922/13.08.2007 Hotărîre cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Concepţia dezvoltării învăţămîntului secundar profesional, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1334 din 3 decembrie 2004
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E
cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Concepţia
dezvoltării învăţămîntului secundar profesional, aprobată prin Hotărîrea
Guvernului nr.1334 din 3 decembrie 2004
nr. 922 din 13.08.2007
(în vigoare 01.09.2007)
Monitorul Oficial nr.127-130 art.958 din 17.08.2007
* * *
Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă modificările şi completările ce se operează în Concepţia dezvoltării învăţămîntului secundar profesional, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1334 din 3 decembrie 2004 (se anexează).
2. Ministerul Educaţiei şi Tineretului va pune în aplicare modificările operate prin prezenta hotărîre cu începere de la 1 septembrie 2007.
| PRIM-MINISTRU |
Vasile TARLEV |
| Contrasemnează: | |
| Ministrul educaţiei şi tineretului | Victor Ţvircun |
| Ministrul economiei şi comerţului | Igor Dodon |
| Ministrul finanţelor | Mihail Pop |
| Ministrul industriei şi infrastructurii | Vladimir Antosii |
Chişinău, 13 august 2007. |
|
| Nr.922. |
Aprobate
prin Hotărîrea Guvernului
nr.922 din 13 august 2007
Modificările şi completările ce se operează în Concepţia dezvoltării învăţămîntului secundar profesional, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1334 din 3 decembrie 2004
Concepţia de dezvoltare a învăţămîntului secundar profesional, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1334 din 3 decembrie 2004 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.237-240, art.1580), se modifică şi se completează după cum urmează:
1) la capitolul III, alineatul trei subalineatul unu va avea următorul cuprins:
“asigurarea formării competenţelor-cheie, în corespundere cu Cadrul European al Calificărilor (EQF), şi a nivelurilor calificărilor conform Clasificării Internaţionale Standard a Învăţămîntului (ISCED)”;
2) la capitolul IV “Învăţămîntul secundar profesional - parte integrantă a sistemului educaţional naţional”, alineatul trei se completează în final cu cuvintele “sau Cadrul European al Calificărilor (EQF)”;
3) capitolul IV “Cadrul instituţional al învăţămîntului secundar profesional” devine capitolul IV1;
alineatul doi se completează cu următorul text: “În organizarea procesului de învăţămînt secundar profesional pot fi implementate elemente din sistemul de învăţămînt profesional dual (Germania). Sistemul dual este învăţămîntul paralel: instruirea teoretică se realizează în şcoală, iar cea practică la întreprindere.”;
4) capitolul V va avea următorul cuprins:
“V. Asigurarea calităţii şi procesul de certificare în învăţămîntul secundar profesional
În condiţiile reformelor structurale din Republica Moldova, un sistem de asigurare a calităţii trebuie să fie capabil să identifice atît domeniile de înaltă performanţă, cît şi pe cele cu o slabă performanţă organizaţională, pentru a permite o îmbunătăţire a proceselor şi activităţilor în învăţămîntul secundar profesional.
Gestionarea la nivel naţional a sistemului de învăţămînt şi elaborarea unor noi politici educaţionale presupun utilizarea unor informaţii veridice şi pertinente. La nivelul Uniunii Europene sînt promovate în mod consecvent politici de asigurare a calităţii în educaţie. Calitatea trebuie să devină vizibilă şi tangibilă pentru cei interesaţi, deoarece aprecierea şi recunoaşterea de către participanţi a aspectelor referitoare la calitate vor deveni din ce în ce mai importante.
Preluarea bunelor practici din statele europene (inclusiv a sistemului dual) va implica un efort suplimentar din partea angajatorilor şi organismelor sindicale, va impune rezolvarea problemelor de infrastructură educaţională, elaborarea cadrului naţional al calificărilor, asigurarea coerenţei şi a continuităţii între formarea profesională iniţială şi cea continuă. Concepţia naţională a calităţii în educaţia secundară profesională trebuie să asigure cadrul instituţional şi politico-juridic necesar instituirii metodologiilor naţionale.
Se impune ca performanţa furnizorilor de educaţie şi de formare profesională să fie evaluată atît din perspectivă internă, cît şi din perspectivă externă.
Controlul extern al calităţii este asigurat de Ministerul Educaţiei şi Tineretului şi de alte ministere în al căror domeniu se înscrie calificarea profesională.
Verificarea externă a evaluării interne este un proces prin care se asigură calitatea evaluării interne la nivel de sistem. Verificatorii externi asigură coerenţa sistemului de formare profesională prin şcoala / liceul profesional.
Verificarea externă a evaluării interne la nivel de sistem va avea la bază şi experienţa sistemului dual al învăţămîntului secundar profesional din Germania, în perspectiva asigurării cadrului legal, dar şi relaţiilor şi nivelului dezvoltării economice respective.
Procesul de certificare din învăţămîntul secundar profesional din Republica Moldova necesită a fi proiectat pe baza adoptării şi respectării principiilor transparenţei, recunoaşterii şi asigurării calităţii procesului conceput unitar, de formare, evaluare şi recunoaştere a competenţelor dobîndite
Competenţele dobîndite prin educaţia profesională iniţială (formală) din învăţămîntul secundar profesional (prin şcoala profesională şi liceul profesional) sînt identificate prin Standardele de pregătire profesională (SPP), pe niveluri de calificare (nivelurile 1, 2, 3, 4 conform EQF).
Dobîndirea certificatului de calificare profesională de nivelul 1, 2, 3 (sau 4, în liceul profesional) se face pe baza susţinerii de către candidaţi a unui examen. Acest examen are caracter naţional, extern şi, prin modul său de proiectare şi administrare, beneficiază de măsuri suplimentare de asigurare a calităţii (de ex.: prin activitatea monitorilor de calitate ca membri ai comisiilor de examinare).
Se impune elaborarea unei metodologii de organizare şi desfăşurare a examenului pentru obţinerea certificatului de calificare pentru nivelurile 1, 2, 3, 4 (conform prevederilor EQF).
Caracterul naţional al examenului extern este asigurat prin susţinerea acestuia, de către toţi candidaţii care îndeplinesc condiţiile specificate, în centre de examen organizate la nivel raional, municipal, în care activează comisii de examinare cu o componenţă ce reflectă preocuparea atît pentru importanţa procesului de formare prin învăţămîntul secundar profesional, cît şi pentru cerinţele dinamicii pieţei muncii (angajatori, patronat, reprezentanţi ai agenţilor economici etc., conform sistemului dual).
Proba practică are drept scop confirmarea, în situaţia examenului extern, a anumitor unităţi de competenţă sau a anumitor competenţe din calificarea respectivă, considerate esenţiale pentru conţinutul calificării profesionale în care s-a pregătit candidatul, în special din punctul de vedere al angajatorului, al pieţei muncii etc. Astfel, certificarea progresivă a competenţelor profesionale ale candidatului este completată în situaţia examenului extern, certificare realizată în cadrul programului de formare profesională prin validarea pe parcurs şi confirmată în fapt prin obţinerea certificatului de absolvire a unităţii de învăţămînt secundar profesional, conform prevederilor legale.
Proba orală este o probă complementară probei practice şi vizează demonstrarea, de către candidat, în situaţia de examen extern şi în directă legătură cu subiectul probei practice, a unor abilităţi-cheie situaţionalizate, de tipul: comunicare orală şi numeraţie, organizarea locului de muncă, igiena şi securitatea muncii etc., prezente, de asemenea, în specificaţiile Standardelor de pregătire profesională pentru fiecare calificare.
Principiul transparenţei examenului naţional este respectat şi prin elaborarea listei naţionale de teme pentru proba practică şi orală pentru fiecare calificare, listă făcută publică şi afişată pe pagina web a Ministerului Educaţiei şi Tineretului cu cel puţin 5 luni înainte de susţinerea examenului.
Astfel, valoarea certificatului de calificare profesională este dată de:
1) raportarea procesului de formare şi de evaluare la Standardele de pregătire profesională pentru fiecare calificare din Nomenclator; 2) evaluarea internă, bazată pe dovezi de însuşire a unităţilor de competenţă; 3) reconfirmarea, în situaţie de examen extern, a competenţelor considerate de interes comun şi major pentru angajator, agentul economic, piaţa muncii etc.
Notă:
Acesta ar fi unul dintre posibilele mecanisme de proiectare şi implementare a relaţiei dintre evaluarea pe parcurs, validare şi certificare, care ar putea sta la baza viitoarelor examene de certificare a competenţelor profesionale pentru nivelurile 1, 2, 3 şi 4 (conform EQF) din sistemul învăţămîntului secundar profesional din Moldova. Mecanismul cuprinde anumite aspecte ale evaluării şi certificării prevăzute în sistemul dual german.”;
5) capitolul VI:
la alineatul unu, cuvintele “, cum ar fi reducerea şomajului, creşterea nivelului de trai al populaţiei, crearea unui mediu social adecvat, combaterea criminalităţii etc.” se exclud;
alineatele doi, trei şi patru se substituie prin următoarele alineate:
“Desfăşurarea procesului de instruire şi pregătire profesională, inclusiv finanţarea acestuia, în diferite forme şi proporţii, va fi asigurată de stat şi patronat (agenţi economici). Contribuţiile lor urmează a fi reglementate de cadrul normativ corespunzător modelului dual de pregătire profesională.
Agenţii economici reprezintă o categorie socială neomogenă, care beneficiază de cadre de muncitori calificaţi instruiţi în sistemul de învăţămînt secundar profesional de stat, cheltuielile fiind suportate din bugetul public. Contribuţia agentului economic la procesul de instruire a cadrelor de muncitori calificaţi urmează a fi stabilită în actul normativ (contract) de colaborare cu unitatea de învăţămînt profesional secundar. Contractul va reflecta principiile de colaborare dintre agentul economic şi unitatea de învăţămînt secundar profesional, ţinînd cont şi de experienţa sistemului dual din Germania.”