Hotărâre nr. 926 din 21.12.2022

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Avizului asupra amendamentelor la

proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative

nr. 926  din  21.12.2022

 (în vigoare 22.12.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 411-412 art.1023 din 22.12.2022

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul asupra amendamentelor la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.926/2022

AVIZ

asupra amendamentelor la proiectul de lege

pentru modificarea unor acte normative

Guvernul a examinat amendamentele înaintate de către deputaţii Parlamentului la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (iniţiativa legislativă nr.446 din 8 decembrie 2022) (în continuare – proiect de lege), şi comunică următoarele.

1. Amendamentul RM nr.16/03-171 din 16 decembrie 2022, referitor la art.III pct.3 din proiectul de lege, ce vizează redacţia nouă a art.15 din Codul fiscal nr.1163/1997 (reglementarea prin textul articolului a regimului fiscal aplicat întreprinderilor micro, mici şi mijlocii pentru perioada fiscală 2023-2025 şi menţinerea mecanismului de impozitare a veniturilor persoanelor fizice în mărime de 12% din venitul impozabil, precum şi abrogarea pct.19 şi 20 din art.III al proiectului de lege), se acceptă parţial, prin menţinerea mecanismului de impozitare a veniturilor persoanelor fizice în mărime de 12% din venitul impozabil. Totodată, atenţionăm asupra faptului că în noua formulare a articolului dispare regimul fiscal aplicat gospodăriilor ţărăneşti. Propunerea ce vizează introducerea cotei 0% a impozitului din venitul impozabil pentru perioada 2023-2025 inclusiv, fără a ţine cont de condiţionalitatea repartizării profitului net, nu se acceptă, în contextul în care regimul fiscal aplicat întreprinderilor micro, mici sau mijlocii pentru perioada fiscală 2023-2025 inclusiv se reglementează potrivit redacţiei propuse la art.87 alin.(1¹) din Codul fiscal.

2. Amendamentul PB nr.15/12-224 din 15 decembrie 2022, referitor la art.III pct.3 din proiectul de lege, ce ţine de modificarea art.15 lit.a) din Codul fiscal (introducerea impozitării progresive a veniturilor persoanelor fizice prin stabilirea a trei cote diferenţiate ale impozitului în mărime de 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte sau este egal cu suma de 80 000 lei, 12% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 80 000 lei şi nu depăşeşte suma de 1 000 000 lei, 18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 1 000 000 lei) şi completarea proiectului cu pct.9¹ şi 9² ce vizează revizuirea mărimii scutirilor personale pentru persoanele întreţinute şi a scutirii suplimentare, nu se acceptă, deoarece măsura afectează parametrii bugetari planificaţi.

Or, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare. Suplimentar, este de menţionat că propunerea de micşorare a cotei impozitului pe venit de la 12% la 7% reprezintă o măsură a cărei implementare necesită a fi analizată prin prisma unor aspecte şi principii bine stabilite, şi anume:

- există resurse financiare suficiente în bugetul public naţional pentru acoperirea eventualelor pierderi generate de aplicarea propunerii;

- luarea în considerare a aspectelor ce caracterizează specificul economiei naţionale.

3. Amendamentul PB nr.12/14-02 din 14 decembrie 2022, referitor la art.III pct.3, ce vizează completarea art.15 din Codul fiscal cu lit.b¹) (impozitarea veniturilor instituţiilor financiare şi nebancare pe parcursul perioadei 2023-2025 în mărime de 18%), nu se acceptă, în contextul în care propunerea urmăreşte stabilirea unor derogări de la regula generală, impactând o anumită categorie de subiecţi de drept, ceea ce atrage după sine încălcarea prevederilor art.6 alin.(8) lit.c) din Codul fiscal, şi anume încălcarea principiului echităţii fiscale, ce prevede tratarea egală a persoanelor fizice şi juridice care activează în condiţii similare în vederea asigurării unei sarcini fiscale egale.

4. Amendamentul AT nr.12/03-184 din 12 decembrie 2022, referitor la art.III din proiectul de lege, ce vizează completarea art.20 cu lit.y) (acordarea scutirii de la impozitul pe venit a veniturilor obţinute de persoanele fizice de la predarea reziduurilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase, a reziduurilor industriale care conţin metale sau aliaje ale acestora şi ambalajului returnabil), şi Amendamentul PB nr.15/12-22 din 15 decembrie 2022, referitor la art.III, ce vizează modificarea art.20 lit.y²) (stabilirea sursei de venit neimpozabile pentru întreprinzătorii individuali şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier), a veniturilor de la livrarea laptelui natural), nu se acceptă, în contextul în care propunerea contravine obiectivelor politicii fiscale şi vamale pe termen mediu, care se bazează pe implementarea unui sistem de impozitare echitabil şi pe principii generale de impozitare, fără extinderea facilităţilor fiscale. Or, veniturile de la predarea deşeurilor de metale feroase şi veniturile de la livrarea laptelui natural reprezintă sursă de venit, respectiv acestea urmează a fi impozitate în continuare pe principii generale.

5. Amendamentul PB nr.15/12-22 din 15 decembrie 2022, referitor la art.III, ce vizează completarea proiectului de lege cu art.51⁵ (scutirea de impozitul pe venit a veniturilor întreprinderilor care investesc în sectorul zootehnic şi cel al industriei de prelucrare a producţiei agroalimentare), nu se acceptă spre promovare prin prisma proiectului de lege respectiv. Cu titlu informativ, menţionăm că actualmente pe platforma Ministerului Finanţelor se află la etapa de examinare iniţiativa legislativă nr.416 din 16 noiembrie 2022, ale cărei prevederi sunt similare propunerii din amendament. Respectiv, poziţia Guvernului aferent oportunităţii extinderii facilităţilor fiscale pentru întreprinderile din sectorul zootehnic şi cel al industriei de prelucrare a producţiei agroalimentare se va regăsi în avizul Guvernului aferent iniţiativei legislative menţionate supra.

6. Amendamentul DA nr.96/03-173 din 16 decembrie 2022, referitor la art.III din proiectul de lege, prin care se propune abrogarea capitolului 7¹ din titlul II din Codul fiscal şi reglementarea termenului de intrare în vigoare a prevederilor propuse în amendament, nu se acceptă. Este de menţionat că autorul îşi argumentează propunerea prin prisma caracterului desuet al normei, ceea ce nu corespunde realităţii. Actualmente regimul fiscal respectiv este aplicat de peste 17 mii de contribuabili în contextul în care regimul fiscal respectiv este unul facilitar din punctul de vedere al administrării afacerii, implicând o raportare fiscală simplificată.

7. Amendamentul AT nr.12/03-184 din 12 decembrie 2022, referitor la art.III din proiectul de lege, ce vizează completarea acestuia cu un punct nou (introducerea capitolului 7³ la titlul II din Codul fiscal, ce ţine de regimul fiscal separat pentru agenţii economici care desfăşoară activităţi în domeniul comercializării deşeurilor feroase şi neferoase), se acceptă.

8. Amendamentul DA nr.97/03-174 din 16 decembrie 2022, referitor la art.III din proiectul de lege, ce vizează modificarea art.69^7-69⁸ şi 69¹¹-69¹² din Codul fiscal (majorarea plafonului veniturilor obţinute din activităţile independente până la 1200000 lei; modificarea metodei de evidenţă a vânzărilor şi procurărilor efectuate de către persoanele fizice care desfăşoară activitate independentă, precum şi modul de calculare, achitare şi declarare a impozitului pe venit), se acceptă.

9. Amendamentul RM nr.16/03-171 din 16 decembrie 2022, referitor la art.III din proiectul de lege, ce vizează completarea art.90¹ alin.(3) din Codul fiscal (stabilirea impozitului pe venit în mărime de 18% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi aferente profiturilor obţinute pentru perioada 2023-2025 inclusiv), nu se acceptă, în contextul în care mecanismul de impozitare a întreprinderilor micro, mici şi mijlocii aferent veniturilor obţinute pe parcursul anilor 2023-2025 este reglementat de art.87 alin.(1¹) din Codul fiscal. În acest sens, este de menţionat că mecanismul propus nu urmăreşte majorarea cotei de impozitare a veniturilor obţinute de persoane fizice ca urmare a distribuirii profitului net al întreprinderii sub formă de dividende.

10. Amendamentul PB nr.12/14-02 din 14 decembrie 2022, referitor la art.III pct.21 din proiectul de lege, ce vizează menţinerea cotei impozitului pe venit în mărime de 3% din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente de către bănci etc. şi excluderea prevederilor ce ţin de impozitarea dobânzilor de la valorile mobiliare de stat), şi Amendamentul RM nr.16/03-171 din 16 decembrie 2022, referitor la art.III pct.21 din proiectul de lege (majorarea cotei impozitului pe venit din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente de către bănci etc. de la 3% la 6%), nu se acceptă. Or, propunerea aferentă menţinerii cotei impozitului pe venit în mărime de 3% din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice sau stabilirea cotei de impozitare a dobânzilor la rata de 6% afectează parametrii bugetari agreaţi pentru anul 2023. Totodată, nu se acceptă nici propunerea ce vizează excluderea prevederilor ce ţin de impozitarea dobânzilor de la valorile mobiliare de stat, în contextul în care măsura urmăreşte simplificarea procesului de onorare a obligaţiilor fiscale ale persoanelor fizice aferente veniturilor obţinute din valorile mobiliare de stat prin reglementarea obligaţiei de reţinere a impozitului pe venit la sursa de plată de către plătitorul de venituri.

11. Amendamentul PB nr.15/12-226 din 15 decembrie 2022, referitor la art.III pct.25 din proiectul de lege, ce vizează completarea Codului fiscal cu art.101⁶, ce conţine prevederi aferente mecanismului de restituire TVA aferentă procurărilor de mărfuri şi servicii (excluderea condiţiilor de acordare a restituirii TVA; restituirea integrală la contul de decontare al persoanei juridice a sumei TVA care a fost acumulată în cont mai mult de 3 ani; micşorarea termenului de procesare şi restituire a TVA cu 15 zile şi micşorarea termenului de efectuare a actului de control şi emiterea deciziei de către Serviciul Fiscal de Stat cu 30 de zile), nu se acceptă. Respectiv, se insistă pe menţinerea competenţelor Guvernului de a desfăşura condiţiile şi criteriile de acordare a restituirii de TVA aferent achiziţiilor efectuate din 1 ianuarie 2023, la nivel de hotărâre de Guvern. Suplimentar, este de menţionat că propunerea ce vizează restituirea sumei TVA care a fost acumulată în cont mai mult de 3 ani condiţionează un impact bugetar neacoperit. Totodată, în partea ce ţine de reducerea termenelor de desfăşurare a controlului fiscal şi a termenelor de restituire a sumelor TVA, menţionăm că aceasta nu poate fi susţinută în contextul în care afectează desfăşurarea conformă a administrării fiscale de către Serviciul Fiscal de Stat.

12. Amendamentul AT nr.12/03-184 din 12 decembrie 2022, referitor la art.III pct.27 din proiectul de lege, ce prevede modificarea art.103 alin.(1) pct.13) din Codul fiscal, prin anularea scutirilor de TVA la serviciile poştale, cu excepţia serviciilor pentru trimiteri poştale internaţionale şi a serviciilor de distribuire a pensiilor, subvenţiilor şi indemnizaţiilor (se propune acordarea dreptului de scutire a TVA la serviciile poştale din sfera serviciilor poştale universale, serviciile de distribuire a pensiilor, subvenţiilor şi indemnizaţiilor), se acceptă parţial, prin excluderea din art.III pct.27 din proiectul de lege a prevederilor ce vizează art.103 alin.(1) pct.13). Respectiv, ca urmare a excluderii prevederilor menţionate supra din proiect, regimul fiscal în partea ce ţine de TVA aplicat serviciilor poştale rămâne neschimbat, aferent acestora aplicându-se în continuare scutirea de TVA fără drept de deducere.

13. Amendamentul RM nr.16/03-171 din 16 decembrie 2022, referitor la art.III din proiectul de lege, ce vizează modificarea art.103 alin.(2) lit.b) din Codul fiscal şi introducerea lit.b¹) la acelaşi alineat (revizuirea procedurii de aplicare a scutirii TVA aferente reimportului în cazul e-commerce), nu se acceptă, în contextul în care propunerea poate fi încadrată din punct de vedere conceptual în redacţia actuală a art.103 alin.(2) lit.b). Mai mult decât atât, propunerea condiţionează îngreunarea procesului de asigurare conformă a securităţii economice a statului în cazul în care se impune ca autoritatea vamală să acorde liber de vamă, fără confirmarea Serviciului Fiscal de Stat de nerestituire a TVA aferent mărfurilor anterior exportate. În acest sens, se constată că promovarea măsurilor de dezvoltare a e-commerce trebuie examinată suplimentar, inclusiv prin intermediul dezvoltării unui sistem de schimb de date dintre Serviciul Fiscal de Stat şi Serviciul Vamal, în vederea asigurării unui proces conform de administrare fiscală şi vamală.

14. Amendamentul AB nr.11/03-192 din 16 decembrie 2022, referitor la art.III din proiectul de lege, cu privire la completarea art.123¹ cu alin.(3), introducerea art.123³ alin.(1)-(3) şi completarea art.262¹ cu alin.(3), precum şi completarea art.91¹ din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008 cu alin.(2¹) (introducerea preţului de referinţă la vânzarea ţigaretelor şi a ţigărilor de foi), se acceptă.

15. Amendamentul AT nr.12/03-184 din 12 decembrie 2022, referitor la art.III pct.37, prin care se propune completarea şi modificarea anexei nr.1 din titlul IV din Codul fiscal, ce reglementează mărfurile supuse accizelor (stabilirea cotei accizei la bere fabricată din malţ în mărime de 3,36 de lei per litru şi la alcool etilic nedenaturat în mărime de 138,7 lei per litru, cu excepţia celui destinat de vin sau de tescovină de struguri, acesta fiind supus accizei în mărime de 125,9 lei per litru), nu se acceptă, deoarece actualmente Republica Moldova este ţara cu cea mai mare cotă a accizei stabilite la bere (Republica Moldova – 3,05 lei per litru; România – 0,8 lei per litru; Ucraina – 1,56 lei per litru; Germania – 0,78 lei per litru; Polonia – 1,79 lei per litru etc.). Astfel, cota accizei la bere va creşte conform calendarului stabilit pentru anul 2023 în titlul IV, anexa nr.1 din Codul fiscal nr.1163/1997. Mai mult decât atât, orice intenţie de ajustare a cotelor de impozitare impune necesitatea de consultate a acestora cu părţile interesate, în vederea respectării principiului previzibilităţii impunerii. Astfel, propunerile ce vizează revizuirea tratamentului fiscal al produselor accizate urmează a fi analizate suplimentar în cadrul următorului exerciţiu de elaborare a politicii fiscale şi vamale, prin respectarea procesului de consultări publice cu toate părţile interesate, precum şi cu estimarea impactului asupra bugetului public naţional.

16. Amendamentul RM nr.16/03-171 din 16 decembrie 2022, referitor la art.III pct.36, ce vizează modificarea art.124 din Codul fiscal, prin anularea scutirii de acciză aferentă mărfurilor de la poziţiile tarifare 280430000 (azot) şi 280440000 (oxigen) produse pe teritoriul ţării (menţinerea facilităţii respective în vederea neadmiterii majorării preţului pentru azot şi oxigen produse pe teritoriul ţării), nu se acceptă în contextul în care măsura afectează parametrii bugetari planificaţi. Or, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

17. Amendamentul RM nr.16/03-171 din 16 decembrie 2022, referitor la art.III din proiectul de lege, ce vizează completarea art.260 din Codul fiscal (aplicarea amenzilor în mărime de la 12% la 15% din suma nedeclarată (diminuată) a venitului impozabil în cazul în care pentru aplicarea cotei zero la impozitul pe venit în perioada 2023-2025 acesta a fost intenţionat micşorat (diminuat) de către contribuabilul), se acceptă.

18. Amendamentul PB nr.15/12-227 din 15 decembrie 2022, referitor la art.III din proiectul de lege, ce prevede introducerea modificărilor la art.290 lit.a) şi e) din Codul fiscal (stabilirea persoanelor fizice în calitate de subiecţi ai impunerii cu taxa pentru amenajarea teritoriului şi taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii), nu se acceptă, în contextul în care obiectul impunerii cu taxele respective este numărul mediu scriptic trimestrial al salariaţilor şi unităţile comerciale care corespund activităţilor expuse în anexa nr.1 la Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior, persoanele fizice care nu practică activitatea de întreprinzător, fiind în imposibilitatea determinării obiectului impunerii. Totodată, în partea ce ţine de modificarea art.291 lit.e) din Codul fiscal (lărgirea bazei fiscale pentru unităţile administrative locale de nivelul întâi care utilizează şi beneficiază de infrastructura locală, prin substituirea taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii cu taxa pentru amplasarea obiectelor de desfăşurare a activităţii), nu se acceptă, în contextul în care propunerea respectivă urmează a fi consultată suplimentar cu reprezentanţii Congresului Autorităţilor Locale din Moldova şi ai mediului de afaceri.

19. Amendamentul PB nr.15/12-222 din 15 decembrie 2022, referitor la Art.VI din proiectul de lege, ce vizează modificarea art.4 din Legea nr.93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător, prin care se propune prelungirea termenului de desfăşurare a activităţii de comerţ prin intermediul patentelor de la 31 decembrie 2022 – la 1 iulie 2023 (extinderea termenului de desfăşurare a activităţii de comerţ prin intermediul patentelor de la 31 decembrie 2022 până la 31 decembrie 2024), nu se acceptă, în contextul în care prelungirea termenului de desfăşurare a activităţii de comerţ în baza patentei comportă un set de riscuri şi consecinţe, printre care: 1) ratarea veniturilor la bugetul public naţional pe motivul subimpozitării, comparativ cu situaţia când aceeaşi activitate ar fi fost desfăşurată în alte forme de antreprenoriat; 2) evaziunea fiscală din cauza lipsei de mijloace pertinente de verificare a volumului de mărfuri comercializate, a originii şi a calităţii acestora; 3) distorsionarea concurenţei loiale prin beneficierea de avantaje competitive nemeritate: economii fiscale, costuri administrative mai mici, vânzări nemonitorizate, lipsa controalelor fiscale ş.a.; 4) stimularea economiei informale; 5) lipsa posibilităţii de protecţie a drepturilor consumatorilor etc.

20. Amendamentul DA nr.97/03-174 din 16 decembrie 2022, referitor la art.VI din proiectul de lege, ce vizează completarea proiectului cu prevederile de ajustare a art.3, 4, 18 şi anexei nr.1 la Legea nr.93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător (abrogarea prevederilor ce ţin de acordarea dreptului şi condiţiile de desfăşurare a genurilor de activitate menţionate la poziţiile 1.1 şi 1.2 din anexa la Legea nr.93/1998, obligaţiile titularului de patentă, a prevederilor care reglementează prelungirea dreptului de desfăşurare a activităţii de comerţ, abrogarea spectrului de mărfuri care pot fi comercializate în baza patentei, precum şi excluderea poziţiilor 1, 1.1 şi 1.2 din anexa la legea respectivă), se acceptă.

21. Amendamentul LV nr.26/03-186 din 14 decembrie 2022, referitor la art.IX pct.1 din proiectul de lege, ce vizează modificarea art.4 alin.(4) din Legea nr.1056/2000 pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal (acordarea dreptului de stabilire anuală a cotelor concrete ale impozitului pe bunurile imobiliare şi impozitului funciar de către autorităţile reprezentative şi deliberative ale administraţiei publice locale, precum şi propunerea ce ţine de modificarea cuprinsului anexelor nr.1 şi nr.2 la Legea nr.1056/2000, prin indicarea sintagmei "autorităţile reprezentative şi deliberative ale administraţiei publice locale"), se acceptă.

22. Amendamentul RM nr.16/03-171 din 16 decembrie 2022, referitor la art.IX din proiectul de lege, ce vizează completarea art.4 din Legea nr.1056/2000 pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal cu un nou alineat (instituirea obligaţiei Serviciului Fiscal de Stat de a publica pe pagina sa web informaţia unificată a cotelor de impozitare pe bunurile imobiliare/funciare din toate localităţile din ţară), nu se acceptă, în contextul în care propunerea urmează a fi examinată suplimentar cu reprezentanţii Serviciului Fiscal de Stat în vederea asigurării asistenţei tehnice.

23. Amendamentul AT nr.12/03-184 din 12 decembrie 2022, referitor la art.IX, ce vizează completarea anexei nr.1 la Legea nr.1056/2000 pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal, ce reglementează obiectele impunerii ale impozitului funciar (reglementarea unui mecanism separat de aplicare a impozitului funciar aferent terenurilor aflate în aria de deservire a sistemelor de irigare centralizată funcţionale), nu se acceptă, în contextul în care prin prisma proiectului de lege au fost promovate măsuri de consolidare a veniturilor autorităţilor publice locale, prin anularea plafoanelor maxime la impozitul pe bunuri imobiliare şi la impozitul funciar. Totodată, este de menţionat că aplicarea unei impozitări majorate a terenurilor aflate în aria de deservire a sistemelor de irigare centralizată funcţionale trebuie consultată suplimentar cu părţile vizate în vederea asigurării principiului previzibilităţii impunerii.

24. Amendamentul RM nr.17/03-172 din 16 decembrie 2022, privind reformularea pct.4 din art.XX din proiectul de lege (art.17 alin.(2) lit.d) din Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, inclusiv introducerea unei litere noi – f)) (reformularea sporului cu caracter specific pentru personalul din autoritatea responsabilă de exercitarea controlului parlamentar şi introducerea unui spor nou pentru personalul din autoritatea responsabilă de stabilirea, coordonarea şi monitorizarea implementării politicilor şi priorităţilor Guvernului şi Preşedintelui Republicii Moldova), se acceptă parţial. Astfel, pct.4 al art.XX din proiectul de lege (art.17 alin.(2) lit.d) din Legea nr.270/2018) urmează să fie reformulat în variantă nouă: "d) pentru personalul din autoritatea responsabilă de exercitarea controlului parlamentar, de stabilirea, coordonarea şi monitorizarea implementării politicilor şi priorităţilor Preşedintelui Republicii Moldova – 40% din suma anuală a salariilor de bază pentru personalul cu drept de a beneficia de spor cu caracter specific". Adiţional variantei propuse, pct.4 din proiectul de lege se va completa cu lit.d¹) în următoarea redacţie: "d¹) pentru personalul din autoritatea responsabilă de stabilirea, coordonarea şi monitorizarea implementării politicilor şi priorităţilor Guvernului – 20% din suma anuală a salariilor de bază pentru personalul cu drept de a beneficia de spor cu caracter specific".

25. Amendamentul RM nr.17/03-172 din 16 decembrie 2022, referitor la excluderea pct.7 al art.XX din proiectul de lege (completarea art.27 cu alin.(1²)), se acceptă.

26. Amendamentul RM nr.17/03-172 din 16 decembrie 2022, referitor la reformularea pct.9, la pct.8, art.XX din proiectul de lege (reformularea pct.9 al notelor de la tabelul 2 din anexa nr.3 din Legea nr.270/2018), se acceptă parţial, cu unele redactări de ordin tehnic. Astfel, punctul în cauză din proiectul de lege va avea următorul cuprins: "clasele de salarizare pentru funcţiile publice de conducere şi de execuţie cu atribuţii în domeniul elaborării politicilor şi/sau avizării proiectelor de acte normative din cadrul ministerelor, Secretariatului Parlamentului, Cancelariei de Stat şi Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova se majorează cu 6 clase de salarizare succesive faţă de cele indicate în tabel pentru aceste funcţii".

27. Amendamentul RM nr.17/03-172 din 16 decembrie 2022, referitor la completarea pct.8 al art.XX din proiectul de lege cu un punct nou (reformularea pct.13 al notelor de la tabelul 2 din anexa nr.3 la Legea nr.270/2018) în următoarea formulare: pct.13 al notelor de la tabelul 2 din anexa nr.3 la Legea nr.270/2018, după cuvintele "Inspectoratul de Stat al Muncii" se introduc cuvintele "Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor", se acceptă.

28. Amendamentul RM nr.17/03-172 din 16 decembrie 2022, referitor la revizuirea conţinutului codului funcţiei A1036, tabelul 1 din anexa nr.3 la Legea nr.270/2018, se acceptă. Astfel, în anexa nr.3, tabelul 1, din Legea nr.270/2018, poziţia A1036 Agent guvernamental, cifrele "110" şi "9,77" se substituie cu cifrele "125" şi, respectiv, "13,37".

29. Amendamentul AT nr.12/03-184 din 12 decembrie 2022, referitor la excluderea pct.7 al art.XX din proiectul de lege (completarea art.27 cu alin.(1²)), se acceptă.

30. Amendamentul AT nr.12/03-184 din 12 decembrie 2022, referitor la reformularea pct.9, la pct.8, art.XX din proiectul de lege, şi anume: după cuvintele "din cadrul ministerelor" completarea cu cuvintele "şi Secretariatul Parlamentului", se acceptă într-o redacţie nouă, ţinând cont de acceptarea la acest subiect a amendamentul RM nr.17/03-172 din 16 decembrie 2022.

31. Amendamentul DP-01 nr.27 din 12 decembrie 2022, referitor la excluderea pct.7 al art.XX din proiectul de lege (completarea art.27 cu alin.(1²)), se acceptă.

32. Amendamentul DP-01 nr.27 din 12 decembrie 2022, referitor la reformularea pct.9, la pct.8, art.XX din proiectul de lege (reformularea pct.9 al notelor de la tabelul 2 din anexa nr.3 la Legea nr.270/2018), se acceptă parţial. La acest subiect a fost acceptat într-o redacţie nouă în contextul amendamentului RM nr.17/03-172 din 16 decembrie 2022. Astfel, punctul în cauză (pct. 9, la pct.8, art.XX) din proiectul de lege va avea următorul cuprins: "clasele de salarizare pentru funcţiile publice de conducere şi de execuţie cu atribuţii în domeniul elaborării politicilor şi/sau avizării proiectelor de acte normative din cadrul ministerelor, Secretariatului Parlamentului, Cancelariei de Stat şi Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova se majorează cu 6 clase de salarizare succesive faţă de cele indicate în tabel pentru aceste funcţii".

33. Amendamentul AR nr.03/03-169 din 14 decembrie 2022, referitor la completarea art.XX din proiectul de lege cu un punct nou în următoarea formulare: "în anexa nr.6, notele tabelului se completează cu pct.9 cu următorul cuprins: "Clasele de salarizare pentru funcţiile publice cu statut special cu atribuţii în domeniul medical din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, instituţiile penitenciare şi subdiviziunile subordonate se majorează faţă de cele stabilite în tabel, după cum urmează:

- cu 3 clase succesive – pentru funcţiile de conducere cu statut special;

- cu 6 clase succesive – pentru funcţiile de execuţie cu statut special."

se acceptă.

34. Amendamentul CJ-06 nr.226 din 9 decembrie 2022, referitor la reevaluarea modificărilor propuse la art.XX pct.7 şi a pct.9 la pct.8 din proiect de lege, se acceptă (pct.7 al art.XX din proiectul de lege va fi exclus, iar pct.9 la pct.8 va fi reformulat ţinând cont de susţinerea amendamentului RM nr.17/03-172 din 16 decembrie 2022).

35. Amendamentul CAI-06 nr.451 din 12 decembrie 2022, referitor la reformularea pct.9, la pct.8, art.XX din proiectul de lege (reformularea pct.9 al notelor de la tabelul 2 din anexa nr.3 din Legea nr.270/2018), şi anume introducerea după cuvântul "ministerelor" a cuvintelor "şi Secretariatului Parlamentului", se acceptă într-o redacţie nouă ţinând cont de acceptarea la acest subiect a amendamentului RM nr.17/03-172 din 16 decembrie 2022.

36. Amendamentul RM nr.16/03-171 din 16 decembrie 2022, referitor la art.XXI din proiectul de lege, ce vizează modificările la Codul vamal al Republicii Moldova nr.95/2021 (extinderea termenului de intrare în vigoare a Codului vamal al Republicii Moldova nr.95/2021 până la 1 ianuarie 2024), nu se acceptă, în contextul în care extinderea termenului la etapa actuală nu este argumentată de o astfel de necesitate. Respectiv, autorităţile responsabile de implementarea noului Cod vamal vor depune eforturi în vederea asigurării realizării sarcinilor impuse, în vederea aplicării Codului vamal al Republicii Moldova nr.95/2021 începând cu 1 iulie 2023.

37. Amendamentul RM nr.16/03-171 din 16 decembrie 2022, referitor la art.XXI din proiectul de lege, ce vizează modificările la Codul vamal al Republicii Moldova nr.95/2021 (reglementarea modului de activitate a agenţilor economici înregistraţi în zonele economice libere, în Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti" şi în Aeroportul Internaţional Liber "Mărculeşti" conform reglementărilor Codului vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000 până la data de 1 iulie 2033), se acceptă.

38. Amendamentul VIG nr.02/03-187 din 19 decembrie 2022, referitor la art.XXIV din proiectul de lege, ce vizează modificarea Legii nr.248/2022 privind acordarea scutirii de plata drepturilor de import pentru cetăţenii Republicii Moldova care revin cu traiul în Republica Moldova şi modificarea Codului contravenţional nr.218/2008 (modificarea condiţiilor de acordare a scutirii prin substituirea textului "în ultimele 48 de luni de la depunerea cererii, s-a aflat cumulativ cel puţin 36 de luni în afara teritoriului Republicii Moldova" cu textul "în ultimele 60 de luni de la depunerea cererii, s-a aflat cumulativ cel puţin 36 de luni în afara teritoriului Republicii Moldova, excepţie constituie cazurile de şomaj tehnic pentru o perioadă de până la un an, cu condiţia menţinerii raportului fiscal cu statul respectiv"; extinderea termenelor de examinare a întrunirii condiţiilor de către Poliţia de frontieră de la 15 zile la 20 de zile; alte modificări de concretizare), se acceptă parţial prin modificarea art.5 în partea ce ţine de extinderea termenelor de la 15 zile la 20 de zile prin modificarea alin.(4) al articolului respectiv şi completarea art.5 cu alin.(5¹). Totodată, cu titlu informativ, menţionăm că propunerea ce vizează redacţia art.5 alin.(6) şi a art.6 alin.(1) din amendament nu se acceptă, în contextul în care propunerea respectivă deja se regăseşte în textul proiectului de lege. Suplimentar, nu se acceptă propunerea de ajustare a art.3 lit.d) şi art.5 alin.(1) din legea respectivă, în contextul în care normele au un caracter interpretativ şi vor îngreuna procesul de administrare vamală.

39. Amendamentul RM nr.16/03-171 din 16 decembrie 2022, referitor la art.XXV din proiectul de lege, ce reglementează normele de intrare în vigoare a actelor normative (intrarea în vigoare a prevederilor ce ţin de introducerea conceptului preţurilor de transfer la un an după adoptarea cadrului legal secundar), nu se acceptă, în contextul în care extinderea termenului la etapa actuală nu este argumentată de o astfel de necesitate. Totodată, amendamentul ce vizează reglementarea termenului de intrare în vigoare a art.426 din Codul vamal al Republicii Moldova nr.95/2021 începând cu 31 decembrie 2022, se acceptă parţial, ţinându-se cont de redacţia actualizată propusă de Guvern a ultimului articol din proiectul de lege.

40. Amendamentul RM nr.16/03-171 din 16 decembrie 2022, referitor la art.XXV din proiectul de lege, ce vizează completarea acestuia cu norma derogatorie de la prevederile Codului fiscal nr.1163/1997, Legii nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale şi Legii nr.1593/2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (acordarea de către agentul economic a ajutorului material neimpozabil salariaţilor săi în limita de 3000 de lei achitat până la 1 aprilie 2023), nu se acceptă, în contextul în care propunerea nu poate fi încadrată în parametrii bugetari planificaţi pentru anul 2023. Mai mult decât atât, importanţa sistemului de impozitare este determinată, în principal, de finalitatea acestuia, şi anume de realizarea cheltuielilor bugetare. Or, scopul principal al sistemului de impozitare este de a genera venituri suficiente pentru asigurarea finanţării cheltuielilor bugetare ce au menirea de a pune în practică priorităţile statului în diverse domenii de ordin economic, social, educaţional etc. În partea ce ţine de facilităţile pe impozitul pe venit, considerăm că aplicarea măsurii propuse ar presupune că angajatul poate beneficia de ajutorul material doar în funcţie de decizia şi posibilitatea financiară a agentului economic de a acorda asemenea stimulente, ceea ce va determina creşterea inechităţii fiscale în raport cu veniturile persoanelor fizice. Or, veniturile obţinute de persoane fizice, indiferent de sursa provenienţei acestora, urmează a fi impozitate în modul general stabilit, în vederea asigurării regimului de impozitare just şi echitabil. Cu referire la scutirea ajutorului material de plată a contribuţiilor de asigurării sociale de stat obligatorii şi primelor de asistenţă medicală, menţionăm că sistemul public de asigurări sociale se organizează şi funcţionează în baza principiilor de asigurări sociale statuate în Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, în special a principiului contributivităţii, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite. Astfel, drepturile şi veniturile din care sunt calculate şi achitate contribuţiile de asigurări sociale contribuie la formarea cuantumului prestaţiilor de asigurări sociale, crescând astfel capacitatea asiguratului de a beneficia de protecţie socială corespunzătoare pe viitor. Or, scutirea de plată a contribuţiilor de asigurării sociale de stat obligatorii şi a primelor obligatorii de asistenţă medicală va afecta în mod direct mărimea prestaţiilor de asigurări sociale şi medicale de care au dreptul să beneficieze angajaţii.

41. Amendamentul DPO nr.29 din 19 decembrie 2022, referitor la completarea proiectului de lege cu un articol nou care va reglementa ajustarea prevederilor art.4 din Legea nr.1417/1997 pentru punerea în aplicare a titlului III din Codul fiscal (scutirea de TVA cu drept de deducere a aparatelor electrocasnice livrate gospodăriilor vulnerabile conform Programului de vouchere şi contribuţiile asociaţiilor de locatari conform Programului de reabilitare a sistemului de distribuţie a agentului termic centralizat din clădirile rezidenţiale conectate la SACET, implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova în cadrul proiectului "Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova" finanţat de Uniunea Europeană), nu se acceptă, în contextul în care propunerile respective nu pot fi încadrate în parametrii bugetari planificaţi pentru anul 2023.

42. Amendamentul RM nr.16/03-171 din 16 decembrie 2022, referitor la completarea proiectului de lege cu un articol nou care va modifica anexa din Legea nr.172/2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor (excluderea taxei vamale pentru materia primă clasificată la poziţiile tarifare 4804 şi 4805 (hârtie kraft, carton kraft, hârtie carton)), nu se acceptă, în contextul în care propunerea face parte din politica comercială a statului, aceasta urmează a fi examinată suplimentar de către autoritatea de resort – Ministerul Economiei şi promovată pe platforma acestuia.

43. Amendamentul PB nr.12/14-02 din 14 decembrie 2022, referitor la completarea proiectului de lege cu un articol nou ce vizează modificarea art.4 din Legea Fondului de susţinere a populaţiei nr.827/2000 (majorarea contribuţiilor la fondul de susţinere financiară a populaţiei prin majorarea defalcărilor de la taxa aeroportuară de la 50% la 100%), nu se acceptă, în contextul în care aceasta urmează a fi examinată suplimentar de comun cu Ministerul Economiei şi cu Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, în vederea asigurării distribuirii oportune a veniturilor din taxa aeroportuară.

44. Amendamentul PB nr.15/12-221 din 15 decembrie 2022, referitor la completarea proiectului de lege cu un articol nou care va reglementa ajustarea prevederilor Legii nr.250/2022 (menţinerea cotelor actuale de 50 la 50 pe parcursul anului 2023 şi în anii următori pentru produsele alimentare autohtone), nu se acceptă, în contextul în care propunerea nu face obiectul politicii fiscale.

45. Amendamentul PB nr.15/12-223 din 15 decembrie 2022, referitor la completarea proiectului de lege cu art.XXVII ce vizează introducerea unei noi legi privind unele măsuri în vederea amânării penalităţilor pentru întârzierea la plata impozitelor de către agenţii economici în perioada stării de urgenţă, nu se acceptă. Or, unul dintre principiile pe care se bazează sistemul impozitelor şi al taxelor este principiul echităţii fiscale, care presupune tratarea egală a persoanelor fizice şi juridice care activează în condiţii similare în vederea asigurări unei sarcini fiscale egale, stipulate la art.6 alin.(8) lit.c) din Codul fiscal.

Potrivit art.129 pct.6) din Codul fiscal, obligaţia fiscală reprezintă obligaţia contribuabilului de a plăti la buget o anumită sumă ca impozit, taxă, prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii stabilite în cotă procentuală, majorare de întârziere (penalitate) şi/sau amendă.

Totodată, conform art.180 alin.(1) din Codul fiscal, în cazul admiterii restanţelor la bugetul public naţional, cu excepţia bugetului asigurărilor sociale de stat, termenul de stingere a obligaţiei fiscale poate fi modificat în conformitate cu prezentul articol pe o perioadă de până la 12 luni consecutive, cu calcularea unei majorări de întârziere în conformitate cu prevederile art.228 şi cu aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligaţiei fiscale sub formă de gaj. Amânarea sau eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale se acordă în baza unui contract-tip, care se încheie între Serviciul Fiscal de Stat şi contribuabil, cu condiţia stingerii obligaţiei fiscale curente în perioada termenului de amânare sau eşalonare. Cu titlu informativ, menţionăm că contribuabilii au beneficiat de facilităţi/stimulări fiscale prin anularea majorării de întârziere şi a amenzilor în anul 2007 şi 2018. Ultima amnistie fiscală a fost realizată în anul 2018 în temeiul Legii nr.180/2018 privind declararea voluntară şi stimularea fiscală, ca rezultat al acesteia fiind anulate majorări de întârziere şi amenzi neachitate în sumă de 194,1 milioane de lei. Astfel, acordarea repetată a unor stimulente fiscale sub forma anulării majorării de întârziere şi a amenzilor restante într-un interval de timp relativ scurt de la ultima amnistie fiscală ar putea crea premise pentru contribuabili ce se eschivează intenţionat de la achitarea în termen a plăţilor la buget, fapt ce încurajează şi predispune alţi contribuabili la acumularea restanţelor în contextul anulării lor în cadrul amnistiilor fiscale de viitor.

Suplimentar, ca urmare a avizului Direcţiei Generale Juridice a Parlamentului, se propun următoarele modificări tehnice şi redacţionale a acestuia:

În partea ce ţine de art.II din proiect, aferent Legii drumurilor nr.509/1995, anexa nr.3, pct.1, ce vizează rescrierea noţiunii de la subpct. 6), ţinând cont de prevederile Legii nr.62/2022 cu privire la publicitate, şi rescrierea noţiunii de la subpct. 7), ţinând cont de noţiunile şi terminologia utilizate în Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior, nu se acceptă prin prisma proiectului de lege respectiv, în contextul în care revizuirea terminologiei actuale necesită o examinare complexă a prevederilor din actele normative citate supra.

Cu privire la art.III din proiect, aferent Codului fiscal nr.1163/1997

1. Referitor la expunerea normelor de la lit.l) şi m) de la art.8 alin.(2) (ca la fiecare obligaţie a contribuabilului prevăzută la art.8 să se indice capitolul în care se regăsesc normele juridice de drept material şi procedural) nu se acceptă, în contextul în care norma expusă la lit.m) face deja referinţă la capitolul 11² titlu V din cod, iar modificarea prevederilor întregului alin.(2) se consideră inoportună, în contextul în care unele norme din prezentul alineat au caracter general şi nu pot fi asociate unui capitol anume din Codul fiscal.

2. Referitor la modificarea ultimei propoziţii de la art.26¹ alin. 4 (cu referire la leasingul operaţional) nu se acceptă, norma are caracter de concretizare şi asigură racordarea prevederilor din Codul fiscal cu prevederile pct.10 din Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind evidenţa şi calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale nr.704/2019.

Referitor la examinarea suplimentară a alin.(6¹) de la art.26¹, prin prisma principiilor constituţionale de asigurare de către stat a concurenţei loiale şi de creare a unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie, stabilit la art.126 alin.(2) lit.b) din Constituţie şi prevăzut la art.8 pct.1 din Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, nu se acceptă, măsura respectivă vine ca suport pentru întreprinderile mari în contextul în care pentru întreprinderile micro, mici şi mijlocii proiectul prevede introducerea cotei 0% la impozit pe venit aferent profitului nerepartizat sub formă de dividende.

3. Referitor la revizuirea redacţiei art.71, nu se acceptă. Măsura prevede expunerea expresă a faptului că veniturile supuse reţinerii la sursa de plată sunt veniturile a căror sursă este Republica Moldova, fără a ţine cont de prezenţa fizică a nerezidentului în ţară, iar o renumerotare consecutivă a prevederilor din art.71 ar implica o modificare de ansamblu a capitolului 11 din Codul fiscal, în acest sens, se consideră oportun păstrarea redacţiei din proiect.

Totodată, propunerea ce vizează revizuirea art.71 alin.(1) lit.p) se acceptă, respectiv lit.p) va avea următorul cuprins:

"p) anuităţile plătite de fondurile de pensii facultative rezidente;"

4. Referitor la reformularea primei propoziţii de la art.101⁶ alin.(1), în scopul precizării că sumele TVA aferente procurărilor de mărfuri şi servicii sunt restituite contribuabililor care întrunesc următoarele condiţii:.., nu se acceptă, prevederile alin.(1) reglementează spectrul subiecţilor pasibili restituirii sumelor TVA acumulate în cont, începând cu 1 ianuarie 2023.

5. Referitor la modificare art.134 alin.(1), în partea ce ţine de amplasarea normelor de completare cu pct.12¹) şi pct.12²), înainte de norma de modificare a pct.16), şi substituirea la pct.12¹) în textul normei a cuvintelor "şi stabilirii preţului" cu cuvintele "şi stabilirea preţului de transfer", se acceptă.

6. Propunerea ce vizează explicarea şi concretizarea normei în partea ce ţine de "bunuri pasibile urmăririi (executării) silite" de la art.174 alin.(7), în scopul utilizării unei terminologii constante şi uniforme, nu se acceptă, în contextul în care nu este clară recomandarea.

7. Referitor la explicarea suplimentară a abrogării alin.(1)-(10) şi alin.(12)-(14) de la art.226¹³, şi propunerea expunerii acestuia în redacţie nouă se acceptă, respectiv, pct.65 din art.III al proiectului de lege va avea următorul cuprins:

"65. Articolul 226¹³. Analiza şi selectarea persoanelor fizice

Diferenţa este semnificativă dacă între veniturile impozabile estimate calculate în baza situaţiei fiscale şi veniturile impozabile declarate de persoana fizică sau de plătitorii de venit este o diferenţă mai mare de 100 de salarii medii pe economie prognozate pentru anul supus controlului. Diferenţa stabilită în sumă de până la 100 de salarii medii pe economie prognozate pentru anul supus controlului inclusiv se va considera risc minim acceptat."

8. Referitor la capitolul 11², în partea ce ţine de indicarea denumirii corecte a Liniilor directoare privind preţurile de transfer pentru întreprinderile multinaţionale emise de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, şi indicarea denumirii generice (în continuare – Liniile directoare OCDE privind preţurile de transfer) în continuare în textul capitolului, se acceptă.

9. Propunerea ce vizează concretizarea cuvântului "cetăţeni" de la art.226¹⁹ alin.(7), în scop de rigoare juridică şi redacţională, pentru evitarea unor tălmăciri diferite în raport cu întreprinderile multinaţionale, se acceptă. Respectiv, art.226¹⁹ alin.(7) după cuvântul "cetăţeni" se completează cu cuvintele "ai Republicii Moldova".

10. Referitor la substituirea cuvântului "stabilită" cu cuvântul "aprobată" de la art.226²⁰ alin.(8), se acceptă.

11. Propunerea privind excluderea textului "dărilor de seamă şi/sau" de la art.257 alin.(5), se acceptă. Astfel, pct.73 din art.III al proiectului de lege va avea următorul cuprins:

"73. La articolul 257 alineatul (5) textul "dărilor de seamă fiscale şi/sau a" se exclude."

12. Referitor la reexaminarea mărimii amenzii pentru încălcarea fiscală de la art.260, în raport cu prevederile art.64 alin.(4) din Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002, în scopul determinării caracterului şi gradului prejudiciabil al faptei, nu se acceptă, prin prisma proiectului de lege respectiv, în contextul în care cuantumul amenzilor urmează a fi examinate suplimentar de comun acord cu Serviciul Fiscal de Stat. Respectiv, în cazul în care se va considera oportun revizuirea acestora, cuantumul amenzilor va fi ajustat pe parcursul anului 2023.

13. Referitor la păstrarea în redacţia actuală, a normei de la art.281¹ alin.(1), iar normele propuse prin proiect să fie prevăzute la alin.(2) nu se acceptă în contextul în care se vor dubla normele.

14. Referitor la revizuirea şi concretizarea noţiunii "căsuţă de vacanţă" de la art.287¹, ţinând cont de prevederile art.4 din Legea nr.75/2015 cu privire la locuinţe se acceptă, respectiv pct.4) al art.287¹ va avea următorul cuprins:

"4) casă de vacanţă – locuinţă ocupată temporar, ca reşedinţă secundară, destinată odihnei şi recreerii;".

15. Referitor la argumentarea detaliată a normelor expuse la art.301 alin.(1) lit.a), b) şi c) care prevăd achitarea taxei pentru apă în cuantum de 100% la bugetul de stat, achitarea taxei pentru extragerea mineralelor utile în cuantum de 50% la bugetul local de nivelul întâi şi 50% la bugetul de stat de nivelul al doilea, iar a taxei pentru folosirea subsolului în cuantum de 100% la bugetul local de nivelul al doilea se acceptă, respectiv, art.301 alin.(1) va avea următorul cuprins:

"(1) Plătitorii taxelor pentru resursele naturale prezintă Serviciului Fiscal de Stat darea de seamă respectivă şi achită până la data de 25 a lunii următoare trimestrului de gestiune taxele în cauză după cum urmează:

a) taxa pentru apă – la bugetul local de nivelul al doilea;

b) taxa pentru extragerea mineralelor utile – 50% din cuantumul taxei se varsă la bugetul local de nivelul întâi şi respectiv 50 % din cuantumul taxei se varsă la bugetul local de nivelul al doilea;

c) taxa pentru folosirea subsolului – la bugetul local de nivelul al doilea."

16. Referitor la schimbarea cu locul a pct.88 şi 89 pentru asigurarea succesiunii expunerii normelor de modificare şi propunerea de a completa art.336 cu pct.10²), nu cu pct.15) se acceptă.

17. Referitor la explicarea necesităţii expunerii anexei nr.6 la titlul IX în redacţie nouă în întregime şi propunerea completării doar a denumiri anexei nr.6 şi a pct.4 cu lit.f) în redacţia propusă cu referire la obiectivele comercial-economice nu se acceptă în scopul expunerii cu precizie juridică şi redacţională.

Cu privire la art.VI din proiect, referitor la concretizarea numărului alineatului nou "(1⁴)", cu care se va completa art.4 din Legea nr.93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător se acceptă.

Cu privire la art.IX din proiect, aferent Legii nr.1056/2000 pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal

1. Referitor la expunerea în redacţie nouă a art.4 alin.(4) în scop de precizie juridică şi redacţională se acceptă, cu excepţia alin.(9) lit.a) care prevede modificarea doar a termenului de calculare şi achitare a impozitului pe bunurile imobiliare. Astfel, la art.4 alin.(4) va avea următorul cuprins:

"(4) Cotele concrete ale impozitului funciar şi impozitului pe bunurile imobiliare se stabilesc o data la 3 ani de către autorităţile reprezentative ale administraţiei publice locale, conform prevederilor specificate în anexele nr.1 şi nr.2 la prezenta lege."

2. Referitor la revizuirea sub aspect redacţional a textului normelor de la anexa nr.1, în scopul excluderii unor repetări şi concretizări inutile cu referire la stabilirea cotei impozitului funciar de către autorităţile administraţiei publice locale nu se acceptă, în vederea expunerii într-un mod clar şi explicit a obiectelor impunerii.

3. Referitor la efectuarea numerotării în ordine cronologică, fără indice, a pct.2, lit.a¹) de la anexa nr.1, în cazul expunerii anexei în redacţie nouă, şi respectarea utilizării unei terminologii constante şi uniforme se acceptă.

4. Referitor la modificarea pct.3, în partea ce ţine de trimiterea la pct.5, ţinând cont că anexa are doar 4 puncte, se acceptă.

5. Referitor la obiecţiile expuse mai sus, fiind valabile în egală măsură şi pentru anexa nr.2 se acceptă.

6. Referitor la excluderea primului enunţ de la pct.4 al anexei nr.1 fiind de prisos şi pentru evitarea dublării de norme se acceptă.

Cu privire la art.XII din proiect, referitor la indicarea numărului "nr.66-75" la sursa oficială de publicare a Codului civil al Republicii Moldova nr.1107/2002 se acceptă.

Cu privire la art.XIII din proiect, referitor la argumentarea necesităţii expunerii în redacţie nouă a noţiunii "obiecte de uz personal" (micşorarea listei obiectelor atribuite la această categorie de bunuri în raport cu redacţia în vigoare a noţiunii vizate, precum şi cu prevederile art.198 din Codul vamal al Republicii Moldova nr.95/2021) din Legea nr.1569/2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, se acceptă.

Cu privire la art.XIV din proiect, aferent Legii nr.397/2003 privind finanţele publice locale

1. Referitor la concretizarea cuvântului "defalcări" la pct.1, art.5 lit.b) în sensul înţelegerii corecte a modului de încasare a taxelor locale pentru resursele naturale respective şi specificarea în text de la care buget se fac defalcările de la taxele pentru resursele naturale, în scop de precizie juridică nu se acceptă.

Taxele pentru extragerea mineralelor utile se vor încasa în funcţie de locul amplasării obiectului de unde se vor extrage mineralele utile.

Respectiv, taxele vor fi încasate în întregime la bugetul de nivelul întâi, unde se află obiectul şi ulterior repartizate conform normativelor de defalcare (50%) către bugetele locale de nivelul al doilea din componenţa cărora face parte localitatea.

Modul de repartizare a încasărilor din defalcări la taxele pentru mineralele utile, ca si în alte cazuri similare, nu se regăseşte în lege, ci este reglementat prin ordinul Ministerului Finanţelor şi prin registre privind repartizarea impozitelor şi taxelor între nivelurile de buget din cadrul normativ secundar.

2. Referitor la pct.3 din proiect privind propunerea de divizare a alin.(2) al art.12 în doua alineate separate nu se acceptă. Delimitarea în două alienate separate nu este oportună. Separarea nu va aduce claritate, din contra, va crea ambiguităţi în interpretare. Norma de trimitere de la art.11 alin.(9) se referă la mecanismul de calculare şi distribuţie, şi nu la tipul de transferuri, deoarece pentru administraţiile publice locale de nivelul întâi sunt transferuri cu destinaţie generală, iar pentru administraţiile publice locale de nivelul al doilea, inclusiv UTA Găgăuzia, sunt transferuri cu destinaţie specială.

Argumentele privind necesitatea reglementării diferenţiate propuse pentru bugetele mun. Bălţi şi mun. Chişinău ţin de prevederile art.55 alin.(3) şi art.59¹ alin.(2) din Legea nr.436/2006 privind administraţia publică locală, care statuează că organizarea şi funcţionarea autorităţilor administraţiei publice ale mun. Chişinău şi Bălţi se reglementează, în mod corespunzător, de prevederile prezentei legi referitoare la autorităţile administraţiei publice locale de nivelurile întâi şi al doilea. Mecanismul respectiv este în vigoare şi se aplică începând cu 1 ianuarie 2017, ca urmare a adoptării Legii nr.24/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea fondului rutier nr.720/1996 şi Legea nr.397/2003 privind finanţele publice locale).

Pentru claritate poate fi acceptată încorporarea la începutul enunţului întâi de la alin.(2) sintagma "Transferurile cu destinaţie specială stipulate la alin.(1) lit.b) din prezentul articol....", cum se reglementează la moment. Drept urmare, enunţul întâi va avea următorul cuprins:

"(2) Transferurile cu destinaţie specială stipulate la alin.(1) lit.b) din prezentul articol pentru bugetele locale de nivelul al doilea şi al unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special, pentru finanţarea infrastructurii drumurilor publice locale sunt calculate şi distribuite în funcţie de numărul de kilometri echivalenţi administraţi conform legislaţiei privind fondul rutier."

Referitor la atingerea principiului echităţii, într-adevăr, este o remarcă potrivită, însă scopul propus prin această diferenţiere este de a da posibilitatea cumulării în timp (la multe UAT volumele sunt mici) a mijloacelor transferate de la bugetul de stat pentru finanţarea cheltuielilor unor proiecte mai costisitoare aferente infrastructurii drumurilor publice locale fără ca administraţiile publice locale de nivelul întâi să fie obligate de a valorifica alocaţiile de transferuri în decursul anului bugetar, cum se solicită la moment în cazul transferurilor cu destinaţie specială.

Cu privire la art.XV din proiect, aferent Codului de executare al Republicii Moldova nr.443/2004

1. Referitor la pct.1, art.36 privind norma de completare a alin.(7), nu este necesară, deoarece prin norma de trimitere la art.66 se asigură înţelegerea corectă a faptului că se atacă încheierea executorului judecătoresc. În caz de necesitate, norma alin.(7) se va concretiza după cuvântul "Încheierea" cu cuvintele "executorului judecătoresc" se acceptă. Privind norma de completare cu alin.(8), la fel nu este necesară, deoarece scutirea de obligaţia avansării pentru încasarea sumelor în beneficiul statului este prevăzută deja la art.37 alin.(7) lit.e) nu se acceptă, în contextul în care pe platforma Serviciului Fiscal de Stat 1535 de încheieri care vizează încasarea cheltuielilor de executare în afara procedurilor de executare.

2. Referitor la substituirea cuvintelor "emitentul documentului" cu cuvintele "organul emitent" de la art.61 alin.(2¹), pentru respectarea terminologiei constante şi uniforme ale actului normativ supus modificării şi pentru explicaţia suplimentară a normei de completare la alin.(3), în vederea înţelegerii corecte a calităţii procesuale ale agentului constatator se acceptă.

Referitor la norma de completare a alin.(3) urmează a fi explicată suplimentar, în vederea înţelegerii corecte a calităţii procesuale ale agentului constatator, nu se acceptă. Menţionăm că scopul este de a exclude Serviciul Fiscal de Stat din raportul juridic litigios în cazul în care documentul executoriu nu corespunde exigenţelor legale şi acordarea dreptului de parte în proces agentului contestator care admite ilegalităţi.

3. La pct.4, art.86 alin.(1), necesitatea concretizării propuse urmează a fi argumentată suplimentar. Considerăm că noţiunea de "creditor" se atribuie în egală măsură statului, reprezentat prin autoritatea competentă, după caz, care nu necesită o specificare suplimentară. În această ordine de idei, toate referirile în text se vor completa cu asemenea specificări, se acceptă, prin excluderea cuvintelor "dacă creditorul este statul".

Cu privire la art.XVI din proiect, referitor la revizuirea textului normei de completare a art.13 alin.(1) din Legea nr.220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali, în scopul eliminării posibilităţii interpretărilor diferite a normei se acceptă.

Cu privire la art.XVII din proiect, aferent Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014 se acceptă parţial

1. Referitor la argumentarea necesităţii completării art.66 alin.(3), în baza principiului anualităţii stabilit la art.5 care prevede în mod expres că, bugetele se aprobă pentru o perioadă de un an bugetar, nu se acceptă. Modificarea are drept scop aducerea unei clarităţi a normei legale, prin specificarea anului bugetar, inclusiv pentru angajamente multianuale.

2. Referitor la revizuirea ultimului enunţ de la alin.(3¹), se acceptă. Prin urmare, acesta va avea următorul cuprins: "Modalitatea si lista bunurilor, lucrărilor/serviciilor pentru care se permite asumarea angajamentelor multianuale sunt stabilite de către Guvern."

Totodată, menţionăm că în conformitate cu prevederile art.76 alin (1) din Legea nr.131/2015 privind achiziţiile publice "Pentru achiziţiile de bunuri, lucrări şi servicii a căror perioadă de realizare este mai mare de un an, contractul poate fi încheiat pentru întreaga achiziţie, însă realizarea lui urmează a fi asigurată în limitele alocaţiilor anuale prevăzute în aceste scopuri şi precizate anual în contract".

3. Referitor la examinarea suplimentară a normelor de modificare propuse la art.66, în special norma de completare a alin.(6) nu se acceptă.

Actuala redacţie a art.66 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014 prin prisma gestionării angajamentelor permite autorităţilor/instituţiilor bugetare aplicarea prevederilor art.76 alin.(1) cu privire la contractele multianuale numai pentru investiţii capitale şi achiziţiilor de servicii sociale de alimentaţie în sistemul de educaţie.

Redacţia propusă va permite Guvernului, în dfuncţie de priorităţile şi obiectivele stabilite şi ţinând cont de prognozele veniturilor pe perioada ce depăşeşte anul bugetar, excluzând riscurile de asumare de angajamente neacoperite financiar să asigure ca autorităţile/instituţiile bugetare să-şi atingă scopurile şi indicatorii ţintă. De exemplu, efectuarea reparaţiilor capitale cu termen de executare mai mare de un an, procurarea echipamentului militar etc.

Norma de completare a art.66 alin.(6) reiese din particularităţile specifice de achiziţie în domeniul militar, ţinând cont de termenul lung de confecţionare, autorizare de export/import şi mulţi alţi factori care în condiţiile redacţiei actuale au blocat asigurarea dotării armatei naţionale cu echipamentul necesar şi nu poate servi temei pentru extinderea listei categoriilor de angajamente exceptate de la termenul de 60 de zile.

Cu privire la art.XIX din proiect, aferent Legii nr.302/2017 cu privire la Serviciul Vamal

1. Dispoziţia de modificare se va completa cu textul "cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:", conform uzanţelor tehnico-juridice şi redacţionale se acceptă.

2. Propunerea cu privire la modificarea alin.(6) al art.33, ce vizează concretizarea normelor se acceptă.

3. La pct.4, art.39 alin.(1) lit.d) se prevede decorarea funcţionarului vamal cu armă de foc. Autorii urmează să argumenteze necesitatea normei şi tipul de armă, pentru determinarea oportunităţii acesteia. În acest sens, de exemplu, art.30 alin.(2) lit.g) din Legea nr.170/2007 privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate şi art.27 lit.f) din Regulamentul disciplinei militare, aprobat prin Legea nr.52/2007 prevăd decorarea ofiţerilor cu armă albă sau cu armă de foc nominală. Menţionăm că pentru asigurarea, în limitele competenţelor sale, a securităţii economice a statului, Serviciul Vamal contribuie la prevenirea şi combaterea spălării banilor, la combaterea terorismului internaţional, precum şi a traficului ilicit de droguri, armament şi muniţii. Funcţionarul vamal în exerciţiul funcţiunii are dreptul să aplice forţa fizică. De asemenea, după o pregătire corespunzătoare, funcţionarul vamal are dreptul să deţină, să folosească şi să aplice armele şi mijloacele speciale din dotare, în modul şi în cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare. În prezent Serviciul Vamal este dotat cu arma de foc de model TT, iar decorarea funcţionarului vamal cu arma de foc nominală este necesară ca o formă de stimulare pentru merite deosebite în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Arma de foc nominală cu care va fi decorat funcţionarul vamal va fi acordată anume funcţionarilor vamali care au dat dovadă de vitejie şi curaj în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

4. Referitor la completarea alin.(2) al art.51 cu lit.i) se acceptă. Norma respectivă urmează a fi numerotată cu lit.k).

La art.XX, Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare

1. La pct.1, art.5¹, cuvintele "pagina lor web" se vor substitui cu cuvintele "pagina web oficială", în scop de rigoare redacţională, se acceptă.

2. La pct.2 şi pct.6, referitor la sporul pentru consolidarea capacităţilor instituţionale ale autorităţilor locale amalgamate, urmează a se defini noţiunea de "amalgamare" şi a se concretiza mărimea sporului în raport procentual, precum şi caracterul acestuia (permanent, fix, procentual, lunar etc.), nu se acceptă. Luând în considerare că procesul de amalgamare a autorităţilor locale poartă caracter voluntar, actualmente ministerul finanţelor este în imposibilitate de a stabili exact numărul administraţiilor publice locale amalgamate total pe ţară şi respectiv impactul financiar exact. În această etapă ministerul a asigurat planificarea unui fond maxim ce poate fi utilizat în procesul de achitare a sporului pentru consolidarea capacităţilor instituţionale ale autorităţilor locale amalgamate.

3. La pct.6, art.XX din proiectul de lege, propunerea privind completarea alin.(2) al art.201 din Legea 270/2018, cu textul: "respectiv, de către Biroul Permanent", nu se acceptă. În corespundere cu art.1 alin.(3) din Legea 270/2018, "modul şi condiţiile de salarizare a personalului din sectorul bugetar ţin în exclusivitate de prezenta lege şi nu pot fi obiectul de reglementare a altor acte normative, cu excepţia celor ce rezultă din legea respectivă". Adiţional, pentru eliminarea unor inechităţi privind condiţiile şi criteriile specifice de aplicare a sporului în cauză şi ţinând cont de faptul că Guvernul este direct responsabil de negocierea, coordonarea şi implementarea sarcinilor şi politicilor în contextul implementării cerinţelor de aderare la Uniunea Europeană, este absolut necesar ca modul de aplicare a sporului să fie reglementat de către Guvern într-un act normativ unic. În acelaşi timp, prevederile art.13 alin.(1) din Regulamentul Parlamentului, aprobat în baza Legii 797/1996, nu prevăd expres astfel de prerogative a Biroului permanent al Parlamentului.

4. Propunerea referitor la completarea pct.9, la pct.8, art.XX din proiectul de lege, precum şi excluderea pct.7 din proiect, se acceptă, ţinând cont de acceptarea la acest subiect a amendamentelor deputaţilor.

Cu privire la art.XXI din proiect, aferent Codului vamal al Republicii Moldova nr.95/2021

1. Referitor la argumentarea necesităţii excluderii textului "respectând prevederile Legii nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător" de la art.1 alin.(3), menţionăm că, excluderea normei nu face derogări de la principiile de reglementare a activităţii de întreprinzător.

2. Referitor la concretizarea completării pct.70) de la art.5, cu cuvintele "sau teritoriu" (ce ţine de definirea termenului "ţară de origine a mărfii" ca "ţară sau teritoriu în care marfa a fost obţinută integral sau a fost supusă unei prelucrări sau transformări substanţiale;"), se acceptă, prin expunerea propunerii în următoarea redacţie: "la punctul 70), cuvintele "ţară în" se substituie cu cuvintele "tară sau teritoriu în".

3. Referitor la rescrierea textelor de la alin.(5), (6) şi (7) de la art.15, la alin.(5), în scop de rigoare redacţională, menţionăm că aceasta nu se acceptă, deoarece norma amendamentului nu aduce claritate pentru că textul prezent în proiectul de lege se substituie cu un text identic.

Referitor la neconcordanţa redacţiei noi a alin.(9) de la art.15 cu scopul enunţat în nota informativă şi eliminarea posibilităţii interpretărilor abuzive a normei, se acceptă, prin expunerea alin.(9) în următoarea redacţie: "(9) Fără a aduce atingere dispoziţiilor de la alin.(8), în cazul în care decizia se referă la rezultatele controlului mărfurilor pentru care nu s-a depus nicio notificare sumară, nicio declaraţie de depozitare temporară, nicio declaraţie de reexport şi nicio declaraţie vamală, Serviciul Vamal poate să îi ceară solicitantului să îşi exercite dreptul la replică în termen de cel mult 24 de ore.".

În parte ce ţine de formula "poate să îi ceară", unde se consideră că reglementarea lasă loc pentru interpretări abuzive din partea reprezentanţilor Serviciului Vamal, nu se acceptă, în contextul în care modificările Codului vamal au drept scop armonizarea la legislaţia UE.

4. Referitor la excluderea cuvântului "poate" din contextul normelor de la: art.26 alin.(3), art.53 alin.(6), art.98 alin.(2), art.98 alin.(12) şi art.103 alin.(4), art.113 alin.(4²), art.286 alin.(4), în scopul eliminării posibilităţii de interpretare diferită a normei, nu se acceptă, în contextul în care modificările Codului vamal au drept scop armonizarea la legislaţia UE.

5. Referitor la propunerea ca norma expusă la art.32 alin.(1¹) (ce vizează prevederi referitoare la depunerea şi acceptarea cererii pentru obţinerea unei decizii) să fie prevăzută în Codul Vamal ca lege organică specială în domeniu, nu se acceptă, norma poartă caracter de concretizare a autorităţii responsabile pentru reglementarea procedurii respective.

6. Referitor la revizuirea conţinutului normei de la art.34¹ alin.(2) pentru aducerea în concordanţă cu denumirea articolului, se acceptă, prin expunerea alin.(2) în următoarea redacţiei: "Cererile pentru o decizie IOO prevăzute la alin.(1) trebuie să fie depuse folosind formularele stabilite de Serviciul Vamal. Decizia Serviciului Vamal luată cu privire la cererea respectivă, se notifică solicitantului în modul stabilit de acesta.".

7. Referitor la necesitatea includerii explicaţiilor suplimentare în nota informativă a proiectului, aferent modificărilor propuse la art.39 alin.(2) (în partea ce ţine de modificarea sumei prejudiciului de 100000 de lei în 200000 de lei pentru ca contravenţiile vamale cu răspundere materială prevăzute la art.380, 382–384, 386–388, 391 şi 395 din cod să fie calificate drept încălcări grave ale legislaţiei vamale şi fiscale), şi la art.45 alin.(4) (în partea ce ţine de modificarea prelungirii termenului de soluţionare a cererii prealabile de 30 de zile cu termenul de 60 de zile), nu se acceptă, în contextul în care în etapa actuală de promovare proiectului nota informativă nu poate fi modificată.

8. Referitor la revizuirea şi examinarea suplimentară a normelor de derogare de la prevederile Codului administrativ expuse la art.44, 45, şi normelor de derogare de la prevederile Codului contravenţional expuse la: art.406 alin.(4¹), art.412 alin.(5) şi art.415 alin.(1), cu indicarea concretă a dispoziţiei de la care se fac derogările, nu se acceptă, această propunere vine să eficientizeze şi să urgenteze examinarea cererilor prealabile, luând în considerare că aparatul central al Serviciului Vamal este organul competent în aplicarea legislaţiei vamale, iar în prezent birourile vamale nu mai sunt persoane juridice. Menţionăm că conform art.5 alin.(2) din Legea nr.302/2017 cu privire la Serviciul Vamal, din Serviciul Vamal fac parte aparatul central, birourile vamale, ca subdiviziuni teritoriale aflate în subordinea aparatului central şi posturile vamale, ca subdiviziuni teritoriale aflate în subordinea birourilor vamale. Ţinând cont de specificul activităţii vamale, considerăm oportun indicarea expresă a subdiviziunii Serviciului Vamal unde se contestă actul administrativ.

9. Referitor la necesitatea concretizării noţiunii de "zonă de control vamal permanentă" de la art.48 alin.(1) în scop de precizie juridică şi redacţională, menţionăm că noţiunea va fi dezvoltată prin Regulamentul privind punerea în aplicarea Codului vamal.

10. Referitor la expunerea abrevierii "MDL" în mod extins la prima utilizare în textul cuprinsului de la art.49, pentru respectarea art.54 alin.(1) lit.i) din Legea nr.100/2017, potrivit cărora "exprimarea prin abreviere a unor denumiri sau termeni se poate face numai după explicarea acestora în text la prima folosire". Or propunerea se acceptă, iar textul din art.49 alin.(1) lit.b) "al MDL" se substituie cu textul "al leului moldovenesc (în continuare – MDL).

Referitor la eliminarea sau substituirea cuvintelor "Cu toate acestea" de la art.49 alin.(3), art.88 alin.(3), art.116 alin.(3), art.167 alin.(3), art.286 alin.(4), nu se acceptă, în contextul în care modificările Codului vamal au drept scop armonizarea la legislaţia UE.

11. Referitor la substituirea textului "În sensul aplicării TARIM-ului, clasificare" cu textul "În sensul aplicării TARIM-ului, clasificarea" la art.54 alin.(2), nu se acceptă, în contextul în care nu este clară obiecţia.

12. Referitor la revizuirea normei expuse la art.58 alin.(3), în partea ce ţine de propunerea de a desemna Guvernul în locul Serviciului Vamal, ca autoritate care va stabili procedura de eliberare a certificatelor de origine preferenţială la exportul mărfurilor, precum şi revizuirea normei de la art.69 alin.(3), în partea ce ţine de stabilirea procedurii de către Serviciul Vamal a procedurii de aprobare a statutului de exportator, nu se acceptă, în vederea simplificării procesului de eliberare a certificatelor de origine.

13. Referitor la revizuirea expunerii termenului de "Nomenclatura Combinată" la art.61¹ şi 62 (utilizând terminologia constantă, uniformă şi în corespundere cu cele utilizate în alte acte normative), nu se acceptă, în contextul în care Codul vamal conţine referinţă la Legea nr.172/2014 cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor.

14. Referitor la reformularea, în sensul concretizării substituirii cuvântului "una" cu cuvântul "oricare" la toate cazurile prevăzute în art.72 alin.(4), se acceptă, prin completarea după textul "alineatul (4)" cu cuvintele "în partea dispozitivă".

15. Referitor la adăugarea prepoziţiei "de" după cuvintele "depune declaraţia" în enunţul doi de la art.88 alin.(3), se acceptă.

16. Referitor la revizuirea suplimentară a textului de la art.98 alin.(12), pentru asigurarea unei aplicabilităţi corecte, neadmiterii unor tălmăciri diferite şi contradictorii şi în scop de rigoare juridică şi redacţională, şi substituirea cuvântului "valoarea" cu cuvântul "cuantumul", se acceptă parţial, prin substituirea cuvântului "valoarea" cu cuvântul "cuantumul".

17. Referitor la obiecţia privind completarea art.103 alin.(4) la început cu fraza: "Serviciul Vamal poate revoca în orice moment aprobarea angajamentului garantului." (prin prisma posibilităţii apariţiei lacunelor), se acceptă, prin excluderea cuvintelor "în orice moment".

Referitor la substituirea cuvântului "reziliat" cu textul "anulat/revocat" din cuprinsul art.103 alin.(6), se acceptă.

18. Referitor la substituirea textului "cu o suma redusă" cu textul "cu un cuantum redus" şi substituirea textului "a unei scutiri de garanţie" cu textul "exonerarea de garanţie" din cuprinsul art.104 şi revizuirea numerotării alineatelor articolului, în cazul expunerii în redacţie nouă a acestuia, se acceptă.

19. Referitor la substituirea cuvintelor "biroul vamal de destinaţie" cu cuvintele "postul vamal de destinaţie" din cuprinsul art.107¹ alin.(1), pentru unificarea terminologiei utilizate în noul cod, se acceptă.

20. Referitor la explicarea cuvintelor "se reflectă după caz" expuse la art.109 alin.(6) din proiect, cât şi argumentarea suplimentară a justificării abrogării alin.(8) al articolului care acordă dreptul debitorului de a contesta decizia de regularizare, nu se acceptă, în contextul în care modificările Codului vamal au drept scop armonizarea la legislaţia UE.

21. Cu referinţă la propunerea de a substitui cuvintele "autorităţile vamale au comunicat debitorului" cu cuvintele "Serviciul Vamal comunică debitorului", iar cuvintele "de a-şi exprima punctul de vedere" de substituit cu cuvintele "de a-şi exercita dreptul la replică" din cuprinsul art.110 alin.(2¹) lit.b), în scopul utilizării terminologiei constante şi cu scop de rigoare redacţională, se acceptă.

22. Referitor la explicarea cuvintelor "În toate aceste cazuri" expuse la art.113 alin.(1), nu se acceptă, în contextul în care modificările Codului vamal au drept scop armonizarea la legislaţia UE.

Referitor la expunerea termenelor "eşalonare/amânare" de la art.113 alin.(4), prin folosirea conjuncţiilor "sau" ori "şi", după caz, nu se acceptă, în contextul în care modificările Codului vamal au drept scop armonizarea la legislaţia UE.

23. Referitor la substituirea cuvântului "plăţii" cu cuvintele "datoriei vamale" din cuprinsul art.118 alin.(1), pentru asigurarea corectitudinii redactării, se acceptă.

Referitor la clarificarea aspectelor ce ţin de normele privind emiterea unei decizii de regularizare expuse la art.118 alin.(6), nu se acceptă, se propune păstrarea normei în vederea reglementării cazurilor specifice.

24. Referitor la revizuirea textului din paranteze de la art.125 alin.(2) pct.13 lit.d), alin.(2¹) şi alin.(7¹), art.131¹ alin.(1) şi alin.(3), art.131² alin.(2) etc., prin prisma stilului normativ de redactare, în contextul în care tehnica legislativă nu admite folosirea parantezelor pentru detalieri sau explicaţii, nu se acceptă, în vederea aducerii păstrării caracterului de concretizare a normei.

Referitor la propunerea substituirii cifrei "12" cu cifra "13" în cuprinsul art.125 alin.(7¹) şi substituirea termenului de "obligaţie vamale" cu "termenul de "datoriei vamale", la cazul gramatical corespunzător, după cum este utilizat în textul codului, în tot cuprinsul normei de la alin.(7¹) şi alin.(7²) al articolului vizat, se acceptă.

25. Referitor la corectarea redacţiei articolului la care se face trimitere în cuprinsul art.131² alin.(1) în care este prevăzut termenul în care garantul urmează să îşi îndeplinească obligaţiile, se acceptă.

26. Referitor la precizarea în mod expres a normelor din cod care stabilesc cazurile specifice când o declaraţie vamală poate fi depusă prin alte mijloace decât tehnicile electronice de prelucrare a datelor, în cuprinsul art.160 alin.(2), pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, nu se acceptă, conform alin.(2), cazurile specifice urmează a fi prevăzute în Regulamentul pentru punerea în aplicare a Codului vamal.

27. Referitor la aducerea în concordanţă a titlului art.167 cu conţinutul acestuia, se acceptă, prin revizuirea denumirii articolului.

28. Referitor la revizuirea prevederilor de la art.167 alin.(5), art.211 alin.(1), art.277²² şi art.286 alin.(4), în sensul eliminării posibilităţii interpretărilor diferite şi în vederea conferirii caracterului concret şi clar, în partea ce ţine de cuvintele "în circumstanţe temeinic justificate", şi textul "Cu toate acestea, în circumstanţe excepţionale justificate în mod corespunzător", nu se acceptă, în contextul în care modificările Codului vamal au drept scop armonizarea la legislaţia UE.

29. Referitor la revizuirea prevederilor expuse în art.174 alin.(3), în partea ce ţine de textul "după caz," care atribuie un caracter ambiguu normei, nu se acceptă, în contextul în care modificările Codului vamal au drept scop armonizarea la legislaţia UE.

30. La art.209 lit.(a), cuvântul "Totuşi" se va omite, ca fiind de prisos, iar cuvintele "se pot acorda" se vor substitui cu cuvintele "se acordă", în scop de rigoare juridică. Observaţia vizează şi norma de la art.215 alin.(1) din proiect, nu se acceptă, în contextul în care modificările Codului vamal au drept scop armonizarea la legislaţia UE.

31. Referitor la examinarea suplimentară a aspectului ce vizează momentul determinării valorii în vamă a mărfurilor în cazul în care mărfurile nu mai îndeplinesc condiţiile care le acorda dreptul de a beneficia de scutire (cel al schimbării destinaţiei sau al introducerii mărfurilor), nu se acceptă, în partea ce ţine de obiecţiile aferente titlului VI capitolului II secţiunilor a 27-a, 28-a şi 29-a, şi anume obiecţiile referitoare la determinarea la valorii în vamă, nu se susţin, dat fiind faptul că fiecare secţiune conţine prevederi ce ţin de determinarea valorii în vamă în cazul în care condiţiile pentru care mărfurile au beneficiat de scutire de drepturi de import nu au fost respectate. În ceea ce priveşte obiecţia aferentă scutirii doar de taxa vamală şi nu de drepturi de import, evidenţiem că art.277¹⁸ prevede scutirea doar de taxa vamală.

De asemenea, referitor la faptul că, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr.1186/2009, mărfurile în cauză urmează a fi scutite doar de taxă vamală, în unele norme din proiect este prevăzută scutirea de dreptul de import (a se vedea în acest sens art.277, art.277¹, art.277¹⁸), nu se acceptă, deoarece în legislaţia europeană normele privind scutirea de TVA pentru anumite tipuri de mărfuri se regăsesc în Directiva 2009/132/CE a Consiliului din 19 octombrie 2009 de stabilire a domeniului de aplicare a art.143 lit.(b) şi (c) din Directiva 2006/112/CE în ceea ce priveşte scutirea de la taxa pe valoarea adăugată a anumitor importuri finale de bunuri.

Referitor la obiecţia de la art.277-277⁴ privind substituirea cuvântului "bunuri" cu cuvântul "mărfuri", se acceptă.

32. Secţiunea a 27-a este structurată după cum urmează:

A. În scopuri generale.

B. În folosul persoanelor cu dizabilităţi.

1. Bunuri pentru uzul persoanelor nevăzătoare.

2. Bunuri pentru uzul altor persoane cu dizabilităţi.

3. Dispoziţii comune.

C. În beneficiul victimelor dezastrelor.

Structura dispoziţiilor de completare nu corespunde cerinţelor tehnico-juridice stabilite în Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, în temeiul cărora normele de modificare şi/sau completare trebuie să se integreze în structura, stilul şi limbajul juridic al actului normativ, fapt pentru care se impune a fi revăzută, se acceptă revizuirea structurii.

33. La art.277¹⁸ alin.(1), cuvântul "acolo" se va exclude ca fiind de prisos, se acceptă.

34. Norma de la art.277²² stabileşte că: "Cu excepţia cazurilor speciale justificate de anumite circumstanţe, scutirea prevăzută la art.277¹⁸ se aplică numai mijloacelor de producţie şi altor echipamente admise pentru liberă circulaţie înaintea expirării unei perioade de 3 ani de la data la cere întreprinderea şi-a încetat activităţile în ţara străină.". În acest caz, menţionăm că corespondentul normei respective, statuată la art.32 din Regulamentului (CE) nr.1186/2009, prevede un termen de 12 luni în privinţa acestei condiţii. Aşadar, este important de a prelua exact această normă pentru a asigura transpunerea corectă a prevederii UE menţionate supra. Obiecţia vizează şi termenul prevăzut la art.277²³ în care mijloacele de producţie şi alte echipamente admise cu scutirea de taxă vamală nu pot fi date în posesie sau folosinţă, nu se acceptă, norma a fost racordat la termen de prescripţie prevăzut în Cod.

35. La art.277²⁶, în ceea ce priveşte textul preconizat la lit.a), pentru precizia normei, propunem ca textul "conform anexei la titlul IV" să fie înlocuit cu textul "conform anexei nr.1 la titlul IV". Din aceleaşi considerente, la textul preconizat pentru lit.g) al aceluiaşi articol este necesar ca norma de trimitere să fie redată sub forma "de la poziţia tarifară 0105", se acceptă.

36. Titlul VI se completează cu "Capitolul III Scutirea de taxă vamală". Menţionăm că capitolul este constituit dintr-un singur articol, ceea ce nu corespunde normelor de elaborare a actelor normative în denumire, de exemplu "Lista mărfurilor şi bunurilor scutite de taxa vamală", se acceptă revizuirea normei.

37. La art.286:

Alin. (4) prevede posibilitatea prelungirii de către Serviciul Vamal a termenului încheierii regimului special sub care au fot plasate mărfurile. Pentru un spor de claritate, menţionăm despre necesitatea completării normei cu durata minimă sau maximă cu care poate fi prelungită procedura încheierii regimului, nu se acceptă, în contextul în care modificările Codului vamal au drept scop armonizarea la legislaţia UE.

La alin.(5), textul "aşa cum este menţionat la art.279 alin.(1) lit.a)" urmează a fi revăzut. Or, norma menţionată stabileşte dreptul Serviciului Vamal să acorde autorizaţii pentru utilizarea regimului de perfecţionare activă sau pasivă, a regimului de admitere temporară sau a regimului de destinaţie finală, dar nu prevede posibilitatea prelungirii automate a termenului pentru toate mărfurile care se află sub acest regim la acea dată, nu se acceptă, în contextul în care modificările Codului vamal au drept scop armonizarea la legislaţia UE.

38. La art.288:

La alin.(1) nu sunt clare cazurile când mărfurile plasate sub un regim special, altul decât cel de tranzit sau plasate în zone libere, pot circula între diferite locuri ale teritoriului vamal, fiind o prevedere cu caracter general. Prin urmare, recomandăm revizuirea dispoziţiei menţionate şi redarea într-o manieră potrivită stilului oficial, nu se acceptă, în contextul în care modificările Codului vamal au drept scop armonizarea la legislaţia UE.

La alin.(2), cuvântul "înregistrările" se va substitui cu cuvântul "evidenţele". Obiecţia vizează şi norma de la alin.(6), se acceptă.

La alin.(3), alin.(4) lit.b) şi c) urmează a fi revăzute noţiunile "biroul vamal de plasare" şi "biroul vamal de ieşire", în scop de precizie juridică şi redacţională, deoarece în textul Codului nu se utilizează asemenea noţiuni, se acceptă prin substituirea cuvântului "biroul" cu "postul".

La alin.(5), textul "sau eliberarea pentru antrepozit vamal" se va examina suplimentar. În caz de necesitate, va fi omis. Totodată, cuvântul "poate" este de prisos. Pentru evitarea aplicării discreţionare a normei, recomandăm reformularea acesteia, nu se acceptă, în contextul în care modificările Codului vamal au drept scop armonizarea la legislaţia UE.

39. La art.290 alin.(4), norma redată la lit.d) în redacţia propusă impune completarea şi concretizarea cazurilor în care biroul vamal autorizează utilizarea mărfurilor echivalente în cadrul regimului de admitere temporară, nu se acceptă, asemenea prevederi se vor regăsi în Regulamentul pentru punerea în aplicare a Codului vamal.

40. În contextul substituirii la art.293 alin.(2) a cuvintelor "se încheie" cu cuvintele "se finalizează", pentru respectarea prevederilor art.54 alin.(1) lit.c) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, conform căreia terminologia utilizată este constantă şi uniformă, atragem atenţia la utilizarea în tot textul proiectului a noţiunilor "regim vamal încheiat", "regim finalizat", "regim încheiat sau finalizat", care urmează a fi revăzute în sensul utilizării unui termen constant, nu se acceptă, dat fiind faptul că termenul "se finalizează" se atribuie regimului de tranzit, în timp ce termenul "se încheie" – celorlalte regimuri speciale.

40¹. Pentru a asigura succesiunea logică şi continuitatea conţinutului prevederilor propuse, norma propusă la art.301¹ urmează a fi integrată după art.302 din Cod. Se va revedea numerotarea acesteia, se acceptă, prin modificarea numerotării art.301¹, care va fi integrat după art.302.

41. La art.318¹ alin.(3), formularea "dacă nu este menţionat altfel în prezentul cod" admite derogări şi interpretări abuzive, total nepotrivite limbajului normativ. La fel, la alin.(4), lexicul şi structura enunţului trebuie să respecte normele stilului oficial administrativ, fapt pentru care necesită a fi revizuit redacţional textul "cu excepţia cazului în care, având în vedere", nu se acceptă, în contextul în care modificările Codului vamal au drept scop armonizarea la legislaţia UE.

42. În textul art.323 considerăm necesară specificarea expresă a autorităţii vamale care stabileşte în cadrul autorizaţiei condiţiile în care se consideră că mărfurile au fost utilizate în scopurile prevăzute pentru aplicarea scutirii sau a reducerii de taxe. Cuvântul "pot" din textul alin.(2) se va exclude, nu se acceptă, în contextul în care modificările Codului vamal au drept scop armonizarea la legislaţia UE.

Totodată, la art.323 la alin.(2¹) nu este motivată preluarea unui alt termen (de 3 ani) decât cel prevăzut din Regulamentul (UE) nr.952/2013 (de 2 ani) pentru supravegherea vamală continuă a mărfurilor plasate în destinaţie finală în situaţia în care mărfurile se pretează la utilizări repetate. Obiecţia nu se acceptă, termenul a fost stabilit reieşind din specificul naţional.

43. La art.330¹:

La alin.(1), formularea "în mod satisfăcător" nu este specific limbajului juridic, or, norma juridică trebuie să fie redată clar şi lipsită de orice echivoc, nu se acceptă, în contextul în care modificările Codului vamal au drept scop armonizarea la legislaţia UE.

La alin.(2), cifrele "231" se vor înlocui cu cifrele "331", pentru redarea corectă a normei de trimitere, se acceptă.

44. În textul normei propuse pentru art.350¹, cuvintele "organul vamal" se vor substitui cu cuvintele "postul vamal" la cazul gramatical corespunzător, se acceptă. La lit.d), cuvintele "organele vamale au" se substituie cu cuvintele "Serviciul Vamal are". Totodată, la lit.f), cuvintele "de către alte organe vamale" se exclud.

45. Textul supus substituirii de la pct.2) al art.359 necesită a fi revăzut, se acceptă, în următoarea redacţie, textul "titular al dreptului de proprietate intelectuală (numit şi titular de drept)" se substituie cu cuvintele "titular de drept".

46. La art.425²:

Trimiterea de la alin.(1) va fi redată "conform prevederilor prezentului capitol", se acceptă.

Propunerea ce vizează alin.(2) şi (7), ce ţine de stabilirea prerogativei Guvernului de a aproba procedura de evaluare şi comercializare a mărfurilor confiscate, se acceptă.

47. Propunerea ce vizează art.425³ alin.(9) de a stabili drept prerogativă a Guvernului modalitatea de distrugere a bunurilor, se acceptă.

48. Propunerea ce vizează art.425² alin.(4), art.425³ alin. (2), prin care se solicită excluderea cuvintelor "al prezentului articol", se acceptă.

49. Propunerea ce vizează modificarea referinţei "la art.458 alin.(6) al prezentului cod" se acceptă, prin substituirea textului "la art.458 alin.(6) al prezentului cod" cu textul "la art.425² alin.(6)".

50. Propunerea aferentă art.425⁵ alin.(3), art.425⁷ alin.(1), prin care se solicită substituirea cuvântului "angajaţii" cu cuvântul "funcţionarii" la cazul gramatical corespunzător, se acceptă.

51. Propunerea aferentă art.425⁶ alin.(3) şi art.425¹⁰ alin.(8) şi alin.(9), se acceptă, prin expunerea prevederilor în următoarea redacţie:

La art.425⁶, alin.(3) va avea următorul cuprins: "(3) Serviciul Vamal are dreptul să examineze plângerile şi contestaţiile privind corectitudinea desfăşurării licitaţiilor de comercializare a patrimoniului sechestrat."

La art.425¹⁰, alin.(8) şi (9) vor avea următorul cuprins:

"(8) Vânzător al mărfurilor sechestrate, confiscate sau abandonate în favoarea statului ca urmare a derulării unei proceduri vamale, este Serviciul Vamal. Acesta va încheia contract de vânzare-cumpărare în cazul vânzării atât prin procedura licitaţiei, cât şi prin negocieri directe, în condiţiile legii.

(9) Contractul de vânzare-cumpărare se încheie în termen de 5 zile lucrătoare de la data încheierii licitaţiei sau a negocierilor directe. Dacă, după încheierea contractului de vânzare-cumpărare, cumpărătorul se dezice de bunuri, acestea se scot la o nouă licitaţie cu strigare sau, respectiv, cu reducere, iar avansul nu se restituie."

52. Propunerea ce vizează revizuirea art.425⁷ alin.(2) se acceptă, cu expunerea în următoarea redacţie:

"(2) Şedinţa comisiei de licitaţie este deliberativă dacă la aceasta participă cel puţin două treimi dintre membri aleşi. Hotărârea se adoptă prin vot deschis, cu simpla majoritate de voturi ai membrilor prezenţi. În caz de paritate de voturi, procedura de votare se va repeta. Dacă egalitatea de voturi se înregistrează repetat, actul administrativ individual se consideră respins."

53. Referitor la revizuirea normei de la art.425⁹ alin. (9), nu se acceptă, deoarece participantul care a câştigat lotul la licitaţia cu strigare, dar care a refuzat să semneze procesul-verbal, duce la inexistenţa licitaţiei. Astfel, licitarea va reîncepe de la preţul oferit de către participantul anterior.

54. În partea ce ţine de obiecţia la art.425⁹ alin. (12) privind indicarea articolului din cod care stabileşte cazurile când o licitaţie poate fi declarată nulă, se acceptă, prin substituirea cuvintelor "prevăzute de prezentul cod" cu textul "în art.425⁷".

55. Referitor la concretizarea conţinutului normei de la art.425¹⁰ alin. (3) se acceptă, or, cuvintele "în modul stabilit" se substituie cu textul "conform modului stabilit la art.228 din Codul fiscal ".

Totodată, obiecţia ce se referă la alin.(6) se acceptă, prin excluderea cuvintelor "conform prezentului cod".

Observaţia la art.425¹² alin.(4) se acceptă, prin substituirea cuvintelor "organele competente" cu cuvântul "Guvern".

56. La art.426 alin.(3) lit.a), trimiterea la art.427 alin.(7) şi la secţiunea a 14-a sunt redate incorect. Pornind de la sistematizarea şi structurarea normelor proiectului actului legislativ, textul de trimitere se va referi la numărul şi titlul secţiunilor, se acceptă parţial, prin excluderea textului " , cu excepţia Secţiunii 13, care va fi în vigoare până la expirarea termenului indicat în art.427 alin.(7) din Cod şi Secţiunii 14 care va fi în vigoare până la expirarea valabilităţii licenţelor corespunzătoare".

57. La art.427 alin.(4) urmează a fi indicată corect norma legală din Codul vamal în baza căreia se acordă autorizaţii, se acceptă, prin revizuirea normei.

58. Având în vedere faptul că data intrării în vigoare a Codului a fost extinsă de la 1 ianuarie 2023 la 1 iulie 2023, dispoziţiile de punere în aplicare a prevederilor noului cod stabilite la art.427 alin.(5), alin.(9) şi alin.(10) operează cu data de 1 ianuarie 2023. Pentru excluderea oricăror dubii cu referire la corectitudinea termenelor menţionate, propunem revederea normelor vizate supra, se acceptă, prin substituirea textului "1 ianuarie 2023" cu textul "1 iulie 2023". Totodată, alin.(2) se completează cu textul "Această dispoziţie este valabilă şi pentru procedurile prealabile iniţiate după data intrării în vigoare a prezentului cod, referitoare la o procedură administrativă iniţiată până la data intrării în vigoare a acestuia.", iar la alin.(13), cuvântul "examina" se substituie cu cuvântul "realiza".

59. Revizuirea anexelor nr.3 şi nr.4 cu care se completează Codul, inclusiv şi modificările propuse la art.XXIII, necesită a fi coordonate pentru asigurarea concordanţei şi aplicabilităţii corecte a normelor juridice cu prevederile proiectului menţionat. Obiecţia este valabilă pentru toate trimiterile la poziţiile tarifare din Nomenclatura combinată a mărfurilor din proiect, se acceptă, prin revizuirea acestuia.

Art.XXV, dispoziţii finale şi tranzitorii

Pentru asigurarea prelungirii termenului de acţiune a legilor menţionate până la 1 iulie 2023, la art.XXV norma alin.(1) lit.c) urmează a fi completată în final cu o normă de excepţie care să prevadă că pct.198 intră în vigoare la 31 decembrie 2022, se acceptă, prin prisma amendamentelor înaintate de către deputaţi.

Totodată, în vederea îmbunătăţirii prevederilor proiectului de lege, se propun următoarele modificări.

1. La art.III din proiectul de lege, ce se referă la modificarea Codului fiscal nr.1163/1997, se propune:

1) Pct.3 din proiectul de lege se exclude, cu asigurarea renumerotării punctelor ce urmează la art.III din proiect.

2) Pct.24 din proiectului de lege va avea următorul cuprins:

"24. Articolul 87 se completează cu alineatul (1¹) cu următorul cuprins:

"(1¹) Prin derogare de la prevederile alin.(1) ale prezentului articol întreprinderile clasificate ca întreprinderi micro, mici sau mijlocii, conform criteriilor determinaţi în ultima zi a perioadei fiscale potrivit prevederilor art.5 alin.(1) din Legea nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii, pot achita impozitul pe venit calculat, până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost plătite dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote părţi din profitul obţinut în perioadele fiscale 2023-2025 inclusiv. Suma impozitului pe venit spre achitare din impozitul pe venit calculat pentru perioadele fiscale 2023-2025 inclusiv se determină prin aplicarea proratei faţă de suma impozitului pe venit calculat pentru perioada fiscală din venitul impozabil aferent perioadei fiscale respective. Prorata se aproximează, conform regulilor matematice, până la două semne după virgulă şi se determină prin aplicarea următorului raport:

a) la numărător se indică valoarea dividendelor distribuite/achitate (înainte de reţinerea impozitului pe venit conform art.90¹ şi art.91);

b) la numitor se indică valoarea totală a profitului net reflectat în situaţii financiare pentru perioada fiscală din care se distribuie/achită dividende.

Opţiunea de aplicare a prezentului alineat se realizează prin prezentarea declaraţiei în termenul stabilit la art.83. Nu se vor lua în considerare declaraţiile corectate depuse după termenul respectiv, dacă unul dintre scopurile corectării vizează modificarea opţiunii de aplicare a prezentului alineat.

Prevederile prezentului alineat nu se aplică asupra întreprinderilor individuale, gospodăriilor ţărăneşti, rezidenţilor zonelor economice libere, rezidenţilor Portului Internaţional Liber "Giurgiuleşti", rezidenţilor Aeroportului Internaţional Liber "Mărculeşti", rezidenţilor parcurilor pentru tehnologia informaţiei, agenţilor economici care aplică regimul fiscal stabilit la capitolul 7¹ şi agenţilor economici care desfăşoară activităţi finaciare şi de asigurări care se atribuie la secţiunea K a Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei.

3) După pct.42 se introduce pct.43, cu asigurarea renumerotării ulterioare a punctelor din art.III a proiectului de lege:

"43. Articolul 125¹ alineatul (1) va avea următorul cuprins:

(1) Subiecţii care importă, produc sau comercializează cu ridicata mărfuri supuse accizelor efectuează inventarierea stocului de mărfuri supuse accizelor (poziţiile tarifare 220300, 2205, 220600, 2207, 2208, 240210000, 240220, 240290000, 2403) în termen de 30 de zile calendaristice de la data ultimei modificări de majorare a cotei accizelor."

4) Pct.86 din proiectul de lege va avea următorul cuprins:

"Articolul 280 alineatul (1):

la litera a), liniuţa întâi se abrogă;

la litera a¹), liniuţa întâi se abrogă;

alineatul se completează cu literele c)-e) cu următorul cuprins:

"c) autoritatea reprezentativă şi deliberativă a administraţiei publice locale la stabilirea cotei concrete a impozitului este obligată să se conducă de următoarele criterii şi principii:

- previzibilitatea – contribuabilii, pentru planificarea cheltuielilor, vor cunoaşte din timp şi vor fi consultaţi în modul stabilit referitor la mărimea impozitului;

- principiul transparenţei decizionale – autoritatea administraţiei publice locale, în mod prioritar, va informa şi va asigura accesul liber la proiectele ce vizează mărimea preconizată a impozitului;

- principiul echitabilităţii (proporţionalităţii) în raporturile dintre interesele unităţii administrativ-teritoriale şi ale contribuabilului – autoritatea administraţiei publice locale, la stabilirea cotei concrete a impozitului, se va încredinţa că este asigurată proporţionalitatea (echitabilitatea) dintre interesele colectivităţii locale şi ale contribuabililor, inclusiv nu vor întreprinde acţiuni în exces sub pretextul atingerii interesului public/colectivităţii locale.

d) În caz de divergenţe la stabilirea cotei concrete a impozitului, autorităţile administraţiei publice locale vor efectua o analiză a impactului de reglementare conform prevederilor art.13 din Legea nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător şi prevederilor Hotărârii Guvernului nr.23/2019 cu privire la aprobarea Metodologiei de analiză a impactului în procesul de fundamentare a proiectelor de acte normative, adaptate şi aplicate corespunzător specificului local.

e) Cancelaria de Stat, prin intermediul oficiilor sale teritoriale, va supune controlului de legalitate deciziile autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale privind stabilirea cotei concrete a impozitului, în scopul asigurării respectării prevederilor lit.c)-e)."

2. Art.X din proiectul de lege, ce vizează Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000:

1) Se completează cu pct.1 şi 2 cu următorul cuprins:

"1. Articolul 128 alineatul (1) se completează cu litera k) cu următorul cuprins:

"k) încheierea regimului vamal de admitere temporară conform art.184¹ alin.(8)."

2. La articolul 184¹:

alineatul (1) litera b) va avea următorul cuprins:

"b) persoanele fizice rezidente şi cele nerezidente să deţină în proprietate sau să aibă drept de folosinţă asupra mijloacelor de transport, fapt confirmat prin actele corespunzătoare;"

alineatul (4) se abrogă:

se completează cu alineatul (8) cu următorul cuprins:

"(8) Regimul vamal de admitere temporară pentru mijloacele de transport auto declarate prin acţiune, al căror termen-limită de aflare pe teritoriul vamal a expirat şi în privinţa cărora a fost întocmit proces-verbal cu privire la contravenţie, se încheie din oficiu, cu efectuarea menţiunilor corespunzătoare în sistemul informaţional, după încasarea drepturilor de import, în cazul neexecutării obligaţiei de scoatere a mijlocului de transport de pe teritoriul vamal, în termen de 30 de zile de la data aducerii la cunoştinţă a procesului- verbal."

2) Pct.1- pct.4 din prezentul articol se renumerotează şi devin respectiv pct.3-pct.6.

3. Art.XIII din proiectul de lege, ce vizează Legea nr.1569/2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice:

1) Se completează cu pct.3 cu următorul cuprins:

"3. Articolul 10 alineatul (3), litera b) va avea următorul cuprins:

"b) persoanele fizice rezidente şi cele nerezidente să deţină în proprietate sau să aibă drept de folosinţă asupra mijloacelor de transport, fapt confirmat prin actele corespunzătoare".

2) Pct.3 din redacţia actuală a articolului se renumerotează şi devine pct.4, iar pct.4 devine pct.5.

4. La art.XXII din proiectul de lege, ce vizează Codul vamal nr.95/2021, se propune:

1) La pct.28 din proiectul de lege, art.48 alin.(2) va avea următorul cuprins:

"(2) Serviciul Vamal încasează plata tarifelor sau recuperează costurile pentru prestarea de servicii speciale, cum ar fi:

a) vămuirea mărfurilor sau prezenţa funcţionarului vamal în afara programului de lucru al biroului vamal, al postului vamal sau în alte locuri decât birourile vamale sau posturile vamale;

b) analiza sau expertiza mărfurilor, precum şi cheltuielile poştale pentru returnarea acestora solicitantului, în special în cazul deciziilor luate în baza art.32 sau al informaţiilor furnizate în baza art.10 alin.(1);

c) examinarea mărfurilor sau prelevarea de probe de mărfuri în scopul verificării ori distrugerea mărfurilor, în cazul în care implică alte costuri decât cele legate de activitatea funcţionarilor vamali;

d) măsuri excepţionale de control, în cazul în care acestea se dovedesc a fi necesare din cauza naturii mărfurilor sau a unui risc potenţial;

e) escortarea mijloacelor de transport de către echipele mobile, la solicitarea persoanei;

f) sigiliile vamale."

2) Pct.114 va avea următorul cuprins:

"114. Articolul 220:

cuvintele "drepturi de import" se substituie cu cuvintele "taxă vamală";

se completează cu litera d) cu următorul cuprins:

"d) loturile care nu poartă caracter ocazional;".

3) Pct.116, ce vizează art.225 alin.(3), va avea următorul cuprins:

"116. Articolul 225 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:

"(3) Sunt scutite de drepturi de import hainele şi încălţămintea personală, obiectele de parfumerie, cosmetică, igienă şi medicamente, precum şi produse alimentare de necesitate personală, cu excepţia celor prevăzute la art.198 pct.1) lit.a) şi lit.b)."

4) La pct.199 din proiect, art.427 se completează cu alin.(15) cu următorul cuprins:

"(15) Până la 31 decembrie 2024 nu se solicită nicio garanţie în cazurile în care mărfurile sunt transportate pe calea feroviară."

5. Art.XXVI din proiectul de lege va avea următorul cuprins:

"Art.XXVI. – Articolul II şi articolul III din Legea nr.329/2022 pentru modificarea unor acte normative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr., art.), se abrogă.

6. Art.XXV din redacţia actuală a proiectului de lege devine art.XXVII şi va avea următorul cuprins:

"Art.XXVII. – (1) Prin derogare de la prevederile articolului 56 alineatul (2) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, prevederile prezentei legi intră în vigoare la 1 ianuarie 2023, cu excepţia:

a) art.XXII pct.198 – intră în vigoare la 31 decembrie 2022;

b) art.XXIV – intră în vigoare la 12 februarie 2023;

c) art.XXI pct.8 al treilea alineat, în partea ce vizează completarea pct.12 – intră în vigoare la 1 aprilie 2023;

d) art.XXVI – intră în vigoare la 23 mai 2023;

e) art.III pct.12, 13, 14, 15, art.VI, cu excepţia pct.2 alineatul al doilea, art.XXII – intră în vigoare la 1 iulie 2023;

f) art.III pct.2, pct.50 al doilea alineat, pct.57, pct.63 al treilea alineat, pct.64 primul şi al doilea alineat, pct.76, 82, cu excepţia prevederilor ce vizează alin.(6) – intră în vigoare la 1 ianuarie 2024;

(2) Riscul minim acceptat, conform art.226¹³ din Codul fiscal, nu se aplică pentru controalele fiscale iniţiate până la intrarea în vigoare a prezentei legi (a fost emisă decizia privind iniţierea controlului fiscal), pentru cazurile în care s-a dispus efectuarea unui control fiscal repetat în rezultatul examinării deciziei asupra cazului de încălcare a legislaţiei sau în rezultatul examinării contestaţiei.

(3) Guvernul, în termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi, va aduce actele sale normative în concordanţă cu aceasta."