Hotărâri

Hotărâre nr. 949 din 28.12.2022

cu privire la aprobarea normelor de operare a aeronavelor fără pilot la bord

Tipul documentului: Hotărâri
Data adoptării: 28.12.2022

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea normelor de operare

a aeronavelor fără pilot la bord

nr. 949 din 28.12.2022

(în vigoare 03.06.2023)

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 71-74 art.145 din 03.03.2023

* * *

În temeiul art.33 alin.(2) din Codul aerian al Republicii Moldova nr.301/2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.95-104, art.189), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1) Regulamentul privind normele şi procedurile de operare a aeronavelor fără pilot la bord, conform anexei nr.1;

2) Regulamentul privind sistemele de aeronave fără pilot la bord, conform anexei nr.2.

2. Autorizaţiile eliberate operatorilor sistemelor de aeronave fără pilot la bord (UAS), certificatele de competenţă de pilot la distanţă şi declaraţiile întocmite de către operatorii UAS sau documentele echivalente, eliberate până la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, rămân valabile pentru o perioadă de 6 luni.

3. În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, Autoritatea Aeronautică Civilă va preschimba certificatele existente de competenţă de pilot la distanţă şi autorizaţiile sau declaraţiile operatorilor UAS sau documentele echivalente, inclusiv pe cele eliberate până la data respectivă, în conformitate cu Regulamentul privind normele şi procedurile de operare a aeronavelor fără pilot la bord.

4. Fără a aduce atingere capitolului VIII, se permite continuarea operaţiunilor UAS efectuate în cadrul organizaţiilor de aeromodelism în conformitate cu normele relevante şi fără deţinerea unei autorizaţii în conformitate cu capitolul X pentru o perioadă de 6 luni de la intrarea în vigoare a Regulamentului privind normele şi procedurile de operare a aeronavelor fără pilot la bord.

5. Mecanismul de aplicare menţionat în capitolul VI din Regulamentul privind sistemele de aeronave fără pilot la bord va intra în vigoare conform termenelor specificate în acesta.

6. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale.

7. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea a 3 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PRIM-MINISTRU	Natalia GAVRILIŢA
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul infrastructurii
şi dezvoltării regionale	Andrei Spînu
Nr.949. Chişinău, 28 decembrie 2022.

Anexa nr.1

la Hotărârea Guvernului nr.949/2022

REGULAMENT

privind normele şi procedurile de operare

a aeronavelor fără pilot la bord

Prezentul Regulament transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/947 al Comisiei din 24 mai 2019 privind normele şi procedurile de operare a aeronavelor fără pilot la bord.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind normele şi procedurile de operare a aeronavelor fără pilot la bord (în continuare – Regulament) stabileşte cerinţele detaliate pentru operarea sistemelor de aeronave fără pilot la bord, precum şi pentru personalul, inclusiv pentru piloţii la distanţă, şi pentru organizaţiile implicate în respectivele operaţiuni.

2. Prezentul Regulament nu se aplică produselor, pieselor, dispozitivelor, personalului şi organizaţiilor în cazul îndeplinirii unor activităţi sau servicii militare, vamale, poliţieneşti ori altor activităţi sau servicii similare.

3. În sensul prezentului Regulament se utilizează următoarele noţiuni:

aeronavă fără pilot (UA) – orice aeronavă operată sau destinată să opereze în mod autonom, automat sau să fie pilotată de la distanţă fără pilot la bord;

aeronavă de stat fără pilot (UA de stat) – aeronavă fără pilot, folosită pentru servicii militare, vamale sau de poliţie;

aeronavă fără pilot jucărie – aeronavă fără pilot, proiectată sau destinată să fie utilizată exclusiv pentru joacă, cu masa maximă la decolare (MTOM) sub 250 de grame şi rază de operare mai mică de 50 m, care nu este dotată cu:

a) senzor GNSS (sistem de navigaţie prin satelit);

b) mijloace tehnice de captare sau transmisiune a semnalelor audio sau video;

c) conexiune de control bidirecţională;

aeronavă fără pilot autonomă – aeronavă fără pilot, care execută toate fazele zborului în mod programat, fără a permite intervenţia pilotului la distanţă în conducerea zborului;

aeromodel – aparat de zbor fără pilot motorizat sau nemotorizat, care întruneşte următoarele condiţii cumulative:

a) este utilizat doar în scopuri sportive, recreative sau de instruire;

b) are în dotare doar echipamentul necesar zborului;

c) nu implică transportul de bunuri, animale sau persoane;

d) nu este utilizat în scopuri comerciale;

certificat de operator UAS uşor (Light UAS Operator Certificate – LUC) – certificat eliberat unui operator UAS de către Autoritatea Aeronautică Civilă, astfel cum este prevăzut în partea C din anexă;

club sau asociaţie de aeromodelism – organizaţie stabilită în mod legal cu scopul de a desfăşura zboruri de agrement, demonstraţii aeriene, activităţi sportive sau activităţi competiţionale cu ajutorul UAS;

geovigilenţă – funcţie care, pe baza datelor furnizate de autorităţile competente, detectează o posibilă încălcare a limitărilor spaţiului aerian şi avertizează piloţii la distanţă, astfel încât aceştia să poată lua măsuri prompte şi eficace pentru a preveni încălcarea respectivă;

geografie a zborului – volumul (volumele) de spaţiu aerian definit(e) sub raportul spaţiului şi al timpului, în care operatorul UAS intenţionează să efectueze operaţiunea;

identificare directă la distanţă – sistem care asigură difuzarea locală a informaţiilor despre o aeronavă fără pilot la bord aflată în operare, inclusiv a însemnelor aeronavei fără pilot la bord, astfel încât respectivele informaţii să poată fi obţinute fără acces fizic la aeronava fără pilot la bord;

introducere pe piaţă – prima punere la dispoziţie a unui produs pe piaţa Republicii Moldova;

masă maximă la decolare (MTOM) – masa totală a aeronavei fără pilot la bord, inclusiv sarcina utilă şi combustibilul, astfel cum este definită de producător sau de constructor, la care poate fi operată aeronava fără pilot la bord;

mărfuri periculoase – articole sau substanţe care pot prezenta un risc pentru sănătate, siguranţă, bunuri sau mediu în cazul unui incident sau accident şi pe care le transportă aeronavele fără pilot la bord drept sarcină utilă, printre care se numără în special:

a) explozivii (pericol de explozie în masă, pericol de detonare sau de proiectare, pericol minor de explozie, pericol major de incendiu, agenţi de detonare, explozibili extrem de inerţi);

b) gazele (gaz inflamabil, gaz neinflamabil, gaz otrăvitor, oxigen, pericol de inhalare);

c) lichidele inflamabile (lichide inflamabile; combustibil, păcură, benzină);

d) substanţele solide inflamabile (substanţe solide inflamabile, substanţe solide combustibile spontan, periculoase în contact cu apa);

e) agenţii oxidanţi şi peroxizii organici;

f) substanţele toxice şi infecţioase (otravă, pericol biologic);

g) substanţele radioactive;

h) substanţele corozive;

mod "urmărire" – mod de operare a unui UAS în care aeronava fără pilot la bord îl urmează în mod constant pe pilotul la distanţă pe o rază predeterminată;

mulţimi – adunări în care persoanele nu se pot dispersa din cauza densităţii populaţiei prezente;

noapte – perioada dintre sfârşitul crepusculului civil şi începutul răsăritului civil;

observator al unei aeronave fără pilot la bord – persoană, aflată lângă pilotul la distanţă, care, prin observarea vizuală nemijlocită a aeronavelor fără pilot la bord, ajută pilotul la distanţă să menţină aeronava fără pilot la bord în VLOS şi să efectueze zborul în condiţii de siguranţă;

observator al spaţiului aerian – persoană care ajută pilotul la distanţă, prin scanarea vizuală nemijlocită a spaţiului aerian în care operează aeronava fără pilot la bord, pentru a identifica orice potenţial pericol în aer;

operator de sisteme de aeronave fără pilot la bord (operator UAS) – orice persoană fizică sau juridică care operează sau intenţionează să opereze unul sau mai multe UAS;

operaţiune autonomă – operaţiune în cursul căreia o aeronavă fără pilot la bord operează fără ca pilotul la distanţă să poată interveni;

operaţiune în raza vizuală (Visual Line of Sight Operation – VLOS) – tip de operaţiune UAS în care pilotul la distanţă este capabil să menţină în mod nemijlocit contactul vizual continuu cu aeronava fără pilot la bord şi care permite pilotului la distanţă să controleze traiectoria de zbor a aeronavei fără pilot la bord în raport cu alte aeronave, persoane şi obstacole pentru evitarea coliziunilor;

operaţiune în afara razei vizuale (Beyond Visual Line of Sight Operation – BVLOS) – tip de operaţiune UAS care nu se efectuează în VLOS;

organizaţie de aeromodelism – organizaţie înfiinţată cu scopul de a desfăşura zboruri de agrement, demonstraţii aeriene, activităţi sportive sau activităţi competiţionale cu ajutorul aeronavelor fără pilot (UA) aeromodel;

persoane neimplicate – persoane care nu participă la operaţiunea UAS sau care nu cunosc instrucţiunile şi măsurile de securitate dispuse de operatorul UAS;

pilot la distanţă – persoană fizică care răspunde de desfăşurarea în siguranţă a zborului unei UA prin operarea comenzilor de zbor ale acesteia, fie manual, fie, atunci când aeronava fără pilot la bord zboară în mod automat, prin monitorizarea traiectoriei sale, având posibilitatea de a interveni şi de a schimba traiectoria în orice moment (în continuare – pilot);

planor fără pilot la bord – aeronavă fără pilot la bord care este susţinută în zbor de reacţia dinamică a aerului asupra suprafeţelor portante fixe şi al cărei zbor liber nu depinde de un motor. Planorul fără pilot la bord poate fi echipat cu un motor care se foloseşte în caz de urgenţă;

punere la dispoziţie pe piaţă – orice furnizare a unui produs spre distribuire, consum sau utilizare pe piaţa Republicii Moldova în cursul unei activităţi comerciale, fie contra cost, fie gratuit;

robusteţe – proprietatea măsurilor de diminuare a riscurilor rezultată din combinaţia dintre câştigul în materie de siguranţă oferit de măsurile de diminuare a riscurilor şi nivelul de asigurare şi de integritate că respectivul câştig în materie de siguranţă este obţinut;

sarcină utilă – orice instrument, mecanism, echipament, piesă, aparat, dispozitiv auxiliar sau accesoriu, inclusiv echipament de comunicaţii, care este instalat în aeronavă sau ataşat la aceasta, fără să fie utilizat sau destinat utilizării pentru operarea sau comanda unei aeronave în zbor şi fără să facă parte din corpul aeronavei, din motor sau din elice;

scenariu standard – tip de operaţiune cu UAS din categoria "specifice", astfel cum este definit în Reglementări aeronautice civile, pentru care s-a identificat o listă precisă de măsuri de diminuare a riscurilor, în aşa fel încât Autoritatea Aeronautică Civilă să poată considera satisfăcătoare declaraţiile în care operatorii declară că vor aplica măsurile de diminuare a riscurilor atunci când execută acest tip de operaţiune;

serviciu de legătură C2 – serviciu de comunicaţii furnizat de o parte terţă, care asigură comanda şi controlul între aeronava fără pilot la bord şi CU;

sistem de aeronavă fără pilot la bord (UAS) – aeronavă fără pilot la bord şi echipamentul cu care este comandată de la distanţă;

spaţiu aerian controlat – spaţiu aerian de dimensiuni definite, în interiorul căruia se furnizează servicii de control al traficului aerian în conformitate cu clasa spaţiului aerian respectiv;

spaţiu aerian necontrolat – spaţiu aerian de dimensiuni definite, în interiorul căruia nu se furnizează servicii de control al traficului aerian;

spaţiu aerian rezervat (zonă rezervată) – volum de spaţiu aerian definit, rezervat temporar sau permanent, pentru folosirea exclusivă sau specifică, pentru diverse activităţi aeronautice;

staţie de comandă (Command Unit – CU) – echipament sau sistem de echipamente pentru comanda la distanţă a aeronavelor fără pilot la bord, care permite controlul sau monitorizarea aeronavelor fără pilot la bord în timpul oricărei faze a zborului, cu excepţia infrastructurilor de sprijin pentru serviciul de legătură de comandă şi control (C2);

suprafaţă controlată la sol – suprafaţă de la sol în care este operat UAS şi în cadrul căreia operatorul UAS poate asigura prezenţa doar a persoanelor implicate;

suprafaţă a geografiei zborului – proiecţie a geografiei zborului pe suprafaţa pământului;

suprafaţă de contingenţă – proiecţie a volumului de contingenţă pe suprafaţa pământului;

UAS de construcţie privată – UAS asamblat sau fabricat pentru uzul propriu al constructorului, cu excepţia UAS asamblate din seturi de piese introduse pe piaţă ca kit individual gata de asamblare;

volum de contingenţă – volumul de spaţiu aerian din afara geografiei zborului în care se aplică procedurile de urgenţă;

volum operaţional – combinaţia dintre geografia zborului şi volumul de contingenţă;

zonă cu restricţii – spaţiu aerian de dimensiuni stabilite în care zborul aparatelor de zbor fără pilot (aeronavelor fără pilot) este limitat de anumite condiţii;

zonă geografică UAS – porţiune de spaţiu aerian stabilită de autoritatea competentă, care facilitează, restricţionează sau exclude operaţiunile UAS pentru a combate riscurile legate de siguranţă, viaţa privată, protecţia datelor cu caracter personal, securitate sau mediu asociate operaţiunilor UAS;

zonă interzisă – spaţiu aerian de dimensiuni stabilite în care zborul aparatelor de zbor fără pilot (aeronavelor fără pilot) este interzis;

zonă-tampon pentru riscuri la sol – zonă deasupra suprafeţei pământului, care înconjoară volumul operaţional şi care este specificată pentru a reduce la minimum riscurile la adresa părţilor terţe aflate la suprafaţă în cazul în care aeronava fără pilot la bord părăseşte volumul operaţional.

Capitolul II

CATEGORII DE OPERAŢIUNI UAS

4. Operaţiunile UAS se efectuează în categoriile "deschise", "specifice" sau "certificate", definite în secţiunile 1-3 din prezentul capitol, sub rezerva următoarelor condiţii:

1) operaţiunile UAS din categoria "deschise" nu necesită o autorizaţie de operare prealabilă şi nici o declaraţie operaţională din partea operatorului UAS înainte ca operaţiunea să aibă loc, în conformitate cu prevederile stabilite de prezentul Regulament pentru categoria respectivă de operaţiuni;

2) operaţiunile UAS din categoria "specifice" necesită o autorizaţie de operare eliberată de Autoritatea Aeronautică Civilă conform capitolului VIII sau o autorizaţie obţinută în conformitate cu capitolul X sau, în condiţiile definite la punctul 11, o declaraţie care trebuie întocmită de un operator UAS;

3) operaţiunile UAS din categoria "certificate" necesită certificarea UAS în temeiul Regulamentului privind sistemele de aeronave fără pilot la bord, precum şi certificarea operatorului;

4) operaţiunile UAS care implică survolarea teritoriului sau obiectelor teritoriului ce constituie obiective de importanţă pentru securitatea naţională se efectuează cu coordonarea prealabilă a instituţiilor în cauză;

5) operaţiunile UAS care implică zboruri de aerofotografiere şi filmare a teritoriului naţional necesită avizul obligatoriu al Ministerului Apărării şi cel al Serviciului de Informaţii şi Securitate;

6) operaţiunile UAS din categoria "deschise", "specifice", "certificate" şi zborurile de aerofotografiere şi filmare pe teritoriile cu lăţimea de 10 km de la frontiera de stat către interior, de-a lungul frontierei pe uscat şi pe apele de frontieră, sunt interzise fără avizul prealabil al Poliţiei de Frontieră.

Secţiunea 1

Operaţiuni UAS din categoria "deschise"

5. Operaţiunile sunt clasificate drept operaţiuni UAS din categoria "deschise" numai în următoarele cazuri:

1) UAS se încadrează într-una dintre clasele stabilite în Regulamentul privind sistemele de aeronave fără pilot la bord, este de construcţie privată sau îndeplineşte condiţiile definite la capitolul XIII;

2) aeronava fără pilot la bord are o masă maximă la decolare mai mică de 25 kg;

3) pilotul la distanţă se asigură că aeronava fără pilot la bord păstrează o distanţă de siguranţă faţă de oameni şi că nu zboară pe deasupra mulţimilor;

4) pilotul la distanţă menţine aeronava fără pilot la bord în permanenţă în VLOS, cu excepţia cazului în care zboară în modul "urmărire" sau în care se utilizează un observator de aeronave fără pilot la bord, astfel cum este stabilit în partea A din anexă;

5) în timpul zborului, aeronava fără pilot la bord este menţinută la maximum 120 m faţă de cel mai apropiat punct al suprafeţei pământului, cu excepţia cazului în care survolează un obstacol, astfel cum este stabilit în partea A din anexă;

6) în timpul zborului, aeronava fără pilot la bord nu transportă mărfuri periculoase şi nu lansează niciun material sau obiect;

7) planificarea zborului şi furnizarea datelor prin intermediul platformei online puse la dispoziţie de către AAC.

6. Operaţiunile UAS din categoria "deschise" se împart în trei subcategorii (A1, A2 şi A3), în conformitate cu cerinţele stabilite în anexă.

Secţiunea a 2-a

Operaţiuni din categoria "specifice"

7. Cu excepţia cazurilor prevăzute în secţiunea 1 sau în anexă (operaţiuni din categoria "deschise"), un operator UAS este obligat să obţină o autorizaţie de operare în temeiul capitolului VIII de la Autoritatea Aeronautică Civilă, corespunzător categoriei în care se încadrează.

8. La solicitarea autorizaţiei de operare în temeiul prevederilor capitolului VIII, operatorul efectuează o evaluare a riscurilor în conformitate cu cerinţele stabilite în capitolul VI şi o depune împreună cu cererea, alături de o serie de măsuri corespunzătoare de diminuare a riscurilor.

9. În conformitate cu punctul UAS.SPEC.040 prevăzut în partea B din anexă, Autoritatea Aeronautică Civilă eliberează o autorizaţie de operare în cazul în care consideră că riscurile operaţionale sunt diminuate în mod corespunzător în conformitate cu cerinţele stabilite în capitolul VII.

10. Autoritatea Aeronautică Civilă stabileşte dacă autorizaţia de operare se referă la:

1) aprobarea unei singure operaţiuni sau a mai multe operaţiuni cu indicarea momentului şi/sau a locului (locurilor) efectuării acestora. Autorizaţia de operare include lista asociată a măsurilor minim acceptabile de diminuare a riscurilor;

2) aprobarea unui LUC, în conformitate cu partea C din anexă.

11. În cazul în care operatorul UAS depune o declaraţie la Autoritatea Aeronautică Civilă în conformitate cu punctul UAS.SPEC.020 prevăzut în partea B din anexă pentru o operaţiune care urmează un scenariu standard, astfel cum este definit în cerinţele tehnice, mijloacele acceptabile de conformitate şi materialele de îndrumare corespunzătoare, nu este necesar ca operatorul UAS în cauză să obţină o autorizaţie de operare în conformitate cu punctele 7-10 şi se aplică procedura prevăzută la punctul 38. Operatorul UAS trebuie să utilizeze declaraţia operaţională menţionată în cerinţele tehnice aprobate de Autoritatea Aeronautică Civilă.

12. Nu este necesară deţinerea unei autorizaţii de operare sau depunerea unei declaraţii în cazul:

1) operatorilor UAS care deţin un LUC cu privilegiile corespunzătoare în conformitate cu punctul UAS.LUC.060 din anexă;

2) operaţiunilor efectuate în cadrul organizaţiilor de aeromodelism care au primit o autorizaţie în conformitate cu cerinţele stabilite în capitolul X.

Secţiunea a 3-a

Operaţiuni din categoria "certificate"

13. Operaţiunile sunt clasificate drept operaţiuni UAS din categoria "certificate" numai în cazul în care se îndeplinesc următoarele cerinţe:

1) UAS este certificat în temeiul Regulamentului privind sistemele de aeronave fără pilot la bord;

2) operaţiunea se desfăşoară în oricare dintre următoarele condiţii:

a) deasupra mulţimilor;

b) presupune transportul de persoane;

c) presupune transportul de mărfuri periculoase, ceea ce poate genera un risc ridicat pentru terţi în caz de accident;

d) în spaţiul aerian controlat, fără rezervarea spaţiului aerian;

е) în cazul zborurilor internaţionale sau transfrontaliere;

f) a depus un plan de zbor la furnizorul autorizat de servicii de navigaţie aeriană.

14. Operaţiunile UAS sunt clasificate drept operaţiuni UAS din categoria "certificate" în cazul în care Autoritatea Aeronautică Civilă, pe baza evaluării riscurilor prevăzute în capitolul VI, consideră că riscul operaţiunii nu poate fi redus în mod corespunzător fără certificarea UAS şi a operatorului UAS şi, după caz, fără ca pilotul la distanţă să deţină o licenţă.

Capitolul III

NORMELE ŞI PROCEDURILE DE OPERARE A UAS

15. Operaţiunile UAS din categoria "deschise" respectă limitările operaţionale stabilite în partea A din anexă.

16. Operaţiunile UAS din categoria "specifice" respectă limitările operaţionale stabilite în autorizaţia de operare menţionată în capitolul VII sau în autorizaţia menţionată în capitolul X sau într-un scenariu standard definit în Reglementările aeronautice civile aprobate de Autoritatea Aeronautică Civilă, conform declaraţiei operatorului UAS.

17. Prevederile stabilite la punctul 16 nu se aplică în cazul în care operatorul UAS deţine un LUC cu împuternicirile corespunzătoare.

18. Operaţiunile UAS din categoria "specifice" fac obiectul cerinţelor operaţionale aplicabile prevăzute în Cerinţele tehnice de stabilire a regulilor aerului, iar cele din categoria "certificate" fac obiectul cerinţelor operaţionale aplicabile prevăzute în Cerinţele tehnice de stabilire a regulilor aerului şi în Regulamentul privind procedurile administrative referitoare la operaţiunile aeriene, aprobate de Autoritatea Aeronautică Civilă.

Capitolul IV

NORME ŞI PROCEDURI ÎN MATERIE DE COMPETENŢĂ

A PILOŢILOR LA DISTANŢĂ

19. Piloţii la distanţă care operează UAS din categoria "deschise" respectă cerinţele în materie de competenţă stabilite în partea A din anexă.

20. Piloţii la distanţă care operează UAS din categoria "specifice" respectă cerinţele în materie de competenţă stabilite în autorizaţia de operare de către Autoritatea Aeronautică Civilă sau în scenariul standard definit în Reglementările aeronautice civile sau astfel cum sunt definite în LUC şi dispun de cel puţin următoarele competenţe:

1) capacitatea de a aplica proceduri operaţionale (proceduri normale şi de urgenţă, planificarea zborurilor, inspecţii înainte şi după zbor);

2) capacitatea de a întreţine comunicaţiile aeronautice de bază;

3) gestionarea automatizării şi a traiectoriei de zbor a aeronavei fără pilot la bord;

4) capacitatea de soluţionare a problemelor, de a lua decizii, şi de autogestionare;

5) gestionarea sarcinilor de lucru;

6) coordonarea sau delegarea, după caz.

21. Piloţii la distanţă care efectuează operaţiuni în cadrul unor cluburi sau asociaţii de aeromodelism respectă cerinţele minime în materie de competenţă definite în autorizaţia acordată în conformitate cu prevederile stabilite în capitolul X.

Capitolul V

VÂRSTA MINIMĂ A PILOŢILOR LA DISTANŢĂ

22. Vârsta minimă a piloţilor la distanţă care operează un UAS, cu excepţia celor care operează zboruri în categoria "deschisă" conform prevederilor punctului 23 subpunctele 1) şi 2), este de 16 ani.

23. Nu se prevede o vârstă minimă a piloţilor la distanţă, cu condiţia însoţirii pilotului la distanţă de o persoană responsabilă, pentru următoarele situaţii:

1) atunci când operează, în subcategoria A1 specificată în partea A din anexă, un UAS din clasa C0 definit în Regulamentul privind sistemele de aeronave fără pilot la bord sau care este o jucărie conform Hotărârii Guvernului nr.808/2015 pentru aprobarea Reglementării tehnice privind siguranţa jucăriilor;

2) în cazul UAS de construcţie privată cu o masă maximă la decolare mai mică de 250 g;

3) atunci când efectuează operaţiuni sub supravegherea directă a unui pilot la distanţă care respectă prevederile stabilite la punctul 19.

24. Vârsta minimă stabilită la punctul 22 poate fi redusă, în condiţiile supravegherii de către o persoană responsabilă, urmând o abordare bazată pe riscuri care ia în considerare riscurile specifice asociate operaţiunilor:

1) cu până la patru ani – în cazul piloţilor la distanţă care operează în categoria "deschise";

2) cu până la doi ani – în cazul piloţilor la distanţă care operează în categoria "specifice".

25. Indiferent de vârsta minimă pentru piloţii la distanţă, respectivii piloţi la distanţă sunt autorizaţi să opereze UA numai în condiţiile stabilite de prezentul Regulament.

26. Stabilirea vârstei minime diferite pentru piloţii la distanţă care efectuează operaţiuni în cadrul unor cluburi sau asociaţii de aeromodelism este stabilită de Autoritatea Aeronautică Civilă pe baza autorizaţiei eliberate în conformitate cu prevederile capitolului X.

Capitolul VI

NORME ŞI PROCEDURI ÎN MATERIE DE NAVIGABILITATE A UAS ŞI NORME

APLICABILE DERULĂRII UNEI EVALUĂRI A RISCURILOR OPERAŢIONALE

(PENTRU CATEGORIA "SPECIFICĂ" ŞI "CERTIFICATĂ")

27. Cu excepţia cazului în care sunt de construcţie privată sau sunt utilizate pentru operaţiunile menţionate în capitolul X (aeromodele) sau cu excepţia cazului în care îndeplinesc condiţiile definite în capitolul XIII (categoria deschisă), UA utilizate în operaţiunile prevăzute în prezentul Regulament respectă cerinţele şi procedurile în materie de navigabilitate.

28. O evaluare a riscurilor operaţionale:

1) descrie caracteristicile operaţiunii UAS;

2) propune obiective adecvate de siguranţă operaţională;

3) identifică riscurile la sol şi în aer asociate operaţiunii, având în vedere următoarele:

a) măsura în care activitatea ar putea pune în pericol părţi terţe sau bunuri materiale de la sol;

b) complexitatea, performanţele şi caracteristicile operaţionale ale aeronavei folosite;

c) scopul zborului, tipul de UAS, probabilitatea de coliziune cu alte aeronave şi clasa de spaţiu aerian utilizat;

d) tipul, amploarea şi complexitatea operaţiunii sau a activităţii UAS, inclusiv, după caz, volumul şi tipul de trafic gestionat de organizaţia sau persoana responsabilă;

e) măsura în care persoanele care intră sub incidenţa riscurilor asociate operaţiunii UAS pot să evalueze şi să controleze respectivele riscuri;

4) identifică o gamă de măsuri posibile de diminuare a riscurilor;

5) stabileşte nivelul necesar de robusteţe al măsurilor de diminuare a riscurilor selectate, astfel încât operaţiunea să poată fi desfăşurată în condiţii de siguranţă.

29. Descrierea operaţiunii UAS include cel puţin următoarele:

1) natura activităţilor desfăşurate;

2) mediul operaţional şi zona geografică ale operaţiunii avute în vedere, în special populaţia survolată, orografia, tipurile de spaţiu aerian şi volumul de spaţiu aerian în care se va desfăşura operaţiunea, precum şi volumul de spaţiu aerian păstrat ca marjă de risc necesară, inclusiv cerinţele operaţionale pentru zonele geografice;

3) complexitatea operaţiunii, în special planificarea şi execuţia, competenţele, experienţa şi componenţa personalului şi mijloacele tehnice necesare care sunt prevăzute pentru desfăşurarea operaţiunii;

4) caracteristicile tehnice ale UAS, inclusiv performanţa acestuia în raport cu condiţiile operaţiunii planificate şi, după caz, numărul său de înmatriculare;

5) competenţa personalului de a efectua operaţiunea, inclusiv componenţa, rolul, responsabilităţile, pregătirea şi experienţa recentă a acestuia;

6) încadrarea în limitările tehnice specificate de producătorul UA.

30. Evaluarea propune un nivel acceptabil de siguranţă care este echivalent cu nivelul de siguranţă din domeniul activităţilor de aviaţie cu pilot la bord, având în vedere caracteristicile specifice ale operării UAS.

31. Identificarea riscurilor include determinarea tuturor celor de mai jos:

1) riscul la sol nediminuat al operaţiunii, ţinându-se seama de tipul de operaţiune şi de condiţiile în care se desfăşoară operaţiunea, incluzând cel puţin următoarele criterii:

a) VLOS sau BVLOS;

b) densitatea populaţiei din zonele survolate;

c) zborul deasupra mulţimilor;

d) caracteristicile dimensionale ale aeronavei fără pilot la bord;

2) riscul în aer nediminuat al operaţiunii, ţinându-se seama de toate cele de mai jos:

a) volumul exact de spaţiu aerian în care va avea loc operaţiunea, mărit cu volumul de spaţiu aerian necesar pentru procedurile de urgenţă;

b) clasa de spaţiu aerian;

c) impactul asupra altor tipuri de trafic aerian şi de management al traficului aerian (ATM), în special:

(i) altitudinea la care se derulează operaţiunea;

(ii) dacă spaţiul aerian este controlat sau necontrolat;

(iii) dacă mediul este cel al unui aerodrom sau în afara unui aerodrom;

(iv) dacă spaţiul aerian este deasupra mediului urban sau rural;

(v) separarea faţă de alte tipuri de trafic.

32. Identificarea posibilelor măsuri de diminuare a riscurilor necesare pentru atingerea nivelului-ţintă de siguranţă propus ia în considerare următoarele posibilităţi:

1) măsurile de izolare a persoanelor de la sol;

2) limitările operaţionale strategice aplicabile operaţiunii UAS, în special:

a) restricţionarea volumelor geografice în care se desfăşoară operaţiunea;

b) restricţionarea duratei sau a programării slotului orar în care are loc operaţiunea;

3) diminuarea strategică a riscurilor cu ajutorul unor reguli de zbor comune sau al unei structuri şi al unor servicii comune pentru spaţiul aerian;

4) capacitatea de a face faţă eventualelor condiţii nefavorabile de operare;

5) factorii de organizare, cum ar fi procedurile operaţionale şi de întreţinere elaborate de operatorul UAS şi procedurile de întreţinere conforme cu manualul de utilizare al producătorului;

6) nivelul de competenţă şi de expertiză al personalului implicat în siguranţa zborului;

7) riscul de eroare umană în aplicarea procedurilor operaţionale;

8) caracteristicile de proiectare şi performanţa UAS, în special:

a) disponibilitatea mijloacelor de diminuare a riscurilor de coliziune;

b) disponibilitatea sistemelor de limitare a energiei la impact sau a frangibilităţii aeronavelor fără pilot la bord;

c) proiectarea UAS la standarde recunoscute şi proiectarea pentru funcţionare în caz de avarie.

33. Robusteţea măsurilor propuse de diminuare a riscurilor este evaluată pentru a se stabili dacă acestea sunt proporţionale cu obiectivele de siguranţă şi cu riscurile operaţiunii avute în vedere, în special pentru a se asigura siguranţa fiecărei etape a operaţiunii.

Capitolul VII

AUTORIZAREA OPERAŢIUNILOR

DIN CATEGORIA "SPECIFICE"

34. Autoritatea Aeronautică Civilă analizează evaluarea riscurilor şi robusteţea măsurilor de diminuare pe care le propune operatorul UAS pentru a menţine siguranţa operaţiunii UAS în toate fazele de zbor.

35. Autoritatea Aeronautică Civilă acordă o autorizaţie de operare atunci când concluzia evaluării este că:

1) obiectivele de siguranţă operaţională ţin seama de riscurile operaţiunii;

2) mixul de măsuri de diminuare prevăzute în raport cu condiţiile operaţionale de executare a operaţiunilor, competenţa personalului implicat şi caracteristicile tehnice ale aeronavei fără pilot la bord sunt adecvate şi suficient de robuste pentru a menţine operarea în condiţii de siguranţă, având în vedere riscurile identificate la sol şi în aer;

3) operatorul UAS a depus o declaraţie prin care confirmă că operaţiunea avută în vedere respectă cerinţele tipului respectiv de operaţiuni, în special în ceea ce priveşte respectarea vieţii private, protecţia datelor, răspunderea, asigurările, securitatea şi protecţia mediului înconjurător;

4) operatorul UA a prezentat Autorităţii Aeronautice Civile setul complet de documente, respectiv planificarea zborului, evaluarea riscurilor şi furnizarea datelor prin intermediul platformei online puse la dispoziţie de către Autoritatea Aeronautică Civilă, conform cerinţelor stabilite de prezentul Regulament.

36. În cazul în care operaţiunea nu este considerată suficient de sigură, Autoritatea Aeronautică Civilă informează solicitantul în consecinţă, indicându-i motivele refuzului său de a elibera autorizaţia de operare.

37. Autorizaţia de operare acordată de Autoritatea Aeronautică Civilă detaliază:

1) sfera autorizaţiei;

2) condiţiile "specifice" care se aplică:

a) operaţiunii UAS şi limitărilor operaţionale;

b) nivelului de competenţă necesar al operatorului UAS şi, după caz, al piloţilor la distanţă;

c) conformităţii UAS, inclusiv certificării UAS, dacă este cazul necesar tipului dat de operaţiuni;

3) următoarele informaţii:

a) numărul de înregistrare al operatorului UAS şi caracteristicile tehnice ale UAS;

b) o trimitere la evaluarea riscurilor operaţionale realizată de operatorul UAS;

c) condiţiile operaţiunii;

d) măsurile suplimentare de diminuare a riscurilor pe care trebuie să le aplice operatorul UAS;

e) locul (locurile) în care operaţiunea este autorizată să aibă loc;

f) în caz de necesitate, indicarea situaţiilor nonstandard când este necesară raportarea evenimentelor sau indecentelor, dacă acest lucru nu face obiectul Regulamentului privind raportarea, analiza şi acţiunile subsecvente cu privire la evenimentele de aviaţie civilă.

38. La primirea declaraţiei menţionate la punctul 11 (scenariu standard), Autoritatea Aeronautică Civilă:

1) verifică dacă aceasta conţine toate elementele prevăzute la punctul UAS.SPEC.020 subpunctul 2 din anexă;

2) în caz afirmativ, transmite operatorului UAS o confirmare de primire a unei declaraţii complete fără întârzieri nejustificate, astfel încât operatorul să poată începe operaţiunea.

Capitolul VIII

ÎNREGISTRAREA OPERATORILOR UAS

ŞI ÎNMATRICULAREA UAS CERTIFICATE

39. Autoritatea Aeronautică Civilă instituie şi menţine sisteme de înmatriculare şi de înregistrare exacte pentru UAS al căror proiect face obiectul certificării şi pentru operatorii UAS a căror activitate poate prezenta un risc la adresa siguranţei, a securităţii şi a protecţiei vieţii private, a datelor cu caracter personal sau a mediului înconjurător.

40. Sistemele de înregistrare a operatorilor UAS prevăd câmpurile necesare pentru introducerea şi schimbul următoarelor informaţii:

1) numele complet şi data naşterii – în cazul persoanelor fizice, precum şi numele şi numărul de identificare – în cazul persoanelor juridice;

2) adresa operatorilor UAS;

3) adresa de e-mail şi numărul de telefon ale acestora;

4) un număr de poliţă de asigurare pentru UAS şi termenul de valabilitate al acesteia;

5) confirmarea de către persoanele juridice a următoarei declaraţii: "Toţi membrii personalului direct implicaţi în operaţiuni sunt competenţi să îşi îndeplinească sarcinile, iar UAS va fi operat numai de către piloţi la distanţă cu un nivel adecvat de competenţă";

6) autorizaţiile de operare şi LUC deţinute, precum şi declaraţiile urmate de o confirmare conform punctului 38 subpunctul 2).

41. Sistemele de înmatriculare a aeronavelor fără pilot la bord al căror proiect face obiectul certificării prevăd câmpurile necesare pentru introducerea şi schimbul următoarelor informaţii:

1) numele producătorului;

2) numărul de fabricaţie al aeronavei fără pilot la bord, atribuit de producător;

3) numărul de serie al aeronavei fără pilot la bord;

4) numele complet, adresa, adresa de e-mail şi numărul de telefon al persoanei fizice sau juridice sub al cărei nume este înmatriculată aeronava fără pilot la bord.

42. Autoritatea Aeronautică Civilă asigură că sistemele de înmatriculare şi de înregistrare sunt digitale şi interoperabile şi că permit accesul reciproc şi schimbul de informaţii cu autorităţile publice de resort, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

43. Operatorii UAS au obligaţia de a se înregistra:

1) atunci când operează, în categoria "deschise", oricare dintre următoarele aeronave fără pilot la bord:

a) cu o MTOM mai mare sau egală cu 250 g sau care, în caz de impact, pot imprima unei persoane o energie cinetică de peste 80 jouli (E_c=mv²/2, din care E_c se măsoară în jouli, iar masa şi viteza maximă sunt indicate de producător în manualul aeronavei);

b) echipate cu un senzor capabil să colecteze date cu caracter personal, cu excepţia cazului în care acestea sunt din categoria jucăriilor conform Hotărârii Guvernului nr.808/2015 pentru aprobarea Reglementării tehnice privind siguranţa jucăriilor;

2) atunci când operează, în categoria "specifice", o aeronavă fără pilot la bord cu orice masă.

44. Operatorii UAS persoane fizice sau persoane juridice au obligaţia de a se înregistra la Autoritatea Aeronautică Civilă şi de a se asigura că informaţiile înregistrate despre ei sunt corecte.

45. Autoritatea Aeronautică Civilă emite un număr digital unic de înregistrare şi de înmatriculare pentru operatorii UAS şi pentru UAS a căror înregistrare şi înmatriculare este obligatorie, permiţând identificarea lor individuală.

46. Numărul de înregistrare pentru operatorii UAS se stabileşte pe baza unor standarde care permit interoperabilitatea sistemelor de înregistrare.

47. Proprietarul unei aeronave fără pilot la bord al cărei proiect face obiectul certificării are obligaţia de a înmatricula respectiva aeronavă fără pilot la bord.

48. Însemnele de naţionalitate şi de înmatriculare ale unei aeronave fără pilot la bord se stabilesc în conformitate cu Procedura de înmatriculare a aeronavelor civile fără pilot la bord aprobată de Autoritatea Aeronautică Civilă. O aeronavă fără pilot la bord nu poate fi înmatriculată în mai mult de un stat în acelaşi timp.

49. Operatorii UAS trebuie să afişeze numărul de înmatriculare pe toate aeronavele fără pilot la bord care îndeplinesc condiţiile descrise la punctul 43.

Capitolul IX

CONDIŢII OPERAŢIONALE PENTRU ZONELE GEOGRAFICE UAS

50. Atunci când definesc zonele geografice UAS din motive de siguranţă, de securitate, de protecţie a vieţii private sau de mediu, Autoritatea Aeronautică Civilă este în drept:

1) să interzică o parte sau totalitatea operaţiunilor UAS, să impună condiţii speciale în cazul unora sau al tuturor operaţiunilor UAS sau să impună autorizarea prealabilă a zborului pentru o parte sau pentru totalitatea operaţiunilor UAS;

2) să supună operaţiunile UAS unor standarde de mediu specificate;

3) să permită numai accesul anumitor clase de UAS;

4) să permită numai accesul UAS care au anumite caracteristici tehnice, în special sisteme de identificare la distanţă sau sisteme de geovigilenţă.

51. Pe baza unei evaluări a riscurilor efectuate de Autoritatea Aeronautică Civilă pot fi desemnate anumite zone geografice în care operaţiunile UAS sunt exceptate de la una sau mai multe dintre cerinţele categoriei "deschise".

52. În cazul în care, în temeiul punctelor 50 şi 51, sunt definite zone geografice UAS în scopul geovigilenţei, Autoritatea Aeronautică Civilă se asigură că informaţiile referitoare la zonele geografice UAS, inclusiv perioada de valabilitate a acestora, sunt puse la dispoziţia publicului şi autorităţilor vizate într-un format digital unic comun.

Capitolul X

OPERAŢIUNI UAS EFECTUATE ÎN CADRUL

ORGANIZAŢIILOR DE AEROMODELISM

53. La cererea unei organizaţii de aeromodelism, a unui club sau a unei asociaţii, Autoritatea Aeronautică Civilă eliberează o autorizaţie de operaţiuni UAS în cadrul organizaţiei de aeromodelism.

54. Autorizaţia menţionată la punctul 53 se eliberează în conformitate cu oricare dintre următoarele:

1) normele relevante aferente tipului de organizaţie;

2) procedurile consacrate, structura organizaţională şi sistemul de management al organizaţiei, asigurându-se că:

a) există sistem de informare a piloţilor la distanţă care efectuează operaţiuni în cadrul organizaţiilor de aeromodelism cu privire la condiţiile şi limitările definite în autorizaţia eliberată de Autoritatea Aeronautică Civilă;

b) organizaţia de aeromodelism se asigură că toţi piloţii la distanţă din cadrul organizaţiei operează UAS în conformitate cu autorizaţia emisă de Autoritatea Aeronautică Civilă;

c) organizaţia de aeromodelism ia măsuri corespunzătoare atunci când i se aduce la cunoştinţă că un pilot la distanţă care efectuează operaţiuni în cadrul organizaţiei de aeromodelism nu respectă condiţiile şi limitările definite în autorizaţie şi, dacă este necesar, informează Autoritatea Aeronautică Civilă;

d) la cererea Autorităţii Aeronautice Civile, organizaţia de aeromodelism furnizează documentaţia necesară pentru supraveghere şi monitorizare.

55. Autorizaţia menţionată în prezentul capitol stabileşte condiţiile în care pot fi efectuate operaţiuni în cadrul organizaţiei de aeromodelism şi se limitează la condiţiile în care este eliberată.

56. Autoritatea Aeronautică Civilă poate permite organizaţiei de aeromodelism să îşi înregistreze membrii în sistemele de înregistrare instituite în conformitate cu capitolul XII în numele acestora. În caz contrar, membrii cluburilor şi asociaţiilor de aeromodelism au obligaţia de a se înregistra ei înşişi în conformitate cu capitolul XII.

Capitolul XI

SARCINILE AUTORITĂŢII AERONAUTICE CIVILE

57. Autoritatea Aeronautică Civilă este responsabilă de:

1) aplicarea prezentului Regulament;

2) eliberarea, suspendarea sau revocarea certificatelor operatorilor UAS şi a licenţelor piloţilor la distanţă care operează în categoria de operaţiuni UAS "certificate";

3) eliberarea, pentru piloţii la distanţă, a unei dovezi a susţinerii unui examen teoretic online în conformitate cu punctele UAS.OPEN.020 şi UAS.OPEN.040 din anexă, precum şi eliberarea, modificarea, suspendarea, limitarea sau revocarea certificatelor de competenţă ale piloţilor la distanţă în conformitate cu punctul UAS.OPEN.030 din anexă;

4) eliberarea, modificarea, suspendarea, limitarea sau revocarea autorizaţiilor de operare şi a LUC, precum şi verificarea caracterului complet al declaraţiilor care sunt necesare pentru a efectua operaţiuni UAS din categoria "specifice";

5) păstrarea documentelor, a înregistrărilor şi a rapoartelor legate de autorizaţiile de operare a UAS, declaraţiile, certificatele de competenţă ale piloţilor la distanţă şi LUC;

6) punerea la dispoziţie, într-un format digital unic comun, a informaţiilor referitoare la zonele geografice UAS identificate în spaţiul aerian al Republicii Moldova;

7) emiterea unei confirmări de primire a unei declaraţii complete în conformitate cu punctul 38 subpunctul 2);

8) dezvoltarea unui sistem de supraveghere bazat pe riscuri pentru:

a) operatorii UAS care au depus o declaraţie sau care deţin o autorizaţie de operare sau un LUC;

b) organizaţiile de aeromodelism care deţin o autorizaţie menţionată în capitolul XI;

с) supravegherea UAS/UA;

9) pentru alte operaţiuni decât cele din categoria "deschise", întocmirea planificării auditurilor pe baza profilului de risc, a nivelului de conformare şi a performanţei în materie de siguranţă ale operatorilor UAS care au depus o declaraţie sau care deţin un certificat eliberat de Autoritatea Aeronautică Civilă;

10) pentru alte operaţiuni decât cele din categoria "deschise", efectuarea de inspecţii în ceea ce priveşte operatorii UAS care au depus o declaraţie sau deţin un certificat eliberat de Autoritatea Aeronautică Civilă, precum şi asigurarea conformării cu prezentul Regulament a operatorilor UAS şi a piloţilor la distanţă;

11) punerea în aplicare a unui sistem de detectare şi de examinare a incidentelor de neconformitate care sunt imputabile operatorilor UAS ce desfăşoară operaţiuni în categoriile "deschise" sau "specifice" şi care au fost raportate în conformitate cu punctul 59, în comun cu Ministerul Afacerilor Interne şi autorităţile publice locale corespunzătoare;

12) furnizarea de informaţii şi îndrumări, adresate operatoriilor UAS, care promovează siguranţa operaţiunilor UAS;

13) instituirea şi menţinerea de sisteme de înmatriculare şi de înregistrare pentru UAS al căror proiect face obiectul certificării şi, respectiv, pentru operatorii UAS a căror activitate poate prezenta un risc la adresa siguranţei, a securităţii şi a protecţiei vieţii private, a datelor cu caracter personal sau a mediului înconjurător.

Capitolul XII

INFORMAŢII ÎN MATERIE DE SIGURANŢĂ

58. Autoritatea Aeronautică Civilă cooperează cu autorităţile competente din domeniul supravegherii pieţei în privinţa subiectelor care ţin de siguranţă şi stabilesc proceduri pentru schimbul eficient de informaţii în materie de siguranţă.

59. Fiecare operator UAS raportează Autorităţii Aeronautice Civile orice eveniment legat de siguranţă şi face schimb de informaţii cu privire la UAS pe care le deţine în conformitate cu Regulamentul privind raportarea, analiza şi acţiunile subsecvente cu privire la evenimentele de aviaţie civilă.

60. La primirea oricăreia dintre informaţiile menţionate la punctele 58 sau 59, Autoritatea Aeronautică Civilă ia măsurile necesare pentru a soluţiona orice problemă de siguranţă pe baza celor mai bune dovezi şi analize disponibile, ţinând cont de interdependenţele dintre diferitele domenii ale siguranţei aviaţiei, şi dintre siguranţa aviaţiei, securitatea cibernetică şi alte domenii tehnice ale reglementării aeronautice.

61. În cazul în care ia măsuri în conformitate cu punctul 60, Autoritatea Aeronautică Civilă notifică imediat toate părţile interesate şi organizaţiile care trebuie să se conformeze măsurilor respective.

Capitolul XIII

DISPOZIŢII SPECIALE REFERITOARE LA UTILIZAREA

ANUMITOR UAS ÎN CATEGORIA "DESCHISE"

62. Se permite în continuare operarea tipurilor de UAS care nu sunt conforme cu Regulamentul privind sistemele de aeronave fără pilot la bord şi care nu sunt de construcţie privată, în condiţiile specificate la punctul 63.

63. UAS care au fost introduse pe piaţă înainte de 1 ianuarie 2024:

1) în subcategoria A1, astfel cum este definită în partea A din anexă, cu condiţia ca aeronava fără pilot la bord să aibă o masă maximă la decolare mai mică de 250 g, inclusiv sarcina sa utilă;

2) în subcategoria A3, astfel cum este definită în partea A din anexă, cu condiţia ca aeronava fără pilot la bord să aibă o masă maximă la decolare mai mică de 25 kg, inclusiv combustibilul şi sarcina sa utilă.

Anexă

la Regulamentul privind normele

şi procedurile de operare a

aeronavelor fără pilot

OPERAŢIUNI UAS DIN CATEGORIILE

"DESCHISE" ŞI "SPECIFICE"

PARTEA A

OPERAŢIUNI UAS DIN CATEGORIA "DESCHISE"

UAS.OPEN.010 Dispoziţii generale

1. Categoria operaţiunilor "deschise" ale UAS este împărţită în trei subcategorii – A1, A2 şi A3, pe baza unor limitări operaţionale, a unor cerinţe aplicabile pilotului la distanţă şi a cerinţelor tehnice aplicabile UAS.

2. În cazul în care operaţiunea UAS presupune zborul aeronavei fără pilot la bord cu pornire de la o ridicătură naturală a terenului sau pe deasupra unui teren cu ridicături naturale, aeronava fără pilot la bord trebuie menţinută la o distanţă de până la 120 m faţă de cel mai apropiat punct de pe suprafaţa pământului. Măsurarea distanţelor trebuie adaptă în funcţie de caracteristicile geografice ale reliefului, cum ar fi câmpiile, dealurile, podişurile.

3. Atunci când o aeronavă fără pilot la bord este operată în limita unei distanţe orizontale de 50 m faţă de un obstacol artificial cu o înălţime mai mare de 105 m, la cererea entităţii care răspunde de respectivul obstacol, înălţimea maximă a operaţiunii UAS poate fi mărită cu până la 15 m peste înălţimea obstacolului.

4. Prin derogare de la subpunctul 2, planoarele fără pilot la bord cu o MTOM, inclusiv sarcina utilă, mai mică de 10 kg pot fi operate la o distanţă de peste 120 m faţă de cel mai apropiat punct al suprafeţei pământului, cu condiţia ca planorul fără pilot la bord să nu fie pilotat niciodată la mai mult de 120 m înălţime faţă de pilotul la distanţă.

UAS.OPEN.020 Operaţiuni UAS din subcategoria A1

Operaţiunile UAS din subcategoria A1 trebuie să întrunească toate condiţiile enumerate în continuare:

1. în cazul aeronavelor fără pilot la bord menţionate la subpunctul 5 litera (d), trebuie să se desfăşoare astfel încât pilotul la distanţă să nu opereze aeronava fără pilot la bord deasupra mulţimilor şi să anticipeze că nu o va pilota deasupra niciunei persoane neimplicate în operaţiune. În cazul zborului neprevăzut deasupra unor persoane neimplicate, pilotul la distanţă trebuie să reducă cât mai mult posibil timpul în care aeronava fără pilot la bord zboară deasupra respectivelor persoane;

2. în cazul unei aeronave fără pilot la bord menţionate la subpunctul 5 literele (a), (b) şi (c), trebuie să se desfăşoare astfel încât pilotul la distanţă al aeronavei fără pilot la bord să poată pilota UAS deasupra persoanelor neimplicate, dar să nu îl piloteze niciodată deasupra mulţimilor;

3. prin derogare de la capitolul II secţiunea 1 punctul 5 subpunctul 4 din Regulament, atunci când este activat modul "urmărire", trebuie să se desfăşoare până la maximum 50 m distanţă faţă de pilotul la distanţă;

4. să fie executate de un pilot la distanţă:

(a) este familiarizat cu manualul de utilizare furnizat de producătorul UAS;

(b) în cazul unei aeronave fără pilot la bord din clasa C1, astfel cum este definită în partea 2 din anexa la Regulamentul privind sistemele de aeronave fără pilot la bord, care a finalizat un curs de pregătire online în urma căruia a promovat un examen teoretic online organizat de Autoritatea Aeronautică Civilă sau de o entitate desemnată de aceasta obţinând cel puţin 75 % din punctajul total. Examenul cuprinde 40 de întrebări cu variante multiple de răspuns repartizate în mod corespunzător pe următoarele subiecte:

(i) siguranţă aeriană;

(ii) restricţii de spaţiu aerian;

(iii) reglementare aeronautică;

(iv) limitele performanţelor umane;

(v) proceduri operaţionale;

(vi) cunoaşterea generală a UAS;

(vii) protecţia datelor şi a vieţii private;

(viii) asigurări;

(ix) securitate;

5. să fie efectuate cu o aeronavă fără pilot la bord care:

(a) are o MTOM, inclusiv sarcina utilă, mai mică de 250 g şi o viteză maximă de exploatare mai mică de 19 m/s, în cazul unui UAS de construcţie privată; sau

(b) îndeplineşte cerinţele definite la punctul 62 subpunctul 1 din Regulament;

(c) este marcată ca aparţinând clasei C0 şi îndeplineşte cerinţele clasei respective, astfel cum sunt definite în partea 1 din anexa la Regulamentul privind sistemele de aeronave fără pilot la bord; sau

(d) este marcată ca aparţinând clasei C1, îndeplineşte cerinţele clasei respective, astfel cum sunt definite în partea 2 din anexa la Regulamentul privind sistemele de aeronave fără pilot la bord, şi este operată cu sistemele de identificare directă la distanţă şi cu funcţia de geovigilenţă activate şi actualizate.

UAS.OPEN.030 Operaţiuni UAS din subcategoria A2

Operaţiunile UAS din subcategoria A2 trebuie să întrunească toate condiţiile enumerate în continuare:

1. să se desfăşoare astfel încât aeronava fără pilot la bord să nu zboare deasupra persoanelor neimplicate, iar operaţiunile UAS să aibă loc la o distanţă orizontală de siguranţă de cel puţin 30 m faţă de acestea; pilotul la distanţă poate reduce distanţa orizontală de siguranţă până la minim UM 5 m faţă de persoanele neimplicate atunci când operează o aeronavă fără pilot la bord cu modul viteză redusă activat şi după ce evaluează situaţia în ceea ce priveşte:

(a) condiţiile meteorologice;

(b) performanţele aeronavei fără pilot la bord;

2. să fie executate de un pilot la distanţă, care este familiarizat cu manualul utilizatorului furnizat de producătorul UAS şi care deţine un certificat de competenţă de pilot la distanţă eliberat de Autoritatea Aeronautică Civilă. Respectivul certificat se obţine după întrunirea tuturor condiţiilor enumerate mai jos în ordinea indicată:

(a) finalizarea unui curs de pregătire online şi promovarea unui examen teoretic online în conformitate cu punctul UAS.OPEN.020 subpunctul 4 litera (b);

(b) finalizarea unei pregătiri practice autodidactice în condiţiile de operare pentru subcategoria A3 prevăzute la punctul UAS.OPEN.040 subpunctele 1 şi 2;

(c) declararea finalizării unei pregătiri practice autodidactice definite la litera (b) şi promovarea unui examen teoretic suplimentar organizat de Autoritatea Aeronautică Civilă. Examenul cuprinde cel puţin 30 de întrebări cu variante multiple de răspuns menite să evalueze cunoştinţele pilotului la distanţă cu privire la măsurile tehnice şi operaţionale de diminuare a riscurilor la sol, repartizate în mod corespunzător pe următoarele subiecte:

(i) meteorologie;

(ii) performanţa de zbor a UAS;

(iii) măsuri tehnice şi operaţionale de diminuare a riscurilor la sol;

3. să fie executate cu o aeronavă fără pilot la bord care este marcată ca aparţinând clasei C2, îndeplineşte cerinţele clasei respective, astfel cum sunt definite în partea 3 din anexa la Regulamentul privind sistemele de aeronave fără pilot la bord, şi este operată cu sistemele de identificare directă la distanţă şi de geovigilenţă activate şi actualizate.

UAS.OPEN.040 Operaţiuni UAS din subcategoria A3

Operaţiunile UAS din subcategoria A3 trebuie să întrunească toate condiţiile enumerate în continuare:

1. să se desfăşoare într-o zonă în care pilotul la distanţă anticipează că nu va fi pusă în pericol nicio persoană neimplicată pe raza pe care este pilotată aeronava fără pilot la bord şi pe întreaga durată a operaţiunii UAS;

2. să se desfăşoare la o distanţă orizontală de siguranţă de cel puţin 150 m faţă de zonele rezidenţiale, comerciale, industriale sau de agrement;

3. să fie efectuate de un pilot la distanţă care a finalizat un curs de pregătire online şi a promovat un examen teoretic online astfel cum se defineşte la punctul UAS.OPEN.020 subpunctul 4 litera (b);

4. să fie efectuate cu o aeronavă fără pilot la bord care:

(a) are o MTOM, inclusiv sarcina utilă, mai mică de 25 kg – în cazul unui UAS de construcţie privată; sau

(b) îndeplineşte cerinţele definite la punctul 62 subpunctul 2 din Regulament;

(c) este marcată ca aparţinând clasei C2, îndeplineşte cerinţele clasei respective, astfel cum sunt definite în partea 3 din anexa la Regulamentul privind sistemele de aeronave fără pilot la bord, şi este operată cu sistemele de identificare directă la distanţă şi de geovigilenţă activate şi actualizate; sau

(d) este marcată ca aparţinând clasei C3, îndeplineşte cerinţele clasei respective, astfel cum sunt definite în partea 4 din anexa la Regulamentul privind sistemele de aeronave fără pilot la bord, şi este operată cu sistemele de identificare directă la distanţă şi de geovigilenţă activate şi actualizate; sau

(e) este marcată ca aparţinând clasei C4, îndeplineşte cerinţele clasei respective, astfel cum sunt definite în partea 5 din anexa la Regulamentul privind sistemele de aeronave fără pilot la bord.

UAS.OPEN.050 Responsabilităţile operatorului UAS

Operatorul UAS trebuie să întrunească toate condiţiile enumerate în continuare:

1. să elaboreze proceduri operaţionale adaptate la tipul de operaţiune şi la riscul implicat;

2. să se asigure că toate operaţiunile utilizează spectrul radio în mod eficient şi sprijină utilizarea eficientă a acestuia pentru a se evita interferenţele dăunătoare;

3. să desemneze un pilot la distanţă pentru fiecare operaţiune UAS;

4. să se asigure că piloţii la distanţă şi toţi ceilalţi membri ai personalului care îndeplinesc o sarcină de suport al operaţiunilor sunt familiarizaţi cu manualul de utilizare furnizat de producătorul UAS şi că:

(a) deţin competenţa corespunzătoare în subcategoria operaţiunilor UAS avute în vedere în conformitate cu punctul UAS.OPEN.020, UAI.OPEN.030 sau UAS.OPEN.040 pentru a-şi îndeplini sarcinile sau, în cazul altor membri ai personalului decât piloţii la distanţă, că au finalizat un curs de pregătire la locul de muncă elaborat de operator;

(b) să fie pe deplin familiarizaţi cu procedurile operatorului UAS;

(c) să primească informaţiile relevante pentru operaţiunea UAS avută în vedere referitoare la zonele geografice publicate de Autoritatea Aeronautică Civilă în conformitate cu capitolul X;

5. să actualizeze informaţiile din sistemul de geovigilenţă, atunci când este cazul, în funcţie de locul de operare avut în vedere;

6. în cazul unei operaţiuni cu o aeronavă fără pilot la bord dintr-una dintre clasele definite în părţile 1-5 din Regulamentul privind sistemele de aeronave fără pilot la bord, să se asigure:

(a) că UAS este însoţită de declaraţia de conformitate corespunzătoare, inclusiv de trimiterea la clasa corespunzătoare; şi

(b) că pe aeronava fără pilot la bord este aplicată eticheta de identificare a clasei;

7. să se asigure că, în cazul unei operaţiuni UAS în subcategoria A2 sau A3, toate persoanele implicate prezente în zona operaţiunii respective au fost informate cu privire la riscuri şi şi-au exprimat în mod explicit acordul de a participa.

UAS.OPEN.060 Responsabilităţile pilotului la distanţă

1. Înainte de a începe o operaţiune UAS, pilotul la distanţă trebuie:

(a) să deţină competenţa corespunzătoare în subcategoria operaţiunilor UAS avute în vedere în conformitate cu punctul UAS.OPEN.020, UAS.OPEN.030 sau UAS.OPEN.040 pentru a-şi îndeplini sarcina care îi revine şi să aibă asupra sa o dovadă a competenţei în timp ce operează UAS, cu excepţia cazului în care operează o aeronavă fără pilot la bord menţionată la punctul UAS.OPEN.020 subpunctul 5 litera (a), (b) sau (c);

(b) să obţină informaţii actualizate relevante pentru operaţiunea UAS avută în vedere referitoare la zonele geografice publicate de Autoritatea Aeronautică Civilă în conformitate cu capitolul X din Regulament;

(c) să observe mediul de operare, să verifice prezenţa obstacolelor şi, cu excepţia cazului în care efectuează operaţiuni în subcategoria A1 cu o aeronavă fără pilot la bord menţionată la punctul UAS.OPEN.020 subpunctul 5 litera (a), (b) sau (c), să verifice prezenţa oricărei persoane neimplicate;

(d) să se asigure că UAS se află într-o stare care permite efectuarea în condiţii de siguranţă a zborului avut în vedere şi, dacă este cazul, să verifice dacă identificarea directă la distanţă funcţionează în mod corespunzător;

(e) dacă UAS are o sarcină utilă suplimentară, să verifice dacă masa sa nu depăşeşte MTOM definită de producător sau limita MTOM prevăzută pentru clasa în care se încadrează.

2. În timpul zborului la distanţă, pilotul la distanţă trebuie:

(a) să nu îndeplinească sarcini sub influenţa substanţelor psihoactive sau a alcoolului sau atunci când nu este apt să îşi îndeplinească sarcinile din cauza unor vătămări corporale, a oboselii, a unor medicamente, a unei boli sau din alte cauze;

(b) să menţină aeronava fără pilot la bord în VLOS şi să scruteze în permanenţă spaţiul aerian din jurul aeronavei fără pilot la bord pentru a evita orice risc de coliziune cu o aeronavă cu pilot la bord. Pilotul la distanţă trebuie să întrerupă zborul în cazul în care operaţiunea prezintă un risc pentru alte aeronave, pentru oameni, pentru animale, pentru mediu sau pentru bunuri;

(d) să aibă capacitatea de a menţine controlul aeronavei fără pilot la bord, cu excepţia cazului în care pierde legătura cu aceasta sau atunci când operează o aeronavă fără pilot la bord în zbor liber;

(e) să opereze UAS în conformitate cu manualul de utilizare furnizat de producător, inclusiv cu orice limitări aplicabile;

(f) să respecte procedurile operatorului, dacă există.

3. În timpul zborului este interzis ca piloţii la distanţă şi operatorii UAS să opereze zborul aproape de zonele în care se derulează o intervenţie de urgenţă sau în interiorul unor astfel de zone, cu excepţia cazului în care au primit o permisiune în acest sens de la serviciile de intervenţie de urgenţă responsabile.

4. În sensul subpunctului 2 litera (b), piloţii la distanţă pot fi asistaţi de un observator de aeronave fără pilot la bord, care stă lângă ei şi care, prin observarea vizuală nemijlocită a aeronavelor fără pilot la bord, ajută pilotul la distanţă să efectueze zborul în condiţii de siguranţă. Între pilotul la distanţă şi observatorul de aeronave fără pilot la bord trebuie să se stabilească o comunicare clară şi eficientă.

UAS.OPEN.070 Durata şi valabilitatea competenţei teoretice demonstrate online a pilotului la distanţă şi a certificatelor de competenţă de pilot la distanţă

1. Competenţa teoretică demonstrată online de pilotul la distanţă, prevăzută la punctul UAS.OPEN.020 subpunctul 4 litera (b) şi la punctul UAS.OPEN.040 subpunctul 3, şi certificatul de competenţă de pilot la distanţă, prevăzut la punctul UAS.OPEN.030 subpunctul 2, sunt valabile timp de cinci ani.

2. Reînnoirea valabilităţii competenţei teoretice demonstrate online de pilotul la distanţă şi a certificatului de competenţă de pilot la distanţă sunt condiţionate de demonstrarea competenţelor în conformitate cu punctul UAS. OPEN.030 subpunctul 2 sau cu punctul UAS.OPEN.020 subpunctul 4 litera (b).

PARTEA B

OPERAŢIUNI DIN CATEGORIA "SPECIFICE"

UAS.SPEC.010 Dispoziţii generale

Operatorul UAS furnizează Autorităţii Aeronautice Civile o evaluare a riscurilor operaţionale pentru operaţiunea avută în vedere în conformitate cu capitolul VI din Regulament sau depune o declaraţie în cazul în care se aplică punctul UAS.SPEC.020, cu excepţia cazului în care operatorul deţine un certificat de operator UAS uşor (LUC) cu privilegiile corespunzătoare, în conformitate cu partea C din prezenta anexă. Operatorul UAS evaluează periodic caracterul adecvat al măsurilor de diminuare luate şi le actualizează dacă este necesar.

UAS.SPEC.020 Declaraţie operaţională

1. În conformitate cu capitolul II secţiunea a 2-a din Regulament, operatorul UAS poate prezenta Autorităţii Aeronautice Civile o declaraţie operaţională de conformare alături de un scenariu standard, astfel cum este definit în Reglementări aeronautice civile, ca alternativă la punctele UAS.SPEC.30 şi UAS.SPEC.40 în ceea ce priveşte operaţiunile:

(a) cu aeronave fără pilot la bord având:

(i) dimensiunea maximă caracteristică de până la 3 m în VLOS, efectuate deasupra unei suprafeţe controlate la sol, fiind excluse operaţiunile efectuate deasupra mulţimilor;

(ii) dimensiunea maximă caracteristică de până la 1 m în VLOS, fiind excluse operaţiunile efectuate deasupra mulţimilor;

(iii) dimensiunea maximă caracteristică de până la 1 m în BLOS, efectuate deasupra zonelor slab populate;

(iv) dimensiunea maximă caracteristică de până la 3 m în BLOS, efectuate deasupra unei suprafeţe controlate la sol;

(b) efectuate sub înălţimea de 120 m de la suprafaţa pământului şi:

(i) într-un spaţiu aerian necontrolat (clasa F sau G); sau

(ii) într-un spaţiu aerian controlat după coordonarea şi autorizarea individuală a zborului în conformitate cu procedurile publicate pentru zona de operare.

2. Declaraţia operatorilor UAS trebuie să conţină:

(a) informaţii administrative despre operatorul UAS;

(b) o declaraţie din care să reiasă că operaţiunea îndeplineşte cerinţa operaţională prevăzută la subpunctul 1 şi un scenariu standard, astfel cum este definit în Reglementări aeronautice civile;

(c) angajamentul operatorului UAS de a respecta măsurile relevante de diminuare a riscurilor necesare pentru siguranţa operaţiunii, inclusiv instrucţiunile aferente în ceea ce priveşte operarea, proiectarea aeronavelor fără pilot la bord şi competenţa personalului implicat;

(d) o confirmare a operatorului UAS potrivit căreia va exista o asigurare adecvată pentru fiecare zbor efectuat pe baza declaraţiei.

3. La primirea declaraţiei, Autoritatea Aeronautică Civilă verifică dacă declaraţia cuprinde toate elementele enumerate la subpunctul 2 şi transmite operatorului UAS o confirmare de primire a unei declaraţii complete fără întârzieri nejustificate.

4. După recepţia confirmării de primire a unei declaraţii complete, operatorul UAS are dreptul de a începe operaţiunea.

5. Operatorii UAS notifică fără întârziere Autorităţii Aeronautice Civile orice modificare a informaţiilor cuprinse în declaraţia operaţională pe care au depus-o.

6. Operatorii UAS care deţin un LUC cu privilegiile corespunzătoare, în conformitate cu partea C, nu au obligaţia de a depune declaraţia.

UAS.SPEC.030 Cerere de autorizaţie de operare

1. Înainte de a începe o operaţiune UAS în categoria "specifice", operatorul UAS trebuie să obţină o autorizaţie de operare de la Autoritatea Aeronautică Civilă, cu excepţia cazului în care:

(a) se aplică punctul UAS.SPEC.020; sau

(b) operatorul UAS deţine un LUC cu privilegiile corespunzătoare, în conformitate cu partea C.

2. Operatorul UAS depune o cerere de autorizaţie de operare actualizată în cazul în care s-au adus modificări semnificative operaţiunii sau măsurilor de diminuare a riscurilor enumerate în autorizaţia de operare.

3. Cererea de autorizaţie de operare se bazează pe evaluarea riscurilor menţionate la capitolul VI din Regulament şi include, în plus, următoarele informaţii:

(a) numărul de înregistrare al operatorului UAS;

(b) numele managerului responsabil sau numele operatorului UAS – în cazul unei persoane fizice;

(d) o listă a măsurilor de diminuare a riscurilor propuse de operatorul UAS care să ofere Autorităţii Aeronautice Civile suficiente informaţii pentru a putea evalua dacă mijloacele de diminuare a riscurilor sunt adecvate pentru a combate riscurile respective;

(e) un manual de operare atunci când este necesar având în vedere riscul şi complexitatea operaţiunii;

(f) o confirmare potrivit căreia va exista o asigurare adecvată la demararea operaţiunilor UAS.

UAS.SPEC.040 Eliberarea unei autorizaţii de operare

1. La primirea unei cereri în conformitate cu punctul UAS.SPEC.030, Autoritatea Aeronautică Civilă eliberează, fără întârzieri nejustificate, o autorizaţie de operare în conformitate cu capitolul VII atunci când ajunge la concluzia că operaţiunea îndeplineşte următoarele condiţii:

(a) sunt furnizate toate informaţiile în conformitate cu punctul UAS.SPEC.030 subpunctul 3;

(b) există o procedură de coordonare cu furnizorul de servicii relevant pentru spaţiul aerian în cauză dacă întreaga operaţiune sau o parte a acesteia urmează să se desfăşoare într-un spaţiu aerian controlat;

2. Autoritatea Aeronautică Civilă stabileşte în autorizaţia de operare sfera exactă de cuprindere a autorizaţiei în conformitate cu capitolul VII din Regulament.

UAS.SPEC.050 Responsabilităţile operatorului UAS

1. Operatorul UAS trebuie să întrunească toate condiţiile enumerate în continuare:

(a) să stabilească proceduri şi limitări adaptate tipului de operaţiune avută în vedere şi riscurilor implicate, inclusiv:

(i) proceduri operaţionale care să asigure siguranţa operaţiunilor;

(ii) proceduri care să asigure că, în cadrul operaţiunii avute în vedere, se respectă cerinţele de securitate aplicabile zonei de operare;

(iii) măsuri de protecţie faţă de intervenţiile ilicite şi accesul neautorizat;

(iv) să deţină funcţia de oprire/pornire supraveghere video de la distanţă inclusiv proceduri care să asigure că toate operaţiunile de prelucrare a datelor cu caracter personal sunt în conformitate cu actele normative ce reglementează principiile de protecţie a datelor cu caracter personal. În special, operatorul UAS, înainte de prelucrarea datelor cu caracter personal, trebuie să efectueze evaluarea impactului operaţiunilor de prelucrare asupra datelor cu caracter personal, în condiţiile Legii nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal;

(v) îndrumări pentru piloţii săi la distanţă referitoare la planificarea operaţiunilor UAS astfel încât să se reducă la minimum neplăcerile cauzate oamenilor şi animalelor, inclusiv zgomotul şi inconvenientele legate de emisii;

(b) să desemneze un pilot la distanţă pentru fiecare operaţiune sau, în cazul unor operaţiuni autonome, să se asigure că, în toate fazele operaţiunii, responsabilităţile şi sarcinile, în special cele definite la punctul UAS.SPEC.060 subpunctele 2 şi 3, sunt alocate în mod corespunzător în conformitate cu procedurile stabilite în temeiul literei (a) de mai sus;

(c) să se asigure că toate operaţiunile utilizează spectrul radio în mod eficient şi sprijină utilizarea eficientă a acestuia pentru a se evita interferenţele dăunătoare;

(d) să se asigure că, înainte de efectuarea operaţiunilor, piloţii la distanţă întrunesc toate condiţiile enumerate în continuare:

(i) deţin competenţa de a-şi îndeplini sarcinile în conformitate cu pregătirea aplicabilă indicată în autorizaţia de operare sau, în cazul în care se aplică punctul UAS.SPEC.020, în condiţiile şi limitările definite în scenariul standard corespunzător conform Reglementărilor aeronautice civile sau astfel cum este definită în LUC;

(ii) urmează o pregătire pentru piloţii la distanţă care se bazează pe formarea de competenţe şi care include competenţele prevăzute la punctul 20 din Regulament:

(iii) urmează o pregătire pentru piloţii la distanţă, astfel cum este definită în autorizaţia de operare, pentru operaţiunile care necesită o astfel de autorizaţie, pregătire ce este oferită în cooperare cu o entitate recunoscută de Autoritatea Aeronautică Civilă;

(iv) urmează o pregătire pentru piloţii la distanţă pentru operaţiunile bazate pe o declaraţie care se desfăşoară în conformitate cu măsurile de diminuare a riscurilor definite în scenariul standard;

(v) au fost informaţi cu privire la manualul de operare al operatorului UAS, dacă se prevede în evaluarea riscurilor, şi cu privire la procedurile stabilite în conformitate cu litera (a);

(vi) obţin informaţii actualizate relevante pentru operaţiunea avută în vedere referitoare la zonele geografice definite în conformitate cu capitolul X din Regulament;

(e) să se asigure că, în afară de pilotul la distanţă însuşi, ceilalţi membri ai personalului responsabili de îndeplinirea sarcinilor indispensabile operării UAS întrunesc toate condiţiile enumerate în continuare:

(i) au finalizat cursul de pregătire la locul de muncă elaborat de operator;

(ii) au fost informaţi cu privire la manualul de operare al operatorului UAS, dacă se prevede în evaluarea riscurilor, şi cu privire la procedurile stabilite în conformitate cu litera (a);

(iii) au obţinut informaţii actualizate relevante pentru operaţiunea avută în vedere referitoare la zonele geografice definite în conformitate cu capitolul X din Regulament;

(f) să efectueze fiecare operaţiune cu respectarea limitărilor, a condiţiilor şi a măsurilor de diminuare a riscurilor definite în declaraţie sau precizate în autorizaţia de operare;

(g) să păstreze o evidenţă a informaţiilor referitoare la operaţiunile UAS, astfel cum se prevede în declaraţie sau în autorizaţia de operare;

(h) să utilizeze UAS proiectate cel puţin astfel încât, dacă se defectează, să nu poată zbura în afara volumului de spaţiu aerian în care are loc operaţiunea sau să nu poată provoca un deces. În plus, interfeţele om–maşină trebuie să fie de aşa natură încât să reducă la minimum riscul de eroare a pilotului şi să nu provoace o oboseală excesivă;

(i) să menţină UAS într-o stare corespunzătoare pentru operarea în condiţii de siguranţă prin:

(j) cel puţin, definirea unor instrucţiuni de întreţinere şi angajarea unui personal de întreţinere pregătit şi calificat în mod corespunzător; şi

(ii) respectarea punctului UAS.SPEC.100, dacă se impune;

(iii) utilizarea unei aeronave fără pilot la bord proiectate să reducă la minimum zgomotul şi alte emisii, ţinând seama de tipul operaţiunilor avute în vedere şi de zonele geografice în care zgomotul şi alte emisii produse de aeronave reprezintă motive de îngrijorare.

UAS.SPEC.060 Responsabilităţile pilotului la distanţă

1. Pilotul la distanţă trebuie:

(b) să deţină competenţa de pilot la distanţă corespunzătoare, astfel cum este definită în autorizaţia de operare, în scenariul standard definit în Reglementări aeronautice civile sau astfel cum este definită în LUC şi să aibă asupra sa o dovadă a competenţei în timp ce operează UAS;

2. Înainte de a începe o operaţiune UAS, pilotul la distanţă trebuie să întrunească toate condiţiile enumerate în continuare:

(a) să obţină informaţii actualizate relevante pentru operaţiunea avută în vedere referitoare la zonele geografice definite în conformitate cu capitolul X;

(b) să se asigure că mediul de operare este compatibil cu limitările şi cu condiţiile autorizate sau declarate;

(c) să se asigure că UAS se află într-o stare de siguranţă care permite efectuarea în condiţii de siguranţă a zborului avut în vedere şi, dacă este cazul, să verifice dacă identificarea directă la distanţă funcţionează în mod corespunzător;

(d) să se asigure că informaţiile despre operaţiune au fost puse la dispoziţia unităţii de servicii de trafic aerian (ATS) relevante, a altor utilizatori ai spaţiului aerian şi a părţilor interesate relevante, în conformitate cu cerinţele din autorizaţia de operare sau cu condiţiile publicate de Autoritatea Aeronautică Civilă pentru zona geografică de operare în conformitate cu capitolul X.

3. În timpul zborului la distanţă, pilotul la distanţă trebuie:

(a) să respecte limitările şi condiţiile autorizate sau declarate;

(b) să evite orice risc de coliziune cu o aeronavă cu pilot la bord şi să întrerupă un zbor în cazul în care continuarea lui poate prezenta un risc la adresa altor aeronave, a oamenilor, a animalelor, a mediului sau a bunurilor;

(d) să respecte procedurile operatorului;

(e) să nu opereze zborul aproape de zonele în care se derulează o intervenţie de urgenţă sau în interiorul unor astfel de zone, cu excepţia cazului în care a primit o permisiune în acest sens de la serviciile de intervenţie de urgenţă responsabile.

UAS.SPEC.070 Transferabilitatea unei autorizaţii de operare

Autorizaţia de operare nu este transferabilă.

UAS.SPEC.080 Durata şi valabilitatea unei autorizaţii de operare

1. Autoritatea Aeronautică Civilă stabileşte durata autorizaţiei de operare în autorizaţia propriu-zisă.

2. În pofida dispoziţiilor de la subpunctul 1, autorizaţia de operare rămâne valabilă atât timp cât operatorul UAS continuă să respecte cerinţele relevante din prezentul Regulament şi condiţiile definite în autorizaţia de operare.

3. În cazul revocării sau al renunţării la autorizaţia de operare, operatorul UAS trebuie să returneze fără întârziere Autorităţii Aeronautice Civile un mesaj de confirmare a recepţiei în format digital.

UAS.SPEC.085 Durata şi valabilitatea unei declaraţii operaţionale

Valabilitatea declaraţiei operaţionale este limitată la doi ani. Declaraţia nu mai este considerată completă în sensul punctului UAS.SPEC.020 subpunctul 4 dacă:

1. în timpul supravegherii operatorului UAS, autoritatea competentă a constatat că operaţiunea UAS nu se desfăşoară în conformitate cu declaraţia operaţională;

2. condiţiile operaţiunii UAS s-au modificat în aşa măsură încât declaraţia operaţională nu mai respectă cerinţele aplicabile din prezentul Regulament;

3. autorităţii competente nu i se acordă accesul în conformitate cu punctul UAS.SPEC.090.

UAS.SPEC.090 Accesul

În scopul de a demonstra conformarea cu prezentul regulament, un operator UAS trebuie să acorde oricărei persoane autorizate în mod corespunzător de Autoritatea Aeronautică Civilă accesul la orice structură, UAS, document, evidenţe, date, proceduri sau la orice alt material relevant pentru activitatea sa care face obiectul autorizaţiei de operare sau al declaraţiei operaţionale, indiferent dacă activitatea sa este sau nu încredinţată prin contract sau subcontract unei alte organizaţii.

UAS.SPEC.100 Utilizarea echipamentelor certificate şi a aeronavelor fără pilot la bord certificate

1. Dacă operaţiunea UAS utilizează o aeronavă fără pilot la bord pentru care s-a emis un certificat de navigabilitate sau un certificat de navigabilitate restrictiv sau dacă utilizează echipamente certificate, operatorul UAS trebuie să înregistreze operaţiunea sau timpul de serviciu în conformitate fie cu instrucţiunile şi cu procedurile aplicabile echipamentelor certificate, fie cu aprobarea sau autorizaţia organizaţiei.

2. Operatorul UAS trebuie să respecte instrucţiunile menţionate în certificatul aeronavei fără pilot la bord sau în certificatul echipamentelor şi trebuie, de asemenea, să respecte orice directivă de navigabilitate sau directivă operaţională emisă de Autoritatea Aeronautică Civilă.

UAS.LUC.010 Cerinţe generale aplicabile LUC

1. O persoană juridică este eligibilă să depună o cerere de obţinere a unui LUC în temeiul prezentei părţi.

2. Cererea de obţinere a unui LUC sau de modificare a unui LUC existent se depune la Autoritatea Aeronautică Civilă şi trebuie să cuprindă toate informaţiile enumerate în continuare:

(a) o descriere a sistemului de management al operatorului UAS, inclusiv a structurii sale organizaţionale şi a sistemului său de management al siguranţei;

(b) numele personalului responsabil din cadrul operatorului UAS, inclusiv al persoanei responsabile cu autorizarea operaţiunilor cu UAS;

(c) o declaraţie din care să reiasă că întreaga documentaţie prezentată Autorităţii Aeronautice Civile a fost verificată de solicitant, iar acesta a constatat că este în conformitate cu cerinţele aplicabile;

(d) dovada susţinerii examinării teoretice şi practice a cunoştinţelor.

3. Dacă sunt îndeplinite cerinţele prezentei părţi, unui titular de LUC i se pot acorda împuterniciri în conformitate cu punctul UAS.LUC.060.

UAS.LUC.020 Responsabilităţile titularului LUC

Titularul de LUC trebuie:

1. să respecte cerinţele de la punctele UAS.SPEC.050 şi UAS.SPEC.060;

2. să nu depăşească sfera şi privilegiile definite în condiţiile de aprobare;

3. să instituie şi să menţină un sistem de exercitare a controlului operaţional asupra oricărei operaţiuni efectuate în condiţiile asociate LUC pe care îl deţine;

4. să efectueze o evaluare a riscurilor operaţionale pentru operaţiunea avută în vedere în conformitate cu capitolul VI, cu excepţia cazului în care desfăşoară o operaţiune pentru care este suficientă o declaraţie operaţională în conformitate cu punctul UAS.SPEC.020;

5. să ţină evidenţa următoarelor elemente într-un mod care să asigure protecţia împotriva deteriorării, a alterării şi a furtului pe o perioadă de cel puţin trei ani în cazul operaţiunilor efectuate pe baza privilegiilor specificate la punctul UAS.LUC.060:

(a) evaluarea riscurilor operaţionale, atunci când este necesară în conformitate cu subpunctul 4, şi documentele justificative aferente acesteia;

(b) măsurile de diminuare a riscurilor întreprinse; şi

(c) calificările şi experienţa personalului implicat în operarea UAS, monitorizarea conformării şi managementul siguranţei;

6. să păstreze documentele referitoare la personal menţionate la subpunctul 5 litera (c), atât timp cât persoana lucrează pentru organizaţie şi timp de trei ani după ce persoana a părăsit organizaţia.

UAS.LUC.030 Sistemul de management al siguranţei

1. Un operator UAS care solicită un LUC trebuie să stabilească, să implementeze şi să menţină un sistem de management al siguranţei corespunzător dimensiunii organizaţiei, naturii şi complexităţii activităţilor sale, luând în considerare pericolele şi riscurile asociate inerente acestor activităţi.

2. Operatorul UAS trebuie să întrunească toate condiţiile enumerate în continuare:

(a) să desemneze un manager responsabil învestit cu autoritatea necesară pentru a se asigura că, în cadrul organizaţiei, toate activităţile sunt derulate în conformitate cu standardele aplicabile şi că organizaţia se conformează permanent la cerinţele sistemului de management şi la procedurile identificate în manualul LUC menţionat la punctul UAS.LUC.040;

(b) să definească responsabilităţi şi răspunderi clare la nivelul întregii organizaţii;

(d) să numească membrii-cheie ai personalului cu atribuţii în materie de siguranţă care să aplice politica de siguranţă;

(e) să instituie şi să menţină un proces de management al riscurilor de siguranţă, inclusiv identificarea pericolelor de siguranţă asociate activităţilor operatorului UAS, precum şi evaluarea acestora şi managementul riscurilor asociate, inclusiv luarea de măsuri pentru a diminua aceste riscuri şi pentru a verifica eficacitatea măsurilor;

(f) să promoveze siguranţa în cadrul organizaţiei prin:

(i) pregătire şi educaţie;

(ii) comunicare;

(g) să documenteze toate procesele-cheie ale sistemului de management al siguranţei menite să facă personalul conştient de responsabilităţile sale şi de procedura de modificare a acestei documentaţii; procesele-cheie includ:

(i) raportarea în materie de siguranţă şi investigaţiile interne;

(ii) controlul operaţional;

(iii) comunicarea pe tema siguranţei;

(iv) pregătirea şi promovarea siguranţei;

(v) monitorizarea conformării;

(vi) managementul riscurilor de siguranţă;

(vii) managementul schimbărilor;

(viii) interacţiunea dintre organizaţii;

(ix) utilizarea subcontractanţilor şi a partenerilor;

(h) să includă o funcţie independentă de monitorizare a conformării şi a îndeplinirii corespunzătoare a cerinţelor relevante din prezentul Regulament, inclusiv un sistem care să furnizeze managerului responsabil feedback cu privire la constatări, pentru a se asigura aplicarea efectivă a măsurilor corective, după caz;

(i) să includă o funcţie care să asigure că, în cadrul sistemului de management al siguranţei al operatorului, sunt evaluate şi diminuate riscurile de siguranţă inerente unui serviciu sau produs furnizat prin intermediul unor subcontractanţi.

3. În cazul în care organizaţia deţine alte certificate de organizaţie care intră sub incidenţa prevederilor stabilite în Codul aerian nr.301/2017, sistemul de management al siguranţei al operatorului UAS poate fi integrat în sistemul de management al siguranţei impus de oricare dintre respectivele certificate suplimentare.

UAS.LUC.040 Manualul LUC

1. Un titular de LUC trebuie să furnizeze Autorităţii Aeronautice Civile un manual LUC care să descrie în mod direct sau prin referinţă încrucişată organizaţia sa, procedurile relevante şi activităţile desfăşurate.

2. Manualul trebuie să cuprindă o declaraţie semnată de managerul responsabil care confirmă că organizaţia va lucra permanent în conformitate cu prezentul Regulament şi cu manualul LUC aprobat. În cazul în care managerul responsabil nu este şi directorul general al organizaţiei, directorul general al organizaţiei trebuie să contrasemneze declaraţia.

3. În cazul în care o activitate este desfăşurată de organizaţii partenere sau de subcontractanţi, operatorul UAS trebuie să includă în manualul LUC proceduri referitoare la modul în care titularul LUC gestionează relaţia cu organizaţiile partenere sau subcontractanţii în cauză.

4. Manualul LUC se modifică ori de câte ori este necesar pentru a cuprinde o descriere actualizată a organizaţiei titularului LUC, iar Autorităţii Aeronautice Civile i se pun la dispoziţie copii ale modificărilor respective.

5. Operatorul UAS trebuie să distribuie părţile relevante ale manualului LUC tuturor membrilor personalului său conform funcţiilor şi sarcinilor care le revin.

UAS.LUC.050 Condiţiile de aprobare a titularului LUC

1. Autoritatea Aeronautică Civilă eliberează un LUC după ce s-a asigurat că operatorul UAS respectă punctele UAS.LUC.020, UAS.LUC.030 şi UAS.LUC.040.

2. LUC trebuie să cuprindă:

(a) identificarea operatorului UAS;

(b) privilegiile operatorului UAS;

(d) suprafaţa, zona sau clasa de spaţiu aerian autorizată pentru operaţiuni, dacă este cazul;

(e) orice limitări sau condiţii speciale, dacă este cazul.

UAS.LUC.060 Privilegiile titularului LUC

Atunci când consideră că documentaţia prezentată este corespunzătoare, Autoritatea Aeronautică Civilă:

1. stabileşte în LUC condiţiile privilegiului acordat operatorului UAS; şi

2. în limitele condiţiilor de aprobare, acordă unui titular de LUC privilegiul de a-şi autoriza propriile operaţiuni fără:

(a) a depune o declaraţie operaţională;

(b) a solicita o autorizaţie de operare.

UAS.LUC.070 Modificări aduse sistemului de management al LUC

După eliberarea unui LUC, următoarele modificări necesită aprobarea prealabilă a Autorităţii Aeronautice Civile:

1. orice modificare a condiţiilor de aprobare a operatorului UAS;

2. orice modificare semnificativă a elementelor sistemului de management al siguranţei titularului LUC prevăzut la punctul UAS.LUC.030.

UAS.LUC.075 Transferabilitatea unui LUC

Cu excepţia modificării titlului de proprietate asupra organizaţiei, aprobată de Autoritatea Aeronautică Civilă în conformitate cu punctul UAS.LUC.070, un LUC nu este transferabil.

UAS.LUC.080 Durata şi valabilitatea unui LUC

1. Un LUC se eliberează pe durată nelimitată. Acesta rămâne valabil cu condiţia ca:

(a) titularul LUC să se conformeze permanent la cerinţele relevante ale prezentului Regulament; şi

(b) LUC să nu facă obiectul unei renunţări sau al unei revocări.

2. În cazul revocării sau al renunţării la LUC, titularul LUC trebuie să returneze fără întârziere Autorităţii Aeronautice Civile un mesaj de confirmare a recepţiei în format digital.

UAS.LUC.090 Accesul

În scopul de a demonstra conformarea cu prezentul Regulament, un titular de LUC trebuie să acorde oricărei persoane autorizate în mod corespunzător de Autoritatea Aeronautică Civilă accesul la orice structură, UAS, document, evidenţe, date, proceduri sau la orice alt material relevant pentru activitatea sa care face obiectul certificării, al autorizaţiei de operare sau al declaraţiei operaţionale, indiferent dacă activitatea sa este sau nu încredinţată prin contract sau subcontract unei alte organizaţii.

Anexa nr.2

la Hotărârea Guvernului nr.949/2022

REGULAMENT

privind sistemele de aeronave fără pilot la bord

Prezentul Regulament transpune Regulamentul delegat (UE) 2019/945 al Comisiei din 12 martie 2019 privind sistemele de aeronave fără pilot la bord şi operatorii de sisteme de aeronave fără pilot la bord din ţări terţe.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Secţiunea 1

Obiect şi domeniu de aplicare

1. Regulament privind sistemele de aeronave fără pilot la bord şi operatorii de sisteme de aeronave (în continuare – Regulament) stabileşte cerinţele pentru proiectarea şi fabricarea de sisteme de aeronave fără pilot la bord (UAS) destinate operării în conformitate cu normele şi condiţiile definite în Regulamentul privind normele şi procedurile de operare a aeronavelor fără pilot la bord. Regulamentul defineşte tipul de UAS în cazul căruia proiectarea, producţia şi întreţinerea fac obiectul certificării.

2. Regulamentul stabileşte normele privind punerea la dispoziţie pe piaţă a UAS, a seturilor de accesorii şi a dispozitivelor complementare de identificare la distanţă.

3. Prezentul Regulament se aplică:

1) UAS destinate operării în conformitate cu normele şi condiţiile aplicabile categoriei "deschise" a operaţiunilor UAS sau aplicabile declaraţiilor operaţionale în categoria "specifice" a operaţiunilor UAS în temeiul Regulamentului privind normele şi procedurile de operare a aeronavelor fără pilot la bord, astfel cum se prevede în părţile 1-5, 16-17 din anexă;

2) seturilor de accesorii pentru clasa C5 prevăzute în partea 16;

3) dispozitivelor complementare de identificare la distanţă, astfel cum se stabileşte în partea 6 din anexă;

4) UAS operate în conformitate cu normele şi condiţiile aplicabile categoriilor de operaţiuni UAS "certificate" şi "specifice" în temeiul Regulamentului privind normele şi procedurile de operare a aeronavelor fără pilot la bord.

4. Prezentul Regulament nu se aplică UAS care urmează să fie operate exclusiv în spaţii închise.

Secţiunea a 2-a

Definiţii

5. În sensul prezentului Regulament se aplică următoarele definiţii:

aeronavă fără pilot la bord (UA) – orice aeronavă operată sau destinată să opereze în mod autonom, automat sau să fie pilotată de la distanţă fără pilot la bord;

autoritate de supraveghere a pieţei – autoritatea responsabilă de supravegherea pieţei pe teritoriul Republicii Moldova (Autoritatea Aeronautică Civilă);

categoria "deschise" – categorie de operaţiuni UAS care este definită în Regulamentul privind normele şi procedurile de operare a aeronavelor fără pilot la bord;

categoria "specifice" – categorie de operaţiuni UAS care este definită în Regulamentul privind normele şi procedurile de operare a aeronavelor fără pilot la bord;

categoria "certificate" – categorie de operaţiuni UAS care este definită în Regulamentul privind normele şi procedurile de operare a aeronavelor fără pilot la bord;

distribuitor – persoană fizică sau juridică din lanţul de aprovizionare, alta decât producătorul sau importatorul, care pune un produs la dispoziţie pe piaţă;

echipament pentru comanda la distanţă a aeronavelor fără pilot la bord – orice instrument, echipament, mecanism, aparat, dispozitiv auxiliar, software sau accesoriu necesar pentru operarea în siguranţă a unei UA, care nu este o piesă şi care nu se află la bordul respectivei UA;

evaluare a conformităţii – proces prin care se evaluează dacă s-a demonstrat îndeplinirea cerinţelor specificate pentru un produs;

geovigilenţă – funcţie care, pe baza datelor furnizate de autorităţile competente, detectează o posibilă încălcare a limitărilor spaţiului aerian şi avertizează pilotul la distanţă astfel încât acesta să poată lua măsuri prompte şi eficace pentru a preveni încălcarea respectivă;

identificare directă la distanţă – sistem care asigură difuzarea locală de informaţii despre o UA aflată în operare, inclusiv marcajul UA, astfel încât aceste informaţii să poată fi obţinute fără a avea acces fizic la UA;

importator – orice persoană fizică sau juridică stabilită în Republica Moldova care introduce un produs dintr-o altă ţară;

introducere pe piaţă – prima punere la dispoziţie a unui produs pe piaţă;

marcaj de conformitate – marcaj prin care producătorul indică faptul că produsul este în conformitate cu cerinţele aplicabile respectivului tip de produs;

masă maximă la decolare ("MTOM") – masa totală a aeronavei fără pilot la bord, inclusiv sarcina utilă şi combustibilul, astfel cum este definită de producător sau de constructor, la care poate fi operată aeronava fără pilot la bord;

mod urmărire – modul de operare a unui UAS în care UA urmează în mod constant pilotul la distanţă pe o rază predeterminată;

mulţimi – adunări în care persoanele nu se pot dispersa din cauza densităţii populaţiei prezente;

nivel de putere acustică LWA – putere acustică ponderată cu A în dB pentru 1 pW, astfel cum este definită în EN ISO 3744:2010;

nivel de putere acustică măsurat – nivel acustic obţinut prin măsurătorile stabilite în partea 13 din anexă; valorile măsurate pot fi determinate fie utilizând un singur UA reprezentativ pentru tipul de echipament, fie utilizând media rezultatelor obţinute de la mai multe UA;

nivel de putere acustică garantat – nivel de putere acustică determinat conform cerinţelor stabilite în partea 13 din anexă, care include incertitudinile datorate variaţiilor în producţie şi procedurilor de măsurare şi în privinţa căruia fabricantul sau reprezentantul autorizat confirmă că, în conformitate cu instrumentele tehnice aplicate şi menţionate în documentaţia tehnică, acesta nu este depăşit;

noapte – perioada dintre sfârşitul crepusculului civil şi începutul răsăritului civil;

operator de sistem de aeronave fără pilot la bord ("operator UAS") - orice persoană fizică sau juridică care operează sau intenţionează să opereze una sau mai multe UAS;

organism de evaluare a conformităţii – organism care efectuează activităţi de evaluare a conformităţii, inclusiv etalonarea, încercarea, certificarea şi inspecţia;

operatori economici – producătorul, reprezentantul autorizat al producătorului, importatorul şi distribuitorul de UAS;

producător – orice persoană fizică sau juridică care fabrică un produs sau care comandă proiectarea sau fabricarea unui produs şi care comercializează produsul respectiv sub numele sau marca sa;

punere la dispoziţie pe piaţă – orice furnizare a unui produs pentru distribuţie, consum sau utilizare pe piaţă în cursul unei activităţi comerciale, contra cost sau gratuit;

rechemare – orice măsură întreprinsă cu scopul de a se returna un produs care a fost pus deja la dispoziţia utilizatorului final;

reprezentant autorizat – orice persoană fizică sau juridică care a primit un mandat scris din partea unui producător pentru a acţiona în numele acestuia în ceea ce priveşte anumite sarcini specifice;

retragere – orice măsură care are drept scop prevenirea punerii la dispoziţie pe piaţă a unui produs din lanţul de aprovizionare;

sarcină utilă – orice instrument, mecanism, echipament, piesă, aparat, dispozitiv auxiliar sau accesoriu, inclusiv echipamentele de comunicaţii, care este instalat în aeronavă sau ataşat la aceasta, fără să fie utilizat sau destinat utilizării pentru operarea sau comanda unei aeronave în zbor şi fără să facă parte din corpul aeronavei, din motor sau din elice;

serviciu de legătură C2 – serviciu de comunicaţii furnizat de o parte terţă, care asigură comanda şi controlul între aeronava fără pilot la bord şi CU;

sistem de aeronavă fără pilot la bord (UAS) – orice aeronavă fără pilot la bord şi echipamentul prin care este comandată de la distanţă;

spaţiu închis – volum de spaţiu aerian fizic limitat din toate direcţiile;

specificaţie tehnică – document care stabileşte cerinţele tehnice pe care trebuie să le îndeplinească un produs, proces sau serviciu;

standard armonizat – înseamnă standard armonizat pentru aplicarea legislaţiei de armonizare a Uniunii Europene;

staţie de comandă (Command Unit – CU) – echipamentul sau sistemul de echipamente pentru comanda la distanţă a aeronavelor fără pilot la bord, care permite controlul sau monitorizarea aeronavelor fără pilot la bord în timpul oricărei faze a zborului, cu excepţia infrastructurilor de sprijin pentru serviciul de legătură de comandă şi control (C2);

UAS de construcţie privată – un UAS asamblat sau fabricat pentru uzul propriu al constructorului, cu excepţia UAS asamblate dintr-un set de piese introduse pe piaţă de producător ca set unic de asamblare;

zbor planat – rămânerea în aceeaşi poziţie geografică în aer.

Capitolul II

UAS DESTINATE OPERĂRII ÎN CATEGORIA "DESCHISE" SAU ÎN CATEGORIA

"SPECIFICE" ÎN CONFORMITATE CU DECLARAŢIA OPERAŢIONALĂ,

SETURILE DE ACCESORII CARE AU O ETICHETĂ DE IDENTIFICARE

A CLASEI ŞI DISPOZITIVELE COMPLEMENTARE

DE IDENTIFICARE LA DISTANŢĂ

Secţiunea 1

Cerinţe referitoare la produs

Subsecţiunea I

Cerinţe

6. Produsele menţionate la punctul 3 subpunctele 1, 2 şi 3 îndeplinesc cerinţele stabilite în părţile 1-6, 16-17 din anexă.

7. UAS care nu sunt jucării respectă cerinţele relevante de sănătate şi siguranţă numai în ceea ce priveşte alte riscuri decât cele legate de siguranţa zborului UA.

8. Software-ul produselor care au fost deja puse la dispoziţie pe piaţă poate fi actualizat numai în cazul în care actualizarea nu afectează conformitatea produsului.

Subsecţiunea a II-a

Punerea la dispoziţie pe piaţă

9. Produsele sunt puse la dispoziţie pe piaţă numai dacă îndeplinesc cerinţele prezentului capitol şi nu pun în pericol sănătatea sau siguranţa persoanelor, a animalelor sau a bunurilor.

10. Autoritatea Aeronautică Civilă nu interzice, nu restricţionează şi nu împiedică, în ceea ce priveşte aspectele reglementate de prezentul capitol, punerea la dispoziţie pe piaţă a produselor conforme cu prezentul capitol.

Secţiunea a 2-a

Obligaţiile operatorilor economici

Subsecţiunea I

Obligaţiile producătorilor

11. Atunci când introduc un produs pe piaţa Republicii Moldova, producătorii se asigură că acesta a fost proiectat şi fabricat în conformitate cu cerinţele prevăzute în părţile 1-6, 16-17 din anexă.

12. Producătorii întocmesc documentaţia tehnică şi efectuează procedura de evaluare a conformităţii menţionate sau dispun externalizarea acestei proceduri.

13. În cazul în care s-a demonstrat conformitatea produsului cu cerinţele stabilite în părţile 1-6, 16-17 din anexă, prin procedura de evaluare a conformităţii menţionate, producătorii întocmesc o declaraţie de conformitate şi aplică marcajul de conformitate.

14. Producătorii păstrează documentaţia tehnică şi declaraţia de conformitate timp de 10 ani după introducerea pe piaţă a produsului.

15. Producătorii se asigură că există proceduri care să asigure menţinerea conformităţii producţiei de serie cu prezentul capitol. Modificările legate de proiectare, de caracteristicile produsului sau de software, precum şi cele legate de specificaţiile tehnice, în raport cu care se declară conformitatea unui produs, se iau în considerare în mod corespunzător.

16. Ori de câte ori acest lucru este justificat de riscurile prezentate de un produs, producătorii testează prin eşantionare produsele comercializate, pentru a proteja sănătatea şi siguranţa consumatorilor, investigând şi, după caz, ţinând un registru de plângeri, produse neconforme şi rechemări ale unor produse, şi informează distribuitorii privind orice astfel de activităţi de monitorizare.

17. Producătorii de UAS se asigură că UA sunt purtătoarele unui tip şi ale unui număr de serie unic care permite identificarea lor şi, dacă este cazul, conform cu cerinţele definite în părţile corespunzătoare 2-4, 16-17 din anexă. Producătorii de seturi de accesorii pentru clasa C5 se asigură că acestea poartă un tip şi un număr de serie unic care să permită identificarea lor. Producătorii de dispozitive complementare de identificare la distanţă se asigură că acestea poartă un tip şi un număr de serie unic, care permite identificarea lor şi respectă cerinţele definite în partea 6 din anexă. În toate cazurile, producătorii se asigură că în declaraţia de conformitate sau în declaraţia de conformitate simplificată figurează şi un număr de serie unic.

18. Producătorii indică numele, denumirea comercială înregistrată sau marca înregistrată, pagina web oficială şi adresa poştală la care pot fi contactaţi fie direct pe produs, fie, dacă acest lucru nu este posibil, pe ambalaj sau într-un document însoţitor. Adresa trebuie să indice un singur punct de contact pentru producător. Datele de contact trebuie indicate într-o limbă uşor de înţeles de către utilizatorii finali şi de către Autoritatea Aeronautică Civilă.

19. Producătorii se asigură că produsele sunt însoţite de instrucţiunile producătorului şi de nota de informare prevăzute în părţile 1-6, 16 şi 17 din anexă, redactate într-o limbă uşor de înţeles de către consumatori şi alţi utilizatori finali. Instrucţiunile producătorului şi nota de informare, precum şi orice înscris imprimat pe etichete, trebuie să fie clare, inteligibile şi lizibile.

20. Producătorii iau măsurile necesare pentru ca fiecare produs să fie însoţit de o copie a declaraţiei de conformitate sau de o declaraţie de conformitate simplificată. În cazul în care se furnizează o declaraţie de conformitate simplificată, aceasta conţine pagina web oficială de unde poate fi obţinut textul integral al declaraţiei de conformitate.

21. Producătorii care consideră sau au motive să creadă că produsele pe care le-au introdus pe piaţă nu sunt conforme cu prezentul capitol, aplică imediat măsurile corective necesare pentru a aduce respectivul produs în conformitate, pentru a-l retrage sau pentru a-l rechema, după caz. În cazul în care produsul prezintă un risc, producătorii informează imediat în acest sens Autoritatea Aeronautică Civilă, indicând detaliile, în special cu privire la neconformitate şi la orice măsuri corective luate, precum şi la rezultatele acestor măsuri. Atunci când introduc pe piaţă un UAS clasa C5 sau C6 sau un dispozitiv complementar pentru clasa C5, producătorii informează Autoritatea Aeronautică Civilă cu privire la sediul lor principal de activitate.

22. Ca urmare a cererii motivate din partea Autorităţii Aeronautice Civile, producătorii îi furnizează acesteia toate informaţiile şi documentaţia necesare, pe suport de hârtie sau în format electronic, pentru a demonstra conformitatea produsului cu prezentul capitol, într-o limbă uşor de înţeles de către autoritate. Aceştia cooperează cu autoritatea respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice acţiune întreprinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de produsul pe care l-au introdus pe piaţă. Organizaţiile de proiectare şi organizaţiile de producere a sistemelor de aeronave fără pilot la bord urmează obligatoriu a fi certificate de Autoritatea Aeronautică Civilă.

Subsecţiunea a II-a

Reprezentanţii autorizaţi

23. Un producător poate numi un reprezentant autorizat printr-un mandat scris.

24. Obligaţiile stabilite la punctele 11-22 şi obligaţia de a întocmi documentaţia tehnică nu fac parte din mandatul reprezentantului autorizat.

25. Reprezentantul autorizat îndeplineşte sarcinile prevăzute în mandatul primit de la producător. Mandatul îi permite reprezentantului autorizat să îndeplinească cel puţin următoarele sarcini:

1) să menţină declaraţia de conformitate şi documentaţia tehnică la dispoziţia Autorităţii Aeronautice Civile timp de 10 ani după ce produsul a fost introdus pe piaţă;

2) în urma unei cereri motivate din partea Autorităţii Aeronautice Civile sau autorităţii responsabile de controlul la frontieră, să furnizeze acestei autorităţii toate informaţiile şi documentaţia necesară pentru a demonstra conformitatea produsului;

3) să coopereze cu Autoritatea Aeronautică Civilă sau cu autorităţile responsabile de controlul la frontieră, la cererea acestora, cu privire la orice acţiune întreprinsă pentru eliminarea neconformităţii produselor care fac obiectul mandatului reprezentantului autorizat sau a riscurilor de siguranţă pe care le prezintă aceasta.

Subsecţiunea a III-a

Obligaţiile importatorilor

26. Importatorii introduc pe piaţa Republicii Moldova numai produse care respectă cerinţele stabilite în prezentul capitol.

27. Înainte de introducerea unui produs pe piaţa Republicii Moldova, importatorii se asigură că:

1) producătorul a efectuat procedura adecvată de evaluare a conformităţii;

2) producătorul a întocmit documentaţia tehnică;

3) produsul poartă marcajul de conformitate şi, atunci când este necesar, marca de identificare a clasei UA, precum şi nivelul de putere acustică;

4) produsul este însoţit de înscrisurile prevăzute la punctele 19-20;

5) producătorul a respectat cerinţele prevăzute la punctele 17-18;

6) se conformează cerinţelor stabilite în Hotărârea Guvernului nr.130/2014 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice "Maşini industriale".

28. Atunci când consideră sau are motive să creadă că un produs nu este conform cu cerinţele prevăzute în părţile 1-6, 16 şi 17 din anexă, importatorul nu introduce produsul pe piaţă până când acesta nu a fost supus procedurilor de evaluare a conformităţii. În cazul în care produsul prezintă un risc pentru sănătatea şi siguranţa consumatorilor şi a terţilor, importatorul informează producătorul şi Autoritatea Aeronautică Civilă în acest sens.

29. Producătorii indică numele, denumirea comercială înregistrată sau marca înregistrată, pagina web oficială şi adresa poştală la care pot fi contactaţi fie direct pe produs, fie, dacă acest lucru nu este posibil, pe ambalaj sau într-un document însoţitor. Datele de contact trebuie comunicate într-o limbă uşor de înţeles de către utilizatorii finali şi de către Autoritatea Aeronautică Civilă.

30. Importatorii se asigură că produsele sunt însoţite de instrucţiunile producătorului şi de nota de informare prevăzute în părţile 1-6, 16 şi 17 din anexă, prezentate în limba de stat. Instrucţiunile producătorului şi nota de informare, precum şi orice înscris imprimat pe etichete, trebuie să fie clare, inteligibile şi lizibile.

31. Importatorii se asigură că, atât timp cât produsul constituie responsabilitatea lor, condiţiile de depozitare sau transport ale produsului nu periclitează conformitatea.

32. Ori de câte ori acest lucru este justificat de riscurile prezentate de un produs, pentru a asigura protecţia sănătăţii şi securităţii utilizatorilor finali şi a terţilor, importatorii testează prin eşantionare produsele puse la dispoziţie pe piaţă, investighează şi, dacă este necesar, ţin un registru de reclamaţii, produse neconforme şi rechemări de produse şi informează distribuitorii cu privire la orice astfel de activităţi de monitorizare.

33. Importatorii care consideră sau au motive să creadă că anumite UAS pe care le-au introdus pe piaţă nu sunt conforme cu prezenta Reglementare tehnică, iau imediat măsurile corective necesare pentru a le aduce în conformitate, pentru a le retrage sau a le rechema. De asemenea, în cazul în care UAS prezintă un risc, importatorii informează imediat în acest sens producătorul, precum şi Autoritatea Aeronautică Civilă, indicând detaliile, în special cu privire la neconformitate şi la orice măsuri corective luate.

34. Importatorii păstrează o copie a declaraţiei de conformitate la dispoziţia Autorităţii Aeronautice Civile timp de 10 ani după introducerea pe piaţă a produsului şi se asigură că documentaţia tehnică poate fi pusă la dispoziţia autorităţii la cerere.

35. În urma unei cereri motivate din partea autorităţilor competente, importatorii furnizează acestora toate informaţiile şi documentaţia necesară, pe suport de hârtie sau în format electronic, pentru a demonstra conformitatea produsului, într-o limbă uşor de înţeles de autorităţile în cauză. Aceştia cooperează cu autorităţile competente, la cererea acestora, cu privire la orice acţiune întreprinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de produsul pe care l-au introdus pe piaţă. Atunci când introduc pe piaţă un UAS clasa C5 sau C6 ori un dispozitiv complementar pentru clasa C5, producătorii informează Autoritatea Aeronautică Civilă cu privire la sediul lor principal de activitate.

Subsecţiunea a IV-a

Obligaţiile distribuitorilor

36. Atunci când pun la dispoziţie un produs pe piaţa Republicii Moldova, distribuitorii acţionează cu atenţia cuvenită privind cerinţele prezentului capitol.

37. Înainte de a pune la dispoziţie pe piaţă un produs, distribuitorii verifică dacă produsul poartă marcajul de conformitate şi, dacă este cazul, eticheta de identificare a clasei de UA şi indicaţia nivelului de putere acustică, dacă acesta este însoţit de documentele menţionate la punctele 19-20 şi dacă producătorul şi importatorul au respectat cerinţele prevăzute la punctele 17-18 şi 29.

38. Distribuitorii se asigură că produsele sunt însoţite de instrucţiunile producătorului şi de nota de informare prevăzute în părţile 1-6, 16 şi 17 din anexă, prezentate în limba de stat. Instrucţiunile producătorului şi nota de informare, precum şi orice înscris imprimat pe etichete trebuie să fie clare, inteligibile şi lizibile.

39. Atunci când consideră sau are motive să creadă că un produs nu este în conformitate cu cerinţele referitoare la produs, distribuitorul nu pune la dispoziţie pe piaţă produsul până când acesta este pus în conformitate. Mai mult decât atât, atunci când produsul prezintă un risc, distribuitorul informează producătorul sau importatorul în acest sens, precum şi Autoritatea Aeronautică Civilă.

40. Distribuitorii se asigură că, atât timp cât un produs constituie responsabilitatea lor, condiţiile de depozitare sau transport al produsului nu periclitează conformitatea cu cerinţele referitoare la produs.

41. Distribuitorii care consideră sau au motive să creadă că anumite UAS pe care le-au pus la dispoziţie pe piaţă nu sunt conforme cu prezenta Reglementare tehnică, iau imediat măsurile corective necesare pentru a le aduce în conformitate, a le retrage sau a le rechema. Dacă UAS prezintă un risc, distribuitorii informează imediat în acest sens Autoritatea Aeronautică Civilă, indicând detaliile, în special cu privire la neconformitate şi la orice măsuri corective întreprinse.

42. La cererea motivată a Autorităţii Aeronautice Civile, distribuitorii prezintă informaţiile şi documentaţia necesară, pe suport de hârtie sau în format electronic, pentru a demonstra conformitatea UAS cu prezenta Reglementare tehnică şi cooperează cu privire la orice acţiune întreprinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de UAS pe care le-au pus la dispoziţie pe piaţă.

Subsecţiunea a V-a

Cazurile în care obligaţiile producătorilor se aplică

importatorilor şi distribuitorilor

43. Importatorul sau distribuitorul este considerat producător în sensul prezentului capitol şi este supus obligaţiilor ce le revin producătorilor atunci când introduce pe piaţă un produs sub numele sau marca sa comercială sau modifică un produs deja introdus pe piaţă într-o manieră care poate afecta conformitatea cu prezentul capitol.

Subsecţiunea a VI-a

Identificarea operatorilor economici

44. Operatorii economici transmit, la cerere, Autorităţii Aeronautice Civile datele de identificare:

1) ale oricărui operator economic care le-a furnizat un produs;

2) ale oricărui operator economic căruia i-au furnizat un produs.

45. Operatorii economici trebuie să poată prezenta informaţiile menţionate la punctul 44:

1) timp de 10 ani după ce le-a fost furnizat produsul;

2) timp de 10 ani după ce au furnizat produsul.

Secţiunea a 3-a

Conformitatea produsului

Subsecţiunea I

Prezumţia de conformitate

46. Produsele care sunt conforme cu prevederile standardelor Republicii Moldova ce adoptă standarde europene armonizate ale căror referinţe au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sunt considerate a fi în conformitate cu cerinţele prevăzute în părţile 1-6, 16 şi 17 din anexă, care fac obiectul acestor standarde sau al părţilor acestora.

Lista standardelor Republicii Moldova care adoptă standardele armonizate, prevăzute în părţile 1-6, 16 şi 17, ale căror referinţe au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se elaborează şi se aprobă prin ordin al ministrului infrastructurii şi dezvoltării regionale, se actualizează periodic şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Subsecţiunea a II-a

Proceduri de evaluare a conformităţii

47. Producătorul efectuează o evaluare a conformităţii produsului utilizând una dintre procedurile indicate la punctul 48, în vederea stabilirii conformităţii acestuia cu cerinţele stabilite în părţile 1-6 şi 16-17 din anexă. Evaluarea conformităţii ţine seama de toate condiţiile de funcţionare prevăzute şi previzibile.

48. Procedurile disponibile pentru efectuarea evaluării conformităţii sunt următoarele:

1) controlul producţiei, prevăzut în partea 7 din anexă, atunci când se evaluează conformitatea unui produs cu cerinţele stabilite în părţile 1, 5, 6, 16 sau 17 din anexă, cu condiţia ca producătorul să fi aplicat standarde aplicabile pe teritoriul Republicii Moldova, în cazul tuturor cerinţelor pentru care există astfel de standarde;

2) examinarea de tip, care este urmată de conformitatea cu tipul bazată pe controlul producţiei, astfel cum este prevăzut în partea 8 din anexă;

3) conformitatea bazată pe asigurarea totală a calităţii, astfel cum este prevăzută în partea 9 din anexă, cu excepţia evaluării conformităţii unui produs care este o jucărie conform Hotărârii Guvernului nr.808/2015 pentru aprobarea Reglementării tehnice privind siguranţa jucăriilor.

Subsecţiunea a III-a

Declaraţia de conformitate

49. Declaraţia de conformitate menţionată la punctul 20 stabileşte faptul că a fost demonstrată conformitatea produsului cu cerinţele stabilite în părţile 1-6 şi 16 şi 17 din anexă şi, în cazul UAS, identifică clasa acestuia.

50. Declaraţia de conformitate are structura modelului stabilit în partea 11 din anexă, conţine elementele prevăzute în partea respectivă şi se actualizează în permanenţă.

51. Declaraţia de conformitate simplificată menţionată la punctul 20 conţine elementele prevăzute în partea 12 din anexă şi se actualizează în permanenţă. Textul complet al declaraţiei de conformitate este accesibil pe pagina web oficială menţionată în declaraţia de conformitate simplificată.

52. Prin redactarea declaraţiei de conformitate, producătorul îşi asumă responsabilitatea pentru conformitatea produsului cu cerinţele prevăzute în prezentul capitol.

Subsecţiunea a IV-a

Principii generale ale marcajului de conformitate

53. Conformitatea UAS cu prezenta Reglementare tehnică este indicată prin prezenţa pe UAS a marcajului CE, care este supus principiilor generale prevăzute la articolul 23¹ din Legea nr.235/2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii.

Subsecţiunea a V-a

Norme şi condiţii pentru aplicarea marcajului de conformitate, a numărului

de identificare al organismului notificat, a etichetei de identificare

a clasei UAS şi a indicaţiei nivelului de putere acustică

54. Marcajul de conformitate se aplică în mod vizibil, lizibil şi indelebil pe produs sau pe plăcuţa cu date fixată pe produs. În cazul în care acest lucru nu este posibil sau nu este justificat din cauza dimensiunii produsului, marcajul se aplică pe ambalaj.

55. Eticheta de identificare a clasei de UA se aplică în mod vizibil, lizibil şi indelebil pe UA sau, atunci când este cazul, pe fiecare accesoriu dintr-un set de accesorii pentru clasa C5 şi pe ambalajul său şi trebuie să aibă o înălţime de cel puţin 5 mm. Se interzice aplicarea pe produs a unor marcaje, însemne sau inscripţii care pot induce în eroare terţii în ceea ce priveşte semnificaţia sau forma etichetei de identificare a clasei.

56. Indicarea nivelului de putere acustică prevăzut în partea 14 din anexă se aplică, după caz, vizibil, lizibil şi indelebil pe UA, cu excepţia cazului în care acest lucru nu este posibil sau nu este justificat din cauza dimensiunii produsului, precum şi pe ambalaj.

57. Marcajul de conformitate şi, dacă este cazul, indicaţia nivelului de putere acustică şi eticheta de identificare a clasei de UA se aplică înainte ca produsul să fie introdus pe piaţă.

58. Marcajul de conformitate este urmat de numărul de identificare al organismului notificat, în cazul în care se aplică procedura de evaluare a conformităţii stabilită în partea 9 din anexă.

59. Numărul de identificare al organismului notificat se aplică chiar de către organismul notificat sau, conform instrucţiunilor acestuia, de către producător sau reprezentantul său autorizat.

60. Asigurarea aplicării corecte a regimului aplicabil marcajului de conformitate se bazează pe mecanismele existente, iar în cazul utilizării inadecvate a respectivului marcaj se iau măsurile corespunzătoare.

Subsecţiunea a VI-a

Documentaţia tehnică

61. Documentaţia tehnică trebuie să conţină toate datele şi detaliile relevante referitoare la mijloacele utilizate de producător pentru a garanta faptul că produsul respectă cerinţele prevăzute în părţile 1-6, 16 şi 17 din anexă. Aceasta trebuie să conţină cel puţin elementele prevăzute în partea 10 din anexă.

62. Documentaţia tehnică se redactează înainte de introducerea pe piaţă a produsului şi se actualizează permanent.

63. Documentaţia tehnică şi corespondenţa referitoare la procedura de examinare de tip sau la evaluarea sistemului de calitate al producătorului se întocmesc în limba de stat sau într-o limbă acceptată de către Autoritatea Aeronautică Civilă.

64. În cazul în care documentaţia tehnică nu este conformă cu cerinţele stabilite la punctele 61-63, Autoritatea Aeronautică Civilă poate solicita producătorului sau importatorului să încredinţeze unui organism acceptat de către Autoritatea Aeronautică Civilă efectuarea încercării, pe cheltuiala producătorului sau a importatorului, într-o perioadă de timp specificată, pentru a verifica conformitatea produsului cu cerinţele stabilite în părţile 1-6, 16 şi 17 din anexă care i se aplică.

Secţiunea a 4-a

UAS conforme care prezintă un risc

65. În cazul în care, în urma efectuării evaluării conform punctului 119, se constată că, deşi UAS este conform cu prezentul Regulament, acesta prezintă un risc pentru sănătatea sau securitatea persoanelor, Autoritatea Aeronautică Civilă solicită agentului economic relevant să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că UAS în cauză, la introducere pe piaţă, nu mai prezintă respectivul risc sau pentru a retrage UAS de pe piaţă sau a-l rechema într-un termen rezonabil, proporţional cu natura riscului.

66. Agentul economic are obligaţia de a întreprinde măsurile corective corespunzătoare pentru toate UAS pe care le-a pus la dispoziţie pe piaţă. Autoritatea Aeronautică Civilă informează Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale despre toate detaliile disponibile, în special despre datele necesare pentru identificarea UAS care prezintă un risc, originea şi lanţul de aprovizionare al UAS, natura riscului implicat, natura şi durata măsurilor luate, respectiv Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale informează Comisia Europeană.

Secţiunea a 5-a

Neconformitatea formală

67. Fără a aduce atingere punctelor 119-126, Autoritatea Aeronautică Civilă solicită agentului economic să elimine neconformităţile în cazul în care constată una dintre următoarele situaţii:

1) marcajul CE a fost aplicat prin încălcarea prevederilor punctelor 54-60;

2) marcajul CE nu a fost aplicat;

3) numărul de identificare al organismului notificat, în cazul în care se utilizează procedura de evaluare a conformităţii, a fost aplicat cu abateri sau nu a fost aplicat;

4) nu s-a aplicat eticheta de identificare a clasei de UA;

5) indicaţia nivelului de putere acustică, dacă este necesară, nu a fost aplicată;

6) numărul de serie nu a fost aplicat sau nu are formatul corect;

7) manualul sau informaţiile nu sunt disponibile;

8) declaraţia de conformitate lipseşte sau nu a fost întocmită;

9) declaraţia de conformitate nu a fost întocmită corect;

10) documentaţia tehnică nu este disponibilă sau este incompletă;

11) lipseşte numele producătorului sau al importatorului, denumirea comercială înregistrată sau marca înregistrată, pagina web oficială sau adresa poştală.

68. În cazul în care neconformitatea menţionată la punctul 67 se menţine, Autoritatea Aeronautică Civilă ia măsurile prevăzute de lege pentru a restricţiona sau a interzice punerea la dispoziţie pe piaţă a UAS sau pentru a se asigura că acestea sunt rechemate sau retrase de pe piaţă.

Capitolul III

CERINŢE APLICABILE UAS OPERATE ÎN CATEGORIILE"CERTIFICATE"

ŞI "SPECIFICE", CU EXCEPŢIA CAZULUI ÎN CARE OPERAŢIUNILE

SUNT DESFĂŞURATE ÎN TEMEIUL UNEI DECLARAŢII

69. Proiectarea, producţia şi întreţinerea UAS se certifică dacă UAS îndeplineşte oricare dintre următoarele condiţii:

1) are o dimensiune caracteristică de cel puţin 3 m şi este proiectat pentru operarea deasupra mulţimilor;

2) este proiectat pentru transportul de persoane;

3) este proiectat în scopul transportului de mărfuri periculoase şi necesită un nivel ridicat de robusteţe pentru reducerea riscurilor la adresa terţilor în caz de accident;

4) este utilizat în categoria de operaţiuni "specifice", iar în urma unei evaluări a riscului, se constată faptul că riscul operaţiunii nu poate fi atenuat în mod corespunzător fără certificarea UAS;

5) este utilizat în categoria "certificate".

70. Un UAS care face obiectul certificării respectă cerinţele aplicabile stabilite în Regulamentul privind stabilirea cerinţelor şi procedurilor administrative de certificare pentru navigabilitate şi mediu a aeronavelor şi a produselor, pieselor şi echipamentelor aferente, precum şi certificarea organizaţiilor de proiectare şi producţie, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.468/2019, şi Regulamentul privind menţinerea navigabilităţii aeronavelor şi a produselor, reperelor şi dispozitivelor aeronautice şi autorizarea întreprinderilor şi a personalului cu atribuţii în domeniu, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.641/2019.

71. Cu excepţia cazului în care trebuie să fie certificat în conformitate cu punctul 69, un UAS utilizat în categoria "specifice" trebuie să aibă capacităţile tehnice stabilite în autorizaţia operaţională emisă de Autoritatea Aeronautică Civilă sau în scenariul standard definit în Reglementările aeronautice civile sau potrivit definiţiei din certificatul de operator de UAS uşor în conformitate cu partea C din anexa la Regulamentul privind normele şi procedurile de operare a aeronavelor fără pilot la bord.

72. Cu excepţia UAS de construcţie privată, toate UAS trebuie să aibă un număr de serie unic conform cu standardul ANSI/CTA-2063-A-2019 Small Unmanned Aerial Systems Serial Numbers (Numere de serie pentru sistemele de aeronave mici fără pilot la bord), ediţia 2019.

73. Fiecare UA destinată să fie operată în categoria "specifice" la o înălţime mai mică de 120 m trebuie să fie echipată cu un sistem de identificare la distanţă, care să permită:

1) încărcarea numărului de înregistrare al operatorului UAS necesar în sistemul de înregistrare. Sistemul efectuează o verificare a consecvenţei prin care se verifică integritatea şirului complet furnizat operatorului UAS la momentul înregistrării. În caz de inconsecvenţă, UAS trebuie să emită un mesaj de eroare către operatorul UAS;

2) transmiterea periodică a cel puţin următoarelor date în timp real pe întreaga durată a zborului, astfel încât să poată fi recepţionate de dispozitivele mobile existente:

a) numărul de serie unic al UA conform punctului 72 sau, dacă UA este de construcţie privată, numărul de serie unic al dispozitivului auxiliar, după cum este stabilit în partea 6 din anexă;

b) indicarea orei, poziţia geografică a UA şi înălţimea acesteia deasupra suprafeţei sau a punctului de decolare;

c) cursa rutei, măsurată în sensul acelor de ceasornic de la nordul geografic, şi viteza faţă de sol a UA;

d) poziţia geografică a pilotului la distanţă;

e) o indicare a stării de urgenţă a UAS;

3) reducerea capacităţii de manipulare a funcţionalităţii sistemului de identificare directă la distanţă.

Capitolul IV

NOTIFICAREA ORGANISMELOR DE EVALUARE A CONFORMITĂŢII

Secţiunea 1

Notificare. Autoritatea de notificare

74. Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale notifică Comisia Europeană, organismele de evaluare a conformităţii recunoscute pentru a efectua sarcinile de evaluare a conformităţii, ca părţi terţe în conformitate cu prezentul Regulament.

75. Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale este autoritatea de notificare responsabilă de instituirea şi îndeplinirea procedurilor necesare pentru evaluarea şi notificarea organismelor de evaluare a conformităţii şi monitorizarea organismelor notificate.

76. Evaluarea menţionată la punctul 77 se efectuează de către organismul naţional de acreditare instituit în conformitate cu Legea nr.235/2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii.

77. Autoritatea de notificare îşi asumă întreaga răspundere pentru sarcinile îndeplinite de organismul menţionat la punctul 78.

Secţiunea a 2-a

Cerinţele privind autoritatea de notificare.

Obligaţia de informare a autorităţii de notificare

78. Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, în calitate de autoritate de notificare:

1) asigură lipsa de conflict de interese cu organismele de evaluare a conformităţii;

2) garantează obiectivitatea şi imparţialitatea activităţilor sale.

79. Orice decizie referitoare la notificarea unui organism de evaluare a conformităţii se ia de către persoanele din cadrul Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, cu condiţia să nu fie cele care au participat la evaluare.

80. Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale nu oferă şi nu desfăşoară activităţi prestate de către organismele de evaluare a conformităţii şi nu oferă servicii de consultanţă în condiţii comerciale sau concurenţiale, precum şi garantează confidenţialitatea informaţiilor pe care le obţine.

81. Pentru îndeplinirea atribuţiilor, Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale participă la schimbul de experienţă cu referire la politica privind notificarea, organizat de către Comisia Europeană.

82. Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale informează Comisia Europeană în legătură cu procedurile pe care le aplică pentru evaluarea şi notificarea organismelor de evaluare a conformităţii şi monitorizarea organismelor notificate, precum şi în legătură cu orice modificări ale acestora.

Secţiunea a 3-a

Cerinţele cu privire la organismele notificate.

Prezumţia de conformitate a organismelor notificate

83. În scopul notificării, organismul de evaluare a conformităţii trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

1) să fie înregistrat în calitate de persoană juridică conform prevederilor Legii nr.220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali;

2) să fie un organism terţ, independent de organizaţia sau de UAS pe care le evaluează. Organismul de evaluare a conformităţii care aparţine unei asociaţii de întreprinderi ce reprezintă întreprinderile implicate în proiectarea, fabricarea, furnizarea, asamblarea, utilizarea sau întreţinerea UAS pe care le evaluează poate fi considerat a fi un astfel de organism, cu condiţia demonstrării independenţei sale şi a absenţei oricărui conflict de interese;

3) personalul său de conducere de nivel superior şi personalul responsabil de îndeplinirea atribuţiilor de evaluare a conformităţii nu trebuie să acţioneze ca proiectant, producător, furnizor, cumpărător, proprietar, utilizator sau operator de întreţinere al UAS pe care le evaluează şi nici ca reprezentant al uneia dintre aceste părţi. Acest lucru nu împiedică utilizarea UAS evaluate care sunt necesare pentru operaţiile organismului de evaluare a conformităţii sau utilizarea acestor UAS în scopuri personale;

4) personalul său de conducere de nivel superior şi personalul responsabil de îndeplinirea atribuţiilor de evaluare a conformităţii nu trebuie să fie implicaţi, în mod direct, în proiectarea, fabricarea, comercializarea, utilizarea sau întreţinerea UAS şi nu trebuie să reprezinte părţile angajate în aceste activităţi. Aceştia nu trebuie să se implice în activităţi care le-ar putea afecta imparţialitatea sau integritatea în ceea ce priveşte activităţile de evaluare a conformităţii pentru care sunt notificaţi. Aceste dispoziţii se aplică, în special, serviciilor de consultanţă;

5) să se asigure că activităţile propriilor filiale sau ale propriilor subcontractanţi nu afectează confidenţialitatea, obiectivitatea sau imparţialitatea activităţilor lor de evaluare a conformităţii;

6) personalul său trebuie să îndeplinească activităţile de evaluare a conformităţii la cel mai înalt grad de integritate profesională şi cu competenţa tehnică necesară în domeniul respectiv, fiind liber de orice presiuni şi stimulente, în special financiare, care ar putea influenţa aprecierea sau rezultatele activităţilor de evaluare a conformităţii, în special din partea persoanelor sau grupurilor de persoane interesate de rezultatele respectivelor activităţi;

7) să deţină capabilitatea de a îndeplini toate atribuţiile de evaluare a conformităţii, care îi sunt atribuite prin partea 8 sau 9 din anexă, pentru care a fost notificat, indiferent dacă acele atribuţii sunt îndeplinite de însuşi organismul de evaluare a conformităţii sau în numele şi sub responsabilitatea acestuia;

8) să dispună permanent, pentru fiecare procedură de evaluare a conformităţii şi fiecare tip sau categorie de UAS pentru care este notificat, de:

a) personalul necesar cu cunoştinţe tehnice şi experienţă suficientă şi corespunzătoare pentru a îndeplini atribuţiile de evaluare a conformităţii;

b) descrierile procedurilor în corespundere cu care se realizează evaluarea conformităţii, asigurându-se transparenţa şi posibilitatea de a reproduce procedurile respective;

c) politicile şi procedurile corespunzătoare care fac o distincţie între atribuţiile îndeplinite ca organism notificat şi alte activităţi;

d) procedurile necesare pentru desfăşurarea activităţii, ţinând seama în mod corespunzător de dimensiunea unei întreprinderi, de domeniul de activitate şi de structura acesteia, de gradul de complexitate a tehnologiei UAS în cauză, precum şi de caracterul de serie sau de masă al procesului de producţie;

e) mijloacele necesare pentru a îndeplini în mod corespunzător atribuţiile tehnice şi administrative legate de activităţile de evaluare a conformităţii, precum şi de acces la toate echipamentele sau instalaţiile necesare.

84. Personalul responsabil de îndeplinirea atribuţiilor de evaluare a conformităţii trebuie să posede:

1) pregătire tehnică şi profesională solidă, care să acopere toate activităţile de evaluare a conformităţii pentru care a fost notificat organismul de evaluare a conformităţii;

2) cunoştinţe privind cerinţele evaluărilor pe care le realizează şi autoritatea corespunzătoare pentru realizarea acestor evaluări;

3) abilitatea de a elabora certificate, evidenţe şi rapoarte pentru a demonstra că evaluările au fost îndeplinite.

85. Imparţialitatea organismelor de evaluare a conformităţii, a personalului de conducere de nivel superior şi a personalului responsabil de îndeplinirea atribuţiilor de evaluare a conformităţii trebuie să fie garantată.

86. Organismele de evaluare a conformităţii încheie contracte de asigurare de răspundere civilă cu companiile de asigurare din Republica Moldova şi deţin poliţe de asigurare pentru a repara prejudiciul care poate fi cauzat terţelor părţi prin activitatea desfăşurată şi faţă de care poartă răspundere în conformitate cu Legea nr.92/2022 privind activitatea de asigurare sau de reasigurare.

87. Personalul organismelor de evaluare a conformităţii păstrează secretul profesional referitor la toate informaţiile obţinute în îndeplinirea sarcinilor sale în temeiul părţilor 8 şi 9 din anexă sau al oricărei dispoziţii din legislaţia naţională referitoare la secretul profesional, excepţie făcând relaţia cu autorităţile de reglementare sau cu funcţie de supraveghere a pieţei. Drepturile de autor şi de proprietate intelectuală sunt protejate în conformitate cu legislaţia naţională.

88. Organismele de evaluare a conformităţii participă sau se asigură că personalul responsabil de îndeplinirea sarcinilor de evaluare a conformităţii este informat în legătură cu activităţile de standardizare relevante.

89. În cazul în care un organism de evaluare a conformităţii îşi demonstrează conformitatea cu criteriile prevăzute în standardele de referinţă aplicabile, se consideră că acesta respectă cerinţele prevăzute la punctele 83-88. Îndeplinirea criteriilor prevăzute în standardele de referinţă se constată prin acreditare în condiţiile Legii nr.235/2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii.

Secţiunea a 4-a

Filiale ale organismelor notificate şi subcontractarea de către organismele notificate

90. În cazul în care organismul notificat subcontractează sarcini specifice referitoare la evaluarea conformităţii sau recurge la o filială, acesta se asigură că subcontractantul sau filiala îndeplineşte cerinţele stabilite la punctele 83-88 şi informează în acest sens Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale.

91. Organismul notificat îşi asumă întreaga responsabilitate pentru sarcinile îndeplinite de subcontractanţi sau filiale, indiferent unde sunt stabilite acestea.

92. Activităţile pot fi subcontractate sau realizate de o filială numai cu acordul clientului, în cazul în care contractul de prestare a serviciului de evaluare a conformităţii dintre client şi organismul notificat conţine o astfel de clauză.

93. Organismele notificate pun la dispoziţia Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale documentele relevante privind evaluarea calificărilor subcontractantului sau ale filialei şi a activităţilor efectuate de către aceştia în temeiul părţilor 8 şi 9 din anexă.

Secţiunea a 5-a

Cererea de notificare

94. Pentru a fi notificate, organismele de evaluare a conformităţii depun o cerere de recunoaştere în vederea notificării către organismul naţional de acreditare.

95. Organismul naţional de acreditare informează Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale atunci când organismul de evaluare a conformităţii solicită acreditarea în vederea notificării şi, după acordarea acreditării, transmite solicitarea Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale.

96. Solicitarea este însoţită de un dosar conform articolul 143 din Legea nr.235/2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii.

Secţiunea a 6-a

Procedura de notificare

97. Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale recunoaşte, prin ordin al ministrului, organismele de evaluare a conformităţii în vederea notificării. Acest ordin se actualizează ori de câte ori este necesar. Recunoaşterea în vederea notificării se realizează conform prevederilor Legii nr.235/2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii.

98. Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale recunoaşte în scopul notificării numai organismele de evaluare a conformităţii care au îndeplinit cerinţele prevăzute la punctele 83-88.

99. Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale notifică Comisia Europeană folosind instrumentul de notificare electronică dezvoltat şi gestionat de către Comisia Europeană. Notificarea include detalii complete ale activităţilor de evaluare a conformităţii, ale modulului sau ale modulelor de evaluare a conformităţii şi ale tipurilor de UAS şi atestarea relevantă a competenţei.

100. Organismul de evaluare a conformităţii poate executa activităţile unui organism notificat numai în cazul în care Comisia Europeană nu a ridicat obiecţii în termen de două săptămâni de la notificare.

101. Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale notifică Comisiei Europene privind orice modificări ulterioare aduse notificării.

Secţiunea a 7-a

Modificările aduse notificărilor

102. În cazul în care Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale a constatat sau a fost informat că un organism notificat nu mai respectă cerinţele prevăzute la punctele 83-88 sau că nu îşi îndeplineşte obligaţiile, autoritatea iniţiază restrângerea, suspendarea sau retragerea notificării în modul prevăzut de Legea nr.235/2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii, în funcţie de gravitatea nerespectării cerinţelor sau a neîndeplinirii obligaţiilor respective.

103. Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale informează Comisia Europeană cu referire la măsurile întreprinse conform punctului 102.

104. În cazul restrângerii, suspendării sau retragerii notificării sau în cazul în care organismul notificat şi-a încetat activitatea, acesta asigură transmiterea dosarelor privind evaluările către alt organism şi informează în acest sens Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale sau, în lipsa unui alt organism notificat, asigură transmiterea către Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale şi Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor, la cererea acestora.

[Pct.104 modificat prin Hot.Guv. nr.774 din 11.10.2023, în vigoare 21.11.2023]

Secţiunea a 8-a

Contestarea competenţei organismelor notificate

105. În cazurile în care Comisia Europeană investighează competenţa unui organism notificat sau continuarea îndeplinirii de către un organism notificat a cerinţelor şi responsabilităţilor care îi revin, Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale prezintă acesteia, la cerere, toate informaţiile care au fundamentat notificarea sau menţinerea competenţei organismului în cauză.

106. În cazul în care Comisia Europeană constată că un organism notificat nu mai îndeplineşte cerinţele pentru a fi notificat, Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, în baza actului de punere în aplicare adoptat de către Comisia Europeană, iniţiază restrângerea, suspendarea sau retragerea notificării în modul prevăzut de Legea nr.235/2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii.

Secţiunea a 9-a

Obligaţiile operaţionale ale organismelor notificate.

Contestarea deciziilor organismelor notificate

107. Organismele notificate efectuează evaluarea conformităţii în corespundere cu procedurile prevăzute în părţile 8 şi 9 din anexă.

108. Evaluarea conformităţii este realizată în mod proporţional, evitând sarcinile inutile pentru operatorii economici. Organismele de evaluare a conformităţii îşi desfăşoară activitatea ţinând seama în mod corespunzător de dimensiunea unei întreprinderi, de domeniul de activitate şi de structura acesteia, de gradul de complexitate a tehnologiei UAS în cauză, precum şi de caracterul de serie sau de masă al procesului de producţie. În acelaşi timp, organismele de evaluare a conformităţii trebuie să respecte gradul de precizie şi nivelul de protecţie necesare pentru conformitatea UAS cu cerinţele stabilite în prezentul Regulament.

109. În cazul în care un organism de evaluare a conformităţii notificat constată că un producător nu îndeplineşte cerinţele prevăzute în părţile 1-6 şi 16-17 din anexă sau în standardele armonizate sau în alte specificaţii tehnice corespunzătoare, acesta solicită producătorului să ia măsurile corective corespunzătoare şi nu emite certificatul sau o decizie de evaluare.

110. În cazul în care, pe parcursul monitorizării conformităţii, după eliberarea certificatului sau a deciziei de evaluare, un organism de evaluare a conformităţii notificat constată că un UAS nu mai este conform, acesta solicită producătorului să ia măsurile corective corespunzătoare şi suspendă sau retrage certificatul sau decizia.

111. În cazul în care nu se iau măsuri corective sau acestea nu produc efectul necesar, organismul notificat restricţionează, suspendă sau retrage orice certificat sau decizie.

112. Organismele notificate se asigură că beneficiarii serviciilor de evaluare a conformităţii cunosc şi, în mod necondiţionat, pot face uz de modalităţile de contestare a deciziilor emise de către organismele în cauză, în limitele şi în modul stabilite de lege.

Secţiunea a 10-a

Obligaţia de informare care le revine organismelor

de evaluare a conformităţii notificate

113. Organismele de evaluare a conformităţii notificate informează Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale în legătură cu:

1) orice refuz, restricţie, suspendare sau retragere a certificatelor de examinare UE de tip sau a deciziilor de evaluare;

2) orice circumstanţe care afectează domeniul de aplicare sau condiţiile notificării;

3) orice cerere de informare cu privire la activităţile de evaluare a conformităţii, primită de la Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare şi Protecţia Consumatorilor;

4) activităţile de evaluare a conformităţii efectuate în limitele domeniului de aplicare a notificării şi în legătură cu orice altă activitate realizată, inclusiv activităţile transfrontaliere şi de subcontractare, la cerere.

[Pct.113 modificat prin Hot.Guv. nr.774 din 11.10.2023, în vigoare 21.11.2023]

114. Organismele de evaluare a conformităţii notificate transmit Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, în fiecare an, până la data de 1 februarie, un raport scris referitor la activitatea lor în anul calendaristic anterior, conform prevederilor Legii nr.235/2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii.

115. Organismele de evaluare a conformităţii notificate furnizează celorlalte organisme notificate, care efectuează activităţi similare de evaluare a conformităţii ce vizează aceleaşi tipuri de UAS, informaţii relevante privind aspecte legate de rezultatele negative ale evaluării conformităţii şi, la cerere, de rezultatele pozitive ale evaluării conformităţii.

116. Organismele de evaluare a conformităţii notificate pot participa, în mod direct sau prin intermediul unui reprezentant desemnat, la grupul sectorial al organismelor notificate, coordonat de către Comisia Europeană.

Capitolul V

SUPRAVEGHEREA PIEŢEI

Secţiunea 1

Procedura aplicabilă la nivel naţional

cu privire la UAS care prezintă un risc

117. Supravegherea pieţei şi controlul UAS care sunt plasate pe piaţă se efectuează conform cadrului normativ aplicabil privind supravegherea pieţei în ceea ce priveşte comercializarea produselor nealimentare.

118. Autoritatea Aeronautică Civilă este autoritatea responsabilă de supravegherea pieţei în domeniul reglementat de prezentul Regulament.

119. În cazul în care Autoritatea Aeronautică Civilă constată că un UAS care intră sub incidenţa prezentului Regulament prezintă un risc pentru sănătatea sau securitatea persoanelor, aceasta efectuează o evaluare a UAS în cauză, acoperind toate cerinţele relevante stabilite în prezentul Regulament. Agenţii economici vizaţi cooperează în acest scop cu Autoritatea Aeronautică Civilă, la solicitarea acesteia.

120. În cazul în care, pe parcursul evaluării menţionate la punctul 119, Autoritatea Aeronautică Civilă constată că UAS nu respectă cerinţele stabilite în prezentul Regulament, aceasta solicită imediat agentului economic vizat să întreprindă toate acţiunile corective corespunzătoare pentru a aduce UAS în conformitate cu cerinţele respective sau pentru a-l retrage de pe piaţă sau pentru a-l rechema într-un termen rezonabil, proporţional cu natura riscului stabilit de către aceasta.

121. Autoritatea Aeronautică Civilă informează organismul de evaluare a conformităţii notificat care a realizat evaluarea conformităţii despre măsurile întreprinse.

122. În cazul în care Autoritatea Aeronautică Civilă consideră că neconformitatea nu se limitează la teritoriul naţional, aceasta informează Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale cu privire la rezultatele evaluării şi acţiunile pe care le-au solicitat din partea agentului economic.

123. Agentul economic se asigură că sunt întreprinse toate acţiunile corective corespunzătoare cu privire la toate UAS vizate pe care acesta le-a pus la dispoziţie pe piaţă.

124. În cazul în care agentul economic relevant nu întreprinde acţiunile corective în termenul menţionat la punctul 120, Autoritatea Aeronautică Civilă ia toate măsurile corespunzătoare pentru a interzice sau a restricţiona punerea la dispoziţie a UAS pe piaţă ori pentru a retrage sau a rechema UAS de pe piaţă. Autoritatea Aeronautică Civilă informează Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale despre măsurile luate.

125. Informaţiile menţionate la punctul 124 trebuie să includă toate detaliile disponibile, în special datele necesare pentru a identifica UAS neconforme, originea UAS, natura neconformităţii invocate şi riscul implicat, natura şi durata măsurilor luate, precum şi argumentele prezentate de către agentul economic relevant. Autoritatea Aeronautică Civilă indică, în special, dacă neconformitatea este cauzată de una dintre următoarele situaţii:

1) UAS nu respectă cerinţele cu privire la sănătatea sau securitatea persoanelor; sau

2) există deficienţe ale standardelor armonizate menţionate la punctul 46, care conferă prezumţia de conformitate.

126. Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale informează imediat Comisia Europeană cu privire la măsurile adoptate conform punctului 124.

Secţiunea a 2-a

Procedura de salvgardare

127. În cazul în care, la finalizarea procedurii prevăzute la punctele 123 şi 124, se ridică obiecţii cu privire la o măsură luată sau în cazul în care Comisia Europeană consideră că o măsură naţională contravine unui act normativ al Uniunii Europene, Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale şi Autoritatea Aeronautică Civilă, la iniţiativa Comisiei Europene, participă la consultări cu părţile implicate şi agenţii economici vizaţi pentru evaluarea măsurii naţionale. În baza rezultatelor evaluării respective, Comisia Europeană informează Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale dacă măsura naţională este justificată sau nu, care, la rândul lui, informează agenţii economici vizaţi.

128. În cazul în care măsura este considerată justificată, Autoritatea Aeronautică Civilă adoptă măsurile necesare pentru a se asigura că UAS neconforme sunt retrase de pe piaţă şi ulterior informează Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale. Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale informează Comisia Europeană privind măsurile adoptate.

129. În cazul în care măsura este considerată nejustificată, Autoritatea Aeronautică Civilă retrage această măsură.

Capitolul VI

MECANISMUL DE APLICARE

130. Până la data intrării în vigoare a legii de ratificare a Acordului privind evaluarea conformităţii şi acceptarea produselor industriale dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană:

1) se admite punerea la dispoziţie pe piaţă a produselor cu marcajul de conformitate SM, aplicat în conformitate cu prevederile Legii nr.235/2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii;

2) producătorul aplică marcajul de conformitate SM şi emite declaraţia de conformitate în situaţia în care evaluarea conformităţii produselor destinate pieţei naţionale se realizează de către organismele de evaluare a conformităţii recunoscute prin utilizarea procedurilor prevăzute în capitolul II secţiunea a 3-a subsecţiunea a II-a;

3) prezenţa marcajului CE pe produs exclude necesitatea aplicării pe acelaşi echipament a marcajului de conformitate SM;

4) prevederile prezentei hotărâri referitoare la marcajul CE şi declaraţia de conformitate UE se aplică în egală măsură şi marcajului de conformitate SM şi declaraţiei de conformitate;

5) Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale recunoaşte în vederea notificării organismele care realizează evaluarea conformităţii produselor în concordanţă cu procedurile prevăzute în capitolul II secţiunea a 3-a subsecţiunea a II-a;

6) cerinţele cu privire la organismele de evaluare a conformităţii notificate se aplică şi organismelor de evaluare a conformităţii recunoscute, care au regim juridic similar, conform prevederilor Legii nr.235/2011 privind activităţile de acreditare şi evaluare a conformităţii;

7) lista ce cuprinde organismele de evaluare a conformităţii recunoscute, cu sarcinile specifice pentru care acestea au fost recunoscute şi numerele lor de identificare se gestionează de către Centrul Naţional de Acreditare din Republica Moldova "MOLDAC" şi se publică pe pagina web oficială a acestuia;

8) obligaţiile şi răspunderea producătorului, a reprezentantului său autorizat, a importatorului sau a distribuitorului, persoane juridice cu sediul în Republica Moldova, privind produsele puse la dispoziţie pe piaţă cu marcajul de conformitate SM, însoţite de declaraţia de conformitate, corespund celor prevăzute de prezenta hotărâre pentru echipamentele cu marcajul CE, însoţite de declaraţia de conformitate UE.

Anexă

la Regulamentul privind sistemele

de aeronave fără pilot la bord

Partea I

Cerinţe pentru un sistem de aeronave

fără pilot la bord din clasa C0

Un sistem de aeronave fără pilot la bord din clasa C0 (UAS C0) poartă următoarea etichetă de identificare a clasei pe UA:

Un UAS C0 respectă următoarele cerinţe:

(1) are o masă maximă la decolare mai mică de 250 g, inclusiv sarcina utilă;

(2) are o viteză maximă în zbor orizontal de 19 m/s;

(3) poate să atingă o înălţime maximă deasupra punctului de decolare limitată la 120 m;

(4) este controlabil în condiţii de siguranţă în ceea ce priveşte performanţele de stabilitate, manevrabilitate şi legătură de comandă şi control, de către un pilot la distanţă, pe baza instrucţiunilor producătorului, conform necesităţilor, în toate condiţiile de funcţionare anticipate, inclusiv în urma defectării unuia sau, după caz, a mai multor sisteme;

(5) este proiectat şi construit astfel încât să se reducă la minimum vătămarea persoanelor în timpul funcţionării, cu evitarea marginilor ascuţite, în afara cazului în care acest lucru este inevitabil din punct de vedere tehnic, conform bunelor practici de proiectare şi de fabricaţie. În cazul în care este prevăzut cu elice, UA trebuie proiectată astfel încât să limiteze orice vătămare care poate fi provocată de palele elicelor;

(6) este alimentat exclusiv cu energie electrică;

(7) în cazul în care este prevăzut cu un mod "urmărire" şi atunci când această funcţie este activată, rămâne în raza a maximum 50 m faţă de pilotul la distanţă şi îi permite acestuia să redobândească controlul asupra UA;

(8) este introdus pe piaţă însoţit de un manual care să indice:

(a) caracteristicile UA, inclusiv, dar fără a se limita la:

(i) clasa UA;

(ii) masa UA (cu o descriere a configuraţiei de referinţă) şi masa maximă la decolare;

(iii) caracteristicile generale permise în ceea ce priveşte masa, dimensiunile, interfeţele cu UA şi alte eventuale restricţii;

(iv) echipamente şi software pentru comanda la distanţă a UA; şi

(v) o descriere a comportamentului UA în cazul unei pierderi a legăturii de comandă şi control;

(b) instrucţiuni clare de operare;

(d) descrierea adecvată a tuturor riscurilor legate de operaţiunile UAS, adaptate vârstei utilizatorului;

(9) punctele 4, 5 şi 6 nu se aplică UAS care sunt jucării conform Hotărârii Guvernului nr.808/2015 pentru aprobarea Reglementării tehnice privind siguranţa jucăriilor.

Partea a II-a

Cerinţe aplicabile unui sistem de aeronave

fără pilot la bord din clasa C1

Un sistem de aeronave fără pilot la bord din clasa C1 (UAS C1) poartă următoarea etichetă de identificare a clasei pe UA:

Un UAS C1 respectă următoarele cerinţe:

(1) este fabricat din materiale şi are caracteristici fizice şi de performanţă care garantează că, în cazul unui impact la viteza terminală cu un cap uman, energia transmisă capului uman este mai mică de 80 J sau, ca alternativă, are o MTOM mai mică de 900 g, inclusiv sarcina utilă;

(2) are o viteză maximă în zbor orizontal de 19 m/s;

(3) poate să atingă o înălţime maximă deasupra punctului de decolare limitată la 120 m sau este prevăzut cu un sistem care limitează la 120 m înălţimea în raport cu suprafaţa sau cu punctul de decolare ori la o valoare care poate fi selectată de pilotul la distanţă. În cazul în care valoarea este selectabilă, pilotului la distanţă trebuie să i se furnizeze informaţii clare cu privire la înălţimea UA în raport cu suprafaţa sau cu punctul de decolare în timpul zborului;

(4) este controlabil în condiţii de siguranţă în ceea ce priveşte performanţele de stabilitate, manevrabilitate şi legătură de date, de către un pilot la distanţă cu competenţa corespunzătoare astfel cum se defineşte în Regulamentul privind normele şi procedurile de operare a aeronavelor fără pilot la bord şi pe baza instrucţiunilor producătorului, conform necesităţilor, în toate condiţiile de funcţionare anticipate, inclusiv în urma defectării unuia sau, după caz, a mai multor sisteme;

(5) are rezistenţa mecanică necesară pentru UA, inclusiv orice factor de siguranţă necesar şi, după caz, stabilitatea care să-i permită să reziste la orice tensiune la care este supus în timpul utilizării, fără a se produce o ruptură sau o deformare care ar putea interfera cu zborul său în condiţii de siguranţă;

(6) este proiectat şi construit astfel încât să se reducă la minimum vătămarea persoanelor în timpul funcţionării, cu evitarea marginilor ascuţite ale UA, în afara cazului în care acest lucru este inevitabil din punct de vedere tehnic, conform bunelor practici de proiectare şi de fabricaţie. În cazul în care este prevăzut cu elice, UA trebuie proiectată astfel încât să limiteze orice vătămare care poate fi provocată de palele elicelor;

(7) în cazul unei pierderi a legăturii de comandă şi control, există o metodă fiabilă şi previzibilă pentru ca UA să restabilească legătura de comandă şi control sau, dacă legătura nu se poate restabili, să încheie zborul într-un mod care reduce efectul asupra terţilor, în aer sau la sol;

(8) cu excepţia cazului unei UA cu aripă fixă, are un nivel garantat de putere acustică ponderat cu A, LWA, stabilit în conformitate cu partea 13, care nu depăşeşte nivelurile stabilite în partea 15;

(9) cu excepţia cazului unei UA cu aripă fixă, are aplicată indicaţia nivelului garantat de putere acustică ponderat cu A, pe UA şi/sau pe ambalajul acesteia, în conformitate cu partea 14;

(10) este alimentat exclusiv cu energie electrică;

(11) are un număr de serie unic conform cu standardul ANSI/CTA-2063-A-2019 Small Unmanned Aerial Systems Serial Numbers (Numere de serie pentru sistemele de aeronave mici fără pilot la bord), ediţia 2019;

(12) începând cu 1 ianuarie 2023, are un sistem de identificare directă la distanţă care:

(a) permite încărcarea numărului de înregistrare al operatorului UAS necesar şi a oricărui număr suplimentar furnizat de sistemul de înregistrare. Sistemul efectuează o verificare a consecvenţei prin care se verifică integritatea şirului complet furnizat operatorului UAS la momentul înregistrării. În caz de inconsecvenţă, UAS trebuie să emită un mesaj de eroare către operatorul UAS;

(b) asigură, în timp real pe întreaga durată a zborului, transmisia periodică directă de la UA cel puţin a datelor enumerate în continuare cu ajutorul unui protocol de transmisie deschis şi documentat, a următoarelor date, astfel încât respectivele date să poată fi recepţionate direct de dispozitivele mobile existente în raza de emisie:

(i) numărul de înregistrare al operatorului UAS;

(ii) numărul de serie fizic unic al UA conform cu punctul 11;

(iii) marca temporală, poziţia geografică a UA şi înălţimea acesteia în raport cu suprafaţa sau cu punctul de decolare;

(iv) cursa rutei, măsurată în sensul acelor de ceasornic de la nordul geografic, şi viteza faţă de sol a UA; şi

(v) poziţia geografică a pilotului la distanţă sau, dacă aceasta nu este disponibilă, cea a punctului de decolare; şi

(vi) o indicare a stării de urgenţă a UAS;

(13) este prevăzută cu o funcţie de geovigilenţă care furnizează:

(a) o interfaţă pentru încărcarea şi actualizarea datelor referitoare la limitările spaţiului aerian legate de poziţia şi înălţimea UA, impuse de zonele geografice UAS, care asigură că procesul de încărcare sau de actualizare a acestor date nu afectează integritatea şi valabilitatea lor;

(b) o avertizare adresată pilotului la distanţă atunci când se detectează o posibilă încălcare a limitărilor spaţiului aerian; şi

(c) informaţii adresate pilotului la distanţă cu privire la statutul UA, precum şi o avertizare atunci când sistemele sale de poziţionare sau de navigaţie nu pot asigura buna funcţionare a sistemului de geovigilenţă;

(14) dacă UA are o funcţie care îi limitează accesul la anumite zone sau volume de spaţiu aerian, respectiva funcţie trebuie să opereze astfel încât să interacţioneze bine cu sistemul de comenzi de zbor al UA, fără a afecta în mod negativ siguranţa zborului; totodată, trebuie furnizate informaţii clare pilotului la distanţă atunci când această funcţie împiedică UA să intre în aceste zone sau volumele de spaţiu aerian în cauză;

(15) furnizează pilotului la distanţă o avertizare clară atunci când bateria UA sau staţia de comandă a acesteia ajunge la un nivel scăzut, astfel încât pilotul la distanţă să aibă timp suficient pentru a efectua aterizarea UA în condiţii de siguranţă;

(16) este prevăzut:

(a) cu lumini în scopul controlabilităţii UA; şi

(b) cu cel puţin un girofar verde în scopul vizibilităţii UA pe timp de noapte, pentru a permite unei persoane de la sol să facă distincţia între UA şi o aeronavă cu pilot la bord;

(17) în cazul în care este prevăzut cu un mod "urmărire" şi atunci când această funcţie este activată, rămâne în raza a maximum 50 m faţă de pilotul la distanţă şi îi permite acestuia să redobândească controlul asupra UA;

(18) este introdus pe piaţă însoţit de instrucţiunile producătorului, care indică:

(a) caracteristicile UA, inclusiv, printre altele:

(i) clasa UA;

(ii) masa UA (cu o descriere a configuraţiei de referinţă) şi masa maximă la decolare;

(iii) caracteristicile generale ale sarcinilor utile permise în ceea ce priveşte masa, dimensiunile, interfeţele cu UA şi alte eventuale restricţii;

(iv) echipamente şi software pentru comanda la distanţă a UA;

(v) procedurile de încărcare a numărului de înregistrare al operatorului UAS în sistemul de identificare la distanţă;

(vi) o trimitere la protocolul de transmisie utilizat pentru emisiunea sistemului de identificare directă la distanţă;

(vii) nivelul de putere acustică; şi

(viii) o descriere a comportamentului UA în cazul unei pierderi a legăturii de date şi metoda de restabilire a legăturii de comandă şi control a UA;

(b) instrucţiuni clare de operare;

(d) instrucţiunile de întreţinere;

(e) procedurile de depanare;

(f) limitări operaţionale (inclusiv, printre altele, condiţiile meteorologice şi operaţiunile pe timp de zi/noapte); precum şi

(g) descrierea adecvată a tuturor riscurilor asociate operaţiunilor UAS;

(19) dacă este prevăzut cu un sistem de identificare la distanţă prin reţea, trebuie:

(a) să facă posibilă, în timp real pe întreaga durată a zborului, transmisia de la UA a cel puţin datelor enumerate în continuare, cu ajutorul unui protocol de transmisie deschis şi documentat, astfel încât respectivele date să poată fi recepţionate prin intermediul unei reţele:

(i) numărul de înregistrare al operatorului UAS, cu excepţia cazului în care nu se trece de verificarea consecvenţei definită la litera (a);

(ii) numărul de serie unic al UA conform cu punctul 11;

(iii) marca temporală, poziţia geografică a UA şi înălţimea acesteia în raport cu suprafaţa sau cu punctul de decolare;

(iv) cursa rutei, măsurată în sensul acelor de ceasornic de la nordul geografic, şi viteza faţă de sol a UA;

(v) poziţia geografică a pilotului la distanţă sau, dacă aceasta nu este disponibilă, cea a punctului de decolare; şi

(vi) o indicare a stării de urgenţă a UAS;

(b) să reducă posibilitatea de a manipula funcţionalitatea sistemului de identificare directă la distanţă.

Partea a III-a

Cerinţe aplicabile unui sistem de aeroanve

fără pilot la bord din clasa C2

Un sistem de aeronave fără pilot la bord din clasa C2 (UAS C2) poartă următoarea etichetă de identificare a clasei pe UA:

Un UAS C2 respectă următoarele cerinţe:

(1) are o MTOM mai mică de 4 kg, inclusiv sarcina utilă;

(2) poate să atingă o înălţime maximă în raport cu punctul de decolare limitată la 120 m sau este prevăzut cu un sistem care limitează la 120 m înălţimea în raport cu suprafaţa sau cu punctul de decolare ori la o valoare care poate fi selectată de pilotul la distanţă. În cazul în care valoarea este selectabilă, pilotului la distanţă trebuie să i se furnizeze informaţii clare cu privire la înălţimea UA în raport cu suprafaţa sau cu punctul de decolare în timpul zborului;

(3) este controlabil în condiţii de siguranţă în ceea ce priveşte performanţele de stabilitate, manevrabilitate şi legătură de comandă şi control, de către un pilot la distanţă cu competenţa corespunzătoare, astfel cum se stabileşte în prezentul Regulament şi pe baza instrucţiunilor producătorului, conform necesităţilor în toate condiţiile de funcţionare anticipate, inclusiv în urma defectării unuia sau, după caz, a mai multor sisteme;

(4) are rezistenţa mecanică necesară pentru UA, inclusiv orice factor de siguranţă necesar şi, după caz, stabilitatea care să-i permită să reziste la orice tensiune la care este supus în timpul utilizării, fără a se produce o ruptură sau o deformare care ar putea interfera cu zborul său în condiţii de siguranţă;

(5) în cazul unei UA captive, are o lungime la întindere a cablului mai mică de 50 m şi o rezistenţă mecanică care nu este:

(a) în cazul aeronavelor mai grele decât aerul, mai mică decât de 10 ori greutatea aerodinei la masa maximă;

(b) în cazul aeronavelor mai uşoare decât aerul, mai mică decât de 4 de ori forţa exercitată prin combinarea tracţiunii statice maxime şi a forţei aerodinamice a vitezei maxime permise a vântului în zbor;

(6) este proiectat şi construit astfel încât să se reducă la minimum vătămarea persoanelor în timpul funcţionării, cu evitarea marginilor ascuţite ale UA, în afara cazului în care acest lucru este inevitabil din punct de vedere tehnic, conform bunelor practici de proiectare şi de fabricaţie. În cazul în care este prevăzută cu elice, UA trebuie proiectată astfel încât să limiteze orice vătămare care poate fi provocată de palele elicelor;

(7) cu excepţia cazului în care este captiv, în cazul unei pierderi a legăturii de comandă şi control, există o metodă fiabilă şi previzibilă pentru ca UA să restabilească legătura de comandă şi control sau, dacă legătura nu se poate restabili, să încheie zborul într-un mod care reduce efectul asupra terţilor, în aer sau la sol;

(8) cu excepţia cazului în care este captiv, este prevăzut cu o legătură de comandă şi control protejată împotriva accesului neautorizat la funcţiile de comandă şi control;

(9) cu excepţia UA cu aripă fixă, este prevăzut cu un mod de funcţionare la viteză redusă care să poată fi selectat de pilotul la distanţă şi care limitează viteza faţă de sol la maximum 3 m/s;

(10) cu excepţia UA cu aripă fixă, are un nivel garantat de putere acustică ponderat cu A, LWA , stabilit în conformitate cu partea 13, care nu depăşeşte nivelurile stabilite în partea 15;

(11) cu excepţia UA cu aripă fixă, are aplicat un marcaj care indică nivelul garantat de putere acustică ponderat cu A, pe UA şi/sau pe ambalajul acesteia, în conformitate cu partea 14;

(12) este alimentat exclusiv cu energie electrică;

(13) are un număr de serie unic conform cu standardul ANSI/CTA-2063-A-2019 Small Unmanned Aerial Systems Serial Numbers (Numere de serie pentru sistemele de aeronave mici fără pilot la bord), ediţia 2019;

(14) începând cu 1 ianuarie 2023, are un sistem de identificare directă la distanţă care:

(a) permite încărcarea numărului de înregistrare al operatorului UAS şi a oricărui număr suplimentar furnizat de sistemul de înregistrare. Sistemul efectuează o verificare a consecvenţei prin care se verifică integritatea şirului complet furnizat operatorului UAS la momentul înregistrării. În caz de inconsecvenţă, UAS trebuie să emită un mesaj de eroare către operatorul UAS;

(b) asigură, în timp real pe întreaga durată a zborului, transmisia periodică directă de la UA cel puţin a datelor enumerate în continuare, cu ajutorul unui protocol de transmisie deschis şi documentat, astfel încât respectivele date să poată fi recepţionate direct de dispozitivele mobile existente în raza de emisie:

(i) numărul de înregistrare al operatorului UAS, cu excepţia cazului în care nu se trece de verificarea consecvenţei definită la litera (a);

(ii) numărul de serie unic al UA conform punctului 13;

(iii) marca temporală, poziţia geografică a UA şi înălţimea acesteia în raport cu suprafaţa sau cu punctul de decolare;

(iv) cursa rutei, măsurată în sensul acelor de ceasornic de la nordul geografic, şi viteza faţă de sol a UA;

(v) poziţia geografică a pilotului la distanţă sau, dacă aceasta nu este disponibilă, cea a punctului de decolare; şi

(vi) o indicare a stării de urgenţă a UAS;

(15) este prevăzut cu o funcţie de geovigilenţă care furnizează:

(a) o interfaţă pentru încărcarea şi actualizarea datelor referitoare la limitările spaţiului aerian legate de poziţia şi de înălţimea impuse de zonele georafice UAS, care asigură faptul că procesul de încărcare sau de actualizare a acestor date nu afectează integritatea şi valabilitatea lor;

(b) o avertizare adresată pilotului la distanţă atunci când se detectează o posibilă încălcare a limitărilor spaţiului aerian; şi

(16) dacă UA are o funcţie care îi limitează accesul la anumite zone sau volume de spaţiu aerian, respectiva funcţie trebuie să opereze astfel încât să interacţioneze bine cu sistemul de comenzi de zbor al UA, fără a afecta în mod negativ siguranţa zborului; totodată, trebuie furnizate informaţii clare pilotului la distanţă atunci când această funcţie împiedică UA să intre în aceste zonele sau volumele de spaţiu aerian în cauză;

(17) furnizează pilotului la distanţă o avertizare clară atunci când bateria UA sau staţia de comandă a acesteia ajunge la un nivel scăzut, astfel încât pilotul de la distanţă să aibă timp suficient pentru a efectua aterizarea UA în condiţii de siguranţă;

(18) este prevăzut:

(1) cu lumini în scopul controlabilităţii UA; şi

(2) cu cel puţin un girofar verde în scopul vizibilităţii UA pe timp de noapte, pentru a permite unei persoane de la sol să facă distincţia între UA şi o aeronavă cu pilot la bord;

(19) este introdus pe piaţă însoţit de instrucţiunile producătorului care indică:

(a) caracteristicile UA, inclusiv, printre altele:

– clasa UA;

– masa UA (cu o descriere a configuraţiei de referinţă) şi masa maximă la decolare (MTOM);

– caracteristicile generale ale sarcinilor utile permise în ceea ce priveşte masa, dimensiunile, interfeţele cu UA şi alte eventuale restricţii;

– echipamente şi software pentru comanda la distanţă a UA;

– procedurile de încărcare a numărului de înregistrare al operatorului UAS în sistemul de identificare la distanţă;

– o trimitere la protocolul de transmisie utilizat pentru emisiunea sistemului de identificare directă la distanţă;

– nivelul de putere acustică; şi

– descrierea comportamentului UA în cazul unei pierderi a legăturii de comandă şi control, precum şi a metodei de restabilire a legăturii de comandă şi control a UA; şi

(b) instrucţiuni clare de operare;

(d) instrucţiuni de întreţinere;

(e) proceduri de depanare;

(f) limitări operaţionale (inclusiv, dar fără a se limita la condiţiile meteorologice şi operaţiunile pe timp de zi/noapte); precum şi

(g) descrierea adecvată a tuturor riscurilor asociate operaţiunilor UAS;

(20) dacă este prevăzut cu un sistem de identificare la distanţă prin reţea, trebuie:

(a) să asigure, în timp real pe întreaga durată a zborului, transmisia de la UA a cel puţin datelor enumerate în continuare, cu ajutorul unui protocol de transmisie deschis şi documentat, astfel încât respectivele date să poată fi recepţionate prin intermediul unei reţele:

(i) numărul de înregistrare al operatorului UAS, cu excepţia cazului în care nu se trece de verificarea consecvenţei definită la punctul 14 litera (a);

(ii) numărul de serie unic al UA în conformitate cu punctul 13;

(iii) marca temporală, poziţia geografică a UA şi înălţimea acesteia în raport cu suprafaţa sau cu punctul de decolare;

(iv) cursa rutei, măsurată în sensul acelor de ceasornic de la nordul geografic, şi viteza faţă de sol a UA;

(v) poziţia geografică a pilotului la distanţă sau, dacă aceasta nu este disponibilă, cea a punctului de decolare şi

(vi) o indicare a stării de urgenţă a UAS;

(b) să reducă posibilitatea de a manipula funcţionalitatea sistemului de identificare directă la distanţă.

Partea a IV-a

Cerinţe aplicabile unui sistem de aeronave

fără pilot la bord din clasa C3

Un sistem de aeronave fără pilot la bord din clasa C3 (UAS C3) poartă următoarea etichetă de identificare a clasei pe UA:

Un UAS C3 respectă următoarele cerinţe:

(1) are o MTOM mai mică de 25 kg, inclusiv sarcina utilă, şi o dimensiune maximă caracteristică mai mică de 3 m;

(2) poate să atingă o înălţime maximă deasupra în raport cu punctul de decolare limitată la 120 m sau este prevăzut cu un sistem care limitează la 120 m înălţimea în raport cu suprafaţa sau a punctului de decolare ori la o valoare care poate fi selectată de pilotul la distanţă. În cazul în care valoarea este selectabilă, pilotului la distanţă trebuie să i se furnizeze informaţii clare cu privire la înălţimea UA în raport cu suprafaţa sau cu punctul de decolare în timpul zborului;

(3) este controlabil în condiţii de siguranţă în ceea ce priveşte performanţele de stabilitate, manevrabilitate şi legătură de comandă şi control, de către un pilot având competenţa corespunzătoare, astfel cum se stabileşte în prezentul Regulament şi conform instrucţiunilor producătorului, după cum este necesar în toate condiţiile de funcţionare anticipate, inclusiv în urma defectării unuia sau, după caz, a mai multor sisteme;

(4) în cazul unei UA captive, are o lungime la întindere a cablului mai mică de 50 m şi o rezistenţă mecanică care nu este:

(a) în cazul aeronavelor mai grele decât aerul, mai mică decât de 10 ori greutatea aerodinei la masă maximă;

(5) cu excepţia cazului în care este captiv, în cazul unei pierderi a legăturii de comandă şi control, există o metodă fiabilă şi previzibilă pentru ca UA să restabilească legătura de comandă şi control sau, dacă legătura nu se poate restabili, să încheie zborul într-un mod care reduce efectul asupra terţilor, în aer sau la sol;

(6) cu excepţia UA cu aripă fixă, are aplicat un marcaj care indică nivelul garantat de putere acustică LWA ponderat cu A, determinat în conformitate cu partea 13, pe UA şi/sau pe ambalajul acesteia, în conformitate cu partea 14;

(7) este alimentat exclusiv cu energie electrică;

(8) are un număr de serie unic conform cu standardul ANSI/CTA-2063-A-2019 Small Unmanned Aerial Systems Serial Numbers (Numere de serie pentru sistemele de aeronave mici fără pilot la bord), ediţia 2019;

(9) cu excepţia UA captive, începând cu 1 ianuarie 2023, are un sistem de identificare directă la distanţă care:

(a) permite încărcarea numărului de înregistrare al operatorului UAS necesar. Sistemul efectuează o verificare a consecvenţei prin care se verifică integritatea şirului complet furnizat operatorului UAS la momentul înregistrării. În caz de inconsecvenţă, UAS trebuie să emită un mesaj de eroare către operatorul UAS;

(i) numărul de înregistrare al operatorului UAS, emis de AAC a Republicii Moldova;

(ii) numărul de serie unic al UA conform cu punctul 8;

(iii) marca temporală, poziţia geografică a UA şi înălţimea acesteia în raport cu suprafaţa sau cu punctul de decolare;

(iv) cursa rutei, măsurată în sensul acelor de ceasornic de la nordul geografic, şi viteza faţă de sol a UA;

(v) poziţia geografică a pilotului la distanţă sau, dacă aceasta nu este disponibilă, cea a punctului de decolare; şi

(vi) o indicare a stării de urgenţă a UAS;

(10) este prevăzut cu o funcţie de geovigilenţă care furnizează:

(a) o interfaţă pentru încărcarea şi actualizarea datelor referitoare la limitările spaţiului aerian legate de poziţia şi de înălţimea impuse de zonele geografice UAS, care asigură că procesul de încărcare sau de actualizare a acestor date nu afectează integritatea şi valabilitatea lor;

(b) o avertizare adresată pilotului la distanţă atunci când se detectează o posibilă încălcare a limitărilor spaţiului aerian; şi

(11) dacă UA are o funcţie care îi limitează accesul la anumite zone sau volume de spaţiu aerian, respectiva funcţie trebuie să opereze astfel încât să interacţioneze bine cu sistemul de comenzi de zbor al UA, fără a afecta în mod negativ siguranţa zborului; totodată, trebuie furnizate informaţii clare pilotului la distanţă atunci când această funcţie împiedică UA să intre în zonele sau volumele de spaţiu aerian în cauză;

(12) cu excepţia cazului în care este captiv, este prevăzut cu o legătură de comandă şi control protejată împotriva accesului neautorizat la funcţiile de comandă şi control;

(13) furnizează pilotului la distanţă o avertizare clară atunci când bateria UA sau staţia de comandă a acesteia ajunge la un nivel scăzut, astfel încât pilotul de la distanţă să aibă timp suficient pentru a efectua aterizarea UA în condiţii de siguranţă;

(14) este prevăzut:

(a) cu lumini în scopul controlabilităţii UA; şi

(b) cu cel puţin un girofar verde în scopul vizibilităţii UA pe timp de noapte, pentru a permite unei persoane de la sol să facă distincţia între UA şi o aeronavă cu pilot la bord;

(15) este introdus pe piaţă însoţit de instrucţiunile producătorului care indică:

(a) caracteristicile UA, inclusiv, printre altele:

– clasa UA;

– masa UA (cu o descriere a configuraţiei de referinţă) şi masa maximă la decolare (MTOM);

– caracteristicile generale ale sarcinilor utile permise în ceea ce priveşte masa, dimensiunile, interfeţele cu UA şi alte eventuale restricţii;

– echipamente şi software pentru comanda la distanţă a UA;

– procedurile de încărcare a numărului de înregistrare al operatorului UAS în sistemul de identificare la distanţă;

– o trimitere la protocolul de transmisie utilizat pentru emisiunea sistemului de identificare directă la distanţă;

– nivelul de putere acustică;

– descrierea comportamentului UA în cazul unei pierderi a legăturii de comandă şi control, precum şi a metodei de restabilire a legăturii de comandă şi control a UA;

(b) instrucţiuni clare de operare;

(d) instrucţiuni de întreţinere;

(e) proceduri de depanare;

(f) limitările operaţionale (inclusiv, printre altele, condiţiile meteorologice şi operaţiunile pe timp de zi/noapte); şi

(g) descrierea adecvată a tuturor riscurilor asociate operaţiunilor UAS;

(17) dacă este prevăzut cu un sistem de identificare la distanţă prin reţea, trebuie:

(i) numărul de înregistrare al operatorului UAS, cu excepţia cazului în care nu se trece de verificarea consecvenţei definită la punctul 9 litera (a);

(ii) numărul de serie unic al UA în conformitate cu punctul 8;

(iii) marca temporală, poziţia geografică a UA şi înălţimea acesteia în raport cu suprafaţa sau cu punctul de decolare;

(iv) cursa rutei, măsurată în sensul acelor de ceasornic de la nordul geografic, şi viteza faţă de sol a UA;

(v) poziţia geografică a pilotului la distanţă sau, dacă aceasta nu este disponibilă, cea a punctului de decolare şi

(vi) o indicare a stării de urgenţă a UAS;

(b) să reducă posibilitatea de a manipula funcţionalitatea sistemului de identificare directă la distanţă.

Partea a V-a

Cerinţe aplicabile unui sistem de aeronave

fără pilot la bord din clasa C4

Un sistem de aeronave fără pilot la bord din clasa C4 (UAS C4) poartă următoarea etichetă aplicată pe UA, într-un mod vizibil:

Un UAS C4 (aeromodel operat în spaţiul aerian necontrolat) respectă următoarele cerinţe:

(1) are o MTOM mai mică de 25 kg, inclusiv sarcina utilă;

(2) este controlabil şi manevrabil în condiţii de siguranţă de către un pilot la distanţă, pe baza instrucţiunilor producătorului, conform necesităţilor în toate condiţiile de funcţionare anticipate, inclusiv în urma defectării unuia sau, după caz, a mai multor sisteme;

(3) nu poate fi dotat cu moduri de control automat, cu excepţia asistenţei pentru stabilizarea zborului, fără efect direct asupra traiectoriei şi a asistenţei la pierderea legăturii, cu condiţia să fie disponibilă o poziţie fixă prestabilită a comenzilor de zbor în cazul pierderii legăturii;

(4) este introdus pe piaţă însoţit de instrucţiunile producătorului care indică:

(a) caracteristicile UA, inclusiv, printre altele:

– clasa UA;

– masa UA (cu o descriere a configuraţiei de referinţă) şi masa maximă la decolare (MTOM);

– caracteristicile generale ale sarcinilor utile permise în ceea ce priveşte masa, dimensiunile, interfeţele cu UA şi alte eventuale restricţii;

– echipamentele şi software-ul pentru comanda la distanţă a UA şi

– o descriere a comportamentului UA în cazul unei pierderi a legăturii de comandă şi control;

(b) instrucţiuni clare de operare;

(d) procedurile de depanare;

(e) limitările operaţionale (inclusiv, printre altele, condiţiile meteorologice şi operaţiunile pe timp de zi/noapte); şi

(f) descrierea adecvată a tuturor riscurilor asociate operaţiunilor UAS.

Partea a VI-a

Cerinţe aplicabile dispozitivului complementar

de identificare directă la distanţă

Un dispozitiv complementar de identificare directă la distanţă respectă următoarele cerinţe:

(1) face posibilă încărcarea numărului de înregistrare al operatorului UAS necesar în conformitate cu Regulamentul privind normele şi procedurile de operare a aeronavelor fără pilot la bord şi a oricărui număr suplimentar furnizat de sistemul de înregistrare. Sistemul efectuează o verificare a consecvenţei prin care se verifică integritatea şirului complet furnizat operatorului UAS la momentul înregistrării. În caz de inconsecvenţă, sistemul trebuie să emită un mesaj de eroare către operatorul UAS;

(2) are un număr de serie fizic unic conform cu standardul ANSI/CTA-2063-A-2019 Small Unmanned Aerial Systems Serial Numbers (Numere de serie pentru sistemele de aeronave mici fără pilot la bord), ediţia 2019, aplicat pe dispozitiv şi pe ambalaj sau pe manualul utilizatorului, în mod lizibil;

(3) asigură, în timp real pe întreaga durată a zborului, transmisia periodică directă de la UA cel puţin a datelor enumerate în continuare, cu ajutorul unui protocol de transmisie deschis şi documentat, astfel încât respectivele date să poată fi recepţionate direct de dispozitivele mobile existente în raza de emisie:

(i) numărul de înregistrare al operatorului UAS în timpul procesului de înregistrare, cu excepţia cazului în care nu se trece de verificarea consecvenţei definită la litera (a);

(ii) numărul de serie unic al dispozitivului complementar conform cu punctul 2;

(iii) marca temporală, poziţia geografică a UA şi înălţimea acesteia în raport cu suprafaţa sau cu punctul de decolare;

(iv) cursa rutei, măsurată în sensul acelor de ceasornic de la nordul geografic, şi viteza faţă de sol a UA; şi

(v) poziţia geografică a pilotului la distanţă sau, dacă aceasta nu este disponibilă, cea a punctului de decolare;

(4) reduce posibilitatea de a manipula funcţionalitatea sistemului de identificare directă la distanţă; şi

(5) este introdus pe piaţă cu instrucţiuni ale producătorului care conţin referinţa protocolului de transmisie utilizat pentru emiterea identificării directe la distanţă şi instrucţiuni privind:

(a) instalarea modulului pe UA; şi

(b) încărcarea numărului de înregistrare al operatorului UAS.

Partea a VII-a

Modulul A de evaluare a conformităţii – Controlul

intern al producţiei

1. Controlul intern al producţiei este procedura de evaluare a conformităţii prin care producătorul îndeplineşte obligaţiile prevăzute la punctele 2, 3 şi 4 din prezenta parte şi garantează şi declară pe propria sa răspundere că produsele în cauză respectă cerinţele prevăzute în părţile 1, 5, 6, 16 sau 17.

2. Documentaţia tehnică

Producătorul elaborează documentaţia tehnică în conformitate cu punctele 61-64 din Regulament.

3. Fabricaţia

Producătorul ia toate măsurile necesare pentru ca procesul de fabricaţie şi de monitorizare a acestuia să asigure conformitatea produselor fabricate cu documentaţia tehnică menţionată la punctul 2 din prezenta parte şi cu cerinţele aplicabile prevăzute în părţile 1, 5, 6, 16 sau 17.

4. Marcajul şi declaraţia de conformitate

(1) Producătorul aplică marcajul de conformitate şi, după caz, eticheta de identificare a clasei UA, fiecărui produs în parte care respectă cerinţele aplicabile prevăzute în părţile 1, 5, 6, 16 sau17.

(2) Producătorul întocmeşte o declaraţie de conformitate scrisă pentru fiecare model al produsului şi o păstrează împreună cu documentaţia tehnică la dispoziţia Autorităţii Aeronautice Civile timp de 10 ani după introducerea pe piaţă a produsului. Declaraţia de conformitate trebuie să identifice clar produsul pentru care a fost întocmită.

O copie a declaraţiei de conformitate trebuie pusă la dispoziţia autorităţilor relevante, la cerere.

5. Reprezentantul autorizat

Obligaţiile producătorilor prevăzute la punctul 4 pot fi îndeplinite de un reprezentant autorizat, în numele şi pe răspunderea lor, cu condiţia ca respectivele obligaţii să fie precizate în mandat.

Partea a VIII-a

Modulele B şi C de evaluare a conformităţii – examinarea de tip şi

conformitatea cu tipul pe baza controlului intern al producţiei

Atunci când se face trimitere la prezenta parte, procedura de evaluare a conformităţii trebuie să respecte modulele B (examinarea de tip) şi C (conformitatea de tip bazată pe controlul intern al producţiei) din prezenta parte.

Modulul B

Examinarea de tip

1. Examinarea de tip este acea parte a procedurii de evaluare a conformităţii prin care un organism notificat examinează proiectul tehnic al produsului şi verifică şi atestă că proiectul tehnic al produsului respectă cerinţele aplicabile prevăzute în părţile 1-6, 16 şi 17.

2. Examinarea de tip se efectuează prin evaluarea caracterului adecvat al proiectului tehnic al produsului prin examinarea documentaţiei tehnice şi a dovezilor suplimentare menţionate la punctul 3, respectiv examinarea specimenelor reprezentative pentru producţia luată în considerare, ale uneia sau mai multor părţi esenţiale ale produsului (combinaţie de tip de producţie şi tip de proiect).

3. Producătorul depune o cerere pentru examinare de tip la un singur organism notificat ales de acesta.

Cererea trebuie să cuprindă:

(1) numele şi adresa producătorului, iar, dacă cererea este depusă de către reprezentantul autorizat, şi numele şi adresa acestuia;

(2) o declaraţie scrisă care să specifice că nu a fost depusă o cerere identică la un alt organism notificat;

(3) documentaţia tehnică trebuie să permită evaluarea produsului din punctul de vedere al conformităţii cu cerinţele aplicabile ale prezentului Regulament şi să includă o analiză şi o evaluare adecvate a riscului (riscurilor). Documentaţia tehnică trebuie să cuprindă, atunci când este cazul, elementele prevăzute la capitolul II subsecţiunea VI din prezentul Regulament;

(4) specimenele reprezentative pentru producţia avută în vedere. Organismul notificat poate solicita specimene suplimentare, dacă acest lucru este necesar pentru realizarea programului de încercări;

(5) documentele justificative care arată că soluţiile de proiectare tehnică adoptate sunt adecvate. Aceste documente justificative trebuie să menţioneze toate documentele care au fost utilizate, în special atunci când nu au fost aplicate sau nu au fost aplicate în întregime standardele armonizate şi/sau specificaţiile tehnice relevante. Documentele justificative includ, în cazul în care este necesar, rezultatele încercărilor efectuate, în conformitate cu alte specificaţii tehnice relevante, de laboratorul corespunzător al producătorului sau de un alt laborator de încercări în numele producătorului şi pe răspunderea sa.

4. Organismul notificat:

În ceea ce priveşte produsul:

(1) examinează documentaţia tehnică şi documentele justificative pentru a evalua caracterul adecvat al proiectului tehnic.

În ceea ce priveşte specimenul (specimenele):

(2) verifică dacă specimenul sau specimenele au fost fabricate în conformitate cu documentaţia tehnică şi identifică elementele care au fost proiectate în conformitate cu cerinţele aplicabile din standardele armonizate şi/sau din specificaţiile tehnice relevante, precum şi elementele care au fost proiectate fără aplicarea cerinţelor relevante din respectivele standarde;

(3) efectuează examinările şi încercările corespunzătoare sau dispune efectuarea acestora pentru a verifica, în cazul în care producătorul a ales să aplice soluţiile din standardele armonizate şi/sau din specificaţiile tehnice relevante, dacă acestea au fost aplicate corect;

(4) efectuează examinările şi încercările corespunzătoare sau dispune efectuarea lor, pentru a verifica, în cazul în care nu au fost aplicate soluţiile din standardele armonizate şi/sau din specificaţiile tehnice relevante, dacă soluţiile adoptate de către producător satisfac cerinţele esenţiale corespunzătoare ale instrumentului legislativ;

(5) stabileşte, în comun cu producătorul, locul unde vor fi efectuate examinările şi încercările.

5. Organismul notificat întocmeşte un raport de evaluare care consemnează activităţile întreprinse conform punctului 4, precum şi rezultatele acestora. Fără a aduce atingere obligaţiilor sale specificate la punctul 8, organismul notificat poate divulga conţinutul raportului, în întregime sau parţial, numai cu acordul producătorului.

6. Dacă tipul respectă cerinţele prezentului Regulament, organismul notificat eliberează producătorului un certificat de examinare de tip. Certificatul respectiv cuprinde numele şi adresa producătorului, concluziile examinării, aspectele relevante ale cerinţelor vizate de examinare, condiţiile de valabilitate (dacă există) şi datele necesare pentru identificarea tipului aprobat. Certificatul poate avea una sau mai multe anexe.

Certificatul şi anexele sale trebuie să cuprindă toate informaţiile relevante pentru a permite evaluarea conformităţii produselor fabricate cu tipul examinat şi controlul în utilizare.

În cazul în care tipul nu respectă cerinţele aplicabile ale prezentului Regulament, organismul notificat refuză eliberarea unui certificat de examinare de tip şi informează solicitantul în consecinţă, precizând în detaliu motivele refuzului.

7. Organismul notificat se informează permanent în legătură cu orice modificări ale stadiului actual al tehnologiei general recunoscut care indică faptul că tipul aprobat poate să nu mai fie conform cu cerinţele aplicabile ale prezentului Regulament şi stabileşte dacă aceste modificări necesită investigaţii aprofundate. În caz afirmativ, organismul notificat informează producătorul în consecinţă.

Producătorul informează organismul notificat care deţine documentaţia tehnică referitoare la certificatul de examinare de tip cu privire la toate modificările tipului aprobat care pot influenţa conformitatea produsului cu cerinţele esenţiale din prezentul Regulament sau cu condiţiile de valabilitate a certificatului respectiv. Astfel de modificări necesită o aprobare suplimentară şi se anexează la certificatul original de examinare de tip.

8. Fiecare organism notificat îşi informează autoritatea de notificare în legătură cu certificatele de examinare de tip şi/sau orice suplimente la acestea pe care le-a eliberat sau retras şi, în mod periodic sau la cerere, pune la dispoziţia autorităţii sale de notificare lista certificatelor şi/sau a oricăror suplimente la acestea care au fost refuzate, suspendate sau restricţionate în alt mod.

Fiecare organism notificat informează celelalte organisme notificate în legătură cu certificatele de examinare de tip şi/sau orice suplimente la acestea pe care le-a refuzat, retras, suspendat sau restricţionat în alt mod şi, la cerere, în legătură cu certificatele şi/sau suplimentele la acestea pe care le-a eliberat.

Comisia şi celelalte organisme notificate pot obţine, la cerere, o copie a certificatelor de examinare de tip şi/sau a suplimentelor la acestea. Pe baza unei cereri argumentate, Comisia poate obţine o copie a documentaţiei tehnice şi a rezultatelor examinărilor efectuate de organismul notificat.

Organismul notificat păstrează un exemplar al certificatului de examinare de tip, al anexelor şi suplimentelor acestuia, precum şi dosarul tehnic incluzând documentaţia depusă de producător, timp de 10 ani de la evaluarea produsului sau până la expirarea valabilităţii certificatului respectiv.

9. Producătorul păstrează la dispoziţia autorităţilor naţionale o copie a certificatului de examinare de tip, a anexelor şi a suplimentelor acestuia, împreună cu documentaţia tehnică, timp de 10 ani după introducerea pe piaţă a produsului.

10. Reprezentantul autorizat al producătorului poate depune cererea menţionată la punctul 3 şi poate îndeplini obligaţiile menţionate la punctele 7 şi 9, cu condiţia ca acestea să fie precizate în mandat.

Modulul C

Conformitatea cu tipul pe baza controlului intern al producţiei

1. Conformitatea cu tipul pe baza controlului intern al producţiei este acea parte a procedurii de evaluare a conformităţii prin care producătorul îndeplineşte obligaţiile prevăzute la punctele 2 şi 3 şi garantează şi declară că produsele în cauză sunt conforme cu tipul descris în certificatul de examinare de tip şi satisfac cerinţele stabilite în Regulament.

2. Fabricaţia

Producătorul ia toate măsurile necesare pentru ca procesul de fabricaţie şi monitorizarea acestuia să asigure conformitatea produsului fabricat cu tipul aprobat descris în certificatul de examinare de tip şi cu cerinţele aplicabile prevăzute în părţile 1-6, 16 şi 17.

3. Marcajul şi declaraţia de conformitate

(1) Producătorul aplică marcajul de conformitate şi, după caz, eticheta de identificare a clasei UA, fiecărui produs în parte care este conform cu tipul descris în certificatul de examinare tip şi care respectă cerinţele aplicabile stabilite în părţile 1-6, 16 şi 17.

(2) Producătorul întocmeşte o declaraţie de conformitate scrisă pentru fiecare tip de produs şi o păstrează la dispoziţia autorităţilor naţionale timp de 10 ani după introducerea pe piaţă a produsului. Declaraţia de conformitate trebuie să identifice clar tipul de produs pentru care a fost întocmită.

O copie a declaraţiei de conformitate trebuie pusă la dispoziţia autorităţilor relevante, la cerere.

4. Reprezentantul autorizat

Obligaţiile producătorului stabilite la punctul 3 pot fi îndeplinite de un reprezentant autorizat, în numele şi pe răspunderea sa, cu condiţia ca acestea să fie menţionate în mandat.

Partea a IX-a

Modulul H de evaluare a conformităţii – Conformitatea

pe baza asigurării totale a calităţii

1. Conformitatea pe baza asigurării totale a calităţii este procedura de evaluare a conformităţii prin care producătorul îndeplineşte obligaţiile prevăzute la punctele 2 şi 5 şi garantează şi declară pe răspunderea sa exclusivă faptul că produsele în cauză satisfac cerinţele aplicabile prevăzute în părţile 1-6, 16 şi 17.

2. Fabricaţia

Producătorul trebuie să opereze cu un sistem de calitate aprobat pentru proiectarea, fabricarea, inspecţia finală şi încercarea produselor în cauză, astfel cum se specifică la punctul 3, şi să facă obiectul supravegherii specificate la punctul 4.

3. Sistemul de asigurare a calităţii

(1) Producătorul depune la organismul notificat ales de el o cerere de evaluare a sistemului său de calitate pentru produsul în cauză.

Cererea trebuie să cuprindă:

(a) numele şi adresa producătorului, iar dacă cererea este depusă de către reprezentantul autorizat, şi numele şi adresa acestuia;

(b) documentaţia tehnică pentru fiecare tip de produs care urmează să fie fabricat, conţinând elementele prevăzute în partea 10, dacă este cazul;

(d) o declaraţie scrisă care să specifice că nu a fost depusă o cerere identică la un alt organism notificat.

(2) Sistemul de calitate asigură conformitatea produsului cu cerinţele stabilite în Regulament.

Toate elementele, cerinţele şi dispoziţiile adoptate de producător sunt documentate sistematic şi ordonat, sub forma unor politici, proceduri şi instrucţiuni scrise. Documentaţia sistemului de calitate trebuie să permită o interpretare consecventă a programelor, planurilor, manualelor şi evidenţelor privind calitatea.

Documentaţia trebuie să cuprindă îndeosebi o descriere adecvată:

(a) a obiectivelor în materie de calitate şi a structurii organizatorice, a responsabilităţilor şi a atribuţiilor conducerii cu privire la proiectarea şi calitatea produselor;

(b) a specificaţiilor tehnice de proiectare, inclusiv a standardelor care vor fi aplicate şi, în cazul în care standardele armonizate relevante nu vor fi aplicate în întregime, a mijloacelor care vor fi utilizate pentru a garanta îndeplinirea cerinţelor din Regulament;

(c) a tehnicilor de control şi de verificare a proiectării, a proceselor şi acţiunilor sistematice care vor fi utilizate în cazul proiectării produselor care aparţin tipului de produs în cauză;

(d) a tehnicilor de producţie, de control al calităţii şi de asigurare a calităţii corespunzătoare, a proceselor şi a acţiunilor sistematice care vor fi utilizate;

(e) a examinărilor şi a încercărilor care vor fi efectuate înainte de, în cursul şi în urma fabricaţiei şi a frecvenţei cu care vor fi efectuate;

(f) a evidenţelor privind calitatea, cum ar fi rapoartele de inspecţie şi datele din încercările efectuate, datele de etalonare, rapoartele privind calificările şi atestările personalului implicat etc.;

(g) a mijloacelor prin care se monitorizează obţinerea calităţii necesare a proiectului vizat şi a produsului şi funcţionarea eficientă a sistemului de calitate.

(3) Organismul notificat evaluează sistemul de calitate pentru a determina dacă răspunde cerinţelor prevăzute la punctul 3 subpunctul (2).

Acesta prezumă conformitatea cu cerinţele respective în ceea ce priveşte elementele sistemului de calitate care sunt conforme cu specificaţiile corespunzătoare ale standardului armonizat relevant.

Pe lângă experienţa în sisteme de management al calităţii, echipa de audit include cel puţin un membru cu experienţă de evaluator în domeniul produsului relevant şi al tehnologiei produsului în cauză şi cunoaşte cerinţele aplicabile ale prezentului Regulament. Auditul include o vizită de evaluare în spaţiile producătorului. Echipa de audit analizează documentaţia tehnică menţionată la punctul 3 subpunctul (1) litera (b) pentru verificarea capacităţii producătorului de a identifica cerinţele aplicabile ale prezentului Regulament şi de a realiza examinările necesare cu scopul de a asigura conformitatea produsului cu cerinţele respective.

Decizia este notificată producătorului sau reprezentantului autorizat al acestuia.

Notificarea respectivă trebuie să cuprindă concluziile procesului de audit şi decizia de evaluare motivată.

(4) Producătorul se angajează să îndeplinească obligaţiile impuse de sistemul de calitate aprobat şi să procedeze în aşa fel încât acesta să rămână adecvat şi eficace.

Producătorul informează organismul notificat care a aprobat sistemul de calitate în legătură cu orice intenţie de modificare a sistemului de calitate.

(5) Organismul notificat evaluează modificările propuse şi decide dacă sistemul de calitate modificat va continua să satisfacă cerinţele menţionate la punctul 3 subpunctul (2) sau dacă este necesară o reevaluare.

Organismul notificat comunică producătorului decizia pe care a luat-o. Notificarea conţine concluziile examinării şi decizia de evaluare motivată.

4. Supravegherea sub responsabilitatea organismului notificat

(1) Scopul supravegherii este de se asigura că producătorul îndeplineşte în mod corect obligaţiile impuse de sistemul de calitate aprobat.

(2) Producătorul autorizează accesul organismului notificat în scopul evaluării la spaţiile de proiectare, de fabricaţie, de inspecţie, de încercare şi de depozitare şi îi furnizează orice informaţie necesară, în special:

(a) documentaţia privind sistemul de calitate;

(b) evidenţele privind calitatea, astfel cum sunt prevăzute în partea sistemului de calitate destinată proiectării, de exemplu, rezultate ale analizelor, calculelor, încercărilor etc.;

(c) evidenţele privind calitatea prevăzute în partea sistemului de calitate destinată fabricaţiei, cum ar fi rapoartele de control şi datele referitoare la încercări, datele de etalonare, rapoartele referitoare la calificarea personalului etc.

(3) Organismul notificat efectuează audituri periodice pentru a se asigura că producătorul menţine şi aplică sistemul de calitate şi furnizează producătorului un raport de audit.

(4) Totodată, organismul notificat poate efectua vizite inopinate la sediul producătorului. În timpul unor astfel de vizite, dacă este necesar, organismul notificat poate efectua sau poate dispune efectuarea unor încercări ale UA sau UAS, pentru a verifica buna funcţionare a sistemului de calitate. Acesta furnizează producătorului un raport referitor la vizită şi, dacă au fost efectuate încercări, un raport de încercare.

5. Marcajul şi declaraţia de conformitate

(1) Producătorul aplică marcajul de conformitate şi, dacă este cazul, eticheta de identificare a categoriei UAS în conformitate cu cerinţele stabilite în Regulament şi, sub responsabilitatea organismului notificat menţionat la punctul 3 subpunctul (1) din prezenta parte, numărul de identificare al acestuia din urmă pe fiecare produs în parte care îndeplineşte cerinţele aplicabile din Regulament.

(2) Producătorul întocmeşte o declaraţie de conformitate scrisă pentru fiecare tip de produs şi o păstrează la dispoziţia autorităţilor naţionale timp de 10 ani după introducerea pe piaţă a produsului. Declaraţia de conformitate identifică tipul de produs pentru care a fost întocmită.

O copie a declaraţiei de conformitate este pusă la dispoziţia autorităţilor relevante, la cerere.

6. Producătorul păstrează la dispoziţia autorităţilor naţionale, pe o perioadă de 10 ani de la introducerea pe piaţă a produsului:

(1) documentaţia tehnică menţionată la punctul 3 subpunctul (1);

(2) documentaţia privind sistemul de calitate menţionată la punctul 3 subpunctul (1);

(3) modificarea menţionată la punctul 3 subpunctul (5), în forma în care a fost aprobată;

(4) deciziile şi rapoartele din partea organismului notificat menţionate la punctul 3 subpunctul (5) şi la punctul 4 subpunctele (3) şi (4).

7. Fiecare organism notificat îşi informează autoritatea de notificare cu privire la aprobările eliberate sau retrase sistemelor de calitate şi, periodic sau la cerere, pune la dispoziţia autorităţii sale de notificare lista aprobărilor de sisteme de calitate pe care le-a refuzat, suspendat sau restricţionat în alt mod.

Fiecare organism notificat informează celelalte organisme notificate în legătură cu aprobările de sisteme de calitate pe care le-a refuzat, suspendat sau retras şi, la cerere, în legătură cu aprobările de sisteme de calitate pe care le-a eliberat.

8. Reprezentantul autorizat

Obligaţiile producătorului stabilite la punctul 3 subpunctele 1 şi 5 şi la punctele 5 şi 6 pot fi îndeplinite de un reprezentant autorizat, în numele şi pe răspunderea sa, numai dacă este stabilit în mandat.

Partea a X-a

Conţinutul documentaţiei tehnice

Producătorul întocmeşte documentaţia tehnică. Documentaţia trebuie să permită evaluarea conformităţii produsului cu cerinţele aplicabile.

Documentaţia tehnică trebuie să cuprindă, unde este cazul, cel puţin următoarele elemente:

1. o descriere completă a produsului, inclusiv:

(a) fotografii sau ilustraţii care prezintă caracteristici externe, marcajele şi configuraţia internă;

(b) versiunile oricărui software sau firmware implicat în respectarea cerinţelor prevăzute în prezentul Regulament;

2. proiectul de execuţie, desenele de fabricaţie şi schemele componentelor, subansamblelor, circuitelor şi alte date relevante;

3. descrieri şi explicaţii necesare pentru înţelegerea acelor desene şi scheme şi a funcţionării produsului;

4. o listă a standardelor armonizate aplicate în între-gime sau parţial, iar, în cazurile în care respectivele standarde armonizate nu au fost aplicate, descrieri ale soluţiilor adoptate pentru îndeplinirea cerinţelor esenţiale prevăzute la articolul 4, inclusiv o listă a altor specificaţii tehnice relevante aplicate. În eventualitatea unor standarde armonizate aplicate parţial, documentaţia tehnică trebuie să menţioneze părţile care au fost aplicate;

5. o copie a declaraţiei de conformitate;

6. în cazul în care a fost aplicat modulul de evaluare a conformităţii din partea 8, o copie a certificatului de examinare de tip şi a anexelor la acesta, astfel cum au fost transmise de organismul notificat în cauză;

7. rezultatele calculelor de proiectare efectuate, ale examinărilor efectuate şi alte elemente similare relevante;

8. rapoartele de încercare;

9. copii ale documentelor pe care producătorul le-a transmis organismului notificat, în cazul în care este implicat un astfel de organism;

10. documentele justificative care arată că soluţiile de proiectare tehnică adoptate sunt adecvate. Aceste documente justificative trebuie să menţioneze orice document care a fost utilizat, în special atunci când nu au fost aplicate în întregime standardele armonizate şi/sau specificaţiile tehnice relevante. Documentele justificative includ, în cazul în care este necesar, rezultatele încercărilor efectuate de laboratorul corespunzător al producătorului sau de un alt laborator de încercări în numele producătorului şi pe răspunderea sa;

11. adresele locurilor de producţie şi depozitare.

Partea a XI-a

Declaraţia de conformitate

1. Produsul (tip, lot sau număr de serie).

2. Numele şi adresa producătorului sau a reprezentantului său autorizat.

3. Prezenta declaraţie de conformitate este întocmită pe propria răspundere a producătorului [în cazul unui set de accesorii, producătorul setului poate preciza că certificatele se bazează pe certificatul UAS pentru care asigură conversia respectivul set].

4. Obiectul declaraţiei [identificarea produsului pentru a permite trasabilitatea; poate include o imagine color cu o rezoluţie suficient de mare, dacă este necesar, pentru identificarea produselor; în cazul unui set de accesorii, precizaţi tipul de UAS pentru care asigură conversia respectivul set].

5. Obiectul declaraţiei, descris mai sus, aparţine clasei … [precizaţi pentru UAS numărul clasei, potrivit definiţiei din părţile 1-5, 16 şi 17 din prezenta anexă; în cazul unui set de accesorii, precizaţi clasa în care este convertit UAS].

6. Nivelul garantat de putere acustică pentru acest echipament UAS este de … dB (A) [numai pentru clasele UAS 1-3 fără aripă fixă].

7. Obiectul declaraţiei, descris mai sus, este în conformitate cu legislaţia relevantă:

– [includeţi trimiterea la prezentul Regulament şi la anexa relevantă pentru clasa produsului];

– dacă este cazul, alte acte din relevante.

8. Trimiteri la standardele armonizate relevante folosite sau trimiteri la celelalte specificaţii tehnice în legătură cu care se declară conformitatea. Trimiterile trebuie să figureze împreună cu numerele de identificare şi cu versiunea lor, precum şi cu data publicării, dacă este cazul.

9. Dacă este cazul, organismul notificat … [nume, număr] … a efectuat [descrierea intervenţiei] … şi a eliberat certificatul de examinare de tip.

10. Dacă este cazul, o descriere a accesoriilor şi a componentelor, inclusiv software, care permit aeronavei fără pilot la bord sau sistemului de aeronave fără pilot la bord să funcţioneze după cum a fost prevăzut şi care fac obiectul declaraţiei de conformitate.

11. Informaţii suplimentare:

Semnat pentru şi în numele: …

[locul şi data eliberării]:

[numele, funcţia] [semnătura]

Partea a XII-a

Declaraţia simplificată de conformitate

Declaraţia simplificată de conformitate include:

– [Numele producătorului] declară că UAS [identificarea UAS: tipul sau numărul de serie] este din clasa … [pentru UAS, includeţi numărul clasei produsului, astfel cum este definit în părţile 1-5, 16 sau 17 din prezenta anexă; în cazul unui set de accesorii, indicaţi clasa în care este convertită UAS] şi are un nivel garantat de putere acustică de … dB(A) [numai pentru UAS fără aripă fixă din clasele 1, 2, 3, 5 şi 6]

– şi că este în conformitate cu Regulamentele … [lista tuturor regulamentelor cu care produsul este conform].

– Declaraţia de conformitate este disponibilă în întregime la adresa: [pagina web oficială].

Partea a XIII-a

Codul încercării de zgomot

Prezenta parte stabileşte metodele de măsurare a zgomotului aerian care trebuie utilizate pentru determinarea nivelurilor măsurate de putere acustică ponderate cu A ale claselor UA 1, 2 3, 5 şi 6.

Prezenta parte stabileşte standardul de bază pentru emisiile de zgomot, precum şi codul detaliat al încercării pentru măsurarea nivelului de presiune acustică pe o suprafaţă de măsurare care înconjoară sursa şi pentru calculul nivelului de putere acustică produs de sursă.

1. STANDARD DE BAZĂ PENTRU EMISIILE DE ZGOMOT

Pentru determinarea nivelului de putere acustică ponderat cu A al UA, LWA, se va utiliza standardul de bază EN ISO 3744:2010 pentru emisiile de zgomot, sub rezerva următoarelor completări:

2. CONDIŢII DE INSTALARE ŞI DE MONTARE

Zona de încercare:

UA se află în zbor staţionar deasupra unui plan reflectorizant (dur din punct de vedere acustic). UA este situată la o distanţă suficientă de orice perete sau plafon reflectorizant sau de orice obiect reflectorizant, astfel încât cerinţele din anexa A la ISO 3744: 2010 să fie satisfăcute pe suprafaţa de măsurare.

Suprafaţa de măsurare a sunetului şi reţeaua de microfoane:

UA va fi complet închisă într-o suprafaţă de măsurare emisferică, în conformitate cu punctul 7.2.3 din EN ISO 3744: 2010.

Numărul şi poziţia microfoanelor sunt definite în anexa F la EN ISO 3744: 2010.

Suprafaţa de măsurare trebuie să aibă originea în punctul O situat în planul solului direct sub UA.

3. CONDIŢII DE FUNCŢIONARE ÎN TIMPUL ÎNCERCĂRII

Încercările de zgomot se efectuează cu rotoarele UA în funcţiune la o viteză corespunzătoare zborului staţionar al UA cu MTOM.

Dacă este introdusă pe piaţă cu accesorii care îi pot fi montate, UA va fi supusă încercărilor cu şi fără respectivele accesorii, în toate configuraţiile sale posibile.

4. CALCULUL MEDIEI ÎN TIMP A NIVELULUI DE PRESIUNE ACUSTICĂ PE SUPRAFAŢĂ

Media în timp a nivelului de presiune acustică pe suprafaţă ponderat cu A se determină de cel puţin trei ori pentru fiecare configuraţie a UA. Dacă între cel puţin două dintre valorile determinate diferenţa nu este mai mare de 1 dB, nu mai sunt necesare alte măsurători. În caz contrar, măsurătorile continuă până când se obţin două valori între care diferenţa nu este mai mare de 1 dB. Media în timp a nivelului de presiune acustică pe suprafaţă folosită la calculul nivelului de putere acustică al unei configuraţii a UA este media aritmetică a celor mai mari două valori între care diferenţa nu este mai mare de 1 dB.

5. INFORMAŢIILE CARE URMEAZĂ A FI RAPORTATE

Raportul trebuie să conţină datele tehnice necesare pentru a identifica sursa supusă încercării, precum şi codul încercării de zgomot şi datele acustice. Nivelul de presiune acustică pe suprafaţă ponderat cu A care trebuie raportat este valoarea cea mai mare a diferitelor configuraţii ale UA supuse încercărilor, rotunjită la cel mai apropiat număr întreg (fracţiunile sub 0,5 se rotunjesc prin reducere, iar fracţiunile egale cu 0,5 sau mai mari se rotunjesc prin majorare).

Partea a XIV-a

Indicaţia nivelului de zgomot garantat de putere acustică

Marcajul care indică nivelul garantat de putere acustică trebuie să conţină valoarea unică a nivelului garantat de putere acustică exprimată în dB, semnul LWA şi o pictogramă cu următoarea formă:

Dacă marcajul este mărit sau micşorat în funcţie de dimensiunile echipamentului, trebuie respectate proporţiile ilustrate în desenul de mai sus. Dimensiunea verticală a marcajului trebuie însă, pe cât posibil, să nu fie mai mică de 20 mm.

Partea a XV-a

Nivelul maxim de putere acustică per clasă

de UA (inclusiv în perioadele de tranziţie)

Clasa UA	MTOM m în grame	Nivelul maxim de putere acustică LWA în dB
Clasa UA	MTOM m în grame	de la data intrării în vigoare	după 2 ani de la data intrării în vigoare	după 4 ani de la data intrării în vigoare
C1	250 ≤ m < 900	85	83	81
C2	900 ≤ m < 4 000	85 þ 18,5 lg ^m 900	83 þ 18,5 lg ^m 900	81 þ 18,5 lg ^m 900
Unde "lg" este logaritmul în baza 10.

Partea a XVI-a

Cerinţe aplicabile unui sistem de aeronave fără pilot

la bord din clasa C5 şi accesoriilor pentru C5

Un UAS C5 poartă următoarea etichetă de identificare a clasei pe UA:

Un UAS C5 trebuie să respecte cerinţele definite în partea 4, cu excepţia celor definite în partea 4 la punctele 2 şi 10.

Suplimentar va respecta următoarele cerinţe:

1. să fie o aeronavă, alta decât o aeronavă cu aripă fixă, cu excepţia cazului în care este captiv;

2. dacă este prevăzut cu o funcţie de geovigilenţă, să respecte dispoziţiile din partea 4 punctul 10;

3. în timpul zborului, să furnizeze pilotului la distanţă informaţii clare şi concise despre înălţimea UA în raport cu suprafaţa sau cu punctul de decolare;

4. cu excepţia cazului în care este captiv, să fie prevăzut cu un mod de funcţionare la viteză redusă care să poată fi selectat de pilotul la distanţă şi care să limiteze viteza faţă de sol la maximum 5 m/s;

5. cu excepţia cazului în care este captiv, să ofere pilotului de la distanţă un mijloc de a încheia zborul UA care:

(a) să fie fiabil, previzibil şi independent de sistemul automat de control al zborului şi de sistemul de ghidare; cerinţele se aplică, de asemenea, activării mijlocului respectiv;

(b) să forţeze UA să coboare şi să împiedice deplasarea sa orizontală cu ajutorul motorului; şi

6. cu excepţia cazului în care este captiv, să ofere pilotului la distanţă mijloace de a monitoriza continuu calitatea legăturii de comandă şi control şi de a primi o avertizare atunci când apare probabilitatea ca legătura să se piardă sau să se deterioreze într-o aşa măsură încât ar compromite desfăşurarea în siguranţă a operaţiunii, precum şi o altă avertizare atunci când s-a pierdut legătura; şi

7. de asemenea faţă de informaţiile indicate în partea 4 punctul 15 litera (a), să includă, în instrucţiunile producătorului, o descriere a mijlocului de încheiere a zborului prevăzut la punctul 5;

8. un UAS C5 poate consta într-un UAS C3 echipat cu un set de accesorii care asigură conversia UAS C3 într-un UAS C5. Într-un astfel de caz, eticheta de clasă C5 trebuie aplicată pe toate accesoriile.

Un set de accesorii nu poate asigura conversia decât a UAS C3 care respectă cerinţele de la punctul 1 şi care este prevăzut cu interfeţele necesare pentru accesorii.

Setul de accesorii trebuie să nu includă modificări ale software-ului UAS C3.

Setul de accesorii trebuie să fie proiectat, iar fiecare accesoriu identificat astfel încât să asigure instalarea completă şi corectă pe un UAS C3 de către un operator UAS pe baza instrucţiunilor furnizate de producătorul setului de accesorii.

Setul de accesorii poate fi introdus pe piaţă independent de UAS C3 cărora le asigură conversia. În acest caz, producătorul setului de accesorii trebuie să introducă pe piaţă un singur set de conversie care:

1. să nu afecteze conformitatea UAS C3 cu cerinţele din partea 4;

2. să asigure conformitatea UAS echipat cu setul de accesorii cu toate cerinţele suplimentare definite în prezenta parte cu excepţia punctului 3 de mai sus; şi

3. să fie însoţit de instrucţiunile producătorului care cuprind:

(i) lista tuturor UAS C3 cu care este compatibil setul; şi

(ii) instrucţiuni de instalare şi de operare a setului de accesorii.

Partea a XVII-a

Cerinţe aplicabile unui sistem de aeronave

fără pilot la bord din clasa C6

Un UAS C6 poartă următoarea etichetă de identificare a clasei pe UA:

Un UAS C6 trebuie să respecte cerinţele definite în partea 4, cu excepţia celor definite la punctele 2, 7, şi 10.

Totodată, trebuie să respecte următoarele cerinţe:

1. să aibă o viteză maximă faţă de sol în zbor orizontal de maximum 50 m/s;

2. dacă este prevăzut cu o funcţie de geovigilenţă, să respecte dispoziţiile din partea 4 punctul 10;

3. în timpul zborului, să furnizeze pilotului la distanţă informaţii clare şi concise despre poziţia geografică a UA, despre viteza sa şi despre înălţimea sa în raport cu suprafaţa sau cu punctul de decolare;

4. să ofere mijloace de împiedicare a încălcării de către UA a limitelor orizontale şi verticale ale unui volum operaţional programabil;

5. să ofere pilotului de la distanţă un mijloc de a încheia zborul UA care:

(a) să fie fiabil, previzibil şi independent de sistemul automat de control al zborului şi de sistemul de ghidare şi să fie independent de mijloacele de împiedicare a încălcării de către UA a limitelor orizontale şi verticale ale unui volum operaţional programabil, astfel cum se prevede la punctul 4; cerinţele se aplică, de asemenea, activării mijlocului respectiv; şi

(b) să forţeze UA să coboare şi să împiedice deplasarea sa orizontală cu ajutorul motorului;

6. să ofere mijloace de programare a traiectoriei UA;

7. să ofere pilotului la distanţă mijloace de a monitoriza continuu calitatea legăturii de comandă şi control şi de a primi o avertizare atunci când apare probabilitatea ca legătura să se piardă sau să se deterioreze într-o aşa măsură încât ar compromite desfăşurarea în siguranţă a operaţiunii, precum şi o altă avertizare atunci când s-a pierdut legătura; şi

8. suplimentar faţă de informaţiile indicate în partea 4 punctul 14 litera (a), să includă în instrucţiunile producătorului:

(a) o descriere a mijlocului de încheiere a zborului prevăzut la punctul 5;

(b) o descriere a mijloacelor de împiedicare a încălcării de către UA a limitelor orizontale şi verticale ale volumului operaţional şi dimensiunea volumului de contingenţă necesar drept marjă pentru eroarea de evaluare a poziţiei, timpul de reacţie şi anvergura manevrei de corectare; şi

(c) distanţa cu cea mai mare probabilitate de a fi parcursă de UA după activarea mijlocului de încheiere zborului definit la punctul 5 care trebuie luată în considerare de către operatorul UAS la definirea marjelor de risc la sol.