Hotărâre nr. 947 din 28.12.2022

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului de consolidare a încrederii

şi siguranţei societăţii prin formare profesională, integritate

şi digitalizare a sistemului afacerilor interne

pentru anii 2022-2025

nr. 947  din  28.12.2022

 (în vigoare 18.02.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 53-56 art. 90 din 18.02.2023

* * *

În temeiul art.5 lit.a) şi art.6 lit.h) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul de consolidare a încrederii şi siguranţei societăţii prin formare profesională, integritate şi digitalizare a sistemului afacerilor interne pentru anii 2022-2025 (se anexează).

2. Autorităţile şi instituţiile responsabile:

1) vor realiza, în termenele stabilite, acţiunile din Planul de acţiuni privind implementarea Programului de consolidare a încrederii şi siguranţei societăţii prin formare profesională, integritate şi digitalizare a sistemului afacerilor interne pentru anii 2022-2025;

2) vor prezenta Ministerului Afacerilor Interne anual, până la 10 februarie, precum şi la solicitare, raportul privind etapele realizării acţiunilor incluse în Planul de acţiuni menţionat.

3. Ministerul Afacerilor Interne va prezenta Guvernului:

1) anual, până la 15 martie, raportul de progres privind implementarea Planului de acţiuni privind Programul de consolidare a încrederii şi siguranţei societăţii prin formare profesională, integritate şi digitalizare a sistemului afacerilor interne pentru anii 2022-2025;

2) până la 15 aprilie 2024, raportul de evaluare intermediară pentru doi ani;

3) până la 15 aprilie 2026, raportul de evaluare finală.

4. Finanţarea acţiunilor prevăzute în Planul de acţiuni privind Programul de consolidare a încrederii şi siguranţei societăţii prin formare profesională, integritate şi digitalizare a sistemului afacerilor interne pentru anii 2022-2025 se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor aprobate în aceste scopuri în bugetele autorităţilor responsabile de implementare, precum şi din alte surse, conform actelor normative.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Afacerilor Interne.

6. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.947/2022

PROGRAM

de consolidare a încrederii şi siguranţei societăţii prin formare

profesională, integritate şi digitalizare a sistemului

afacerilor interne pentru anii 2022-2025

I. INTRODUCERE

Gradul de securitate publică reprezintă o repercusiune a măsurilor de natură operativă, administrativă şi structural-organizatorică, aplicate în ultima perioadă în activitate de către Ministerul Afacerilor Interne (în continuare – MAI). Acestea indică consecinţe pozitive atât la nivelul indicatorilor de performanţă, asociaţi muncii funcţionarilor publici cu statut special (prin scăderea infracţiunilor), cât şi prin prisma evaluării percepţiei sentimentului de siguranţă proprie a cetăţenilor.

Aceste rezultate trebuie privite într-un context în care menţinerea securităţii publice este pusă la încercare, iar noile ameninţări generează altă dinamică cu privire la ceea ce reprezintă starea infracţională şi sentimentul de siguranţă pentru cetăţean. Presiunile exercitate de criza migraţiei şi a refugiaţilor, dar şi prognozele îngrijorătoare referitoare la pericolul de creştere a fenomenului infracţional transfrontalier şi de alte genuri, impune MAI, în măsură continuă, să garanteze siguranţa cetăţenilor, ordinea de drept şi credibilitatea strategică printr‑un grad înalt de profesionalism şi integritate al angajaţilor săi şi prin operaţionalizare informatică dinamică, rapidă, uşor adaptabilă la necesităţile curente şi strategice de combatere a criminalităţii, comportamentelor deviante, precum şi asigurarea prestării serviciilor digitalizate destinate populaţiei.

Din acest considerent, formarea iniţială, continuă şi profesională, bazată pe dezvoltarea competenţelor, prevenirea şi combaterea corupţiei în sistemul afacerilor interne, informatizarea şi minimizarea implicării factorului uman în activităţile obiective, devin procese-cheie în funcţionarea MAI. Mai mult decât atât, având în vedere provocările actuale, Programul de consolidare a încrederii şi siguranţei societăţii prin formare profesională, integritate şi digitalizare a sistemului afacerilor interne pentru anii 2022-2025 (în continuare – Program), trebuie să aibă drept obiectiv atât dezvoltarea politicilor de administrare a personalului (recrutare, selecţie, pregătire profesională, creştere profesională, motivare, prevenirea incidentelor de integritate, combaterea actelor de corupţie, diversificarea instrumentelor digitale şi a siguranţei folosirii acestora), cât şi eficientizarea relaţiei dintre MAI şi cetăţean (privit ca furnizor de ordine publică, siguranţă personală şi beneficiar).

Programul este elaborat în contextul asigurării privind realizarea Strategiei de dezvoltare a domeniului afacerilor interne pentru anii 2022-2030 (în continuare – Strategia SDDAI), în special a subdomeniului de activitate "Formare profesională, integritate şi digitalizare", detaliind acţiunile ce urmează a fi realizate pentru atingerea obiectivelor Strategiei şi, totodată, furnizând soluţii pe termen mediu şi lung pentru atingerea viziunii de dezvoltare strategică a sistemului afacerilor interne până în anul 2030.

Scopul Programului, în esenţă, promovează asigurarea unui nivel avansat de interconexiune cu comunitatea, drept condiţie de eficientizare a funcţionalităţii sistemului afacerilor interne (în continuare – SAI), prin intermediul creşterii continue şi adaptării nivelului de profesionalism al angajaţilor, al integrităţii instituţionale şi individuale, precum şi aplicarea tehnologiilor informaţionale contemporane drept instrumente avansate de muncă, în favoarea siguranţei cetăţeanului şi a comunităţii.

Programul va asigura punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă (în continuare – Agenda 2030), prin intermediul căreia statele-membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (în continuare – ONU) şi-au asumat mobilizarea tuturor eforturilor pentru eradicarea tuturor formelor de sărăcie, combaterea inegalităţilor, abordarea problemelor schimbărilor climatice şi asigurarea respectării principiului de bază "nimeni nu este lăsat în urmă".

Pentru obţinerea acestor deziderate, Programul va contribui la implementarea următoarelor Obiective de Dezvoltare Durabilă (în continuare –ODD) ale Agendei 2030:

- Obiectivul 4. Garantarea educaţiei de calitate, inclusive şi echitabile şi promovarea oportunităţilor de învăţare pe tot parcursul vieţii pentru toţi (ţinta 4.4.; 4.7.);

- Obiectivul 5. Realizarea egalităţii de gen şi împuternicirea tuturor femeilor şi a fetelor (ţinta 5.4);

- Obiectivul 8. Promovarea unei creşteri economice susţinute, deschise tuturor şi durabile, a ocupării depline şi productive a forţei de muncă şi a unei munci decente pentru toţi (ţinta 8.5);

- Obiectivul 16. Promovarea unor societăţi paşnice şi incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiţie pentru toţi şi crearea unor instituţii eficiente, responsabile şi incluzive la toate nivelurile (ţinta 16.5; 16.6);

- Obiectivul 17. Consolidarea mijloacelor de implementare şi revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă.

Programul va contribui la implementarea prevederilor Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană (în continuare – UE) şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014, şi anume: asigurarea respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; prevenirea şi combaterea corupţiei şi a altor activităţi ilegale; încurajarea şi promovarea punerii în aplicare a instrumentelor tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii (în continuare – TIC) pentru o mai bună guvernanţă, formarea profesională şi utilizarea platformei de instruire la distanţă; dezvoltarea conţinutului digital; îmbunătăţirea nivelului de securitate a datelor cu caracter personal şi protejarea confidenţialităţii în comunicaţiile electronice; crearea unui corp de funcţionari publici profesionişti, bazat pe principiul responsabilităţii manageriale şi pe delegarea eficace a autorităţii, precum şi pe recrutarea, formarea, evaluarea şi remunerarea efectuate în condiţii echitabile şi transparente.

Programul va îngloba o parte dintre elementele stabilite în Strategia naţională de dezvoltare "Moldova Europeană 2030" (în continuare – SND "Moldova Europeană 2030"), şi anume cele ce ţin de: ocuparea formală, asigurarea formării profesionale, sporirea aptitudinilor şi capacităţilor de angajare profesională, reducerea semnificativă a corupţiei şi a mituirii în toate formele sale, dezvoltarea eficienţei, responsabilităţii şi transparenţei instituţiilor şi asigurarea procesului decizional receptiv, participativ şi reprezentativ la toate nivelurile.

Programul de activitate al Guvernului "Moldova vremurilor bune" conţine priorităţi care stau la baza prezentului Program: revizuirea modului de operare şi fortificare a capacităţilor de curăţare a SAI privind angajaţii cu grave probleme de integritate şi lipsă de etică profesională, centrarea pe prevenirea comportamentelor distructive şi ilegale, consolidarea rezilienţei la factorii ce favorizează astfel de comportamente; îmbunătăţirea sistemului de formare profesională pentru creşterea capacităţilor de a răspunde la noi provocări; eliminarea şi reducerea riscurilor şi ameninţărilor ce ţin de aplicarea relelor tratamente, torturii, reţinerilor ilegale, discriminării, neglijenţei, abuzurilor sau/şi corupţiei; modernizarea infrastructurilor digitale din domeniul public; digitalizarea serviciilor prestate cetăţenilor prin simplificarea procedurilor de achiziţionare şi recepţionare ale acestora în condiţii de siguranţă şi de trasabilitate instituţională; e-transformarea proceselor, operaţiunilor şi activităţilor SAI în beneficiul cetăţenilor.

Totodată, utilizarea domeniului tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii de către angajaţii SAI este îndreptat spre modernizarea şi îmbunătăţirea proceselor şi practicilor de asigurare a ordinii de drept la nivel operaţional şi managerial şi are drept scop asigurarea de beneficii directe şi indirecte pentru cetăţeni şi persoanele străine care călătoresc în Republica Moldova şi mediul de afaceri.

Implementarea viitorului sistem de servicii TIC pentru autorităţile din subordinea MAI va crea oportunităţi de inovare şi dezvoltare la nivel instituţional, va maximiza utilizarea datelor şi serviciilor guvernamentale prestate în beneficiul cetăţenilor.

Schimbările continue din societate, complexitatea domeniilor de activitate ale MAI, recunoaşterea şi aderarea la valorile umane, juridice europene, impun modernizarea procedurilor de recrutare şi formare de specialişti şi în alte domenii decât cele juridice (drept), precum: pompieri şi salvatori, poliţişti de frontieră, specialişti în domeniul securităţii civile şi publice, specialişti pentru domenii specifice ale criminalisticii sau tehnologiilor informaţionale.

Programul a fost elaborat în cadrul unui proces participativ, în care au fost antrenaţi reprezentanţi ai subdiviziunilor anticorupţie specializate, reprezentanţi ai subdiviziunilor din domeniul formării profesionale şi specialişti ai TIC din SAI, precum şi experţi din mediul neguvernamental. Implementarea cu succes a Programului este în dependenţă directă de buna colaborare şi acţiunile de reformare promovate de actorii centrali, în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei, şi anume: Centrul Naţional Anticorupţie, Autoritatea Naţională de Integritate, Procuratura Anticorupţie şi alte instituţii care au setate prioritar sarcinile de combatere a corupţiei; în domeniul educaţiei şi cercetării – Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare, Agenţia Naţională pentru Cercetare şi Dezvoltare; în domeniul digitalizării – Agenţia de Guvernare Electronică, Serviciul Tehnologii Informaţionale şi Securitate Cibernetică şi Agenţia Servicii Publice.

II. ANALIZA SITUAŢIEI

2.1. Formare profesională

Calitatea personalului în sistemul afacerilor interne se detaliază prin nivelul de instruire, aptitudini, competenţe, sisteme de valori, integritate şi comportamente. Personalul este singura resursă din cadrul sistemului, care are capacitatea de a-şi creşte valoarea odată cu trecerea timpului spre deosebire de toate celelalte resurse care se uzează dacă nu fizic, atunci moral.

Activităţile de instruire şi dezvoltare profesională a resurselor umane vizează crearea unor condiţii în cadrul SAI, care să contribuie la formarea şi dezvoltarea competenţelor profesionale ale personalului şi sporirea randamentului muncii prin eficientizarea organizaţională şi individuală.

Potrivit Regulamentului cu privire la ocuparea funcţiilor publice cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.460/2017, ocuparea funcţiilor publice cu statut special se realizează prin angajarea absolvenţilor instituţiilor de învăţământ ale MAI, ai altor instituţii de învăţământ care pregătesc personal pentru MAI, inclusiv cele de peste hotare. Toate funcţiile publice cu statut special vacante se ocupă prin recrutarea, în mod prioritar, din sursă internă (subdiviziuni ale aparatului central, autorităţi administrative sau instituţii din subordinea MAI). În situaţia în care nu este posibilă completarea din sursă internă a posturilor, se recurge la încadrarea din sursă externă.

În perioada anilor 2017-2021, odată cu implementarea Strategiei de dezvoltare a Poliţiei pentru anii 2016-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.587/2016, au fost angajaţi şi instruiţi iniţial din sursa externă 1886 de subofiţeri, în medie 350 de persoane anual (diagrama nr.1).

Pentru sporirea capacităţilor şi calităţii formării subofiţerilor, a fost creat Centrul integrat de pregătire pentru aplicarea legii (în continuare – CIPAL), misiunea acestuia constând în asigurarea formării iniţiale, continue şi dezvoltarea carierei subofiţerilor de poliţie şi carabinierilor. Primii absolvenţi au fost integraţi în autorităţile administrative din subordinea MAI în anul 2019.

Formarea iniţială a subofiţerilor are loc în cadrul CIPAL până în prezent, însă angajatorii absolvenţilor reclamă neajunsuri privind calitatea formării acestora. Aceasta se datorează faptului că termenul de studii de 4 luni pentru formarea iniţială a subofiţerilor este unul infim şi nu permite dezvoltarea în timp raţional a competenţelor şi a deprinderilor minime necesare unui subofiţer debutant.

Pornind de la faptul că subofiţerii din SAI exercită şi funcţii de organe constatatoare (constată infracţiuni şi documentează contravenţii), apare necesitatea imperativă de aliniere a formării subofiţerilor debutanţi la standardele europene (în majoritatea statelor formarea subofiţerilor debutanţi durează 10‑12 luni).

Crearea CIPAL nu a soluţionat până în prezent problema uniformizării formării subofiţerilor în cadrul SAI. În sistem există şi alte structuri care formează şi instruiesc subofiţerii. Astfel, în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (în continuare – IGPF) funcţionează Centrul de Excelenţă în Securitatea Frontierei, în cadrul Inspectoratului General de Carabinieri (în continuare – IGC) – Centrul de instrucţie (Unitatea militară 1006), în cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (în continuare – IGSU) – Centrul republican de instruire (cu statut de direcţie). Fiecare dintre aceste structuri de formare profesională pregăteşte, conform programelor sale, în termene diferite de studii, cu bugete diferite, însă în unele nu sunt reglementate nici sarcinile didactice sau acestea nu corespund reglementărilor aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, ori sistemul de organizare nu corespunde unor structuri clasice de formare profesională. Această situaţie nu generează încredere în calitatea formării, sistemul de formare a subofiţerilor devenind incoerent şi nu corespunde aşteptărilor societăţii, în special, ale angajatorului.

Fuzionarea acestor structuri de instruire într-o singură instituţie de învăţământ ar permite dezvoltarea unei singure subdiviziuni cu capacităţi instituţionale şi logistice fundamentate, reducerea din cheltuielile bugetului de stat, proiectarea curriculară adecvată şi conformă necesarului de instruire, precum şi instituirea unui sistem de management al calităţii conform standardelor reglementate de actele normative.

Recrutarea candidaţilor pentru concursurile de admitere în instituţiile de învăţământ ale MAI este efectuată de personalul subdiviziunilor teritoriale de resurse umane, care necesită a fi instruit în cadrul unui program de formare profesională continuă, completat cu un set de instrumente moderne de sprijin (ex.: materiale profesioniste de promovare a profesiilor, stabilirea unor indicatori de performanţă pentru activitatea de recrutare). Se are în vedere şi determinarea profilurilor (în termeni de cunoştinţe, aptitudini, abilităţi şi atitudini) dezirabile ale candidaţilor la admiterea în instituţiile de învăţământ ale MAI, distinct pentru fiecare nivel de formare, specializare şi profil de activitate (pentru a centra activitatea de recrutare pe cei care corespund în cea mai mare măsură acestei imagini şi pot fi în mod realist motivaţi pentru a se înscrie la concursul de admitere sau angajare).

Selectarea candidaţilor la concursurile de admitere nu are loc printr-un proces de recrutare capabil să evalueze aptitudinile şi abilităţile-cheie. Evaluarea obiectivă a aptitudinilor şi abilităţilor-cheie la începutul activităţii în SAI ar permite reducerea abandonului până la absolvire şi ar permite selectarea mult mai calitativă a candidaţilor. Ordinea de desfăşurare a concursului necesită o reevaluare, pentru a permite identificarea candidatului, potrivit profilului profesional. De asemenea, necesită reconsiderarea probelor de evaluare a capacităţilor fizic-motrice de bază prin implementarea unui traseu practic-aplicativ.

În perioada anilor 2017-2021, în Academia "Ştefan cel Mare" a MAI (în continuare – AŞM a MAI) au fost admişi la studii superioare de licenţă cu frecvenţă, cu finanţare de la bugetul de stat – 626 de persoane şi au absolvit 672, acestea fiind numite în posturi de ofiţer de nivelul B03 şi B02. Concomitent, în această perioadă au fost angajaţi la posturi de ofiţer din sursa externă – 644 de persoane, care au fost îndreptate la cursuri de formare profesională iniţială în cadrul instituţiei. Astfel, se observă faptul că 48% din totalul de posturi de ofiţer scoase la concurs (1316) au fost ocupate de candidaţi selectaţi din sursă externă. În acelaşi timp, capacitatea instituţională a AŞM a MAI permite instruirea anuală a circa 200 de persoane la Ciclul I (licenţă), comanda de stat fiind limitată anual la 115 locuri. Majorarea treptată a numărului de locuri finanţate de la bugetul de stat, concomitent cu implementarea politicilor motivaţionale de personal îndreptate la menţinerea resursei umane în SAI, ar avea drept efect aplicarea mult mai rară a excepţiei de angajare din sursă externă.

În acelaşi timp, examinând dinamica şi procedurile de depunere a actelor pentru studii în instituţiile de învăţământ ale MAI, în special pentru concursul la studii superioare de licenţă, se constată faptul că în ultimii 5 ani au depus actele în medie de la 350 până la 450 de abiturienţi pe an pentru 115 locuri la studii cu finanţare bugetară. Se constată că, în medie, între 47% şi 55% dintre candidaţi anual sunt declaraţi inapţi de către Comisia medico-militară a MAI. Candidaţii la studiile de licenţă sunt selectaţi foarte riguros, deoarece trebuie să corespundă standardelor maxime de sănătate care există în sistem, pentru ca ulterior să poată fi angajaţi în subdiviziunile poliţieneşti cu destinaţie specială (Brigada de poliţie cu destinaţie specială "Fulger", Batalionul cu destinaţie specială "Scorpion").

Dacă după absolvirea studiilor superioare de licenţă în AŞM a MAI absolvenţii ar activa în funcţii de ofiţeri de urmărire penală, ofiţeri de sector ori de investigaţie, ar fi consideraţi apţi pentru serviciu în SAI, nu ar exista necesitatea să corespundă standardelor superioare de sănătate. În aşa mod, sistemul pierde potenţiali ofiţeri dezvoltaţi intelectual în detrimentul celor dezvoltaţi fizic. Analiza pentru ultimii 5 ani indică faptul că numai 6 absolvenţi au ocupat posturi de ofiţer după absolvirea studiilor superioare de licenţă în cadrul unor subdiviziuni cu destinaţie specială de intervenţie, iar sistemul, în general, s-a dezis din start de un potenţial personal de calitate.

Analiza comparativă a planurilor de învăţământ ale AŞM a MAI cu cele ale instituţiilor superioare civile indică deosebiri care ţin de formarea profesională specializată. În planurile de învăţământ ale AŞM a MAI destinate formării viitorilor ofiţeri se regăsesc discipline de formare profesională generală şi specială, cum ar fi: regimul secret, activitatea specială de investigaţii (ca disciplină generală şi de specializare), activitatea de urmărire penală, specializarea pentru efectuarea expertizelor criminalistice, procedura contravenţională pentru organele afacerilor interne, managementul ordinii publice, managementul urmăririi penale, discipline de specializare pentru urmărire penală, instrucţia tragerii, tactica intervenţiilor poliţieneşti, tactica specială şi pregătirea fizică pe tot parcursul anilor de studii. Pe lângă acestea, încazarmarea şi instruirea în cadrul Catedrei militare creează sentimentul de percepţie a disciplinei, responsabilităţii pentru sine şi pentru colectiv. Astfel, după absolvire, această categorie de ofiţeri se adaptează mai uşor la rigorile disciplinei de serviciu şi sunt mai devotaţi serviciului în SAI.

Formarea iniţială a ofiţerilor angajaţi din sursa externă durează 90 de zile. Analiza conţinutului planurilor de formare profesională destinate acestora indică dificultăţi în formarea temeinică la postul pentru care persoana a fost angajată. În acelaşi timp, numărul de ore acordate disciplinelor de specialitate nu permite obţinerea competenţelor bine formate la specializările pentru care au optat. În acest sens, urmează o revizuire a filozofiei formării ofiţerilor angajaţi din sursa externă, deoarece există multiple cazuri când persoana angajată posedă studii superioare care nu au tangenţă cu activitatea profesională pentru care a fost angajat. În aceste cazuri, formarea într-o perioadă de trei luni este insuficientă.

Reducerea treptată a fluctuaţiei voluntare în SAI ar micşora considerabil necesitatea angajării personalului din sursa externă la posturile de ofiţer. Ocuparea posturilor de ofiţer poate fi efectuată prin promovarea în funcţie a subofiţerilor. Cifra mare a personalului încadrat în posturi de ofiţer din sursa externă indică faptul că printre efectivul de subofiţeri, fie că sunt puţini cu studii superioare, care ar putea să participe la concursurile de ocupare a posturilor de ofiţer, fie că nu doresc avansarea din motivele complexităţii exercitării funcţiilor de serviciu.

Aria de activitate a MAI se ramifică în mai multe domenii fundamentale de activitate (ordinea şi securitatea publică, combaterea criminalităţii, managementul integrat al frontierei, prevenirea şi lichidarea consecinţelor situaţiilor de urgenţă şi excepţionale, protecţia civilă, apărarea împotriva incendiilor şi acordarea primului ajutor calificat, gestionarea fluxului migraţional, azilului şi integrării străinilor, asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, precum şi apărarea proprietăţii publice şi private), însă nu toate dintre domeniile specifice de competenţă ale SAI sunt acoperite cu capacităţi de instruire în cadrul procesului de formare profesională. Deşi Nomenclatorul domeniilor de formare profesională şi al specialităţilor în învăţământul superior, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.482/2017, prevede o serie de specialităţi inerente domeniului afacerilor interne, astăzi, la specialităţile 1032.1 Securitate civilă şi publică, 1032.3 Salvatori şi pompieri, 1032.4 Securitatea frontierei, inclusiv domeniul migraţiei şi azilului, nu sunt pregătiţi specialişti nici într-o instituţie de învăţământ din ţară. La unele dintre aceste specialităţi sunt formaţi specialişti peste hotare, dar infim de puţini, şi aceştia, de regulă, refuză după absolvire să revină în Republica Moldova pentru angajare în SAI.

Lipsa de formare fundamentală la aceste specialităţi împiedică dezvoltarea profesională şi instituţională a autorităţilor din subordine. În aceste condiţii, sunt angajate persoane care au absolvit alte specialităţi, fiind într-o situaţie de adaptare, treptată şi îndelungată, la cerinţele standardului ocupaţional al fişei de post şi la exercitarea adecvată a obligaţiilor de serviciu, fiind nevoiţi să se autoinstruiască activând deja în funcţie. De menţionat că, deseori, angajaţii nu se pot adapta condiţiilor şi regimului de muncă şi persistă fenomenul fluctuaţiei voluntare sporite a personalului, fenomen care se răsfrânge negativ asupra capacităţilor profesionale şi a calităţii serviciilor prestate populaţiei de autorităţile de aplicare a legii din SAI.

În etapa actuală, se constată deficienţe la nivelul pregătirii practice a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ ale MAI, precum şi ineficienţa mecanismului de organizare şi desfăşurare a proceselor de formare continuă instituţionalizată a angajaţilor (ofiţeri şi subofiţeri), fapt care se răsfrânge negativ asupra exercitării sarcinilor de bază ale autorităţilor de aplicare a legii şi imaginii acestora în societate.

Un aspect important al menţinerii capacităţilor şi competenţelor profesionale şi perpetuării acestora pe parcursul activităţii în sistem îl constituie formarea profesională la locul de muncă. Formarea profesională constituie un proces de învăţare pe parcursul întregii vieţi (carieră profesională). Respectiv, activitatea în SAI prevede obligaţia funcţionarilor publici cu statut special de a urma instruiri la locul de muncă, însă, în unele cazuri, aceasta este considerată defectuoasă de o mare parte dintre angajaţi. Intervievarea angajaţilor din subdiviziunile MAI, în special din cele desconcentrate, a condus la constatarea că acest proces de formare profesională la locul de muncă a devenit unul formal şi fără efecte pozitive asupra creşterii nivelului de competenţe profesionale. Mulţi dintre funcţionarii publici cu statut special au recunoscut că deseori se învaţă pe erorile proprii sau, în cazuri mai bune, pe erorile colegilor. Situaţia se datorează faptului că nu totdeauna personalul responsabil de formarea profesională la locul de muncă este apt să efectueze formările continue în domeniile şi tematicile planificate. Au devenit mai rare cazurile în care sunt invitaţi formatori, profesori sau experţi într-un anumit domeniu, ca să efectueze instruiri de calitate cu un conţinut necesar angajaţilor. Tot în acest context, multe dintre subdiviziunile desconcentrate nu posedă câte un spaţiu adaptat necesităţilor de instruire.

Pregătirea fizică şi de foc, tacticile de intervenţie practic nu sunt efectuate/antrenate din cauza lipsei sălilor de sport, tirurilor şi a altor elemente de infrastructură, iar pentru a folosi săli dotate de sport, teritorii pentru antrenamente la trageri deseori sunt necesare surse financiare suplimentare.

Cel mai dezvoltat complex sportiv şi tactic din SAI aparţine Clubului sportiv central "Dinamo" (în continuare – CSC "Dinamo") şi este amplasat în municipiul Chişinău (stadioane de fotbal, săli de sport, bazin, poligon pentru trageri). Până la intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr.460/2017 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.288/2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, CSC "Dinamo" a avut competenţe legate de formarea profesională în domeniul pregătirii fizice şi instrucţiei tragerii. Angajaţii acestei subdiviziuni efectuau evaluările la instrucţia tragerii şi la probele sportive, acordau ajutor metodic pentru formarea profesională la locul de muncă în domeniul de competenţă pentru întreg efectivul MAI. Drept urmare, această subdiviziune a pierdut din atribuţiile aferente pregătirii şi evaluării funcţionarilor publici cu statut special/carabinierilor.

Actualmente, o parte considerabilă a bazei materiale a CSC "Dinamo" este acordată în locaţiune persoanelor juridice private, deseori cu riscul de a fi pierdute pentru totdeauna, iar funcţionarii publici cu statut special practic nu se încadrează în graficul de funcţionare a sălilor şi a terenurilor de sport, din motive că la anumite intervale de timp acestea sunt ocupate de alte persoane care nu au tangenţă cu SAI şi care achită pentru timpul de folosire, astfel baza materială servind intereselor străine.

Un impediment observabil în formarea iniţială şi continuă de calitate a ofiţerilor şi subofiţerilor este gradul de calificare al formatorilor, al profesorilor şi al instructorilor. În SAI lipseşte mecanismul de formare a formatorilor şi o procedură eficientă de selectare a acestora. În acelaşi timp, persoanele care se oferă în calitate de formatori, fie nu corespund standardelor prevăzute de lege pentru angajare în asemenea calitate, fie întâmpină ulterior dificultăţi în exercitarea funcţiei de bază.

Dezvoltarea şi menţinerea profesionalismului resursei umane este condiţionată şi de participarea angajaţilor la cursuri de formare continuă în instituţiile de învăţământ specializate. Actualmente, nu există un mecanism sistemic ce ar reglementa procedurile de detaşare la cursuri de formare continuă de specializare, cu implicarea periodică a angajaţilor care să le dezvolte metodele şi procedeele de lucru orientate spre lărgirea orizonturilor, capacităţilor şi competenţelor profesionale. În pofida acestui fapt, într-o perioadă de 5 ani, practic 50% din efectivul MAI a frecventat un curs de perfecţionare, specializare sau recalificare (diagrama nr.2).

Pandemia de COVID-19 a impus adaptarea sistemului de învăţământ la noile condiţii restrictive de activitate. Implementarea platformelor electronice de instruire au deschis posibilităţile ca o serie de tematici de pregătire profesională la locul de muncă (care nu obligă obţinerea unor deprinderi motrice) să fie efectuate în regim online de către formatori şi/sau profesorii în domeniu. Această modalitate de instruire ar permite şi efectuarea evaluărilor pe platformele online de instruire. În acest context, poate fi studiată experienţa AŞM a MAI, care a folosit în perioada pandemiei de COVID-19 platforma de instruire online "MOODLE", fiind adaptată la particularităţile instituţiei. Implementarea unei asemenea platforme de instruire pentru întreg sistemul de formare profesională la locul de muncă ar facilita mult obţinerea accesului la sursele necesare şi la masivele informaţionale recomandate de formatori. În acelaşi timp, platforma poate fi folosită şi ca instrument de efectuare a evaluărilor cunoştinţelor profesionale.

Un aspect important în activitatea profesională constituie activitatea de cercetare şi elaborare de manuale, monografii, recomandări, îndrumare şi standarde operaţionale. Elaborarea şi publicarea acestora pentru SAI este foarte importantă, deoarece angajaţii vor deţine la îndemână răspunsuri la întrebările juridice şi de procedură, care decurg din specificul legislaţiei naţionale.

Actualmente, cercetarea ştiinţifică în SAI revine în totalitate AŞM a MAI, care exercită această activitate prin intermediul catedrelor din cadrul Facultăţii drept, administraţie, securitate şi ordine publică, Departamentului ştiinţă şi Şcolii doctorale (Ciclul III, studii superioare). Acestea, în perioada anului 2021, au elaborat 49 de lucrări ştiinţifice (manuale, monografii) şi 187 de articole ştiinţifice publicate în revistele ştiinţifice naţionale, internaţionale şi în culegerile de articole ale conferinţelor internaţionale organizate de universităţile din Republica Moldova, dar şi de peste hotare.

În anul 2021 au fost câştigate 5 proiecte de cercetare finanţate de la bugetul de stat, dintre care 3 – la nivel de doctorat şi 2 – la nivel de postdoctorat. Tematicile de cercetare pentru toate 5 proiecte au tangenţă directă cu activitatea SAI.

Şcoala doctorală a AŞM a MAI a început activitatea în conformitate cu sistemul nou de organizare în anul 2017, după ce a fost obţinută autorizarea provizorie a programului de învăţământ. În anii 2022-2023 urmează să obţină acreditarea în conformitate cu legislaţia naţională. Un risc al activităţii acesteia este faptul că o serie de doctoranzi abandonează studiile din diferite motive (lipsa de timp pentru elaborarea tezelor, complexitatea studiilor).

Anii 2022-2023 constituie perioada de susţinere a proiectelor de doctorat de către doctoranzii admişi la studii în anul 2017. Una dintre cerinţele de calitate pentru proiectele de doctorat sunt scanările antiplagiat, cu întocmirea raportului de similitudini. În acest context, AŞM a MAI nu dispune de un program anti-plagiat în vederea asigurării autenticităţii proiectelor. Pentru aceasta sunt contractate alte şcoli doctorale ale altor instituţii de învăţământ superior din ţară. Procurarea şi aplicarea unui soft de scanare antiplagiat constituie o sarcină actuală, care are drept scop sporirea calităţii lucrărilor şi articolelor ştiinţifice publicate nu numai la nivelul proiectelor de doctorat, ci şi la nivelul lucrărilor de master şi licenţă.

Deşi în AŞM a MAI, numai în ultimul an, au fost publicate peste 49 de manuale, monografii şi îndrumare, acestea nu au fost distribuite, respectiv, se impune necesitatea implementării unei proceduri de diseminare, ca aceste publicaţii să devină uşor accesibile pentru toţi angajaţii din sistem în vederea autoinstruirii şi cunoaşterii doctrinei şi aplicării aspectelor inovatorii în activitatea practică de aplicare a legii.

Un impediment foarte important care influenţează puternic calitatea proceselor didactice în sistemul de instruire al MAI sunt obiectivele de infrastructură destinate formării profesionale, degradate în timp, şi care nu corespund necesităţilor actuale de instruire, cazare şi hrană. Lipsa cronică de mijloace tehnice, echipamente pentru instruire şi consumabile, absenţa posibilităţilor de antrenamente pentru intervenţiile cu folosirea şi aplicarea armelor de foc şi a mijloacelor speciale, capabile să genereze deprinderile necesare, lipsa de poligoane pentru instruire practică şi laboratoare în cadrul instruirii reduc capacităţile profesionale de intervenţie ale autorităţilor de aplicare a legii.

Evaluarea asigurării materiale şi a stării infrastructurii denotă necesităţi majore de dotare, renovare şi construcţii a obiectivelor de importanţă majoră pentru desfăşurarea proceselor de formare profesională. Au fost efectuate investiţii şi au fost renovate peste 40 de săli de studii ale AŞM a MAI, acestea fiind dotate cu mobilier şi utilaj electronic pentru instruire (table interactive, proiectoare video, calculatoare). A fost renovat pe interior şi dotat cu mobilier şi utilaj căminul din str. Sf. Vineri, nr.7, al AŞM a MAI unde, începând cu anul de studii 2022-2023, vor fi cazaţi ofiţerii şi subofiţerii îndreptaţi la formare iniţială şi continuă.

Baza materială a centrelor de instruire necesită dotări şi renovări de amploare. Centrul de Excelenţă în Securitatea Frontierei necesită proiectarea şi construcţia spaţiilor de cazare, poligoanelor pentru instruire la simularea traversării şi controlului frontierei, poligoanelor de tragere, Centrul de instruire al IGSU necesită proiectarea şi construcţia a o serie de poligoane pentru antrenarea salvatorilor, Centrul de instrucţie (Unitatea militară 1006) al IGC, la fel, necesită reparaţii şi dotări.

Pentru obţinerea rezultatelor de excelenţă în formare, instruire şi dobândire de competenţe profesionale temeinice, sunt necesare renovări şi dotări cu poligoane pentru intervenţii specifice domeniilor de activitate ale poliţiei, carabinierilor, poliţiei de frontieră, pompierilor şi salvatorilor, precum şi dotarea acestora cu utilajul şi tehnica necesară. Formarea iniţială şi continuă a personalului în condiţii decente favorizează nu numai obţinerea competenţelor profesionale şi a deprinderilor de muncă, ci şi dezvoltarea calităţilor morale ale angajaţilor.

2.2. Integritate

Sondajele de opinie naţionale şi internaţionale plasează corupţia în topul îngrijorărilor populaţiei Republicii Moldova de mulţi ani, gradul de percepţie a corupţiei fiind interconectat şi interdependent de încrederea în autorităţile publice. Datele Barometrului Opiniei Publice (sondaj naţional realizat bianual în Republica Moldova de circa 20 de ani) din iunie 2021 prezintă o tendinţă negativă a gradului de încredere a respondenţilor în poliţie. Astfel, se atestă o diminuare cu aproximativ 10% – de la 41% în octombrie 2020 la 30,9% în iunie 2021.

Persistenţa corupţiei în sistemul afacerilor interne este confirmată şi de studiile şi evaluările desfăşurate intern, în special de analiza cauzelor penale pornite în privinţa personalului MAI în perioada anilor 2019-2021.

Analiza cazurilor de corupţie în privinţa personalului MAI prezentate de către Serviciul protecţie internă şi anticorupţie (în continuare – SPIA) al MAI începând cu anul 2019 şi instrumentate de Procuratura Anticorupţie (în continuare – PA), Centrul Naţional Anticorupţie (în continuare – CNA) şi SPIA demonstrează următoarea distribuţie a infracţiunilor de corupţie în sistemul MAI (diagrama nr.3).

Per ansamblu, se remarcă o înrăutăţire a situaţiei în partea ce ţine de comiterea infracţiunilor de corupere pasivă, de la 30,63% în anul 2019 la 35,92% în anul 2020 şi la un procentaj de 38,83% înregistrat în anul 2021.

Totodată, din perspectiva subiecţilor infracţiunilor şi a apartenenţei lor departamentale s-a atestat că instituţia cu cel mai înalt nivel de risc al comiterii infracţiunii de corupere pasivă este Inspectoratul Naţional de Securitate Publică al Inspectoratului General al Poliţiei (în continuare – INSP).

Numărul în creştere al cazurilor de corupere se datorează nu doar creşterii fenomenului în esenţă, dar şi implicării active în documentarea unor asemenea cazuri de către autorităţile anticorupţie şi SPIA.

La momentul actual, fenomenul corupţiei poate fi determinat prin două instrumente – numărul cauzelor penale şi percepţia populaţiei. Numărul cauzelor penale în creştere sau descreştere, nicidecum nu reflectă situaţia reală a lucrurilor şi poartă un caracter subiectiv. Important este că prin crearea subdiviziunii specializate de prevenire şi combatere a corupţiei MAI s-a implicat plenar în eradicarea acestui fenomen şi curăţarea sistemului de persoane predispuse de a comite manifestări de corupţie.

Din numărul total de angajaţi ai subdiviziunilor MAI documentaţi pentru manifestările de corupţie cei mai predispuşi sunt angajaţii din cadrul INSP (cu o implicare de 24,7% în anul 2019 din totalul de 117 angajaţi, 28,1% în anul 2020 din totalul de 103 angajaţi şi 31,9% în anul 2021 din totalul de 97 de angajaţi).

Cele mai frecvente manifestări de corupţie înregistrate sunt cazurile de corupere pasivă, cu implicarea a 57 de angajaţi în anul 2019 în comparaţie cu 72 de angajaţi în anul 2020 şi 73 de angajaţi în anul 2021.

După nivelul funcţiei deţinute, fenomenul predomină printre angajaţii cu funcţie de execuţie, fiind vizaţi 108 angajaţi din 117 în anul 2019 în raport cu 91 din totalul de 103 în anul 2020 şi 88 din 97 în anul 2021.

Totodată, având în vedere clasificarea a angajaţilor MAI implicaţi în acte de corupţie după vechimea în muncă, predomină cei care activează între 6 şi 10 ani (38,5% în 2019 şi 33,9% în anul 2020), însă, pentru anul 2021, în egală măsură, pe lângă vechimea menţionată, au mai fost implicaţi în manifestări de corupţie şi angajaţi cu o vechime de până la 5 ani de activitate (29,9%).

După clasificarea pe gen femei–bărbaţi, în perioada anilor 2019-2021, din 317 angajaţi ai MAI documentaţi pentru cauze de corupţie doar 6 sunt femei.

Evaluările interne arată că funcţia şi postul în care îşi desfăşoară activitatea un funcţionar influenţează cel mai mult gradul de vulnerabilitate la corupţie. Atribuţiile de serviciu ale angajatului MAI sunt cele care descriu cel mai bine contactul acestuia cu cetăţeanul sau cu anumiţi funcţionari, calitatea de a lua sau nu anumite măsuri şi de a aplica sancţiuni, de a întocmi sau nu anumite acte justificative de activitate. Astfel, această evoluţie denotă tendinţa tot mai accentuată a angajaţilor de a folosi situaţia de serviciu în interes personal şi material, ca urmare fiind prejudiciate în proporţii considerabile interesul public şi drepturile cetăţenilor.

MAI, în calitate de organ central de specialitate al administraţiei publice, care asigură realizarea politicii guvernamentale în domeniile de activitate ce îi sunt încredinţate, a lansat şi continuă să dezvolte iniţiative cu caracter normativ, organizaţional şi funcţional, în vederea asigurării şi consolidării integrităţii instituţionale şi profesionale în rândurile angajaţilor săi, racordate la standardele europene, pentru a asigura prestarea serviciilor calitative cetăţenilor.

În această ordine de idei, ca urmare a adoptării Legii integrităţii nr.82/2017, pe lângă CNA, ANI, PA şi SIS (art. 3 din legea menţionată), MAI a fost inclus în componenţa autorităţilor anticorupţie.

Prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului constituie o prioritate pentru MAI, care manifestă "toleranţă zero" faţă de orice faptă de acest gen şi care a intensificat activitatea de cooperare cu instituţiile abilitate prin creşterea schimbului de date şi informaţii în acest domeniu.

Potrivit art.43 şi 49 din Legea integrităţii nr.82/2017, MAI are sarcina de a constata, preveni şi combate manifestările de corupţie, inclusiv în rândul personalului său prin intermediul SPIA.

Ca urmare a implementării Planului sectorial de acţiuni anticorupţie în domeniul asigurării ordinii publice pentru anii 2018-2020, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.597/2018, nivelul de realizare şi impactul acţiunilor anticorupţie au fost estimate drept satisfăcătoare, însă, în pofida eforturilor depuse de către MAI, pentru consolidarea climatului de integritate instituţională mai rămân multiple probleme care urmează a fi rezolvate.

În acest sens, toleranţa angajaţilor faţă de incidentele de integritate (fapt confirmat prin numărul scăzut al denunţurilor), precum şi numărul în creştere al unor categorii de infracţiuni de corupţie, este o problemă care persistă. Un prim factor care explică această toleranţă ar fi lipsa stimulării angajaţilor MAI. Subestimarea importanţei resurselor umane şi tolerarea în continuare a problemei majorării salariilor, care să asigure un trai decent, precum şi întreprinderea acţiunilor de obţinere şi acordare a unor înlesniri sociale, continuă să constituie cea mai gravă provocare la adresa instituţiei, care submină procesul de reformare a sistemului şi periclitează îndeplinirea sarcinilor şi misiunilor atribuite. Totodată, conducătorii de verigă medie nu manifestă comportamente şi nu promovează o politică educaţională cu efectivul subordonat în spiritul integrităţii şi nu stimulează subalternii pentru manifestarea acestuia. Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.409/2017 cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al funcţionarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, conducătorii sunt obligaţi să reacţioneze prompt la orice abatere de la disciplina de serviciu, precum şi să asigure aplicarea sancţiunilor disciplinare subalternilor care comit abateri disciplinare, dau dovadă de toleranţă şi nepăsare faţă de nerespectarea prevederilor legislaţiei şi instrucţiunilor de serviciu.

În subsidiar, "Cercetarea sociologică privind corupţia în Republica Moldova: percepţiile şi experienţele oamenilor de afaceri şi gospodăriilor casnice", realizată de Transparency International Moldova, constată corupţia ca o problemă foarte gravă, iar factorii favorizanţi ar fi sărăcia, lipsa unor reglementări distincte şi a unei practici de aplicare şi monitorizare a aplicării instrumentelor moderne de prevenire a corupţiei: sisteme de supraveghere video portabile "Camera de corp", sisteme de poziţionare globală (GPS) şi alte instrumente TIC, care pot eficientiza de o manieră consistentă contracararea corupţiei în sistem.

Luând în considerare că în majoritatea situaţiilor de denunţare de către societatea civilă a cazurilor de implicare a angajaţilor MAI în incidente de integritate, aceştia nu reuşesc să înregistreze materiale video pentru acumularea de dovezi în apărarea lor. Astfel, se impune necesitatea dotării personalului MAI, în deosebi cei care se află în contact direct cu societatea civilă, cu microfoane şi camere de luat vederi portabile "Camera de corp". Aceste aparate vor îmbunătăţi nivelul discuţiilor dintre funcţionari şi cetăţeni, fiind o probă împotriva acuzaţiilor care pot fi aduse acestora în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Camerele pot ajuta la prevenirea manifestărilor de corupţie, asigurarea transparenţei, sporirea performanţei şi responsabilităţii angajaţilor.

Legea nr.122/2018 cu privire la avertizorii de integritate nu este funcţională, deoarece prevederile acesteia nu se aplică la justa valoare, iar garanţiile de protecţie a avertizorilor de integritate nu sunt asigurate de către autoritatea de protecţie. Cele relatate supra descurajează angajaţii care dezvăluie practicile ilegale, deoarece nu sunt convinşi că se va efectua o examinare obiectivă a lor. Astfel, implementarea Programului va asigura evaluarea mecanismului avertizorilor de integritate şi a cadrului normativ din domeniu, în vederea identificării soluţiilor de încurajare şi motivare a avertizorilor de integritate.

Un alt aspect care necesită a fi scos în evidenţă este lipsa formatorilor pregătiţi conform necesităţilor de instruire în domeniul anticorupţie. Angajaţii MAI nu beneficiază de instruiri externe în domeniul anticorupţie din lipsa surselor financiare destinate în acest scop. Pentru perfecţionarea angajaţilor în domeniu şi pentru prestarea unor servicii de calitate, MAI trebuie să atragă fonduri externe, totodată, să asigure competitivitatea şi atractivitatea funcţiilor respective de către personal.

Deficienţe înregistrează şi cadrul normativ şi metodologic privind monitorizarea stilului de viaţă şi testarea integrităţii profesionale a angajatului MAI, precum şi controlul special. Această carenţă este cauzată de aplicarea superficială a acestor mecanisme. O revizuire a cadrului normativ care le reglementează ar asigura aplicarea eficientă a măsurilor de asigurare a integrităţii instituţionale.

Totodată, reforma instituţiilor anticorupţie şi incertitudinea privind competenţele acestora, inclusiv în interacţiunea cu structurile MAI, generează riscuri suplimentare în domeniul anticorupţie. Nefinalizarea procesului de reformare a sectorului justiţiei creează unele lacune şi neclarităţi în activitatea autorităţilor anticorupţie. Acest fenomen este amplificat şi de schimbările legislative operate în acest domeniu. Actorii implicaţi în lupta cu corupţia trebuie să beneficieze de reglementări clare şi durabile privind competenţele funcţionale şi care să constituie baza activităţii lor. Succesul SAI în eradicarea corupţiei este direct dependent de succesele obţinute ca urmare a evoluţiilor în sector.

Dublarea şi diluarea competenţelor de prevenire şi combatere a corupţiei în interiorul sistemului MAI (direcţii de prevenire a corupţiei şi direcţii pentru inspecţia efectivului în cadrul IGPF, IGP) generează provocări suplimentare. Astfel, pentru gestionarea eficientă a provocărilor şi dificultăţilor înregistrate în domeniul prevenirii şi combaterii manifestărilor de corupţie, precum şi pentru constituirea unui sistem unitar şi coerent de asigurare a integrităţii instituţionale şi profesionale, în cadrul MAI a fost creat, în anul 2014, SPIA. De îndată după acest eveniment, pentru asigurarea gestionării corespunzătoare a măsurilor de cultivare a climatului de integritate instituţională, prevenirea, depistarea şi documentarea abaterilor disciplinare, au fost înfiinţate subdiviziuni structurale de profil (direcţii inspecţie efectiv) ale IGPF, IGP. Însă, pe parcurs, la nivel de minister s-a format o viziune separată de dezvoltare a SAI. Reorganizarea acestor subdiviziuni teritoriale de profil ar duce la consolidarea de competenţe, uniformizarea acestora prin asigurarea doar pe segmentul abaterilor disciplinare, iar subdiviziunea specializată a MAI – se va concentra pe cel de prevenire şi combatere a corupţiei în rândul angajaţilor.

Existenţa procedurilor birocratice complexe în cadrul SAI afectează celeritatea aprobării deciziilor şi consumul eficient de resurse (distribuirea mesajelor şi adreselor se realizează preponderent pe suport de hârtie, comunicarea electronică fiind insuficient utilizată). Incontestabil este şi faptul că procedurile complicate, multitudinea documentelor solicitate, termenele prelungite prevăzute pentru soluţionarea oricărei cereri, afectează interesele a celor în favoarea cărora aceasta se organizează şi funcţionează. O entitate publică modernă trebuie să aibă mecanisme de comunicare internă, care ar reduce atât circuitul documentelor impuse, cât şi scurtarea timpului acordat soluţionării acestora. Comunicarea electronică insuficient utilizată reduce eficacitatea serviciilor prestate şi a dialogului intern.

Suplimentar, lipsa unei comunicări robuste cu alţi actori din domeniu (CNA, Procuratura) generează o cooperare interinstituţională rigidă. Astfel, lansarea unei platforme comune de cooperare privind domeniile de competenţe între SPIA şi alte entităţi publice (CNA, ANI, Procuratura) va contribui la obţinerea unor indicatori de performanţă mai calitativi.

2.3. Resurse umane

Efectivul-limită al MAI, al autorităţilor administrative şi al instituţiilor din subordine constituie 18 178 de unităţi, dintre care 8 628 (46%) – ofiţeri; 7 928 (44%) – subofiţeri, 1 487 (8,6%) – salariaţi civili şi 167 (1,2%) – funcţionari publici. Numărul funcţiilor vacante pe întreg sistemul MAI la data de 31 decembrie 2021 era de 2 146 de unităţi sau 11,8% din efectiv (2029 de unităţi – sub moratoriu). Ponderea posturilor în cadrul SAI a se vedea în diagrama nr.4.

Actualmente, se identifică o serie de probleme ce ţin de menţinerea angajaţilor în serviciu, atractivitatea sistemului pentru angajare, respectarea garanţiilor prevăzute în Legea nr.288/2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Aceste probleme ţin de diferenţierea statutelor, avantajelor şi remunerării funcţionarilor publici cu statut special în cadrul organelor de drept.

Rata fluctuaţiei per ansamblu rămâne ridicată. În perioada mai 2017– decembrie 2021, în subdiviziunile din cadrul sistemului afacerilor interne s-au angajat 9 435 de persoane şi s-au concediat 9 804 de angajaţi. Altfel, într-o perioadă scurtă de 4,5 ani, fluctuaţia efectivă a constituit 54% din angajaţi. Această fluctuaţie voluntară a angajaţilor este una negativă şi are loc din cauza, în mare parte, a efectelor demotivante: salariul nesatisfăcător; lipsa posibilităţilor de creştere în carieră într-un termen la care se aşteaptă angajatul; mediu de muncă cu risc sporit pentru viaţă şi sănătate; suprasolicitare sau volum sporit de muncă.

Ţinând cont de faptul că fluctuaţia de personal se referă în mare parte la personalul cu vechime în muncă de până la 5 ani, precum şi de faptul că, în general, fluctuaţia reprezintă o cotă mai mare de 50% într-o perioadă de 5 ani, necesitatea de angajare, în special în funcţiile cu statut special, persistă continuu.

În prezent, după patru ani de la intrarea în vigoare a Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, se constată o diferenţiere a statutului, avantajelor şi remunerării funcţionarilor publici cu statut special în cadrul organelor de drept, fapt ce favorizează fluctuaţia personalului între organele de aplicare a legii (CNA, Serviciul Vamal, Procuratura), salariile angajaţilor MAI fiind mai mici comparativ cu funcţiile similare din cadrul acestor instituţii. Astfel, angajaţii cu experienţă şi competenţe bine formate în SAI aleg abandonul în favoarea altor locuri de muncă în alte organe de aplicare a legii ori se angajează în afara orelor de serviciu la un loc de muncă suplimentar, de regulă, ilegal. Deşi s-a creat această formă de discriminare salarială, legea nu lasă loc pentru alte forme de recompensare şi susţinere materială a angajaţilor pentru a fi motivaţi şi menţinuţi în sistem. Diferenţierea statutului, avantajelor şi remunerării funcţionarilor publici cu statut special în cadrul organelor de drept, condiţionează atractivitatea şi menţinerea angajaţilor în serviciu.

Legea nr.288/2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nu este aplicabilă integral, întrucât unele prevederi nu sunt acoperite financiar/material/legal (tratamentul sanatorial pentru recuperarea sănătăţii, necesarul de spaţiu locativ de serviciu, recompensarea cheltuielilor de transport utilizat în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, sporurile pentru munca în zilele de sărbătoare nelucrătoare şi/sau în zilele de repaus, dreptul la norma de hrană).

De la intrarea în vigoare a legii menţionate şi până în prezent, nu a fost elaborat actul normativ care urma să reglementeze prevederea art.45 alin.(5): "funcţionarul public cu statut special are dreptul la tratament sanatorial pentru recuperarea sănătăţii, în modul stabilit de Guvern". Această prevedere nu este aplicabilă din cauza lipsei mecanismului de stabilire a potenţialilor beneficiari de tratament sanatorial, modul de acordare a facilităţii, mecanismul de realizare, locurile unde persoanele beneficiare ar urma tratamentul.

Articolul 46 din Legea nr.288/2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne prevede asigurarea funcţionarilor publici cu statut special cu spaţiu locativ de serviciu, iar MAI urma să îşi creeze acest fond. Norma juridică în cauză nu a fost dezvoltată într-un act normativ care să reglementeze aplicabilitatea.

La fel, nu au fost reglementate şi implementate prevederile legale referitoare la recompensarea cheltuielilor de transport utilizat în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, la sporurile pentru munca în zilele de sărbătoare nelucrătoare şi/sau în zilele de repaus şi nici dreptul la norma de hrană.

Soluţionarea acestor prevederi legale ar conduce la sporirea atractivităţii pentru angajare şi diminuarea semnificativă a ratei de fluctuaţie a personalului.

2.4. Digitalizare

Necesitatea de schimbare a situaţiei actuale persistă şi pe palierul implementării sistemelor informaţionale în domeniul afacerilor interne, care are la bază angajamentele internaţionale şi priorităţile guvernamentale, inclusiv cerinţele determinate de asigurarea ordinii şi securităţii publice, combaterea criminalităţii, gestionarea situaţiei epidemiologice, migraţia şi asigurarea calităţii serviciilor publice prestate.

Oportunităţile de dezvoltare în domeniul afacerilor interne, prin prisma utilizării sistemelor informaţionale, astăzi sunt mai accesibile datorită politicilor guvernamentale de implementare a conceptului de guvernare deschisă, de aplicare a tehnicilor avansate ale platformei guvernamentale de tip "cloud" şi a altor servicii guvernamentale de platformă, precum şi de interoperabilitatea acestora prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect).

Aceste servicii permit dezvoltarea sistemelor informaţionale utilizate de organele de drept şi subdiviziunile din domeniul afacerilor interne, inclusiv prin crearea unor soluţii informatice specializate, în baza experienţei autorităţilor similare din străinătate.

Valorificarea acestor oportunităţi şi obţinerea rezultatelor în timp cât mai scurt va contribui la dezvoltarea liniară şi neîntreruptă a procesului informatic, cu costuri reduse şi impact maxim.

Infrastructura TIC în domeniul afacerilor interne (LAN, WAN, hardware, software, baze de date, instrumente de training şi instruire) are un potenţial vast pentru dezvoltare.

În pofida faptului că la momentul actual subdiviziunile MAI dispun de echipamente aferente Tehnologiilor Informaţionale (în continuare – TI), baza materială pe segmentul TI (computere, servere, periferice) nu corespunde integral necesităţilor.

O altă problemă o constituie stagnarea proceselor de dezvoltare a reţelelor locale în sediile subdiviziunilor MAI.

Acest fapt se explică printr-un deficit mare de specialişti în domeniul TIC la nivelul subdiviziunilor, iar competenţele specialiştilor angajaţi necesită a fi sporite, inclusiv întreprinse activităţi de motivare a personalului specializat din domeniul TIC al afacerilor interne.

În acelaşi timp, resursele financiare alocate pentru sectorul TIC sunt insuficiente. Acest fapt este vizibil atât la nivel central, cât şi în subdiviziunile teritoriale.

Dezvoltarea soluţiilor TIC în SAI, în mare măsură, a fost realizată din resursele alocate din bugetul de stat, precum şi din sursele donatorilor. În acest proces deseori nu a fost asigurată continuitatea proiectelor, iar în condiţiile lipsei suportului financiar din partea bugetului de stat, în etapele de postimplementare, multe dintre soluţiile software au devenit inutilizabile, iar altele au fost stopate.

Unele soluţii software sunt utilizate de mai multe autorităţi de drept pentru formarea resurselor informaţionale de stat, care sunt în proprietatea MAI şi/sau gestionate de acesta (Registrul informaţiei criminalistice şi criminologice, Sistemul informaţional automatizat de evidenţă a contravenţiilor, a cauzelor contravenţionale şi a persoanelor care au săvârşit contravenţii, Registrul de stat al armelor, Registrul accidentelor rutiere), iar altele sunt utilizate exclusiv pentru necesităţi interne/instituţionale.

În SAI, pe lângă îmbunătăţirea unor sectoare deja acoperite cu soluţii TIC, există necesitatea stringentă de acoperire şi a altor domenii de activitate prin elaborarea şi implementarea acestor soluţii TIC, cu aprobarea cadrului de reglementare necesar.

Pentru actualizarea arhitecturii de date la situaţia curentă, au fost studiate modificările cadrului normativ, inclusiv cele de reglementare internă. A fost analizat impactul asupra arhitecturii TIC instituţionale produs de reforma administraţiei publice centrale, precum şi de reorganizările din cadrul MAI în etapele anterioare. Reforma administrativă, simplificarea mecanismului de eliberare a actelor permisive, implementarea soluţiilor de tipul "ghişeu unic", modificarea Codului penal al Republicii Moldova nr.985/2002 şi a Codului contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008 sunt doar unii dintre factorii care au avut impact pentru arhitectura de date a MAI.

În urma analizelor efectuate, a fost constatată necesitatea extinderii utilizării unor aplicaţii comune existente (Sistemul informaţional automatizat "Registrul informaţiei criminalistice şi criminologice", Sistemul informaţional "Registrul electronic al contravenţiilor", Sistemul informaţional integrat automatizat "Migraţie şi azil", Sistemul informaţional integrat al Poliţiei de Frontieră), precum şi implementarea/extinderea de noi aplicaţii de platformă la nivelul MAI (ex.: Sistemul informaţional automatizat de evidenţă dactiloscopică, Sistemul informaţional "Centrul operaţional de coordonare", Sistemul informaţional automatizat "Registrul de stat al armelor", în varianta nouă). Acest fapt a permis şi înlocuirea unor fluxuri tradiţionale cu fluxuri digitale.

O altă parte considerabilă de date este obţinută/accesată prin utilizarea unor sisteme informaţionale specializate şi apoi integrate în alte fluxuri, activităţi şi sisteme informaţionale. Lipsa interoperabilităţii dintre diferite resurse informaţionale impune existenţa în continuare a situaţiilor în care informaţia critică este disponibilă doar în regim de vizualizare, apoi manual este introdusă în alt sistem informaţional (ex.: la completarea unor date în SII BMA).

Prin prisma activităţilor de gestiune şi de inventariere centralizată a arhitecturii de aplicaţii şi echipamente TIC a MAI a fost identificată necesitatea implementării unor instrumente şi procedee de evidenţă unică a ciclului de viaţă a componentelor la nivel de arhitectură TIC, altele decât evidenţa contabilă.

Analiza nivelului de realizare în perioada anticipată a proiectelor planificate de transformare TIC a MAI a identificat că fiecare proiect este asociat unui domeniu de intervenţie: procese, oameni, aplicaţii, infrastructură.

Analiza rapoartelor de executare a proiectelor externe indică faptul că investiţiile majore în domeniul TIC sunt efectuate în majoritatea cazurilor din suportul bugetar extern.

MAI, în conformitate cu obiectivele Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada anilor 2017-2019, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1472/2016, precum şi ale Strategiei de dezvoltare a Poliţiei pentru anii 2016-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.587/2016, i-a revenit sarcina de dezvoltare a unui sistem de comunicaţii pentru situaţii de urgenţă în standard TETRA (Terrestrial Trunked Radio), la nivel naţional, care reprezintă un standard european pentru comunicaţiile radio profesioniste.

Astfel, în anul 2017, a fost iniţiat proiectul "Asigurarea unui sistem de comunicaţii fiabil şi eficient pentru scopuri operaţionale în cadrul Poliţiei" (prevăzut în Matricea de politici, anexă a Acordului de finanţare CRIS:ENI/2015/038-144 "Suport pentru dezvoltarea Poliţiei"). Obiectivul general al proiectului era asigurarea acoperirii naţionale cu servicii de comunicaţii critice conform tabelului 1:

Implementarea proiectului TETRA a fost finalizată cu succes în anul 2016 prin proiectul "Cross Border Infrastructure" din cadrul Programului operaţional comun România–Republica Moldova pentru anii 2007-2013, realizat cu suportul Uniunii Europene. Proiectul prevedea crearea unei magistrale de transport de date radioreleu, care să asigure fluxul de informaţii securizat dintre subdiviziunile MAI (ex.: fluxul de date al Poliţiei de Frontieră din punctele de trecere ale frontierei; fluxul video de la camerele de termoviziune).

Pe parcursul anilor 2017-2020, a fost asigurată instalarea şi operaţionalizarea a 66 de staţii de bază şi crearea a 56 de legături radioreleu. Pentru activităţile respective preponderent s-a optat pe utilizarea infrastructurii de turnuri deţinute de MAI (Cross Border Infrastructure), care însă nu asigură acoperirea integrală a teritoriului ţării. Astfel, s-a utilizat şi infrastructura deţinută de operatorii de telefonie mobilă, cum ar fi Moldtelecom, Orange, Moldcell, precum şi Î.S. "Radiocomunicaţii".

Ca rezultat al implementării proiectului, s-a asigurat crearea unui sistem unic, specializat, de ultimă generaţie, pentru comunicaţii critice care urmează să devină instrumentul de bază pentru serviciile specializate de urgenţă, precum şi pentru alte autorităţi, iar de buna funcţionare a acestuia va depinde eficienţa şi calitatea serviciilor oferite populaţiei şi salvarea de vieţi omeneşti în diverse situaţii de risc. Astfel, persistă sarcina iminentă de sporire a ratei accesului neîntrerupt la sistemele informaţionale automatizate şi comunicaţiile electronice în domeniul afacerilor interne, crearea instrumentului naţional securizat de comunicaţii critice, disponibil pentru toate instituţiile de aplicare a legii şi pentru sistemul naţional al apărării, în special, serviciile speciale de urgenţă.

Pe segmentul prestării serviciilor publice şi gestionării sistemelor informaţionale, în prezent, Nomenclatorul integrat al serviciilor publice administrative la nivel naţional cuprinde 688 de servicii, dintre care 62 (9%) sunt prestate de subdiviziunile MAI. Dintre acestea doar 13 servicii sunt digitalizate şi pot fi accesate online.

Concomitent, ghişeul unic al actelor permisive emise de instituţiile publice din Republica Moldova cuprinde 130 de licenţe, certificate şi autorizaţii, dintre care 9 se eliberează de MAI (serviciile de pază şi securitate, autovehicule speciale şi regimul de utilizare al armelor) şi pot fi solicitate şi achitate online.

În acest context, există necesitatea automatizării activităţii subdiviziunilor operative, a celor cu competenţe de evidenţă şi control pentru optimizarea şi automatizarea proceselor de examinare a solicitărilor cetăţenilor, adoptarea deciziilor şi furnizarea, după caz, a autorizaţiei în formă digitală.

De menţionat că, într-o proporţie impunătoare, în interacţiunea cu subdiviziunile MAI cetăţenii recurg la achitări în regim online. Astfel, în anul 2020, 18% din volumul tranzacţionat prin intermediul serviciului guvernamental de plăţi electronice (MPay) a fost aferent achitării serviciilor prestate de subdiviziunile MAI, inclusiv amenzi contravenţionale, taxe pentru acte juridice şi permisive sau taxe percepute la admiterea cetăţenilor străini. Respectiv, există necesitatea extinderii ariei de servicii acordate cetăţenilor, cu posibilitatea achitării costurilor aferente în regim online.

În exercitarea atribuţiilor de serviciu angajaţii din SAI apelează la resurse informaţionale atât interne, cât şi externe (ex.: SI gestionate de Serviciul Vamal, Agenţia Servicii Publice, Serviciul Fiscal de Stat). Estimativ, există cel puţin 16 registre gestionate de deţinători externi, care sunt accesate de angajaţii MAI.

Concomitent, şi sistemele informaţionale automatizate (în continuare – SIA) gestionate nemijlocit de subdiviziunile MAI (Registrul informaţiei criminalistice şi criminologice (RICC); Registrul de evidenţă a contravenţiilor, a cauzelor contravenţionale şi a persoanelor care au săvârşit contravenţii, Registrul accidentelor rutiere (RAR); Registrul de stat al armelor, Sistemul automatizat de supraveghere a circulaţiei rutiere "Control trafic" şi Registrul dactiloscopic) sunt accesate de alte autorităţi naţionale care activează în domeniul ordinii şi securităţii publice.

Utilizarea bazelor de date şi a registrelor electronice obligă subdiviziunile din SAI să asigure securitatea informaţională şi protecţia datelor cu caracter personal. Aceste masive informaţionale constituie des obiecte ale atacurilor cibernetice din exteriorul şi interiorul statului.

În acest sens, s-a cristalizat necesitatea sporirii gradului de protecţie fizică şi tehnică a resurselor informaţionale în vederea garantării disponibilităţii, integrităţii şi confidenţialităţii datelor stocate.

Pe palierul de securitate cibernetică, Republica Moldova a ratificat Convenţia Consiliului Europei privind criminalitatea informatică prin Legea nr.6/2009. Totodată, a fost adoptată Legea nr.20/2009 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice şi au fost operate modificări la Codul penal al Republicii Moldova nr.985/2002 în corespundere cu prevederile Convenţiei ratificate. Cu toate acestea, nu au fost implementate integral multiple prevederi de ordin material şi procesual, inclusiv cele ce ţin de dezvoltarea centrelor guvernamentale şi instituţionale de reacţie la incidente de securitate cibernetică, precum şi în cadrul MAI, care urmează să activeze la nivel instituţional 24/7. Această activitate este indisolubil legată de implementarea principiilor de securitate cibernetică de ordin tehnic şi organizatoric pentru sistemele şi resursele informaţionale gestionate.

Legea nr.71/2007 cu privire la registre reglementează raporturile juridice şi modul de instituire, înregistrare, ţinere, reorganizare şi lichidare a registrelor. De asemenea, legea stabileşte condiţiile de ţinere a registrelor, cerinţele faţă de acestea, precum şi atribuţiile organelor de control al registrelor. Elaborarea şi ţinerea registrelor conform prevederilor stipulate în lege va asigura un regim juridic propice pentru utilizarea datelor din aceste registre, în special în format electronic, care este o componentă de bază a activităţii de digitizare pentru domeniul afacerilor interne, aplicabile în folosul comunităţii.

Sistemul de management al securităţii informaţiei nu este implementat şi gestionat centralizat, controlul situaţiei are un caracter de reacţie la incidente şi se efectuează doar în cazul apariţiei unor probleme.

Pornind de la importanţa securităţii cibernetice şi a protecţiei datelor cu caracter personal, cu care lucrează angajaţii autorităţilor administrative şi instituţiilor din subordinea MAI, securitatea informaţională reprezintă una dintre punctele-cheie în dezvoltarea sistemelor informatice şi a resurselor informaţionale. Concomitent, există necesitatea elaborării şi aprobării cadrului normativ pentru sistemele informaţionale nou-create, după caz, ajustarea cadrului normativ existent pentru resursele informaţionale care urmează a fi dezvoltate.

Prezentul Program indică direcţiile-cheie privind asigurarea securităţii datelor cu caracter personal şi securitate cibernetică, bazându-se pe experienţa pozitivă din domeniul managementului securităţii cibernetice.

În urma implementării Programului, se urmăreşte scopul unificării la nivel instituţional şi naţional a politicilor şi a procedurilor de asigurare a protecţiei resurselor informaţionale, dar şi extinderea aplicării politicilor şi reglementărilor aferente managementului securităţii informaţiei de către toate instituţiile MAI.

III. OBIECTIVE GENERALE

1. Modernizarea sistemului de formare profesională şi cercetare în domeniul afacerilor interne

Personalul bine pregătit constituie una dintre premisele importante pentru activitatea organelor de aplicare a legii, datorită cărui fapt sunt reduse cazurile de încălcare a drepturilor omului, nivelul de criminalitate este menţinut la un nivel scăzut, iar cetăţenii obţin încrederea şi sentimentul de securitate în societate şi în stat. Prin acest obiectiv se va schimba paradigma proceselor de formare profesională a angajaţilor din sistemul afacerilor interne, prin sporirea calităţii instruirii iniţiale şi pregătirii profesionale axate pe practicile europene avansate şi orientate spre dezvoltarea competenţelor şi aptitudinilor derivate din standardele ocupaţionale ale angajatorului. Îndeplinirea obiectivului va asigura formarea profesională conform necesarului de instruire al angajatorului în toate domeniile de activitate ale sistemului afacerilor interne.

2. Asigurarea caracterului unitar, transparent, durabil şi echitabil al managementului resurselor umane din sistemul afacerilor interne

Îndeplinirea obiectivului este orientată spre asigurarea respectării garanţiilor şi drepturilor prevăzute în Legea nr.288/2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, şi anume: diminuarea considerabilă a ratei fluctuaţiei voluntare în sistem, creşterea calităţii profesionale a personalului, eliminarea condiţiilor demotivante pentru activitate, eficientizarea procedurilor de personal şi sporirea atractivităţii pentru angajare.

3. Diminuarea zonelor şi numărului de persoane vulnerabile la corupţie

Prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului afacerilor interne reprezintă o prioritate-cheie. Realizarea obiectivului va permite constituirea şi funcţionarea unui sistem unitar şi coerent, de asigurare a integrităţii instituţionale şi profesionale în cadrul MAI. Totodată, realizarea obiectivului va contribui la îmbunătăţirea imaginii sistemului afacerilor interne în rândul societăţii, prin prisma prestării serviciilor în mod onest, bazate pe principiul "zero corupţie".

4. Consolidarea climatului de integritate şi ordonarea unitară a competenţelor de prevenire şi combatere a corupţiei în cadrul sistemului afacerilor interne

Un rol important la asigurarea climatului de integritate îl au conducătorii de toate nivelurile, însă aceştia promovează uneori un management defectuos, fiind limitaţi în organizarea şi dirijarea activităţii efectivului subordonat. Astfel, investiţia în resurse umane calificate, motivate, dedicate şi instruite corespunzător în paralel cu modernizarea instituţiei, prin dezvoltarea noilor instrumente inteligente, va crea confortul de siguranţă şi securitate a cetăţenilor.

5. Automatizarea proceselor informaţionale, de lucru şi prestare a serviciilor digitalizate în vederea sporirii încrederii şi siguranţei cetăţenilor

Realizarea obiectivului presupune crearea, implementarea şi asigurarea accesului la instrumente digitale şi la resurse informaţionale 24/7 necesare pentru automatizarea sau pentru suportul activităţilor conform competentelor instituţiilor din domeniul afacerilor interne.

Totodată, obiectivul va asigura realizarea unor comunicaţii fiabile pentru autorităţile de drept şi serviciile speciale de urgenţă pentru micşorarea timpului de reacţionare la incidente, optimizarea proceselor, eliminarea riscurilor şi eficientizarea reacţionărilor prompte la situaţii de urgenţă şi la calamităţi naturale.

Concomitent, va diversifica căile de acces la serviciile publice şi administrative prestate de autorităţile şi instituţiile din domeniul afacerilor interne, în conformitate cu prevederile Legii nr.234/2021 cu privire la serviciile publice şi ale actelor normative conexe, prin asigurarea posibilităţii solicitării şi achitării acestora la distanţă şi online, precum şi cooperarea eficientă cu societatea civilă pentru maximizarea disponibilităţii serviciilor publice şi administrative prestate.

6. Consolidarea sistemelor de management al serviciilor TIC şi securităţii informaţionale

Tehnologiile informaţionale şi informaţia sunt instrumente principale pentru realizarea obiectivelor şi atingerea ţintelor dezvoltării durabile ale autorităţilor şi instituţiilor din domeniul afacerilor interne. Respectiv, fortificarea capacităţilor în baza instrumentelor digitale va contribui la satisfacerea cerinţelor consumatorilor şi la îmbunătăţirea continuă a proceselor şi a modului de prestare a serviciilor publice online.

Concomitent, realizarea obiectivului presupune eliminarea riscurilor de securitate cibernetică privind atacurile informaţionale asupra resurselor instituţionale şi a datelor confidenţiale pentru neadmiterea deteriorării, modificării sau chiar ştergerii neautorizate şi protejarea resurselor informaţionale departamentale şi de stat. Adiţional, obiectivul presupune sporirea rezilienţei la incidentele de securitate şi respectarea măsurilor/politicilor de securitate cibernetică.

IV. OBIECTIVE SPECIFICE

V. IMPACT

Investiţiile în capitalul uman destinat prevenirii şi combaterii criminalităţii, salvării oamenilor şi înlăturării consecinţelor diferitor calamităţi şi incidente naturale sau artificiale, menţinerii ordinii şi securităţii publice vor conferi sustenabilitate pe termen lung creşterii încrederii societăţii în autorităţile de aplicare a legii din SAI.

Cetăţenii se vor simţi mai protejaţi, într-un mediu securizat, odată cu obţinerea şi menţinerea unui efectiv de funcţionari publici cu statut special calificaţi, cu un nivel de educaţie ridicat, cu capacităţi de a se adapta noilor tehnologii şi de a percepe şi contracara noile tendinţe ale elementului infracţional.

Studiile, inovările şi cercetările ştiinţifice efectuate prin implementarea Programului vor evidenţia şi vor prezenta soluţii privind diminuarea riscurilor actuale legate de mediul de securitate, precum şi vor transfera expertiză către beneficiarii care aplică legea sau acordă ajutor populaţiei.

În esenţă, principiul privind consolidarea responsabilităţii, eficienţei, transparenţei şi profesionalismului în SAI va continua să fie aplicat asupra întregului domeniu de activitate. Astfel, prin implementarea Programului se va realiza optimizarea cheltuielilor bugetare, evitându-se dublarea sau triplarea dotărilor similare pentru mai multe entităţi din cadrul MAI.

MAI va dispune de un singur complex de instruire şi formare profesională, care va contribui la asigurarea caracterului unitar, aplicativ şi durabil al procesului de organizare a învăţământului şi a formării competenţelor profesionale în baza bunelor practici internaţionale ajustate la contextul naţional.

Programul este îndreptat spre atragerea tinerilor la studii şi menţinerea acestora în Republica Moldova, diminuarea reticenţei ulterioare a lor de a lucra în serviciul comunităţii. Implementarea noilor instrumente de instruire şi evaluare a resurselor umane în condiţii transparente şi echitabile, respectarea garanţiilor şi protecţiei sociale prevăzute de lege şi îmbunătăţirea continuă a acestora, asigurarea posibilităţii creşterii în carieră profesională, punerea la dispoziţie a tehnologiilor performante pentru combaterea fenomenelor infracţionale vor fi beneficiile cu care vor fi atraşi şi menţinuţi tinerii în SAI.

Programul va avea un impact considerabil în mediul social dat fiind faptul că sporirea profesionalismului şi integrităţii resurselor umane din SAI va îmbunătăţi capacitatea de interacţiune cu societatea şi, respectiv, va creşte nivelul de încredere al acesteia în autorităţile de aplicare a legii.

Pentru atingerea acestui impact, accentul va fi pus pe formarea iniţială, continuă şi de specializare a competenţelor personalului conform cerinţelor şi performanţelor solicitate de angajator.

Totodată, reproiectarea şi implementarea mecanismului de instruire centrat pe competenţele derivate din standardele ocupaţionale ale posturilor şi optimizarea sistemelor formal şi informal de învăţământ va facilita gestionarea eficientă a fondurilor bugetare destinate instruirii la nivelul SAI.

Un alt aspect asupra căruia vor fi propuse soluţii este dezvoltarea resursei umane într-o manieră integră şi onestă. Implementarea acestui aspect va asigura realizarea şi implementarea principiului "toleranţă zero" faţă de corupţie în SAI.

Respectiv, odată ce riscurile de corupţie vor fi identificate, rezultatul diminuării acestora se va materializa printr-un impact înalt asupra imaginii pozitive a instituţiei, calităţii îmbunătăţite a serviciilor acordate şi climatului de integritate.

Viteza de dezvoltare a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii a scos în evidenţă o serie de lacune la care autorităţile de aplicare a legii trebuie să reacţioneze cu soluţii inovatoare.

În acest context, eforturile vor fi direcţionate spre extinderea utilizării instrumentelor inteligente de analiză a informaţiilor; asigurarea accesului la toate datele necesare pentru desfăşurarea activităţilor operaţionale; securizarea datelor; interoperabilitatea dintre sistemele informaţionale; implementarea fluxurilor de lucru în formă electronică; modernizarea şi securizarea reţelei corporative a MAI; consolidarea infrastructurii TIC, inclusiv implementarea reţelelor internet performante şi securizate la nivelul sediilor subdiviziunilor MAI; implementarea şi dezvoltarea sistemului de comunicaţii fixe şi mobile, inclusiv implementarea canalelor de comunicare securizate cu autorităţile de aplicare a legii intonaţionale. Aceste intervenţii vor spori capacităţile de asigurare a ordinii şi securităţii publice, combaterii fenomenelor infracţionale, terorismului şi crimelor transfrontaliere, garantând astfel un nivel înalt de securitate la nivel naţional.

În final, realizarea Programului va contribui la reducerea fluctuaţiei, personalului, creşterea capacităţilor de formare a personalului calificat pe întreg palierul de specialităţi, sporirea gradului de intoleranţă la corupţie şi creşterea numărului serviciilor publice digitalizate prestate de MAI, fapt care va conduce, inevitabil, la creşterea încrederii cetăţenilor în organele de aplicare a legii şi va creşte siguranţa persoanei în societate.

VI. COSTURI

Implementarea Programului se va efectua din contul mijloacelor aprobate anual în bugetul public naţional şi din asistenţa financiară şi tehnică acordată autorităţilor şi instituţiilor responsabile de către organizaţiile internaţionale şi partenerii de dezvoltare.

Costurile pentru implementarea Programului sunt identificate în baza acţiunilor şi priorităţilor sectoriale pentru dezvoltarea formării profesionale, eliminarea riscurilor de corupţie şi digitalizarea SAI.

Estimarea costurilor stabilite pentru fiecare acţiune planificată poate devia în funcţie de rezultatele activităţilor de achiziţie competitive.

Menţinerea şi dezvoltarea infrastructurii de instruire şi cercetare, climatul de integritate şi digitalizarea sistemului se vor finanţa din bugetul de stat în funcţie de necesităţile identificate, planificate şi aprobate anual. Pentru implementarea unor acţiuni ce ţin de realizarea atribuţiilor funcţionale nu sunt necesare resurse financiare, acestea fiind realizate din bugetul aprobat al autorităţilor şi al instituţiilor implicate.

Tabelul alăturat cuprinde costul estimat pentru fiecare an de implementare şi valorile cumulative ale costurilor preconizate pentru activităţile Programului.

VII. SURSA DE FINANŢARE

Programul de consolidare a încrederii şi siguranţei societăţii prin formare profesională, integritate şi digitalizare a sistemului afacerilor interne pentru anii 2022-2025 urmează a fi implementat prin intermediul următoarelor programe/subprograme bugetare:

1. Programul "35 – Afaceri Interne":

   - 35/01 - Politici şi management în domeniul afacerilor interne;

   - 35/02 - Ordine şi siguranţă publică;

   - 35/03 - Migraţie şi azil;

   - 35/04 - Trupe de carabinieri;

   - 35/05 - Servicii de suport în domeniul afacerilor interne;

   - 35/06 - Managementul frontierei;

   - 35/07 - Cercetări ştiinţifice aplicate în domeniul afacerilor interne.

2. Programul "37 – Protecţie şi salvare în situaţii excepţionale":

   - 37/02 - Protecţie civilă şi situaţii excepţionale;

   - 37/03 - Protecţie şi salvare pe apă.

3. Programul "27 – Rezervele materiale de stat şi de mobilizare":

   - 27/01 - Politici şi management al rezervelor materiale ale statului;

   - 27/02 - Rezerve materiale ale statului;

   - 27/03 - Servicii de suport în domeniul rezervelor materiale ale statului.

4. Programul "88 – Învăţământ":

   - 88/09 - Învăţământ profesional tehnic postsecundar;

   - 88/10 - Învăţământ superior;

   - 88/12 - Perfecţionarea cadrelor.

VIII. RISCURI DE IMPLEMENTARE

Pentru a spori şansele implementări cu succes a Programului, care ar putea fi afectat de o serie de riscuri, sunt identificate un set de măsuri de diminuare a riscurilor, menite să reducă impactul şi probabilitatea realizării acestora:

IX. AUTORITĂŢI/INSTITUŢII RESPONSABILE

DE IMPLEMENTARE

Responsabile de implementarea Programului sunt autorităţile şi instituţiile publice implicate în procesul de formare profesională iniţială şi continuă, subdiviziunile responsabile de protecţia internă şi combaterea corupţiei, subdiviziunile responsabile de dezvoltarea şi mentenanţa tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor din sistemul afacerilor interne. Acestea au atribuţii şi competenţe nemijlocite şi conexe:

1) cu competenţe nemijlocite la formarea profesională iniţială şi continuă:

a) Academia "Ştefan cel Mare" a Ministerului Afacerilor Interne;

b) Centrul de Excelenţă în Securitatea Frontierei;

c) Centrul de instruire al Inspectoratului General de Carabinieri;

d) Centrul de instruire (cu statut de direcţie) al Inspectoratului General Situaţii de Urgenţă;

e) Direcţia management şi politici de resurse umane a MAI;

f) Direcţia management resurse umane a IGP;

g) Direcţia management resurse umane a IGC;

h) Direcţia generală management resurse umane a IGPF;

i) Direcţia management resurse umane a IGSU;

j) Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare;

k) Agenţia Naţională pentru Cercetare şi Dezvoltare;

2) cu atribuţii conexe domeniilor formării profesionale şi managementului resurselor umane în sistemul afacerilor interne:

a) Ministerul Afacerilor Interne;

b) Ministerul Educaţiei şi Cercetării;

c) Ministerul Finanţelor;

d) Ministerul Justiţiei;

e) Ministerul Culturii;

f) Inspectoratul General al Poliţiei;

g) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;

h) Inspectoratul General pentru Migraţie;

i) Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră;

j) Inspectoratul General de Carabinieri;

k) Casa Naţională de Asigurări Sociale;

l) Compania Naţională de Asigurări în Medicină;

3) cu competenţe nemijlocite în combaterea corupţiei şi protecţiei interne:

a) Serviciul protecţie internă şi anticorupţie al MAI;

b) Centrul Naţional Anticorupţie;

c) Procuratura Generală;

4) cu competenţe nemijlocite în domeniul digitalizării:

a) Ministerul Afacerilor Interne (Comitetul TIC, Comitetul Securitate Informaţională);

b) Serviciul Tehnologii Informaţionale al MAI;

c) Agenţia Guvernare Electronică;

d) Serviciul Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică.

În procesul de implementare a Programului, autorităţile responsabile vor coopera cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, cu organizaţiile neguvernamentale, precum şi cu partenerii de dezvoltare.

X. PROCEDURI DE RAPORTARE

Implementarea Programului se va realiza în conformitate cu Planul de acţiuni privind implementarea acestuia.

Procesul de monitorizare şi raportare se va realiza pe parcursul perioadei de implementare a Programului, în vederea stabilirii gradului de realizare a acţiunilor, gradului de conformitate a acţiunilor întreprinse cu cele planificate, identificării cauzelor nerealizării în termen a acţiunilor planificate şi modificărilor pentru îmbunătăţirea procesului de implementare.

Rezultatele implementării vor fi incluse în raportul de progres care se elaborează anual de către MAI în baza informaţiilor prezentate de către autorităţile/instituţiile responsabile de implementare.

În cazul acţiunilor cu mai mulţi responsabili de implementare, rolul de coordonator/executor primar al implementării îi revine primei autorităţi/instituţii indicate. Executorul primar va generaliza informaţiile executorilor secundari şi le va prezenta în termenele stabilite MAI. Rapoartele de progres trebuie să ofere inclusiv date cantitative cu privire la progresul realizării obiectivelor specifice şi a indicatorilor de rezultat.

Procesul de evaluare a implementării Programului va fi desfăşurat pentru formularea unei imagini obiective bazate pe relevanţa, efectivitatea, eficienţa, durabilitatea şi impactul Programului pe termen mediu.

Activităţile de evaluare privind implementarea Programului vor fi realizate după cum urmează:

1) raportul de evaluare intermediară a realizării Programului (la mijlocul termenului), cu aprecierea gradului de realizare a activităţilor specifice etapei, indicatorilor de impact şi rezultat, inclusiv a ţintelor. Raportul, de asemenea, va cuprinde lecţii învăţate, capacitatea de a produce efecte de durată şi recomandări (după caz) pentru următoarea etapă de implementare;

2) raportul de evaluare finală a realizării Programului (după finalizarea perioadei de realizare a Programului), cu aprecierea gradului de realizare a activităţilor, indicatorilor de impact şi rezultat, inclusiv a ţintelor. Raportul, de asemenea, va cuprinde lecţii învăţate, impactul, rezultatele obţinute şi recomandări pentru următorul ciclu de planificare.

Rapoartele de evaluare vor conţine:

1) sumarul executiv (descrierea scopului şi a obiectivelor Programului, rezultatele obţinute în procesul de implementare, concluziile şi recomandările principale);

2) introducere (descrierea succintă a Programului, a scopului evaluării, a metodelor de evaluare şi a constrângerilor în procesul de evaluare);

3) constatări (prezentarea detaliată a rezultatelor evaluării în conformitate cu criteriile de relevanţă, eficacitate, eficienţă, durabilitate şi, în cazul evaluării finale, impactul Programului);

4) concluzii (descrierea succintă a concluziilor în baza evaluării);

5) recomandări (descrierea activităţilor recomandate pentru îmbunătăţirea situaţiei din domeniul sau subdomeniul inclus în Program şi a documentului propriu-zis, în cazul evaluării intermediare).

Rapoartele de evaluare internă vor fi elaborate de MAI, cu suportul autorităţilor/instituţiilor responsabile de implementarea Programului.

În cazul în care evaluarea intermediară atestă devieri de la activităţile planificate (acţiunile, indicatorii de rezultat şi monitorizare), raportul evaluării intermediare poate constitui temei pentru iniţierea procesului de modificare a Planului de acţiuni privind implementarea Programului.

Societatea civilă poate fi implicată pentru aprecierea nivelului de atingere a obiectivelor Programului prin elaborarea rapoartelor alternative.

Rapoartele alternative reprezintă un indicator important în procesul evaluării impactului Programului asupra societăţii şi sursă de informaţii necesară orientării corecte a acţiunilor autorităţilor implementatoare.

La finele fiecărei perioade de raportare şi, respectiv, evaluare vor fi întreprinse şi măsurile de diminuare a riscurilor reflectate la compartimentul riscuri de implementare, precum şi cele de remediere a deficienţelor apărute pe parcursul implementării obiectivelor/acţiunilor.

În scopul asigurării transparenţei procesului de implementare a prezentului Program, rapoartele anuale de monitorizare, inclusiv rapoartele intermediare şi finale de evaluare, vor fi publicate pe pagina web oficială a MAI. Totodată, se va asigura mediatizarea progreselor pentru publicul larg, precum şi diseminarea informaţiilor relevante populaţiei şi partenerilor.

XI. PLAN DE ACŢIUNI

privind implementarea Programului de consolidare a încrederii

şi siguranţei societăţii prin formare profesională, integritate

şi digitalizare a sistemului afacerilor interne

pentru anii 2022-2025

[Planul de acţiuni modificat prin Hot.Guv. nr.774 din 11.10.2023, în vigoare 21.11.2023]