunoştinţelor de utilizare a acestuia, paradigma dezvoltării economice va prevedea atragerea investiţiilor, dezvoltarea industriilor exportatoare, promovarea societăţii bazate pe cunoştinţe, inclusiv prin fortificarea activităţilor de cercetare şi de dezvoltare, inovarea şi transferul tehnologic orientate spre eficienţă şi competitivitate.

3) Asigurarea calităţii procesului de cercetare în instituţiile de învăţămînt superior prin instituirea unui regim de motivare şi finanţare adecvat, prin desfăşurarea unor ample reforme structurale şi de esenţă, prin promovarea spiritului de autonomie universitară. Este importantă creşterea ponderii activităţii de cercetare în procesul didactic prin antrenarea cadrelor universitare, dar şi masteranzilor şi doctoranzilor în acest proces.

4) Asigurarea echilibrului structural şi financiar dintre instituţiile de învăţămînt superior şi instituţiile de cercetare în vederea asigurării competiţiei şi, drept consecinţă, sporirii calităţii procesului de cercetare şi inovare.

5) Reorientarea politicilor în domeniul ştiinţific şi inovaţional spre creşterea competitivităţii domeniului cercetării-dezvoltării conform principiului economiei bazate pe cunoaştere.

38. În contextul integrării europene a Republicii Moldova, prezenta Strategie asigură armonizarea, coerenţa şi complementaritatea politicilor naţionale în domeniul cercetării-dezvoltării cu cele comunitare – Strategia “Europa 2020”, Programul Cadru pentru cercetare şi inovare al UE “Orizont 2020” (2014-2020) – ţinînd cont de specificul naţional al activităţilor din cercetare-dezvoltare.

39. La nivel european, pentru diferite domenii de cercetare şi inovare s-au conturat tendinţe specifice, definite de problemele care stau în faţa umanităţii, principalele fiind expuse în continuare.

1) Sănătate, schimbări demografice şi bunăstare. Promovarea eficientă a sănătăţii, sprijinită de o bază solidă de date certe previne boala, ameliorează calitatea vieţii şi prezintă un bun raport eficienţă/cost. Promovarea sănătăţii şi prevenirea bolilor depinde, de asemenea, de o înţelegere a factorilor determinanţi ai sănătăţii, de instrumente eficiente de prevenire şi supraveghere, precum vaccinurile, şi de o pregătire eficientă în domeniul sănătăţii şi prevenirii bolilor, precum şi de programe eficiente de depistare a bolilor.

2) Securitate alimentară, agricultură durabilă, cercetare marină şi bioeconomică. Cercetarea şi inovarea oferă diverse opţiuni pentru integrarea obiectivelor agronomice şi de mediu în producţia durabilă, precum: creşterea productivităţii şi eficienţei resurselor din agricultură; reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; reducerea scurgerilor de nutrienţi din terenurile cultivate în mediile terestre şi acvatice; scăderea dependenţei de importurile de proteine de origine vegetală; sporirea nivelului biodiversităţii în sistemele de producţie primară.

3) Surse de energie sigure, ecologice şi eficiente. Sursele de energie şi obiceiurile de consum ale industriilor europene, transporturilor, construcţiilor, oraşelor şi municipiilor sînt în mare măsură nesustenabile, ceea ce conduce la un impact semnificativ asupra mediului şi schimbări climaterice. Construirea unor clădiri cu emisii diminuate, dezvoltarea unei industrii foarte eficiente şi preluarea în masă de către întreprinderi, persoane fizice, comunităţi şi oraşe/municipalităţi a unor soluţii de eficienţă energetică vor necesita nu doar progresul tehnologic, ci şi soluţii de natură netehnologică, cum ar fi: noile servicii de consultanţă şi finanţare, servicii de gestionare a cererii. Astfel, eficienţa energetică poate asigura una dintre cele mai rentabile modalităţi de a reduce cererea de energie, sporind astfel siguranţa aprovizionării cu energie, reducerea impactului asupra mediului şi asupra climei şi stimularea competitivităţii.

4) Mijloace de transport inteligente, ecologice şi integrate. Cercetarea şi inovarea vor contribui în mod substanţial la dezvoltarea şi adoptarea soluţiilor necesare pentru a reduce în mod substanţial emisiile generate de activităţile de transport, nocive pentru mediu (cum ar fi CO₂, NO_x şi SO_x); pentru a-şi reduce dependenţa faţă de combustibilii fosili şi, prin urmare, pentru a reduce impactul transportului asupra biodiversităţii şi a conserva resursele naturale.

5) Combaterea schimbărilor climatice, utilizarea eficientă a resurselor şi materiei prime. Concentraţiile actuale de CO₂ în atmosferă sînt aproape cu 40% mai mari decît cele de la începutul revoluţiei industriale şi au atins nivelul cel mai înalt înregistrat. Alte gaze cu efect de seră influenţează, de asemenea, schimbările climaterice şi joacă un rol din ce în ce mai nefast în această privinţă. În absenţa unor măsuri decisive, schimbările climaterice ar putea costa lumea cel puţin 5% din PIB în fiecare an şi pînă la 20% după unele scenarii. În schimb, măsurile preliminare şi eficace vor asigura limitarea costurilor nete la aproximativ 1% din PIB pe an. Pentru îndeplinirea obiectivului “2° C” şi evitarea, în acest mod, a celor mai nefaste efecte ale schimbărilor climaterice, ţările dezvoltate vor trebui să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 80-95% pînă în 2050, în raport cu nivelurile din 1990.

6) Societăţi favorabile incluziunii, inovatoare şi sigure. Tendinţele care se conturează actualmente în societăţile europene oferă oportunităţi pentru a construi o Europă mai unită, dar comportă şi riscuri. Oportunităţile şi riscurile trebuie înţelese şi anticipate pentru ca societatea umană să evolueze cu un grad adecvat de solidaritate şi cooperare în chestiuni sociale, politice, economice şi culturale, ţinînd seama de o lume din ce în ce mai interconectată.

40. În acest context, obiectivul este de a favoriza incluziunea socială, economică şi politică, de a combate sărăcia, de a consolida drepturile omului, precum şi incluziunea digitală, egalitatea, solidaritatea şi dinamica interculturală prin sprijinirea cercetării interdisciplinare, indicatorilor, progreselor tehnologice, soluţiilor organizatorice şi a noilor forme de colaborare şi cocreare.

Secţiunea 2.

Scopul şi viziunea Strategiei

41. Scopul prezentei Strategii constă în elaborarea unui sistem capabil să creeze cunoaştere ştiinţifică performantă în vederea creşterii competitivităţii economiei naţionale şi a gradului de bunăstare a populaţiei.

42. Către 2020 domeniul cercetării-dezvoltării al Republicii Moldova urmează să dispună de un management al priorităţilor în cercetare axat pe stabilirea unei interacţiuni eficiente cu societatea şi mediul de afaceri, implementarea rezultatelor şi diseminarea cunoştinţelor, iar internaţionalizarea cercetării şi integrarea în spaţiul european de cercetare va deveni o prioritate a politicii de administrare a cercetării, care la acel moment va fi orientată spre performanţă şi excelenţă cu capacităţi umane, instituţionale şi de infrastructură adecvate.

43. Structurile de administrare a domeniului cercetării-dezvoltarii către 1 ianuarie 2016:

1) Agenţia Naţională pentru Cercetare-Dezvoltare ca structură care are principala misiune finanţarea din fonduri publice pe bază de competiţie a proiectelor de cercetare-dezvoltare;

2) Comitetul Consultativ pentru Cercetare şi Inovare ca organ reprezentativ al organizaţiilor interesate de cercetare, respectiv organizaţii din sfera cercetării şi inovării, instituţii de învăţămînt superior, întreprinderi cu activitate inovativă, sectorul neguvernamental etc;

3) Asambleea Oamenilor de Ştiinţă din Moldova;

4) Consiliul Naţional pentru Atestare;

5) Academia de Ştiinţe a Moldovei (institutele subordonate).

Capitolul III.

OBIECTIVE GENERALE

44. În procesul exerciţiului de foresight au fost identificate 5 obiective generale ale reformelor, ele fiind următoarele:

1) Guvernarea domeniului cercetării-dezvoltării în baza unui model consensual de administrare, orientat spre performanţă şi excelenţă.

2) Dezvoltarea capacităţilor umane, instituţionale şi de infrastructură.

3) Definirea şi managementul priorităţilor de cercetare.

4) Dialogul continuu între ştiinţă şi societate, diseminarea cunoştinţelor şi implementarea în practică a rezultatelor cercetării.

5) Internaţionalizarea cercetării, integrarea în spaţiul european de cercetare şi creşterea vizibilităţii internaţionale.

Obiectivul general 1. Guvernarea domeniului cercetării-dezvoltării în baza unui model consensual de administrare, orientat spre performanţă şi excelenţă

45. Reformele guvernării domeniului cercetării-dezvoltării vor fi orientate spre soluţionarea problemelor existente, inclusiv eficientizarea managementului, îmbunătăţirea metodelor şi instrumentelor de finanţare, orientîndu-le spre stimularea performanţelor în cercetare; eficientizarea proceselor de raportare şi minimizarea birocraţiei din sistem; regîndirea şi reconstruirea sistemului de evaluare a proiectelor şi rezultatelor cercetării în general. Un scop aparte este crearea condiţiilor egale de participare a entităţilor private alături de cele publice la cercetare, beneficiind de fondurile destinate în aceste scopuri.

46. Autonomia şi autoadministrarea domeniului cercetare-dezvoltare. Principiul autonomiei este unul determinant pentru o comunitate ştiinţifică. Libertatea creaţiei şi a cercetării ştiinţifice implică acordarea dreptului de autoadministrare a comunităţii, în acelaşi timp păstrîndu-se principiul responsabilităţii faţă de societate în soluţionarea problemelor cu care se confruntă aceasta.

47. La nivel instituţional, principiul autoadministrării va fi realizat prin intermediul Asambleei Oamenilor de Ştiinţă, care va întruni reprezentanţi ai tuturor actorilor din domeniu. În acelaşi timp, la nivel procedural domeniul va fi guvernat prin intermediul unor reguli clare, care vor avea la bază principiul eficienţei, performanţei şi al deontologiei profesionale.

48. Noile cunoştinţe pot apărea numai dacă există infrastructuri de cercetare de bună calitate şi accesibile. Infrastructurile de cercetare permit crearea unor noi medii, în care diferiţi cercetători pot avea acces la facilităţi ştiinţifice distribuite. Prin urmare, infrastructurile de cercetare se află în centrul de greutate al triunghiului cunoaşterii, alcătuit din cercetare, educaţie şi inovare.

49. Stimularea performanţei şi excelenţei în domeniul cercetării-dezvoltării va fi asigurată prin intermediul următoarelor mecanisme:

1) implicarea a cel puţin 50% experţi străini în evaluarea propunerilor de proiecte;

2) monitorizarea şi evaluarea ex-post a rezultatelor anterioare ale echipei respective în procesul de alocare a noilor fonduri;

3) implicarea beneficiarilor în procesul de evaluare a rezultatelor ştiinţifice;

4) finanţarea instituţională condiţionată de rezultatele evaluării instituţionale periodice.

50. Prin eficientizarea managementului cercetării va creşte eficienţa activităţii propriu-zise de cercetare, se va asigura un spaţiu profesional atractiv pentru specialişti şi va promova dezvoltarea echipelor de cercetare interdisciplinară.

Obiectivul general 2. Dezvoltarea capacităţilor umane, instituţionale şi de infrastructură

51. Capitalul uman este principala premisă de dezvoltare a cercetării. Din acest considerent, efortul principal trebuie să fie depus în atragerea şi promovarea persoanelor capabile să genereze idei, să absoarbă noi cunoştinţe, să creeze.

52. Guvernarea domeniului cercetării-dezvoltării din Republica Moldova va trebui să consolideze conexiunea între educaţie şi cercetare. Pregătirea resurselor umane pentru cercetare trebuie să înceapă cît mai devreme, încă în sistemul de învăţămînt preuniversitar. Un specialist indispensabil şcolii este pedagogul-cercetător care formează, la rîndul său, competenţele de cercetare ale elevilor – viitorii specialişti care se vor integra în societate mai eficient.

53. Se va consolida interacţiunea sinergetică dintre catedrele specializate din instituţiile de învăţămînt superior şi laboratoarele institutelor de cercetare prin promovarea proiectelor comune la scară naţională şi internaţională, organizarea doctoratului prin cotutelă, organizarea forumurilor ştiinţifice şi editarea revistelor şi monografiilor în diferite domenii.

54. Astfel, studenţii, masteranzii şi doctoranzii vor avea oportunitatea de a beneficia de acest potenţial, de asemenea, vor urma cursuri de management al proprietăţii intelectuale, ce le va permite ulterior să valorifice aceste active. Creativitatea şi inovarea vor sta la baza procesului educaţional.

55. Formarea unui capital uman bine pregătit, în conformitate cu rigorile prezentului, va fi posibilă doar prin utilizarea rezultatelor cercetării în procesul educaţional. Implicarea cercetătorilor în procesul educaţional va fi realizată, pe de o parte, preponderent în cadrul învăţămîntului superior, angajînd prin cumul studenţii, masteranzii şi doctoranzii ca cercetători stagiari în proiectele de cercetare. Pe de altă parte, pentru conştientizarea rolului educaţiei în formarea potenţialului uman care va accede ulterior în cercetare este deosebit de importantă calitatea procesului de instruire a acestuia, fiind determinantă pentru calitatea proceselor în activitatea de cercetare-dezvoltare.

56. Pentru o bună desfăşurare a procesului de cercetare-dezvoltare este necesară o infrastructură adecvată realizării direcţiilor strategice, aprobate prin Hotărîrea Parlamentului nr.150 din 14 iunie 2013. Vor fi create platforme tehnologice naţionale pe domenii de importanţă majoră pentru economie şi societate în ansamblu.

57. Platforma tehnologică se bazează pe o reţea de laboratoare echipate cu utilaj tehnologic şi ştiinţific performant, centre de proiectare, incubatoare inovative, precum şi cadre de înaltă calificare cu abilităţi de a dezvolta cercetarea fundamentală, aplicativă şi transferul tehnologic în domenii vitale pentru prosperarea economiei şi societăţii în ansamblu. Totodată, infrastructura respectivă de cercetare va constitui un element fundamental în atragerea tinerilor cercetători.

58. Un rol important revine utilizării eficiente a e-infrastructurilor, resurselor informaţionale şi de calcul performante, avînd ca obiectiv crearea resurselor umane care deţin competenţe necesare pentru a inova şi a transforma cunoştinţele şi ideile în produse şi servicii ale viitorului. Utilizarea e-infrastructurilor face posibilă abordarea provocărilor ştiinţifice şi tehnologice (cloud computing, GRID etc.) care necesită cooperarea între diverse discipline şi comunităţi ştiinţifice.

59. Prin crearea de facilităţi sectorului privat şi anume, instituirea scutirilor şi deducerilor la impozitul pe venit, scutirilor de TVA la importul de utilaj şi echipament pentru activitatea de cercetare, investiţia publică în cercetare va contribui la creşterea numărului de cercetători în mediul de afaceri.

Obiectivul general 3. Definirea şi managementul priorităţilor de cercetare

60. Managementul priorităţilor de cercetare prevede cîteva aspecte importante. Acestea sînt: selectarea priorităţilor propriu-zise ca ele să corespundă necesităţilor societăţii, tendinţelor internaţionale, capacităţilor şcolilor de cercetare existente; menţinerea unui dialog cu actorii principali ai societăţii (parteneri, politicieni, beneficiari); managementul curent pentru a asigura orientarea eforturilor şi concentrarea resurselor pentru atingerea scopurilor propuse.

61. Pentru a depăşi inerţia din domeniul cercetării-dezvoltării, priorităţile de cercetare trebuie să fie identificate şi aprobate pentru o perioadă mai lungă de timp. O astfel de abordare permite formarea capacităţilor necesare, dar şi asigurarea transferului rezultatelor către societate.

62. Pentru complementarea direcţiilor strategice şi priorităţilor tematice de cercetare cu programele comunitare de cercetare (Strategia sectorială a Uniunii Europene Orizont 2020), în contextul asocierii Republicii Moldova la Spaţiul European de Cercetare, direcţiile strategice în sfera cercetării-dezvoltării a Republicii Moldova pentru anii 2014-2020 vor fi în consonanţă cu cele şase direcţii-cheie din Strategia sectorială a Uniunii Europene Orizont 2020:

1) sănătatea, schimbările demografice şi bunăstarea;

2) securitatea alimentară, agricultura durabilă, cercetarea în domeniul marin şi bioeconomia;

3) sursele de energie sigure, ecologice şi eficiente;

4) mijloacele de transport inteligente, ecologice şi integrate;

5) combaterea schimbărilor climatice, utilizarea eficientă a resurselor şi materiilor prime;

6) societăţile sigure, inovatoare şi incluzive.

63. Acordul de parteneriat între Guvern şi Agenţia Naţională pentru Cercetare-Dezvoltare va constitui instrumentul consensual prin care Guvernul deleagă Agenţiei Naţionale pentru Cercetare-Dezvoltare competenţa de implementare a politicii de stat în domeniul cercetării-dezvoltării, pe un termen de cel puţin 4 ani în baza direcţiilor strategice ale sferei de cercetare-dezvoltare, aprobate de Parlament.

Obiectivul general 4. Dialogul continuu între ştiinţă şi societate, diseminarea cunoştinţelor şi implementarea în practică a rezultatelor cercetării

64. Toate programele specifice ale cadrului naţional de finanţare a acestor activităţi vor conţine o componentă de diseminare (inclusiv prin accesul liber la rezultatele cercetării a utilizatorilor finali, cetăţenilor, mediului de afaceri, organizaţiilor societăţii civile şi factorilor de decizie politică).

65. Publicul larg va fi informat în ceea ce priveşte importanţa cercetării şi inovării în procesul general de dezvoltare.

66. Astfel, un principiu fundamental în guvernarea domeniului cercetării-dezvoltării din Republica Moldova îl va constitui asigurarea unui dialog continuu între ştiinţă şi societate, proces care va avea loc simultan în ambele sensuri. Cercetătorii vor fi antrenaţi în calitate de formatori de opinie pe domeniile de specializare pentru a evita promovarea în sursele de informare în masă a informaţiilor cu caracter eronat şi nefundamentate ştiinţific.

67. Un dialog real presupune participarea unui public larg, nu doar comunicarea unidirecţională tradiţională, ceea ce presupune participarea părţilor interesate la definirea direcţiilor pe care vor evolua cercetarea ştiinţifică şi inovarea în Republica Moldova, va susţine un nivel superior al dialogului între ştiinţă şi societate. Aprofundarea dialogului între ştiinţă şi societate va conduce la creşterea coeziunii sociale, la o mai bună gestionare a incertitudinilor şi la incluziunea socială. Acest obiectiv strategic va putea fi atins prin promovarea principiului cercetării şi inovării responsabile. Responsabilitatea luării unor decizii corecte include 3 aspecte principale: acceptabilitatea etică; beneficiul societăţii; managementul riscurilor aferente.

68. Implicarea largă a actorilor din sfera cercetării-dezvoltării, deschiderea unui dialog permanent vor asigura responsabilitatea acestora pentru planificarea, implementarea şi eficienţa activităţilor cercetării-dezvoltării.

69. Un obiectiv major al procesului de promovare a cercetării-dezvoltării responsabile îl constituie identificarea şi antrenarea tuturor părţilor interesate în stabilirea priorităţilor de cercetare. În acest sens este important de a agrega părţile societăţii cu interese convergente, de a stabili cu ele un dialog şi de a identifica în baza lui priorităţile ştiinţifice relevante. Pentru a consolida încrederea publică în ştiinţă, se va favoriza un angajament transparent al cetăţenilor şi societăţii civile în subiectele cercetării-dezvoltării prin promovarea educaţiei ştiinţifice, prin facilitarea accesului la cunoştinţele ştiinţifice, prin dezvoltarea agendelor de cercetare-dezvoltare responsabilă care sînt în consens cu aşteptările societăţii civile şi ale cetăţenilor, precum şi prin activităţi de popularizare a rezultatelor cercetării.

70. Promovarea doctoratului industrial în procesul de pregătire a specialiştilor de înaltă calificare va avea drept scop pregătirea unor specialişti de o calificare înaltă, capabili să soluţioneze problemele aplicative care apar în diferite procese de producere. În cadrul acestei scheme, procesul de pregătire prin doctorat va fi asigurat prin cotutelă de către şcoala doctorală respectivă şi agentul economic interesat de rezultatele cercetării efectuate de doctorand.

71. Colaborarea dintre ştiinţă şi mediul de afaceri va contribui la sporirea varietăţii şi calităţii produselor şi serviciilor rezultate ale cercetărilor ştiinţifice. Pentru aceasta va fi necesară instituirea unor măsuri stimulatoare pentru crearea noilor afaceri inovaţionale şi stimularea activităţilor de acest gen în mediul de afaceri existent.

72. Organele responsabile de administrarea cercetării-dezvoltării trebuie să asigure o alianţă strategică între ştiinţă şi mediul de afaceri în scopul atingerii unor avantaje concurenţiale pe piaţa naţională şi internaţională.

73. Activitatea ştiinţifică, în special cea în domeniul sociouman, va avea un impact direct asupra conservării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural naţional material şi imaterial. Oferirea unei expertize ştiinţifice asupra subiectelor ce ţin de valorile culturii naţionale va constitui unul din rezultatele dezirabile ale activităţii de cercetare cu impact durabil pentru protejarea şi promovarea patrimoniului naţional cultural.

74. Rezultatele proiectelor de cercetare sînt, pe de o parte, orientate către rezolvarea problemelor socioeconomice naţionale (în termeni locali), cu rezultate semnificative în rezolvarea problemelor sociale şi demografice majore şi creşterea coeziunii sociale la nivelul societăţii moldoveneşti. Pe de altă parte, prin stimularea parteneriatelor public-privat în derularea proiectelor de cercetare se asigură infuzia ştiinţifică pe pieţele de bunuri şi servicii, cu focalizare pe internaţionalizarea ştiinţei şi creşterea competitivităţii economiei naţionale.

75. Dezvoltarea parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarelor de inovare conduce spre valorificarea rezultatelor domeniului cercetării-dezvoltării. În aceste medii, rezultatele cercetării sînt testate experimental, aplicate în bunuri şi servicii, şi conduc în mare măsură la creşterea calităţii profesionale a resurselor umane pentru cercetare ştiinţifică, precum şi la sporirea numărului lor.

76. Dezvoltarea şi implementarea tehnologiilor inovative rezultate din activitatea de cercetare-dezvoltare:

1) oferă beneficii reale cetăţenilor, consumatorilor şi persoanelor active;

2) constituie cheia pentru crearea unor noi locuri de muncă, construcţia unei societăţi ecologic durabile şi pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii simultan cu creşterea competitivităţii Republicii Moldova la nivel global.

77. Pentru îndeplinirea acestor deziderate este necesară îmbunătăţirea capacităţii sistemului de cercetare-dezvoltare din Republica Moldova cu scopul de a transforma cercetarea ştiinţifică în produse, servicii şi tehnologii inovative.

Obiectivul general 5. Internaţionalizarea cercetării, integrarea în spaţiul european de cercetare şi creşterea vizibilităţii internaţionale

78. Începînd cu 1 ianuarie 2012, Republica Moldova a devenit ţară asociată la Programul Cadru 7 al Uniunii Europene (PC7). Acest statut oferă Republicii Moldova dreptul de a iniţia proiecte de cercetare şi de a crea consorţii europene, de a participa la toate ofertele de finanţare, de a desemna reprezentanţi în comitetele de administrare şi grupurile de lucru ale PC7 şi ale spaţiului european de cercetare, de a beneficia de suportul Comisiei în consolidarea reţelei de Puncte Naţionale de Contact PC7, de a participa la iniţiativele de cercetare ce cad sub incidenţa articolelor 185 şi 187 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, dispunînd de aceleaşi drepturi şi obligaţii în materie de proprietate intelectuală ca şi statele membre participante etc. Experienţa obţinută în cadrul PC7 va fi utilizată şi în cadrul unui nou Program Cadru al UE pentru cercetare şi inovare “Orizont 2020”.

79. În acelaşi timp, accesul nelimitat la spaţiul european de cercetare presupune pentru domeniul cercetării-dezvoltării din Republica Moldova următoarele facilităţi:

1) acces la infrastructura performantă de cercetare, atragerea surselor adiţionale de finanţare a cercetărilor interdisciplinare;

2) beneficierea de expertiză în domeniile în care nu dispunem de o masă critică suficientă;

3) mobilitatea cercetătorilor în ambele sensuri şi reintegrarea acestora în ţara de origine;

4) implementarea standardelor de calitate europene şi internaţionale în domeniul managementului cercetării-dezvoltării din ţară;

5) extinderea posibilităţilor de participare a cercetătorilor şi organizaţiilor din domeniul cercetării-dezvoltării la programele internaţionale de granturi;

6) amplificarea vizibilităţii ştiinţei autohtone în străinătate prin crearea parteneriatelor internaţionale;

7) rezolvarea problemelor de interes naţional prin atragerea expertizei externe;

8) includerea în domeniul cercetărilor ştiinţifice autohtone a problemelor regionale şi globale;

9) integrarea infrastructurii ştiinţifice autohtone în spaţiul de cercetare mondial;

10) creşterea numărului articolelor ştiinţifice autohtone în revistele cu impact şi conştientizarea de către societate a rolului cunoaşterii în calitate de forţă motrice a dezvoltării.

80. Priorităţile Republicii Moldova în procesul de integrare în spaţiul european de cercetare pentru perioada 2014-2020 şi în asocierea la Programul Cadru al UE pentru cercetare şi inovare “Orizont 2020” constau în:

1) integrarea comunităţii ştiinţifice din Republica Moldova în reţelele europene ale oamenilor de ştiinţă, a mediului de afaceri şi a factorilor de decizie ce stabilesc obiectivele şi priorităţile europene în domeniul cercetării şi inovării;

2) încurajarea şi asistarea cercetătorilor din Republica Moldova în vederea participării lor pe picior de egalitate la toate programele cadru ale UE în domeniul cercetare-inovare;

3) beneficierea de potenţialul şi excelenţa ştiinţifică europeană pentru soluţionarea problemelor interne ale Republicii Moldova;

4) atragerea investiţiilor europene în activităţile de cercetare ştiinţifică şi inovare, la fel şi în procesul de implementare a produselor şi serviciilor inovaţionale autohtone;

5) promovarea şi protecţia în străinătate a rezultatelor activităţilor intelectuale autohtone;

6) facilitarea mobilităţii ştiinţifice şi a accesului la infrastructura de cercetare europeană;

7) consolidarea relaţiilor tradiţionale cu partenerii din spaţiul CSI şi valorificarea parteneriatelor existente pentru elaborarea propunerilor de proiect pentru depunerea la concursurile Programului Cadru al UE.

81. Aprofundarea cooperării în domeniul cercetării-dezvoltării cu UE, direcţie prioritară pe plan extern în cercetare-dezvoltare, urmăreşte amplificarea eforturilor comunităţii ştiinţifice de asociere la politicile de cercetare, precum şi participarea plenară la “Orizont 2020”. În acest context, se impun următoarele:

1) promovarea pe plan european a avantajelor şi rezultatelor remarcabile obţinute de către echipele de cercetare din Republica Moldova;

2) consolidarea capacităţilor de participare a cercetătorilor din Republica Moldova la programele cadru al UE;

3) valorificarea parteneriatelor/proiectelor bilaterale şi multilaterale naţionale şi internaţionale pentru dezvoltarea unor proiecte pentru Programele Cadru ale UE;

4) creşterea mobilităţii cercetătorilor prin acţiunile Programului Marie Curie al Programului Cadru 7;

5) conectarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare autohtonă la reţelele europene;

6) consolidarea reţelei Punctelor Naţionale de Contact ale Programului Cadru 7 şi extinderea lor în cadrul Programului Cadru “Orizont 2020”;

7) racordarea procedurilor financiare interne în vederea gestionării adecvate a proiectelor din cadrul Programului Cadru 7 şi Programului Cadru “Orizont 2020”;

8) iniţierea colaborării cu centrele de cercetare paneuropene.

82. Amplificarea cooperării regionale în cadrul Comunităţii Statelor Independente (CSI), Organizaţiei pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică GUAM, Reţelei Europei Centrale şi de Est (CEENet), Iniţiativei Central Europene (ICE), Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), Consiliului Regional de Cooperare (CRC) şi ale altor organizaţii regionale de profil se va realiza prin:

1) valorificarea parteneriatelor tradiţionale cu ţările CSI şi examinarea noilor oportunităţi de cooperare regională, precum şi exploatarea avantajelor Republicii Moldova în calitate de punte de legătură dintre CSI şi UE;

2) aprofundarea cooperării multilaterale în cadrul Asociaţiei Internaţionale a Academiilor de Ştiinţe (МААН) şi a Institutului Unificat de la Dubna;

3) aprofundarea cooperării în cadrul organizaţiilor regionale: Reţeaua Europei Centrale şi de Est (CEENet), Iniţiativa Central Europeană (ICE), Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), Consiliul Regional de Cooperare (CRC).

Capitolul IV.

OBIECTIVE SPECIFICE

83. Pornind de la cele 5 obiective generale, se identifică organic obiective specifice care vor fi realizate în procesul de implementare a Strategiei.

84. Guvernarea domeniului cercetării-dezvoltării în baza unui model consensual de administrare, orientat spre performanţă şi excelenţă prevede următoarele obiective specifice:

1) sistemul de guvernare a domeniului cercetării-dezvoltării optimizat;

2) finanţare a cercetării-dezvoltării stimulatoare şi performantă;

3) proces de raportare eficientizat;

4) proces de evaluare şi expertiză a proiectelor ajustat la rigorile spaţiului european de cercetare;

5) condiţii de egală participare a instituţiilor publice şi a celor private în procesul de cercetare;

6) proces participativ de management al domeniului cercetării-dezvoltării al autorităţilor publice centrale şi locale.

85. Dezvoltarea capacităţilor umane, instituţionale şi de infrastructură prevede următoarele obiective specifice:

1) potenţial uman în cercetare-dezvoltare performant pe plan internaţional;

2) organizaţii din sfera cercetării-dezvoltării competitive, ce presupune:

a) capacităţi de management strategic şi curent;

b) funcţionalitate operaţională în vederea atingerii scopurilor asumate;

c) condiţii favorabile pentru creaţie şi cercetare liberă;

d) aparat birocratic redus, dar eficient;

e) infrastructură competitivă a domeniului cercetării-dezvoltării, de nivel internaţional.

86. Definirea şi managementul priorităţilor de cercetare prevede următoarele obiective specifice:

1) priorităţi de cercetare definite în corespundere cu nevoile societăţii;

2) managementul priorităţilor în vederea asigurării corespunderii lor necesităţilor societăţii şi economiei statului;

3) eforturi orientate spre atingerea obiectivelor ce corespund priorităţilor de cercetare definite;

4) dialogul cu actorii principali în vederea identificării necesităţilor şi aşteptărilor, formulării priorităţilor şi acceptării lor de către societate.

87. Dialogul continuu între ştiinţă şi societate, diseminarea cunoştinţelor şi implementarea în practică a rezultatelor cercetării prevede următoarele obiective specifice:

1) dialog permanent cu societatea în vederea identificării nevoilor şi informării privind performanţele;

2) rezultate ştiinţifice implementate pentru a asigura o eficienţă socială şi economică a proceselor de cercetare;

3) transfer de cunoştinţe către societate pentru dezvoltarea inteligentă;

4) rezultate ştiinţifice diseminate în regim de acces liber;

5) accesul sectorului privat la rezultate, infrastructură şi fondurile pentru cercetare.

88. Internaţionalizarea cercetării, integrarea în spaţiul european de cercetare şi creşterea vizibilităţii internaţionale prevede următoarele obiective specifice:

1) acces la spaţiul internaţional de cercetare şi asocierea la Programul Cadru al UE pentru cercetare şi inovare “Orizont 2020”;

2) participări la proiecte regionale şi internaţionale de cercetare;

3) vizibilitate internaţională;

4) rezultate ştiinţifice competitive.

Capitolul V.

MĂSURI NECESARE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVELOR SCONTATE

89. Guvernarea domeniului cercetării-dezvoltării în baza unui model consensual de administrare, orientat spre performanţă şi excelenţă:

1) implementarea modelului optimizat al sistemului de guvernare a cercetării;

2) sporirea transparenţei funcţiilor administrative ale guvernării centrale din domeniul cercetării-dezvoltării, a proceselor de elaborare a politicilor publice, precum şi a proceselor de înaintare şi evaluare a proiectelor de cercetare-dezvoltare;

3) liberalizarea procesului de acreditare a organizaţiilor din sfera cercetării-dezvoltării;

4) adaptarea documentelor normative existente şi elaborarea altor noi pentru a asigura implementarea modelului nou de guvernare a cercetării;

5) schimbarea principiilor de finanţare a cercetării, micşorînd volumul finanţării instituţionale şi punînd accentul pe finanţarea din proiecte prin concurs;

6) îmbunătăţirea sistemului de raportare, inclusiv financiară;

7) elaborarea metodologiei cadru de evaluare a proiectelor de CD şi instituirea unor reguli clare privind evitarea conflictelor de interese în procedurile de evaluare a proiectelor în competiţie;

8) dezvoltarea unui sistem informatic unitar pentru elaborarea şi evaluarea proiectelor de cercetare-dezvoltare ca parte a unui Sistem Informatic Strategic pentru domeniul cercetării-dezvoltării;

9) îmbunătăţirea sistemului de evaluare a proiectelor prin implicarea pe larg a experţilor din afara ţării, inclusiv din diasporă;

10) promovarea evaluării internaţionale a instituţiilor de cercetare;

11) adaptarea constantă a indicatorilor de evaluare pe toate palierele de activitate în vederea asigurării vizibilităţii domeniului cercetării-dezvoltării din Republica Moldova, a interoperabilităţii cu alte sisteme naţionale şi internaţionale şi realizării de studii de referinţă (benchmarking);

12) introducerea unui model de finanţare care ar stimula concurenţa, dezvoltarea şi aplicarea rezultatelor ştiinţifice în economie şi societate;

13) crearea condiţiilor de participare în cercetare şi finanţare a organizaţiilor din sectorul privat de rînd cu cele din sectorul public;

14) finanţarea în mod prioritar a proiectelor cu cofinanţare din mediul de afaceri şi beneficiari determinaţi în momentul depunerii;

15) implicarea în sistemul de management strategic al domeniului cercetării-dezvoltării a autorităţilor publice centrale şi locale.

90. Dezvoltarea capacităţilor umane, instituţionale şi de infrastructură. Formarea capitalului uman este un obiectiv pe termen lung, iar măsurile care vor fi întreprinse vor avea un impact de durată. În acest context, măsurile aplicate vor fi orientate spre punctele de acţiune cu efect, dar şi crearea unor mecanisme cu autoreglare în timp, reieşind din dinamica proceselor care vor avea loc în economie, societate în general, dar şi în lume.

91. Astfel, măsurile implementate vor fi orientate spre interesarea cercetătorilor pentru a se dezvolta şi a fi mai inovativi, întreprinderilor pentru a investi în personal, fapt ce le va oferi o performanţă mai bună în activitate, universităţilor pentru a pregăti cadrele necesare mediului de afaceri, competitive şi pe piaţa globală a forţei de muncă, organizaţiilor din sfera cercetării pentru a genera cunoştinţe care pot fi utilizate de către societate.

92. Măsurile propuse au şi efecte sinergetice, iar realizarea lor va asigura atingerea indicatorilor de performanţă care vor fi monitorizaţi pe perioada implementării, ele fiind următoarele:

1) majorarea salariilor pentru tinerii cercetători;

2) recunoaşterea şi stimularea performanţei cercetătorilor prin acordarea de premii, gratificaţii, titluri, diplome şi prin alte modalităţi;

3) asigurarea trecerii la utilizarea unor metode şi tehnologii moderne care vizează dezvoltarea continuă şi îmbunătăţirea creativităţii şi a cunoştinţelor în domeniul inovării;

4) actualizarea conţinutului programelor educaţionale ale învăţămîntului, luînd în considerare nivelul mondial al cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnologice, în special în domeniul ingineriei şi tehnologiilor inovaţionale;

5) participarea reprezentanţilor antreprenoriatului tehnologic (high-tech), a cercetătorilor şi inovatorilor în formarea şi realizarea programelor educaţionale pentru învăţămîntul superior;

6) organizarea şi stimularea stagiilor în străinătate în vederea pregătirii specialiştilor şi preluării experienţelor performante;

7) crearea conţinutului digital în baza rezultatelor cercetărilor ştiinţifice şi diseminarea acestuia prin utilizarea soluţiilor TIC;

8) aprofundarea cooperării cu reţeaua paneuropeană de cercetare şi educaţie (GEANT) şi alte asociaţii naţionale de cercetare şi educaţiei (NREN-uri) pentru a asigura condiţii favorabile pentru cercetare-dezvoltare şi educaţia naţională; extinderea e-infrastructurii optice NREN pe întreg teritoriul ţării de la nord la sud cu noduri de operare în Chişinău, Bălţi, Cahul şi Comrat;

9) asigurarea condiţiilor egale de conectivitate între toate instituţiile de cercetare şi educaţie din ţară;

10) dezvoltarea capacităţilor de management la toate nivelele de conducere a organizaţiilor din sfera cercetării-dezvoltării;

11) optimizarea structurii organizaţiilor din domeniul cercetării-dezvoltării;

12) asigurarea suportului informatic al evaluării proiectelor;

13) înregistrarea revistelor ştiinţifice naţionale în bazele de date internaţionale;

14) implementarea politicilor în domeniul comunicaţiilor electronice, tehnologiilor informaţionale şi serviciilor caracteristice societăţii bazate pe cunoaştere;

15) asigurarea interoperabilităţii aplicaţiilor de cercetare prin mijloace electronice;

16) creşterea ratei de penetrare, la nivelul instituţiilor, a conexiunilor în bandă largă pînă la 100%;

17) modernizarea infrastructurii de cercetare, inclusiv a laboratoarelor de cercetare.

93. Definirea şi managementul priorităţilor de cercetare:

1) crearea unor platforme de dialog cu reprezentanţii societăţii în privinţa identificării nevoilor şi problemelor care necesită soluţionare;

2) organizarea discuţiilor asupra problemelor societăţii şi identificarea punctelor de implicare a domeniului cercetării-dezvoltării;

3) focalizarea eforturilor de cercetare pe priorităţile aprobate;

4) evaluarea stadiului de implementare a strategiei pînă în anul 2017 pentru propunerea măsurilor corective;

5) dezvoltarea unei metodologii prospective de tip foresight pentru rezolvarea problemelor sociale la nivel local, regional şi naţional (ca produs al cercetării-dezvoltării);

6) racordarea priorităţilor naţionale la cele regionale şi europene.

94. Dialogul continuu între ştiinţă şi societate, diseminarea cunoştinţelor şi implementarea în practică a rezultatelor cercetării:

1) dezvoltarea platformelor de dialog cu societatea;

2) crearea infrastructurii de implementare a rezultatelor cercetării, inclusiv a transferului de cunoştinţe şi tehnologii;

3) dezvoltarea în continuare a parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarelor de inovare;

4) crearea unui parteneriat sigur cu societatea, axat pe suport în soluţionarea problemelor;

5) stimularea protecţiei rezultatelor cercetării;

6) stimularea comercializării proprietăţii intelectuale;

7) dezvoltarea statisticilor în domeniul cercetării-dezvoltării şi implementarea lor, inclusiv preluarea celor europene;

8) dezvoltarea de instrumente specifice pentru susţinerea activităţilor de popularizare a ştiinţei, activităţilor de tipul zilele ştiinţei etc.;

9) informarea cu regularitate a societăţii privind performanţele domeniului cercetării-dezvoltării;

10) crearea instrumentelor de facilitare a implementării rezultatelor cercetării;

11) stimularea sectorului privat să utilizeze infrastructura de cercetare şi laboratoarele domeniului cercetării-dezvoltării;

12) dezvoltarea parteneriatelor cu întreprinderile mici şi mijlocii şi companii;

13) crearea condiţiilor de accesare de către sectorul privat a fondurilor destinate cercetării-dezvoltării;

14) implementarea instrumentelor de acces la infrastructura de cercetare;

15) crearea premiselor (negocierea poziţiilor instituţionale – posibil prin analize actor-actor, actor-obiective) pentru dezvoltarea unui spaţiu de dialog public-privat în domeniul cercetării-dezvoltării;

16) dezvoltarea unei baze de date a revistelor ştiinţifice din Republica Moldova, cu funcţii standardizate de evaluare colegială (peer-review), citare, redactare, publicare, dar şi evaluare şi monitorizare.

95. Internaţionalizarea cercetării, integrarea în spaţiul european de cercetare şi creşterea vizibilităţii internaţionale.

1) asocierea la Programul Cadru al UE pentru cercetare şi inovare “Orizont 2020”;

2) organizarea concursului pentru selectarea punctelor naţionale de contact în conformitate cu cerinţele Programului Cadru “Orizont 2020”;

3) diseminarea informaţiei privind Programul Cadru “Orizont 2020”;

4) utilizarea posibilităţilor EEN (European Enterprise Network) pentru implicarea mediului de afaceri în cercetare şi implementarea rezultatelor;

5) dezvoltarea unor instrumente specifice pentru finanţarea proiectelor de cercetare complexe cu participarea internaţională în consorţii naţionale (implicit a unei metodologii de evaluare a proiectelor cu participarea evaluatorilor străini);

6) dezvoltarea unor instrumente specifice pentru încurajarea participării cercetătorilor în proiecte internaţionale;

7) adaptarea constantă a indicatorilor de evaluare pe toate palierele de activitate în vederea asigurării monitorizării domeniului cercetării-dezvoltării din Republica Moldova, a interoperabilităţii cu alte sisteme naţionale şi internaţionale şi realizării de studii de referinţă (benchmarking);

8) stimularea revistelor din domeniul cercetării-dezvoltării şi dezvoltarea unei metodologii unitare de evaluare (inclusiv în vederea utilizării criteriilor de promovare profesională a cercetătorilor şi a cadrelor didactice);

9) comercializarea rezultatelor ştiinţifice pe piaţa internaţională;

10) promovarea pe plan european a avantajelor şi rezultatelor remarcabile obţinute de către echipele de cercetare din Republica Moldova;

11) consolidarea capacităţilor de participare a cercetătorilor din Republica Moldova la programele cadru ale UE;

12) valorificarea parteneriatelor/proiectelor bilaterale şi multilaterale naţionale şi internaţionale pentru dezvoltarea unor proiecte pentru Programul Cadru al UE;

13) cooptarea membrilor diasporei ştiinţifice a Republicii Moldova la activităţile de cercetare-dezvoltare din ţară;

14) facilitarea mobilităţii cercetătorilor din străinătate către sistemul naţional de cercetare;

15) creşterea mobilităţii cercetătorilor prin acţiunile Programului Marie Curie al Programului Cadru 7;

16) conectarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare autohtonă la reţelele europene;

17) iniţierea colaborării cu centrele de cercetare paneuropene.

Capitolul VI.

ESTIMAREA IMPACTULUI IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI

96. Implementarea prezentei Strategii presupune accelerarea dezvoltării domeniului cercetării-dezvoltării al Republicii Moldova, îmbunătăţirea impactului cercetării-dezvoltării pentru societate, facilitarea transformării rezultatelor cercetării în produse şi servicii inovaţionale şi comercializarea lor, asigurarea unei noi calităţi a creşterii economice bazate pe cunoştinţe, cultura inovaţională, capital uman şi, în general, contribuţia la îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor Republicii Moldova. Impactul pozitiv al implementării Strategiei se va exprima în:

1) separarea clară a activităţilor de elaborare a politicilor de stat de cele de implementare a politicilor;

2) separarea activităţilor de administrare a ştiinţei de cele de realizare a activităţilor de cercetări ştiinţifice;

3) revenirea Academiei de Ştiinţe a Moldovei la statutul de coordonator al cercetărilor ştiinţifice fundamentale şi consultant ştiinţific al autorităţilor publice;

4) reprezentarea deplină a tuturor subiecţilor de cercetare-dezvoltare şi participarea lor la formarea componenţelor nominale ale autorităţilor:

a) de administrare a activităţii de cercetare-dezvoltare;

b) de autoadministrare, de acreditare a instituţiilor de învăţămînt superior şi atestare a cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice;

c) de consultare a Guvernului;

d) de expertizare; de administrare a programelor/proiectelor naţionale de cercetări ştiinţifice fundamentale şi aplicative din mijloace financiare alocate de la bugetul de stat;

e) de administrare şi promovare a proiectelor europene şi internaţionale din sfera cercetării-dezvoltării;

5) sporirea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice aplicative cu impact direct asupra dezvoltării economiei şi ţării în ansamblu;

6) sporirea vizibilităţii Republicii Moldova la scară internaţională prin cercetarea ştiinţifică de excelenţă.

Secţiunea 1.

 Mecanismele naţionale de finanţare

97. În domeniul cercetării-dezvoltării vor fi atrase mijloacele financiare interne publice şi private, precum şi cele externe. Mijloacele financiare din sursele naţionale sînt:

1) finanţări din surse publice în limitele prevăzute de către bugetul de stat, inclusiv din veniturile obţinute din prestarea serviciilor contra plată;

2) finanţări private;

3) investiţii private în dezvoltarea infrastructurii cercetării-dezvoltării;

4) parteneriate public-private în domeniul cercetării-dezvoltării.

98. Finanţările din surse bugetare de stat vor fi efectuate în mod transparent, prin concurs public, cu implicarea experţilor independenţi, inclusiv a celor din străinătate.

99. Volumul de finanţare din surse bugetare şi private pentru domeniul de cercetare-dezvoltare va creşte pînă la 1,0% din PIB către anul 2020.

Secţiunea 2.

Mecanismele internaţionale de finanţare şi asistenţa tehnică externă

100. Pentru finanţarea activităţilor de cercetare-dezvoltare vor fi atrase pe larg fondurile internaţionale, în special cele europene.

101. Va fi folosit potenţialul de integrare europeană în materie de cercetare şi inovare cu menirea de a stimula creşterea economică a ţării prin participarea la o serie de programe de finanţare ale Uniunii Europene, şi anume:

1) Programul Cadru al UE pentru cercetare şi inovare “Orizont 2020”;

2) Programele regionale şi internaţionale de finanţare a cercetării–dezvoltării.

102. Vor fi valorificate oportunităţile de sprijinire şi stimulare a activităţilor inovaţionale oferite de către organizaţiile străine şi internaţionale cum ar fi UNECE, UNIDO, programele Comisiei Europene TAIEX şi TWINNING, OCEMN, Science and Technology Center în Ukraine (STCU), SCOPES (Cooperarea ştiinţifică între statele Est-Europene şi Elveţia), Programul Ştiinţa pentru Pace şi Securitate NATO etc.

103. O importanţă deosebită o are noul Program Cadru al UE pentru cercetare şi inovare “Orizont 2020”, care este principalul instrument financiar de punere în aplicare a programului european “Innovation Union”, o iniţiativă de vîrf a Europei. Obiectele programului urmăresc asigurarea competitivităţii globale şi aduc împreună întreaga structură de distribuţie a fondurilor pentru cercetare şi inovare ale UE în cadrul unui singur program. Mijloacele disponibile în cadrul programului constituie 80 miliarde euro şi vor fi valorificate în perioada 2014-2020. Utilizarea finanţării multidimensionale va permite atingerea obiectivelor generale şi specifice propuse.

Capitolul VII.

REZULTATELE SCONTATE ŞI INDICATORII DE PROGRES

Secţiunea 1.

Rezultatele scontate

104. Printre rezultatele scontate evidenţiem următoarele:

1) dezvoltarea şi implementarea unui model consensual de guvernare a cercetării-dezvoltării, orientat spre performanţă şi excelenţă;

2) cadrul juridic de administrare a sferei de cercetare-dezvoltare în Republica Moldova perfecţionat;

3) accesul neîngrădit al diferitor actori la finanţarea publică;

4) transferul managementului activităţii la nivelul cercetătorilor;

5) creşterea numărului de doctoranzi, în special la specialităţile inginereşti, la nivelul mediu UE 28;

6) creşterea numărului de angajaţi antrenaţi în procesul de instruire de-a lungul vieţii pînă la cel puţin 15 din 100 de angajaţi;

7) creşterea numărului de publicaţii ştiinţifice cu cel puţin un coautor din mediul de afaceri;

8) creşterea numărului de doctoranzi din afara ţării cu 5%;

9) atragerea cercetătorilor din străinătate pentru a dezvolta activităţi de cercetare în Republica Moldova;

10) creşterea cotei tinerilor cercetători pînă la cel puţin 40% din numărul total de cercetători;

11) creşterea ratei de penetrare, la nivelul instituţiilor, a conexiunilor în bandă largă;

12) implementarea unui sistem informatic unitar pentru elaborarea şi evaluarea proiectelor de cercetare-dezvoltare (şi a metodologiei aferente) ca parte integrată într-un sistem informatic strategic pentru domeniul cercetării-dezvoltării (cu funcţii implicite de colectare de date şi referinţe (benchmarking));

13) dezvoltarea culturii antreprenoriale şi de inovare;

14) creşterea vizibilităţii activităţilor de cercetare-dezvoltare în societate;

15) participarea activă a cercetătorilor din Republica Moldova în cadrul proiectelor internaţionale;

16) creşterea volumului surselor financiare atrase în ţară din cadrul programelor internaţionale;

17) reducerea timpului de la depunerea propunerii de proiect pînă la semnarea contractului de finanţare.

Secţiunea 2.

Indicatorii de progres

105. Vor fi cuantificaţi următorii indicatori de progres:

1) cota produsului cercetării-dezvoltării în PIB;

2) cota produsului cercetării-dezvoltării în export;

3) cota tinerilor cercetători;

4) cota echipamentului nou (cu vechime de pînă la 5 ani);

5) cota publicaţiilor în reviste internaţionale cu impact;

6) numărul de spin-off-uri;

7) numărul de start-up-uri;

8) numărul consorţiilor pentru proiecte europene create;

9) numărul de proiecte de cercetare obţinute prin competiţie de la organizaţiile din străinătate;

10) numărul de proiecte înregistrate la concurs în cadrul programelor de cercetare ale UE;

11) numărul de proiecte înaintate la alte concursuri în cadrul programelor internaţionale.

106. Aceşti indicatori nu pot fi consideraţi în afara unui sistem statistic care corespunde rigorilor spaţiului european de cercetare, care va asigura o reflectare multidimensională a procesului de dezvoltare a economiei bazate pe cunoaştere a Republicii Moldova.

Capitolul VIII.

IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA STRATEGIEI

Secţiunea 1.

Etapele de implementare a Strategiei

107. Implementarea prezentei Strategii va fi asigurată de un mecanism complex, care implică mai mulţi actori. Rolul fiecărui actor este determinat de mijloacele şi instrumentele de acţiune pe care le are la dispoziţie şi le poate aplica eficient.

108. Implementarea Strategiei se va realiza prin Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei cercetării-dezvoltării a Republicii Moldova pînă în 2020.

109. Acţiunile sînt formulate conform obiectivelor propuse cuprind întreg domeniul cercetării-dezvoltării, începînd de la cadrul legal şi pînă la evaluarea preventivă a necesităţii temelor de cercetare fundamentală şi aplicativă pentru societate.

110. Implementarea Strategiei se va efectua şi în cadrul Acordului de parteneriat.

111. Implementarea Strategiei se va efectua în următoarele etape:

1) elaborarea cadrului normativ;

2) aprobarea cadrului normativ;

3) dezvoltarea sistemului de monitorizare şi evaluare a rezultatelor sferei cercetării-dezvoltării;

4) reformarea organizaţională a sistemului de guvernare a domeniului cercetării-dezvoltării;

5) dezvoltarea performanţelor în domeniul cercetării-dezvoltării.

112. Implementarea se va realiza prin acţiunile din Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei, pentru fiecare acţiune fiind definite finalitatea şi termenele de realizare.

113. Definitivarea structurii domeniului cercetării-dezvoltării şi reflectarea ei în actele normative prevede:

1) inventarierea întregului spectru de capacităţi (cadrul legal, resurse umane, patrimoniu, infrastructura de cercetare, relaţii, realizări, performanţe etc.) ale domeniului cercetării-dezvoltării naţional, în vederea optimizării şi sporirii eficienţei prin prisma SWOT (puncte forte – slabe, randament);

2) elaborarea şi implementarea actelor normative cu respectarea normelor de transparenţă, promovarea bunelor practici şi realizări şi principiului “reguli unice pentru toţi”;

3) preluarea standardelor UE de promovare în posturi de administrare în domeniul cercetării-dezvoltării prin concurs (pînă la 2 mandate, pînă la vîrsta de pensionare, necumularea funcţiilor de conducere etc.);

4) delimitarea distinctă a domeniului de elaborare a politicilor de cel al implementării-monitorizării lor;

5) stabilirea priorităţilor de cercetare prin consultarea largă în cadrul comunităţii ştiinţifice academice, universităţilor, societăţii civile, întreprinderilor mici şi mijlocii etc., preluarea în acest sens a practicilor aplicate în cadrul programelor cadru ale UE;

6) responsabilizarea cercetătorilor prin elaborarea şi implementarea criteriilor (indicatorilor de performanţă), a eficienţei cercetării.

114. Elaborarea modificărilor la legislaţia în vigoare se va efectua pentru:

1) asigurarea accesului egal pe bază de concurs la finanţarea din surse bugetare a tuturor actorilor din domeniul cercetare-dezvoltare – institute de cercetare, instituţii de învăţămînt superior, întreprinderilor mici şi mijlocii, ONG-uri etc.;

2) integrarea cercetării cu mediul de afaceri;

3) dezvoltarea parteneriatelor şi a reţelelor în domeniul cercetării-dezvoltării;

4) elaborarea stimulentelor, crearea bazei normative pentru finanţarea cercetărilor de către mediul de afaceri (facilităţi taxe, TVA etc.);

5) comercializarea rezultatelor cercetării;

6) popularizarea valorii proprietăţii intelectuale prin Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală;

7) elaborarea şi implementarea programelor stimulatoare de cercetare:

a) implementarea în acest sens a programelor de cercetare conform celor aplicate în cercetare de ţările UE (idei – susţinerea cercetării fundamentale, capacităţi – de susţinere şi dezvoltare a infrastructurii de cercetare, resurse umane – promovarea tineretului, mobilitate etc.);

b) acoperirea acestor tipuri de programe prin finanţarea adecvată din fonduri publice şi atribuirea lor în bază de concurs;

8) elaborarea cadrului normativ pentru activitatea parteneriatelor:

a) cu o acoperire financiară corespunzătoare;

b) cu implementarea conform practicilor UE a programului de stimulare a parteneriatelor prin prisma normelor legale de eligibilitate (cel puţin, un partener din instituţii de cercetare, un partener (entitate de cercetare) din universităţi şi un partener – agent economic).

Secţiunea 2.

Mecanismul de monitorizare

115. Monitorizarea este efectuată de către autoritatea administrativă centrală în domeniul cercetării-dezvoltării, care ulterior raportează Guvernului. Totodată, procesul de monitorizare implică participarea autorităţilor administraţiei publice centrale de resort. Monitorizarea, evaluarea şi mecanismul de ajustare vor asigura capacitatea de adaptare a Strategiei în funcţie de evoluţiile la nivel naţional şi internaţional.

116. Monitorizarea şi evaluarea Strategiei se bazează pe indicatorii de performanţă (anexă la, prezenta Strategie), indicatorii de rezultat ai Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei, precum şi pe indicatorii domeniului cercetării-dezvoltării, corespunzători obiectivelor specifice ale Strategiei. Anual se va elabora şi se va face public un raport prin care se va urmări gradul atingerii obiectivelor. Ajustarea Strategiei se va face după o evaluare independentă externă la jumătatea perioadei de implementare şi va avea la bază atât rezultatele acesteia, cît şi evaluarea rezultatelor obţinute, evaluarea de sistem, şi elemente prospective legate de evoluţia ştiinţei şi tehnologiei.

Secţiunea 3.

Evaluarea implementării Strategiei

117. Evaluarea se va face de către experţi independenţi, de preferinţă internaţionali. Evaluarea impactului implementării Strategiei va furniza informaţii necesare formulării politicilor viitoare.

118. Pentru evaluarea cercetării-dezvoltării este necesară o procedura complexă, cu monitorizarea evoluţiei în timp şi raportarea la standardele naţionale şi internaţionale. Aspectele specifice ale acestei activităţi sînt legate de următoarele cerinţe obiective:

1) evaluarea cercetării trebuie promovată într-o abordare diferenţiată a diferitor domenii de cercetare (ignorarea conduce la dispariţia lor totală din cîmpul de cercetare):

a) impactul rezultatelor cercetării în diferite domenii se manifestă în mod diferit atît în timp, cît şi în formă şi conţinut;

b) în virtutea circumstanţelor obiective sau subiective, unele domenii de cercetare pot fi în situaţii defavorizate;

2) evaluarea unei comunităţi omogene de cercetători poate fi efectuată în baza cîtorva criterii cuantificabile, printre care:

a) performanţa ştiinţifică;

b) performanţa didactică/pregătirea cadrelor;

c) sursele financiare atrase în cercetare;

d) colaborările (locale şi internaţionale);

e) impactul şi vizibilitatea socială a cercetărilor.

119. Deoarece aceste criterii se cuantifică în mod diferit, evaluarea, de asemenea, trebuie să fie efectuată separat pe fiecare din ele:

1) mecanismul de evaluare a performanţei trebuie să includă evaluarea cantitativă a cercetătorilor/instituţiilor conform criteriilor definite mai sus;

a) pentru fiecare criteriu trebuie să fie aplicat barajul şi o pondere relativă specifică;

b) barajele şi ponderea relativă a criteriilor se stabilesc în funcţie de priorităţile curente şi datele statistice multianuale;

2) ajustarea procesului necesită un timp de monitorizare, care presupune în mod obligatoriu utilizarea tehnicilor statistice.

120. Astfel, pentru a avea o imagine reală a eficienţei strategiei cercetării-dezvoltării, activităţile de evaluare trebuie sa aibă un aspect multidimensional.

121. Evaluarea la micronivel prevede următoarele acţiuni:

1) clasificarea entităţilor domeniului cercetării-dezvoltării după domenii de cercetare cu impact similar;

2) evaluarea entităţilor din domeniile identificate în mod separat conform criteriilor aprobate;

3) prelucrarea statistică a rezultatelor evaluării;

4) raportarea rezultatelor evaluării la standardele naţionale şi internaţionale.

122. În urma evaluării vor fi demarate acţiuni de ajustare ce vor include în mod obligatoriu stimularea pe toate căile posibile a entităţilor din domeniul cercetării-dezvoltării care înregistrează succese.