950/25.11.2013 Hotărîre pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisar pentru localităţile urbane şi rurale

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare,

epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau

în emisare pentru localităţile urbane şi rurale*/**

nr. 950  din  25.11.2013

 (în vigoare 06.12.2013) 

Republicat: Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 112-114 art. 344 din 08.05.2020

Monitorul Oficial nr.284-289 art.1061 din 06.12.2013

* * *

Notă: Hotărârea republicată în M.O.nr.112-114 din 08.05.2020, conţinând modificările introduse prin Hot.Guv. nr.90 din 19.02.2020, ce intră în vigoare:

         1) la 1 ianuarie 2021 pentru consumatorii cu un debit de apă de peste 5000 m³ lunar;

         2) la 1 ianuarie 2022 pentru consumatorii cu un debit de apă de sub 5000 m³ lunar.

Prezenta hotărâre transpune Directiva Consiliului 91/271/CEE din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene L 135 din 30 mai 1991, aşa cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2013/64/UE a Consiliului din 17 decembrie 2013 de modificare a Directivelor 91/271/CEE şi 1999/74/CE ale Consiliului şi a Directivelor 2000/60/CE, 2006/7/CE, 2006/25/CE şi 2011/24/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, ca urmare a schimbării statutului Mayotte în raport cu Uniunea Europeană.

[Clauza de armonizare introdusă prin Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

În temeiul art.39 şi 40 din Legea apelor nr.272 din 23 decembrie 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.81, art.264), cu modificările ulterioare, şi al art.22 din Legea nr.303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.60-65, art.123), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisaruri pentru localităţile urbane şi rurale (se anexează).

2. Se abrogă Hotărîrea Guvernului nr.1141 din 10 octombrie 2008 "Pentru aprobarea Regulamentului privind condiţiile de evacuare a apelor urbane uzate în receptori naturali" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.189, art.1163).

3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Mediului.

[Pct.3 modificat prin Hot.Guv. nr.586 din 21.08.2024, în vigoare 06.09.2024]

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

nr.950 din 25 noiembrie 2013

REGULAMENT

privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate

în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru

localităţile urbane şi rurale

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale (în continuare – Regulament) transpune parţial prevederile Directivei Consiliului nr.91/271/CEE din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale.

2. Prezentul Regulament are drept scop:

1) stabilirea cerinţelor pentru exploatarea sistemelor de colectare a apelor uzate şi pentru exploatarea staţiilor de epurare, care trebuie să conţină prevederi referitor la:

a) metoda şi gradul de epurare care trebuie asigurate în funcţie de numărul de locuitori/de mărimea localităţii deservite sau care urmează să fie deservită de un sistem de colectare şi de o staţie de epurare şi/sau de calitatea emisarelor în care se deversează apele uzate epurate;

b) identificarea şi clasificarea unor astfel de emisare, desemnate ca zone sensibile sau mai puţin sensibile;

c) obligativitatea deversării tuturor apelor industriale uzate într-un sistem de colectare în localităţile urbane, care trebuie să aibă loc în baza unui contract şi/sau aviz eliberat de operator;

d) condiţiile privind gestionarea nămolurilor ce rezultă din procesul de epurare.

2) stabilirea cerinţelor de epurare a apelor uzate în localităţile rurale privind colectarea, depozitarea, epurarea şi deversarea apelor uzate casnice în localităţile rurale, inclusiv a cerinţelor de exploatare a sistemelor de colectare locale, a staţiilor şi a proceselor de epurare alternative, a tehnologiilor şi a proceselor adecvate.

3) protejarea calităţii resurselor de apă;

4) stabilirea metodologiei de calcul a plăţilor suplimentare pentru evacuarea apelor uzate industriale în sistemul public de canalizare cu depăşirea CMA a poluanţilor stabilite.

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

3. Pentru realizarea condiţiilor expuse în Regulament fiecare autoritate responsabilă de colectarea şi epurarea apelor uzate va prevedea resurse financiare în acest scop.

Capitolul II

DOMENIUL DE APLICARE

[Pct.4 abrogat prin Hot.Guv. nr.90 din 19.02.2020, în vigoare 13.04.2020]

5. Pentru staţiile de epurare încărcarea cu poluanţi a apelor uzate se exprimă în locuitori echivalenţi (EL) şi se calculează în baza încărcării medii maxime săptămînale în consum biochimic de oxigen (CBO5) intrat în staţia de epurare în cursul unui an, exceptînd situaţiile de fenomene hidrometeorologice neobişnuite, excepţionale, cum sînt precipitaţiile abundente.

6. În sensul prezentului Regulament, noţiunile utilizate au următoarele semnificaţii:

punct de control al calităţii apelor uzate – pentru consumatorii care evacuează apele uzate în reţeaua de canalizare este ultimul cămin al reţelei de canalizare internă, iar pentru consumatorii care deversează apele uzate în emisare este punctul de evacuare final (fântână de control, canal de deversare);

sistem de colectare – sistem de canalizare care adună şi transportă apele uzate;

normative de evacuare a apelor uzate – indicatorii volumului şi componenţei apelor uzate stabiliţi de către operatorii, care ulterior se coordonează cu organele de mediu ale autorităţilor publice locale şi se aprobă de către organele centrale din domeniul apelor şi protecţiei mediului;

aglomerarea – zonă în care populaţia şi/sau activităţile economice sînt suficient de concentrate pentru a face posibilă colectarea apelor uzate orăşeneşti şi dirijarea lor spre o staţie de epurare sau spre un punct final de evacuare;

echivalent-locuitor (EL) – reprezintă unitatea de măsura pentru poluarea biodegradabilă şi stabileşte dimensiunea poluării provenită de la o aglomerare umană. Modul de calcul al EL pentru o aglomerare umană este dat de raportul dintre încărcarea totală în CBO5 a apelor uzate şi valoarea de 60g CBO5/zi corespunzătoare unui EL;

epurare primară – epurarea apelor uzate printr-un proces fizic şi/sau chimic care implică decantarea materiilor în suspensie sau prin alte procedee în care CBO5 al apelor uzate influente este redus cu cel puţin 20%, iar materiile în suspensie – cu cel puţin 50%;

epurare secundară – epurarea apelor uzate printr-un proces biologic cu decantare secundară sau printr-un alt procedeu care permite respectarea condiţiilor prevăzute în anexa nr.2 la prezentul Regulament;

epurare corespunzătoare – epurarea apelor uzate prin orice proces şi/sau sistem care după evacuarea apelor uzate permite receptorilor să întrunească obiectivele relevante de calitate prevăzute în normele tehnice şi în avizele şi autorizaţiile de gospodărire a apelor în vigoare;

eutrofizare – îmbogăţirea apei cu nutrienţi, în special cu compuşi cu azot şi/sau fosfor, determinînd o creştere accelerată a algelor şi a altor forme vegetale superioare, care conduc la o perturbare nedorită a echilibrului organismelor prezente în apă şi asupra calităţii apei;

emisar – corp de apă artificial, de suprafaţă sau subteran, care primeşte apele uzate evacuate direct sau epurate din instalaţiile de epurare;

CMA – concentraţia maxim admisibilă în apele industriale uzate a substanţelor poluante la deversarea lor în reţeaua publică de canalizare, în staţia de epurare;

deversarea limitat admisibilă (DLA) – cantitatea de poluanţi conţinută în apele uzate maximal admisă spre deversare într-o unitate de timp în apele de suprafaţă în regimul şi locul stabilit cu scopul asigurării normelor de calitate în secţiunea de control sau neînrăutăţirii calităţii formate dacă este mai joasă în raport cu cea normativă;

plăţi suplimentare – plăţi aplicate consumatorilor noncasnici în cazul evacuării de ape industriale uzate în sistemul public de canalizare cu depăşirea CMA a poluanţilor;

nămol – material rezidual, semisolid, tratat sau netratat brut, rămas din procesele de colectare şi epurare a apelor urbane uzate, precum şi nămolurile produse şi colectate în sistemele de sanitaţie;

nămol fecal – nămol brut sau parţial digerat în formă de suspensie sau semisolid, cu apă sau fără apă, provenit din sistemele de sanitaţie, precum sunt fosele septice şi alte instalaţii similare, şi care nu a fost transportat printr-un colector de canalizare;

nămol industrial – nămol provenit din procesul de preepurare a apelor uzate şi apelor meteorice poluate din terenurile întreprinderilor industriale;

acord de preluare a apelor uzate – acord în scris, eliberat de către operator la cererea consumatorului ce deversează ape industriale, în care se indică cerinţele operatorului privind calitatea apelor industriale uzate evacuate în reţelele publice de canalizare;

ape uzate – apele care rezultă din orice combinaţie de activităţi menajere, industriale sau comerciale, scurgeri de suprafaţă sau orice ape de canalizare generate de revărsarea/infiltrarea accidentală şi care pot include apa pluvială colectată, evacuată în mediu sau în sistemul de canalizare;

ape menajere uzate – apele uzate care provin de la aşezări rezidenţiale şi servicii şi care sunt generate, în special, de metabolismul uman şi de activităţile menajere;

ape industriale uzate – toate apele uzate care provin din spaţiile utilizate în scopuri comerciale sau industriale, altele decât apele menajere uzate sau apele de scurgere;

ape urbane reziduale – apele menajere uzate sau amestecul de ape menajere uzate cu ape industriale uzate şi/sau ape de scurgere;

ape de drenaj – apele în exces provenite din amenajările de desecare-drenaj, evacuate în reţeaua hidrografică;

deversare în salvă a apelor uzate – deversare în sistemul public de canalizare a apelor uzate a căror concentraţie maxim admisibilă de poluanţi depăşeşte de 10 ori şi mai mult parametrii/indicatorii de calitate (CMA) stabiliţi în acordul de preluare a apelor uzate. Acest tip de deversări se califică ca deversare în salvă;

deversare accidentală a apelor uzate – deversări de ape uzate în urma unor accidente/incidente/defecţiuni ale tehnologiei care duc la dereglarea procesului tehnologic şi provoacă deversări necontrolate;

staţie de epurare – ansamblu de construcţii şi instalaţii destinate epurării apelor uzate prin metode mecanice, mecano-chimice, biologice şi terţiare înainte de deversarea în corpuri de apă sau pe terenuri;

staţie de preepurare – ansamblu de construcţii şi instalaţii destinate diminuării încărcării de poluanţi înainte de deversarea apei uzate în reţeaua de canalizare;

instalaţie de preepurare – instalaţii şi/sau dispozitive destinate diminuării încărcării de poluanţi înainte de deversarea apei uzate în reţeaua de canalizare.

[Pct.6 modificat prin Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

7. Prevederile prezentului Regulament se aplica la:

a) proiectarea, avizarea şi, după caz, autorizarea unor noi lucrări de folosire a apelor, precum şi la extinderea sau retehnologizarea sistemelor existente care evacuează ape uzate epurate în condiţiile stipulate în punctul 2 din prezentul Regulament;

b) stabilirea gradului de preepurare necesar şi a tehnologiei de preepurare, precum şi a construcţiilor şi instalaţiilor de preepurare aferente, necesare obiectivelor economico-sociale, înainte ca apele uzate să fie evacuate în condiţiile punctului 2 din prezentul Regulament;

c) proiectarea, avizarea şi, după caz, autorizarea din punct de vedere al gospodăririi apelor şi al protecţiei mediului a reţelelor de canalizare şi, respectiv, a staţiilor de epurare noi, a celor existente sau a celor care fac obiectul unor completări ori extinderi;

d) elaborarea documentaţiei pentru obţinerea avizului de racordare la sistemul public de canalizare ale localităţilor;

e) obţinerea avizului de racordare, încheierea contractului de prestare a serviciului public de canalizare între operatorii care au în administrare şi în exploatare sistemul de canalizare (în continuare – operator) şi consumatori;

f) încheierea acordurilor de preluare a apelor uzate industriale între operatori şi consumatorii care evacuează apele uzate direct în staţia de epurare, precum şi în sistemul de canalizare, cu respectarea parametrilor/indicatorilor de calitate;

g) verificarea respectării prevederilor autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei şi a prevederilor contractuale cu privire la parametrii cantitativi şi calitativi ai apei uzate evacuate în reţelele de canalizare ale localităţii;

h) detereminarea aglomerărilor umane în conformitate cu anexa nr.8 la prezentul Regulament.

[Pct.7 modificat prin Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

Capitolul III

COLECTAREA ŞI EVACUAREA APELOR UZATE

ÎN REŢELELE DE CANALIZARE ALE LOCALITĂŢILOR

ŞI ÎN STAŢIILE DE EPURARE

8. Principalii parametri/indicatori de calitate care trebuie să caracterizeze apele industriale uzate la evacuare în reţelele de canalizare ale localităţilor, precum şi în limitele maxime admisibile ce se măsoară în punctele de control sînt prevăzute în acordul de preluare a apelor uzate.

[Pct.7 modificat prin Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

9. Prin acordul de preluare a apelor uzate industriale sau prin contractul de furnizare a serviciului de canalizare se stabilesc valori ale CMA, pe baza încărcării existente cu poluanţi a apei uzate în sistemul de canalizare şi a încărcării staţiei de epurare a apelor uzate, însă nu mai mici decât cele stabilite de prezentul Regulament.

[Pct.9 în redacţia Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

9¹. Indicatorii de calitate/CMA, care urmează a fi analizaţi în cadrul investigaţiilor de laborator pentru efectuarea controlului calităţii apelor industrial uzate deversate în sistemul public de canalizare de către consumatori, în funcţie de tipul de activitate, se stabilesc de către operator, ţinând cont de capacitatea tehnică a staţiei, se aprobă de către autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale şi se coordonează cu autoritatea administrativă subordonată organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul mediului.

Indicatorii de calitate/CMA trebuie să fie identici pentru agenţii economici care practică acelaşi gen de activitate.

[Pct.9¹ în redacţia Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

9². Consumatorii deversează ape uzate industriale în sistemul public de canalizare prin racorduri individuale separate de reţelele de canalizare prin care evacuează ape uzate alţi consumatori sau de reţelele publice de canalizare aflate în administrarea şi/sau gestiunea autorităţilor/instituţiilor publice, construite conform actelor normative şi cerinţelor în vigoare.

Punctul de control se stabileşte ţinând cont de condiţiile tehnice şi de amplasarea reţelei existente de canalizare.

[Pct.9² în redacţia Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

10. Consumatorii din sectoarele industriale specificate în anexa nr.9, care deversează ape industriale uzate, obligatoriu efectuează preepurarea/epurarea apelor uzate la staţiile/instalaţiile de epurare/preepurare locale/proprii, astfel încât la evacuarea acestora în sistemul public de canalizare să asigure respectarea valorilor CMA a poluanţilor din apele uzate în sistemul public de canalizare, determinate pentru fiecare tip de activitate în parte, în baza Metodologiei de calcul al CMA ale substanţelor poluante în apele uzate evacuate în sistemul de canalizare al localităţii, prevăzută în anexa nr.6, ce se includ în acordul de preluare a apelor uzate care se anexează la contractul de furnizare/prestare al serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare.

Preepurarea/epurarea apelor uzate industriale se efectuează în funcţie de domeniul de activitate, nivelul de încărcare al apei, volumul apelor uzate industriale deversate, indicatorii de calitate cu depăşiri de CMA, iar din punct de vedere tehnic şi economic pot fi folosite instalaţii precum separatoare de grăsimi, instalaţii de flotare, decantoare, separatoare de produse petroliere, alte instalaţii de preepurare sau, după caz, staţii de epurare.

[Pct.10 în redacţia Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

10¹. În cazul în care condiţiile de evacuare a apelor uzate industriale în reţeaua publică nu pot fi îndeplinite din punct de vedere economic sau tehnologic, agentul economic prezintă operatorului argumentarea de rigoare, cu indicarea cauzelor neîndeplinirii condiţiilor de deversare. În aceste cazuri se încheie acorduri ce prevăd condiţii temporare de preluare a apelor uzate supraîncărcate, cu aplicarea calculului plăţilor suplimentare conform anexei nr.7, până în etapa în care consumatorul va lua alte măsuri pentru a aduce apele uzate la calitatea corespunzătoare, doar cu condiţia că aceasta nu va influenţa negativ asupra reţelelor de canalizare şi a procesului de epurare a apelor uzate la staţiile de epurare ale operatorului.

[Pct.10¹ introdus prin Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

10². În cazul unor deversări accidentale de către consumatori, care duc la încălcarea condiţiilor de evacuare a apelor uzate industriale în reţeaua publică de canalizare, consumatorul este obligat imediat să sisteze deversarea acestora şi să ia măsurile necesare pentru redresarea situaţiei, să informeze operatorul care gestionează reţelele de canalizare şi staţia de epurare, precum şi organele de mediu.";

[Pct.102 introdus prin Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

11. Se interzice deversarea apelor industriale uzate care conţin substanţe periculoase sau prioritar periculoase prevăzute în Regulamentul privind condiţiile de deversare a apelor uzate în corpurile de apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.802/2013.

[Pct.11 în redacţia Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

12. Evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor este permisa numai dacă prin aceasta:

a) nu se aduc prejudicii igienei şi sănătăţii publice sau personalului care exploatează sistemul de canalizare şi staţiile de epurare;

b) nu se diminuează prin depuneri capacitatea de transport a conductelor/canalelor colectoare;

c) nu se degradează construcţiile şi instalaţiile reţelelor de canalizare, ale staţiilor de epurare şi ale echipamentelor asociate acestora;

d) nu sînt perturbate procesele de epurare din staţiile de epurare, procesele de tratare a nămolurilor sau nu se diminuează capacitatea de prelucrare a acestora;

e) nu se creează pericol de explozie;

f) nu se afectează calitatea apelor uzate din sistemul public de canalizare.

13. Apele uzate care se evacuează în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare nu trebuie să conţină:

a) materii în suspensie, în cantităţi şi dimensiuni care pot constitui un factor activ de erodare a canalelor, care pot provoca depuneri sau care pot stînjeni curgerea normală a fluxului de lichid, cum sînt:

materiale care, la vitezele realizate în conductele/colectoarele de canalizare corespunzătoare debitelor minime de calcul ale acestora, pot genera depuneri;

diferite substanţe care se pot solidifica şi astfel pot obtura secţiunea conductelor/canalelor;

corpuri solide, plutitoare sau antrenate, care nu trec prin grătarul cu spaţiu liber de 20 mm între bare, iar în cazul fibrelor şi fibrelor textile ori al materialelor similare – pene, fire de par de animale, şerveţele umede, care nu trec prin sita cu latura fantei de 2 mm;

suspensii dure şi abrazive ca pulberile metalice şi granulele de roci, precum şi altele asemenea, care prin antrenare pot provoca erodarea conductelor/canalelor;

păcura, uleiul, grăsimile sau alte materiale care prin formă, cantitate sau aderenţă pot conduce la crearea de zone de acumulări de depuneri pe pereţii conductelor/canalelor colectoare;

substanţe care, singure sau în amestec cu alte substanţe conţinute în apa din reţelele de canalizare, coagulează, existînd riscul depunerii lor pe pereţii conductelor/canalelor, sau conduc la apariţia de substanţe agresive noi;

b) substanţe cu agresivitate chimică asupra materialelor din care sînt realizate reţelele de canalizare şi echipamentele şi conductele din staţiile de epurare a apelor uzate;

c) substanţe de orice natură, care, plutitoare sau dizolvate, în stare coloidală sau de suspensie, pot stînjeni exploatarea normală a reţelelor/canalelor şi staţiilor de epurare a apelor uzate sau care împreuna cu aerul pot forma amestecuri explosive, cum sînt: benzina, benzenul, eterii, cloroformul, acetilena, sulfura de carbon, solvenţii, dicloretilena şi alte hidrocarburi clorurate, apa sau nămolul din generatoarele de acetilenă;

d) substanţe toxice sau nocive care, singure sau în amestec cu apa din canalizare, pot pune în pericol personalul de exploatare a reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare;

e) substanţe cu grad ridicat de periculozitate, cum sînt:

metalele grele şi compuşii lor;

compuşii organici halogenaţi;

compuşii organici cu fosfor sau cu staniu;

agenţii de protecţie a plantelor: pesticidele – fungicide, erbicide, insecticide, algicide – şi substanţele chimice folosite pentru conservarea materialului lemnos, a pielii sau a materialelor textile;

substanţele chimice toxice, cancerogene, mutagene sau teratogene ca: acrilonitril, hidrocarburi policiclice aromatice, ca benzipiren, benzantracen si altele asemenea;

substanţele radioactive, inclusiv reziduurile;

f) substanţe care, singure sau în amestec cu apa din canalizare, pot degaja mirosuri ce contribuie la poluarea mediului;

g) substanţe colorante ale căror cantitate şi natură, chiar în condiţiile diluării realizate în reţeaua de canalizare sau în staţia de epurare, determină prin descărcarea lor împreună cu apele uzate, modificarea culorii apei receptorului natural;

h) substanţe inhibitoare ale procesului biologic de epurare a apelor uzate sau de tratare a nămolului;

i) substanţe organice greu biodegradabile;

j) substanţe care apar ca urmare a procesului de mătuire a sticlei;

k) ape pluviale/meteorice, ape de drenaj.

[Pct.13 completat prin Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

14. Apele uzate provenite de la instituţiile medico-sanitare şi de la laboratoarele şi instituţiile de cercetare medicală, care, prin specificul activităţii lor, pot produce contaminarea cu agenţi patogeni, microorganisme, viruşi, ouă de helminţi, se deversează în reţelele de canalizare publică şi în staţiile de epurare în conformitate cu prevederile Regulamentului sanitar privind condiţiile de igienă pentru instituţiile medico-sanitare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.663/2010.

Realizarea măsurilor de dezinfecţie/sterilizare a produselor patologice evacuate odată cu apele uzate din unităţile menţionate în alineatul întâi se certifică periodic prin buletine de analiză eliberate de Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică. Aceste buletine se păstrează conform normelor în vigoare la unităţile în cauză pentru perioada unui ciclu de acreditare a unităţii de investigaţie şi se prezintă operatorilor la cerere.

[Pct.14 în redacţia Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

15. Condiţiile de evacuare a apelor uzate ale consumatorilor în sistemul public de canalizare se stabilesc de către operator, în baza normativelor deversărilor limitat admisibile ale poluanţilor evacuaţi în emisare, conform anexei nr.2 la prezentul Regulament. CMA a poluanţilor apelor uzate se calculează de către operator în conformitate cu prevederile prezentului Regulament, care va lua în considerare următoarele aspecte:

a) condiţiile impuse prin autorizaţiile de mediu pentru folosinţa specială a apei, eliberate de autoritatea administrativă subordonată organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul mediului;

b) starea tehnică şi capacitatea de epurare reală a staţiei de epurare, aflată în administrarea/exploatarea operatorului, asigurarea funcţionării staţiei de epurare a apelor uzate conform parametrilor prevăzuţi în proiectul acesteia şi neadmiterea recepţionării de la consumatori a apelor uzate, care ar putea afecta funcţionarea stabilă a procesului de epurare biologică, în care raportul dintre CBO5:N:P trebuie să fie nu mai mare de 100:5:1;

c) asigurarea protecţiei reţelelor şi instalaţiilor sistemului public de canalizare de distrugeri în urma influenţei apelor uzate agresive, formării vaporilor inflamabili şi toxici, obturarea conductelor şi utilajelor cu substanţe ce se depun din nămol;

d) asigurarea epurării apelor uzate preluate în sistemul public de canalizare.

[Pct.15 modificat prin Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

16. Prin acord de preluare eliberat de către operator şi ulterior prin contractele încheiate cu consumatorii care deversează ape uzate industriale se stabilesc valori admisibile, însă nu mai mici decât cele stabilite în prezentul Regulament, în baza încărcării deja existente cu poluanţi a apei uzate din sistemul de canalizare şi a calculului conform anexei nr.6 la intrarea în staţia de epurare, astfel încât să fie menţinut raportul minim CBO₅:N:P = 100:5:1, care asigură funcţionarea eficace a procesului de epurare biologic.

[Pct.16 în redacţia Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

17. Pentru localităţile care au în curs de realizare staţii de epurare sau extinderi ale acestora, prevăzute prin programe de etapizare, autoritatea competentă stabileşte alte condiţii de evacuare pe perioada de derulare a programului, pînă la îndeplinirea obiectivelor acestuia, ţinîndu-se seama de prevederile prezentului Regulament.

18. La solicitarea avizului de racordare, a contractului de racordare şi utilizare a serviciilor publice de alimentare cu apa şi de canalizare şi a acordului de preluare, în vederea evacuării apelor uzate provenite de la un nou consumator de apă şi de extindere a capacitaţilor de producţie şi a instalaţiilor de preepurare, acesta va pune la dispoziţia operatorilor datele asigurate de proiectant/consumator, respectiv estimările debitelor şi a compoziţiei apelor uzate care urmează să fie descărcate în reţelele de canalizare ale localităţilor sau în staţii de epurare.

În vederea eliberării avizului de racordare la reţeaua de canalizare, consumatorii care dispun de surse proprii de alimentare cu apă prezintă autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei.

19. Avizul de racordare încheiat între operator şi consumatori se întocmeşte în condiţiile Legii nr.303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare.

[Pct.19 în redacţia Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

19¹. Contractul de prestare/furnizare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare/Acordul de preluare a apelor industriale uzate se negociază în mod individual cu consumatorul, în funcţie de condiţiile tehnice ale operatorului şi de domeniul de activitate al consumatorului.

1) Acordul de preluare a apelor industriale uzate, eliberat consumatorului care evacuează ape industriale uzate în sistemul public de canalizare, se anexează la contractul de prestare a serviciului public de canalizare şi va conţine următoarele:

a) denumirea actului (acord de preluare a apelor uzate industriale);

b) data emiterii acordului de preluare a apelor uzate industriale;

c) denumirea operatorului;

d) denumirea consumatorului căruia i se eliberează actul respectiv;

e) cerinţele operatorului privind calitatea apelor uzate industrialeevacuate în reţelele publice de canalizare;

f) CMA a poluanţilor din apele uzate pentru consumator;

g) condiţiile de preluare a apelor uzate de la consumator, care includ cerinţe privind necesitatea preepurării apelor industriale uzate sau a unei părţi din acestea prin instalaţii locale de preepurare la staţia de preepurare a consumatorului, consemnate prin declaraţie pe propria răspundere.

2) Consumatorul are dreptul:

a) să preepureze apele industriale uzate în comun cu ale altor consumatori în cadrul unor staţii de epurare ale grupului de întreprinderi (dacă aşa ceva există);

b) să reutilizeze la maximum apele uzate epurate pentru asigurarea proceselor tehnologice cu apă tehnologică sau pentru alte folosinţe;

c) să implementeze tehnologii noi care oferă posibilitatea de reducere a consumului de apă sau a debitului de ape uzate, precum şi a gradului lor de poluare;

d) să folosească sistemele închise de alimentare cu apă sau să utilizeze repetat şi succesiv apa în procesele tehnologice ale întreprinderii;

e) să recupereze substanţele utile conţinute în apele industriale uzate;

f) să trateze şi să utilizeze nămolurile rezultate din procesele tehnologice şi din preepurarea apelor industriale uzate;

g) să solicite operatorului revizuirea contractului în scopul stabilirii/includerii programului de prelevare.

3) Debranşarea de la reţeaua de canalizare nu poate fi efectuată în cazul în care condiţiile de deversare şi calitatea apelor uzate nu pot fi îndeplinite din punct de vedere economic sau tehnologic. Agentul economic prezintă operatorului argumentarea de rigoare, indicând cauzele neîndeplinirii condiţiilor de deversare, cu condiţia că depăşirea indicatorilor de calitate nu va fi mai mare de 10 ori, cu excepţia CCO, şi nu va conţine substanţe periculoase sau prioritar periculoase prevăzute în Regulamentul privind condiţiile de deversare a apelor uzate în corpurile de apă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.802/2013. Astfel, operatorul va calcula plata suplimentară conform anexei nr.7.

[Pct.19¹ în redacţia Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

19². Consumatorii evacuează apele uzate în sistemul public de canalizare astfel încât să fie asigurată respectarea indicatorilor de calitate/CMA a poluanţilor apelor uzate prevăzuţi în avizul de racordare/acordul de preluare şi în contractul de prestare/furnizare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare ţinând cont de capacităţile tehnologice ale staţiilor de epurare.

[Pct.19² în redacţia Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

19³. Operatorul este obligat să supravegheze starea tehnică a sistemului public de canalizare, să monitorizeze valorile indicatorilor/parametrilor de calitate ai apelor uzate evacuate de către consumatori în sistemul de canalizare în raport cu CMA a poluanţilor stabilite şi aprobate pentru fiecare consumator în parte, precum şi calitatea apelor uzate epurate la deversare în emisare în conformitate cu prevederile prezentului Regulament.

19⁴. Programul de prelevare a probelor de apă uzată evacuată în sistemul public de canalizare şi condiţiile schimbului de informaţii/rezultate aferent se stabileşte de către operator pentru fiecare consumator în parte la încheierea acordului de preluare a apelor uzate/contractului de prestare/furnizare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, luând în considerare activitatea economică a consumatorului şi sursa de variaţie a calităţii, conform SM SR ISO 5667 – 10:2007 "Calitatea apei. Prelevare. Partea 10. Ghid pentru prelevarea apelor uzate.

[Pct.19⁴ în redacţia Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

19⁵. Operatorii vor preleva, cel puţin odată pe an, probe de apă uzată pentru investigaţiile de laborator, în punctele de control stabilite de aceştia. Punctele de control pot fi stabilite expres în condiţiile tehnice, avizele de racordare, acordurile de preluare, eliberate de către operator, şi/sau în contractele de prestare a serviciului public de canalizare, încheiat între operator şi consumator.

19⁶. În funcţie de prevederile punctului 19⁴, operatorii stabilesc perioade de prelevare a probelor de apă uzată. În cazul în care au fost constatate depăşiri ale valorilor admisibile ale indicatorilor de calitate din apele uzate, consumatorul poate să solicite operatorului prelevarea repetată a probelor de apă uzată într-un termen ce nu va depăşi perioada de o lună de la data recepţionării raportului de constatare a depăşirilor.

[Pct.19⁶ în redacţia Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

19⁷. Operatorii efectuează prelevarea, transportarea, conservarea şi analiza apei uzate în laboratoare acreditate conform standardului SM EN ISO/IEC 17025:2018 "Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor de încercări şi etalonări.

[Pct.19⁷ în redacţia Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

19⁸. Prelevarea probelor de apă uzată se efectuează în orice timp al zilei şi nopţii luând în considerare regimul de activitate al consumatorului şi sunt prevăzute prin Programul de prelevare de probe, în conformitate cu standardul SM SR ISO 5667 – 10:2007 "Calitatea apei. Prelevare. Partea 10. Ghid pentru prelevarea apelor uzate.

Regulile de prelevare, transportare şi conservare a apelor uzate pentru verificarea calităţii apelor uzate deversate în reţelele de canalizare trebuie să fie publicate pe pagina web oficială a operatorului.

[Pct.19⁸ în redacţia Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

19⁹. Operatorul este obligat să preleveze o singură probă de apă uzată, a cărei cantitate trebuie să fie suficientă pentru efectuarea analizei fizico-chimice. În cazul în care reprezentantul consumatorului, care participă la procesul de prelevare a probelor de apă uzată, în momentul prelevării solicită prelevarea concomitentă a probelor de control, atunci operatorul în prezenţa reprezentantului consumatorului va trebui să preleveze în paralel cîte două probe de apă uzată pentru fiecare parte (operator, consumator), iar fiecare dintre ei, din contul personal, le va transmite laboratorului acreditat în domeniul apelor uzate.

Toate probele de apă uzată vor fi sigilate la locul prelevării acestora. După recepţionarea acestor probe, laboratoarele acreditate vor efectua analiza pentru o singură probă, iar a doua probă de control sigilată va fi păstrată în conformitate cu cerinţele stabilite de standardele moldoveneşti care adoptă standarde europene sau internaţionale.

19¹⁰. Încercările de laborator se efectuează într-un laborator acreditat în domeniul apelor uzate al operatorului şi/sau în orice alt laborator acreditat în domeniul apelor uzate, cu înregistrarea rezultatelor controlului în registre speciale care sunt păstrate pe un termen de 5 ani.

19¹¹. În cazul în care indicele de concordanţă (En) este mai mare de 0,2, obţinut în urma analizelor de laborator, se efectuează prelevarea probelor de control repetat în prezenţa ambilor reprezentanţi ai laboratoarelor sau a reprezentantului unui alt laborator, în calitate de parte terţă.

Indicele de concordanţă (En) se stabileşte conform standardului moldovenesc SM SR EN ISO/CEI 17043: 2011 şi se calculează după formula:

unde:

U²_lab – incertitudinea de măsurare a laboratorului nr.1;

U²_ref – incertitudinea de măsurare a laboratorului de referinţă nr.2;

X_lab1 – valoarea obţinută de laboratorul nr.1;

X_lab2 – valoarea obţinută de laboratorul nr.2.

19¹². În cazul apariţiei litigiilor referitoare la stabilirea plăţilor suplimentare pentru evacuarea apelor uzate în sistemul public de canalizare cu depăşirea CMA a poluanţilor stabilite, prioritate se acordă cercetărilor obţinute în laboratoarele acreditate de terţa parte.

La solicitarea consumatorului, conform prevederilor formulei de calcul din anexa nr.7, se vor lua în considerare analizele probelor consumatorului efectuate de un laborator acreditat de terţa parte. În cazul în care nu sunt prezentate rezultatele probelor consumatorului obţinute într-un laborator acreditat al unei terţe părţi, în cadrul monitorizării calităţii apelor uzate de către acesta, analizele de laborator efectuate în cadrul laboratorului acreditat al operatorului vor constitui temei juridic pentru calculul plăţilor suplimentare, conform anexei nr.7.

[Pct.19¹² în redacţia Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

19¹³. Prelevarea probelor de apă uzată se efectuează, în prezenţa consumatorului, de către operatorul acreditat de Centrul Naţional de Acreditare MOLDAC conform prevederilor Legii nr.235/2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii. Prelevarea probelor de apă uzată poate fi efectuată în prezenţa unuia sau a mai mulţi reprezentanţi ai autorităţii administraţiei publice locale şi/sau ai autorităţii administrative subordonate organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul protecţiei mediului.

Înainte de prelevare, persoana desemnată din partea operatorului este obligată să prezinte legitimaţia reprezentantului consumatorului, prin care confirmă funcţia de prelevator.

[Pct.19¹³ în redacţia Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

19¹⁴. Atât operatorul, cât şi consumatorii sunt obligaţi să desemneze unul sau doi reprezentanţi care vor avea dreptul să participe la prelevarea probelor de apă uzată, în vederea monitorizării corectitudinii procesului de prelevare, la semnarea actului şi să argumenteze, în scris, a obiecţiilor constatate.

19¹⁵. Consumatorii vor asigura desemnarea persoanelor responsabile de prelevarea probelor de apă uzată care cunosc regulile de prelevare a probelor de apă uzată sau vor instrui persoanele desemnate care nu cunosc regulile enunţate supra.

19¹⁶. Consumatorii sunt obligaţi să asigure prezenţa la locul de prelevare a probelor de apă uzată a persoanelor desemnate, în termen rezonabil de la ora solicitării de către reprezentantul operatorului, dar nu mai târziu de o oră.

[Pct.19¹⁶ în redacţia Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

19¹⁷. În cazul în care persoana desemnată de consumator nu se prezentă la locul de prelevare a probelor de apă uzată în termenul indicat punctul 19¹⁶ sau în cazul în care reprezentantul consumatorului refuză să semneze actul de prelevare a probelor de apă uzată, reprezentantul operatorului, cu utilizarea mijloacelor tehnice (foto, video), va preleva probele de apă uzată, va întocmi şi semna în mod unilateral actul de prelevare a apelor uzate în două exemplare identice şi va sigila vasul cu proba de apă uzată, care o va expedia în oricare dintre laboratoarele acreditate, inclusiv în laboratorul operatorului, dacă este acreditat.

Dacă reprezentantul consumatorului nu se prezintă la locul de prelevare a probelor de apă uzată sau refuză să semneze actul de prelevare a probelor de apă uzată, precum şi refuză să utilizeze mijloace tehnice la prelevarea probelor de apă uzată, cu efectuarea fotografiilor sau înregistrărilor video, reprezentantul operatorului va indica corespunzător motivele în actul de prelevare a probelor de ape uzate.

19¹⁸. Neprezentarea persoanei desemnate în termenul prestabilit la locul de prelevare a probelor de apă uzată sau refuzul de a semna actul de prelevare a probelor de apă nu poate fi interpretat în favoarea consumatorului. În asemenea situaţii, cel târziu a doua zi lucrătoare de la ziua întocmirii actului de prelevare a probelor de apă uzată, operatorul este obligat să expedieze în adresa consumatorului, prin poştă şi/sau prin e-mail (dacă dispune), un exemplar al actului de prelevare a probelor de apă uzată. Adresa/adresele corespunzătoare vor fi indicate în contractul de prestare a serviciilor publice de canalizare, încheiat cu consumatorul.

19¹⁹. Consumatorii sunt în drept să atace în instanţa de judecată actul de prelevare a probelor de apă uzată şi raportul de analiză a probelor de apă uzată, într-o procedură unică, în termen de cel mult 30 de zile de la data recepţionării, prin poştă sau prin e-mail, a raportului de analiză a probelor de apă uzată şi a notificării operatorului de apă uzată, în cazurile în care:

a) operatorul nu a solicitat prezenţa reprezentantului împuternicit al consumatorului la locul prestabilit pentru prelevarea probelor de apă uzată;

b) încălcarea procedurii de prelevare/transportare a probelor de apă uzată;

c) actul de prelevare a probelor de apă uzată a fost semnat de persoane care nu sunt împuternicite în modul stabilit cu dreptul de a semna astfel de acte;

d) actul de prelevare a probelor de apă uzată nu a fost completat pe deplin în modul stabilit.

e) raportul de analiză a probelor de apă uzată a fost eliberat de laboratorul care nu este acreditat în domeniul apelor uzate;

f) dezacordul consumatorului cu rezultatele raportului de analiză a probelor de apă uzată.

[Pct.19¹⁹ în redacţia Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

19²⁰. Operatorul este obligat să expedieze copia raportului de analiză a probelor de apă uzată consumatorului prin poştă sau e-mail, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data eliberării acestuia de către laboratorul acreditat.

[Pct.19¹¹ abrogat prin Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

19²². Dacă, potrivit raportului de analiză a probelor de apă uzată, sunt constatate depăşiri ale valorilor indicatorilor/parametrilor de calitate în raport cu CMA a poluanţilor stabilite în temeiul contractului de prestare a serviciului de canalizare, în condiţiile în care s-a respectat procesul de inspectare, de prelevare, conservare, transportare, predare-primire a probelor de ape uzate în laborator, de efectuare a încercărilor de laborator, în corespundere cu cerinţele standardelor de referinţă, prevederilor actelor normative, operatorul va calcula şi va înainta consumatorului plăţi suplimentare în conformitate cu Metodologia de calcul al plăţilor suplimentare pentru depăşirea CMA a poluanţilor la evacuarea apelor uzate în sistemul public de canalizare, stabilite în anexa nr.7.

[Pct.19²² în redacţia Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

19²³. La adresarea în instanţa de judecată cu privire la anularea actului de prelevarea a probelor de apă uzată sau raportul de analiză a probelor, factura/contul de plată ce rezultă din aceste acte se suspendă pe perioada mersului procesului, iar în cazul în care instanţa de judecată, printr-o hotărîre irevocabilă, a anulat actele de prelevare a probelor de apă uzată sau raportul de analiză a probelor de apă uzată care au confirmat depăşiri ale valorilor admisibile ale poluanţilor, operatorul va anula plata suplimentară calculată şi/sau va restitui plata achitată.

19²⁴. Măsurarea şi/sau controlul debitului de ape uzate evacuate se va efectua lunar, iar cu acordul operatorului cel puţin o dată în trei luni, în prezenţa reprezentantului consumatorului desemnat/împuternicit în modul stabilit.

Consumatorii sunt obligaţi să prezinte la cererea operatorului şi în termenul indicat de acesta bilanţul debitului de ape uzate evacuate în sistemul public de canalizare pe fiecare racord de canalizare în parte.

19²⁵. Volumul apelor uzate evacuate în sistemul public de canalizare se măsoară cu mijloace de măsurare supuse controlului metrologic legal, puse în funcţiune, montate, sigilate şi luate în evidenţă în modul stabilit de actele normative.

În lipsa mijlocului de măsurare a apelor uzate, volumul apelor uzate evacuate se va considera egal cu volumul de apă calculat în conformitate cu prevederile art.26 din Legea nr.303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare şi ale altor acte normative care reglementează modalitatea de determinare a volumului de apă.

19²⁶. Consumatorii care evacuează apele uzate în sistemul public de canalizare şi care în procesul activităţii înglobează în produsul finit o anumită cantitate de apă instalează mijloace de măsurare a apelor uzate în conformitate cu condiţiile tehnice, eliberate de operator şi stabilite în contract. În cazul nerespectării acestei cerinţe, volumul apelor uzate se va considera egal cu volumul apei utilizate în procesul activităţii acestora.

19²⁷. Plăţile calculate conform Metodologiei de calcul a plăţilor suplimentare pentru depăşirea CMA a poluanţilor la evacuarea apelor uzate în sistemul public de canalizare, stabilite în anexa nr.7 la prezentul Regulament, vor fi acumulate pe un cont special al operatorului. Aceste resurse financiare vor fi utilizate exclusiv pentru întreţinerea şi dezvoltarea sistemului de canalizare, modernizarea şi construcţia staţiilor de epurare a apelor uzate, achiziţionarea materialelor pentru epurarea apelor uzate şi a nămolurilor, precum şi pentru întreprinderea măsurilor de protecţie a mediului.

19²⁸. Factura de plată prezentată consumatorului poate fi atacată în instanţa de judecată în termen de 30 de zile de la data recepţionării acesteia, prin poştă sau prin e-mail, de către consumator

[Pct.19²⁸ în redacţia Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

20. Avizul de racordare, contractul de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare şi autorizaţia de folosinţă specială a apelor se revizuiesc potrivit reglementărilor în vigoare.

21. Pentru orice schimbare privind debitul şi/sau calitatea apelor uzate evacuate în reţelele de canalizare sau în staţiile de epurare, ca urmare a modificării capacităţilor de producţie, a tehnologiilor de fabricaţie sau a altor cauze, consumatorul este obligat să solicite eliberarea unui nou acord de preluare a apelor uzate.

22. Preluarea în reţelele de canalizare a localităţilor şi/sau în staţiile de epurare a unor ape uzate ce implică modificarea tehnologiei sau a parametrilor de funcţionare a staţiilor de epurare se ia în considerare numai după realizarea în staţia de epurare a tuturor lucrărilor necesare asigurării respectării condiţiilor de descărcare în emisare.

23. În scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului evacuarea/descărcarea în receptorii naturali a apelor urbane uzate şi industriale cu conţinut de substanţe poluante se face numai în condiţiile respectării prevederilor legislaţiei în vigoare şi ale prezentului Regulament.

Capitolul IV

EVACUAREA APELOR UZATE ÎN EMISARE

24. Valorile-limită admisibile ale indicatorilor/parametrilor de calitate stabilite în anexele nr.2 şi nr.3 la prezentul Regulament, debitul maxim al apelor uzate admise spre deversare în emisare într-o unitate de timp în locul stabilit vor constitui deversările limitat admisibile.

Valorile admisibile anexa nr.2 se stabilesc în conformitate cu prevederile prezentului Regulament şi se înscriu în :

a) avizele ce se emit pentru:

obiective noi;

obiective existente ce îşi modifică şi îşi îmbunătăţesc procesele tehnologice de producţie sau de epurare a apelor uzate;

obiective existente la care se prevăd extinderi de capacitate de producţie sau ale capacităţilor de epurare a apelor uzate;

alte obiective existente care prin lucrări de investiţie îşi modifică valoarea parametrilor de limită;

b) autorizaţiile de mediu pentru folosinţa specială a apelor emise:

consumatorilor noi, atunci cînd în aviz au fost prevăzute condiţii similare cu cele din prezentul Regulament;

consumatorilor de apă existenţi, numai după ce au realizat şi au pus în funcţiune capacităţi corespunzătoare de epurare a apelor uzate.

Prin avizele şi autorizaţiile de mediu pentru folosinţa specială a apelor emitentul acestora poate stabili ca valori admisibile valori mai mici decît cele prevăzute în anexa nr.2, în baza încărcării în poluanţi deja existenţi în receptori, în amonte de punctul de evacuare a apelor uzate, şi avînd în vedere parametrii de calitate ai emisarilor.

La stabilirea valorilor admisibile pentru metale grele emitentul trebuie să tină seama de faptul că, deşi individual, concentraţia maximă admisibilă poate fi cea prevăzuta în anexa nr.2, atunci cînd în apele uzate sînt prezente mai multe metale grele (de exemplu, plumb, cadmiu, crom, cupru, nichel, zinc sau mercur), concentraţia totală a acestora în apă neputînd depăşi 2 mg/dm³. În privinţa mercurului concentraţia acestuia nu poate depăşi 0.05 mg/dm³ chiar în situaţia în care este unicul metal prezent în apele uzate.

Pentru substanţele pentru care nu sînt prevăzute limite maxime admisibile în standardele sau în normativele în vigoare, acestea se stabilesc în baza studiilor elaborate de institutele specializate, la comanda consumatorului de apă. Studiile vor cuprinde, de asemenea, metodele de analiză calitativă şi cantitativă a substanţelor respective, precum şi tehnologiile de epurare adecvate. Limitele maxime admisibile vor fi aprobate de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi protecţiei mediului.

Pentru substanţele poluante, altele decît cele prevăzute în anexa nr.2, limitele maxime admisibile se stabilesc prin avizele şi autorizaţiile de mediu pentru folosinţă specială a apelor, în funcţie de caracteristicile receptorului natural, de capacitatea sa de autoepurare, de caracteristicile celorlalte ape uzate evacuate în acelaşi receptor, de cerinţele consumatorilor de apă de capacitatea şi eficienţa de epurare a staţiei de epurare şi de necesitatea protecţiei mediului.

În cazul apelor uzate ce conţin substanţe poluante peste valorile limită stabilite prin prezentul Regulament, este obligatorie epurarea acestora sau luarea de măsuri tehnologice adecvate, pînă la atingerea valorilor admise.

În situaţii excepţionale autorităţile publice centrale din domeniul apelor şi protecţiei mediului pot face derogări de la prezentul Regulament.

În cazuri speciale, după probe tehnologice, la amorsarea treptelor biologice din staţiile de epurare, la reviziile periodice sau pe parcursul execuţiei unor lucrări de retehnologizare sau extindere a capacităţii staţiei de epurare, este permisă depăşirea valorilor-limită ale indicatorilor de calitate, dacă prin aceasta nu se pune în pericol sănătatea populaţiei, a ecosistemelor acvatice sau nu se produc pagube materiale, şi numai cu avizul autorităţilor de gospodărire a apelor şi, după caz, al centrelor teritoriale de sănătate publică. Avizul se solicită de către consumatorul de apă cu cel puţin 30 de zile înainte de data programată pentru începerea reviziilor, reparaţiilor, reconstrucţiilor, altor lucrări, probelor tehnologice sau pentru amorsarea staţiilor de epurare biologică. Prin avizul respectiv se stabileşte durata depăşirilor, care nu poate fi mai mică decît perioada necesară pentru efectuarea reviziilor, reparaţiilor, reconstrucţiilor, modernizărilor, testărilor şi reglării staţiilor de epurare, precum şi valorile maxime admisibile ale indicatorilor de calitate pentru această perioadă.

Pentru consumatorii existenţi, care realizează capacităţi de epurare în conformitate cu programul de etapizare aprobat, în autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apelor, emisă pe o perioada limitată, se înscriu valori ale concentraţiilor substanţelor poluante care nu depăşesc valorile-limită din anexa nr.2 la prezentul Regulament.

[Pct.24 în redacţia Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

25. Apele uzate care se evacuează în emisare nu trebuie să conţină:

a) concentraţii de substanţe poluante cu grad ridicat de toxicitate mai mari decît cele prevăzute în anexa nr.2 la prezentul Regulament, precum şi acele substanţe a căror interdicţie a fost stabilită prin studii de specialitate;

b) concentraţii de materii în suspensie peste limita admisă, care ar putea produce depuneri în albiile minore ale cursurilor de apă sau în cuvetele lacurilor;

c) substanţe care pot conduce la creşterea turbidităţii, formarea spumei sau la schimbarea proprietăţilor organoleptice ale apei receptorilor faţă de starea naturală a acestora.

Apele uzate provenite de la spitalele de boli infecţioase, sanatorii TBC, instituţii de pregătire a preparatelor biologice – seruri şi vaccinuri, alte instituţii medicale curative sau profilactice, de la unităţile zootehnice şi abatoare nu pot fi descărcate în receptori fără a fi supuse în prealabil dezinfecţiei specifice. În această situaţie se aplică prevederile punctului 14 din prezentul Regulament.

26. Deversarea apelor uzate epurate în reţeaua de canale de desecare, de irigaţii ori pe terenuri agricole se face numai în condiţiile realizării unei epurări corespunzătoare şi cu avizul administratorului/deţinătorului acestora în baza autorizaţiei, astfel:

cînd apa din canale se foloseşte la irigarea culturilor agricole, limitele indicatorilor de calitate se corelează şi cu standardul privind calitatea apei pentru irigarea culturilor agricole;

cînd apa uzată se deversează într-un canal de desecare ce evacuează apele într-un emisar, limitele indicatorilor de calitate vor fi cei corespunzători prezentului Regulament.

27. La reglementarea amplasării de noi obiective în zone restrictive se aplică prevederile punctului 24 alineatul opt din prezentul Regulament.

28. Operatorii, deţinătorii staţiei de epurare sînt obligaţi să asigure montarea şi funcţionarea corespunzătoare a mijloacelor de măsurare a debitelor de ape uzate evacuate, cu înregistrarea şi contorizarea debitelor, să prevadă facilităţi de prelevare a probelor de apă pentru analiză în locuri bine stabilite şi să instaleze sisteme automate de determinare a calităţii apelor uzate evacuate, cu măsurarea parametrilor specifici activităţii desfăşurate.

Pentru debite mai mari de ape uzate de 500 l/s şi care se deversează în receptori cu debite de cel puţin 3 ori mai mari decît cele ale apelor uzate, în punctul de evacuare se prevăd sisteme de dispersie/difuzie.

29. În scopul prevenirii poluării resurselor de apă se prevăd următoarele:

folosirea apelor uzate şi/ sau a nămolurilor care conţin nutrienţi la fertilizarea ori la irigarea terenurilor agricole sau silvice, cu acceptul deţinătorilor terenurilor respective şi cu avizul autorităţilor competente în domeniul îmbunătăţirilor funciare. În funcţie de natura culturii se va cere şi avizul centrului teritorial de sănătate publică;

în aceste cazuri este obligatorie asigurarea impermeabilizării tuturor depozitelor; eventualele exfiltraţii, precum şi apele din precipitaţii ce se scurg de la aceste depozite trebuie colectate şi epurate astfel încît acestea să corespundă prevederilor prezentului Regulament.

[Pct.30 abrogat prin Hot.Guv. nr.90 din 19.02.2020, în vigoare 13.04.2020]

31. Metodele de analiză corespunzătoare standardelor indicate în anexa nr.2 la prezentul Regulament au caracter orientativ; se pot folosi alte metode alternative, dacă se demonstrează că acestea au aceeaşi sensibilitate şi limită de detecţie.

32. Punctul de prelevare a probelor de ape uzate evacuate în receptorii naturali, în vederea conformării cu prevederile prezentului Regulament, este punctul de descărcare finală a apelor uzate în receptor.

Frecvenţa de monitorizare şi, respectiv, numărul minim de probe de prelevat la intervale regulate de timp, se stabilesc prin autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei, în funcţie de mărimea staţiei de epurare şi de impactul calitativ al descărcării asupra emisarului.

33. Apele uzate urbane înainte de a fi evacuate în emisare trebuie monitorizate în concordanţă cu procedurile de control stabilite în prezentul Regulament.

34. Monitorizarea cantităţii şi calităţii apelor uzate constituie obligaţia tuturor operatorilor/proprietarilor staţiilor de epurare a apelor uzate deversate în emisare.

35. Staţiile de epurare vor fi proiectate sau modificate astfel încît din punctele de control stabilite să se poată preleva probe reprezentative din influentul staţiei şi din efluentul epurat sau din efluentul final, înainte de evacuare în receptori.

36. Metodele de monitorizare utilizate trebuie să corespundă standardelor de stat în vigoare elaborate, de regulă, în baza standardelor europene şi internaţionale, cu indicarea caracteristicilor metrologice de bază – limita de detecţie, exactitatea, precizia şi care trebuie să fie în concordanţă cel puţin cu nivelurile de referinţă prevăzute la punctul 37 literele b) şi c) şi punctul 38.

37. Din punctele de control se prelevează probe pe o perioada de 24 de ore sau la intervale regulate de timp, proporţionale cu debitul, la evacuare – dacă se consideră necesar, şi la intrarea în staţia de epurare – pentru a se urmării conformarea cu prescripţiile stabilite prin prezentele norme tehnice, după cum urmează:

a) prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu standardele moldoveneşti care adoptă standarde europene sau internaţionale;

b) numărul minim de probe prelevat, la intervale regulate de timp, în cursul unui an, se fixează în funcţie de capacitatea staţiei de epurare, după cum urmează:

pentru 2000-9999 EL – 12 probe în cursul primului an şi 4 probe în următorii ani, dacă se poate demonstra că în timpul primului an apele respectă prescripţiile din prezentele norme tehnice: dacă una din cele 4 probe nu corespunde normelor tehnice, în anul următor se vor preleva 12 probe;

pentru 10000- 49999 EL – 12 probe;

pentru 50000 EL sau mai mult – 24 de probe;

c) se consideră, că apele uzate tratate respectă valorile fixate pentru diferiţi parametri dacă, pentru fiecare parametru în parte, eşantioanele prelevate arată că se respectă valorile corespunzătoare, în funcţie de următoarele dispoziţii:

pentru parametrii care figurează în anexa nr.3 la prezentul Regulament numărul maxim de probe care nu corespund valorilor de concentraţie şi/sau procentelor de reducere indicate în anexele nr.3 şi nr.4 este precizat în anexa nr.4 la prezentul Regulament;

pentru parametrii care figurează în anexa nr.3 şi care sînt exprimaţi în valori de concentraţie, numărul de probe prelevate în condiţii de exploatare normale nu trebuie să se abată cu mai mult de 100% de valorile parametrilor. Pentru valorile de concentraţie care se raportează la totalul de materii solide în suspensie, abaterea poate ajunge pînă la 150% (1,5 ori);

pentru parametrii care figurează în anexa 5, media anuală a probelor trebuie să respecte valorile corespunzătoare, pentru fiecare parametru.

38. Pentru cele menţionate la punctul 37 literele a), b) şi c) se folosesc metode alternative dacă se demonstrează că acestea permit obţinerea de rezultate echivalente.

39. Evacuările provenite din staţiile de epurare a apelor uzate urbane existente, unde nu au fost operate extinderi de capacităţi de epurare şi nu au fost puse în funcţiune capacităţi corespunzătoare de epurare, trebuie să corespundă prescripţiilor din anexa nr.3 şi/sau prevederilor proiectelor implementate în conformitate cu actele normative care se înscriu în autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apelor.

[Pct.39 în redacţia Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

40. Nu se iau în considerare valorile extreme pentru calitatea apei respective dacă acestea sînt rezultatul unor circumstanţe excepţionale, cum ar fi ploi torenţiale, evacuări accidentale în reţelele de canalizare şi în staţia de epurare.

Capitolul V

GESTIONAREA NĂMOLURILOR PROVENITE

DE LA STAŢIILE DE PREEPURARE/EPURARE

A APELOR UZATE

41. Nămolurile rezultate de la procesele de epurare/preepurare a apelor uzate sunt tratate şi gestionate conform proiectelor de execuţie a staţiilor de epurare/preepurare a apelor uzate.

Ţinerea evidenţei şi transmiterea datelor şi informaţiilor despre nămoluri şi gestionarea acestora se reglementează în conformitate cu Instrucţiunea cu privire la ţinerea evidenţei şi transmiterea datelor şi informaţiilor despre deşeuri şi gestionarea acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.501/2018.

41¹. Nămolurile sunt tratate conform proiectelor staţiilor de preepurare/epurare şi se utilizează în baza compoziţiei şi calităţii acestora, conform rezultatelor studiilor de specialitate.

Nămolurile generate, după tratare, vor fi depozitate în locuri autorizate.

41². Tratarea şi utilizarea nămolurilor provenite din staţiile de preepurare/epurare a apelor uzate se stabilesc în conformitate cu documentaţia tehnică aplicată în procesele tehnologice/de producere şi în corespundere cu prevederile actelor normative. Nămolurile rezultate de la procesele de tratare a apei brute din staţii de tratare şi de la epurarea/preepurarea apelor uzate sunt tratate conform proiectelor acestor staţii.

41³. După efectuarea studiilor specializate, nămolul produs la staţiile de epurare a apelor uzate se utilizează în calitate de îngrăşăminte organice, se depozitează pe sol, se aplică pe sol ca material de umplutură (de exemplu, pentru combaterea inundaţiilor) şi ca material în construcţie.

Nămolurile provenite din staţiile de epurare care parcurg procesul tehnologic de igienizare pot fi utilizate/folosite pe solurile arabile în calitate de îngrăşământ organic la cultivarea culturilor agricole, iar nămolurile care nu parcurg procesul de igienizare pot fi utilizate pe solurile arabile în calitate de îngrăşământ organic numai la cultivarea plantelor multianuale şi a culturilor tehnice, precum şi la fertilizarea solurilor, cu încorporarea acestora în sol înainte de a ara câmpurile.

[Pct.41³ completat prin Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

42. La modernizarea şi retehnologizarea staţiilor de epurare a apelor uzate urbane vor fi întreprinse măsuri pentru modernizarea epurării secundare-biologice şi îmbunătăţirea calităţii nămolului rezultat.

De asemenea, prin fermentarea anaerobă a nămolului se obţine gaz metan. În aceste procese, deshidratarea nămolului va fi mai eficientă, prin utilizarea de instalaţii noi şi mai performante.

43. Gestionarea nămolurilor, rezultate din staţiile de preepurare/epurare ale consumatorilor este pusă în sarcina acestora şi se interzice deversarea acestora în sistemul public de canalizare.

[Pct.43 modificat prin Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

43¹. Caracteristica proceselor de producere a nămolurilor, criteriile, compoziţia, clasificarea şi opţiunile de gestionare vor fi stabilite într-un ghid aprobat de autorităţile centrale de specialitate.

43². Descărcarea nămolului fecal în instalaţiile de epurare a apelor uzate fără acordul prealabil al operatorului este interzisă. Operatorul este obligat să monitorizeze descărcarea nămolului fecal în staţia de epurare a apelor uzate, astfel încât să nu fie admisă perturbarea proceselor de epurare şi să scadă eficienţa epurării apelor uzate.

43³. Deversarea nămolului în corpurile de apă prin reţele de canalizare, prin intermediul maşinilor, instalaţiilor specializate sau a oricăror alte mijloace este interzisă.

43⁴. Nămolurilor provenite din staţiile de preepurare a apelor industriale uzate se prelucrează în vederea neutralizării, depozitării controlate sau valorificării potrivit reglementărilor legale. Consumatorii vor reduce treptat cantitatea totală de materiale toxice, persistente sau bioacumulate în nămolul industrial.

43⁵. Operatorul este responsabil de colectarea şi transportarea nămolului fecal de la consumatorii casnici în staţia de epurare a apelor uzate pe care o administrează prin încheierea unui contract de evacuare a nămolului fecal acumulat în haznale şi instalaţii individuale. Aceste volume de nămol fecal sunt indicate în autorizaţia de mediu de folosinţă specială a apei (AMFSA), care se eliberează operatorului de către autoritatea administrativă subordonată organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul mediului.

Consumatorii casnici încheie cu operatorul un contract de evacuare a nămolului fecal acumulat în haznale şi instalaţii individuale.

43⁶. Gestionarea nămolurilor rezultate de la staţiile de preepurare/epurare şi de la alte instalaţii şi sisteme individuale de colectare a apelor uzate este pusă în sarcina consumatorilor.

Gestionarea nămolurilor care provin de la staţiile de epurare a apelor urbane uzate este pusă în sarcina operatorilor.

[Pct.43⁶ în redacţia Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

43⁷. Consumatorii care deţin staţii de preepurare a apelor uzate şi operatorii care gestionează staţiile de epurare a apelor uzate sunt obligaţi să ţină evidenţa şi să prezinte anual autorităţii administrative subordonată organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul mediului informaţia despre nămolurile formate în procesul de preepurare/epurare a apelor uzate în conformitate cu actele normative.

[Pct.43⁷ modificat prin Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

Capitolul VI

CRITERII PENTRU IDENTIFICAREA ZONELOR SENSIBILE

44. Un emisar poate fi identificat ca zonă sensibilă dacă aparţine uneia dintre grupele de mai jos:

1) lacuri naturale cu apă dulce, alte ape dulci, care se dovedesc a fi eutrofe sau care în viitorul apropiat pot deveni eutrofe dacă nu se iau măsuri de protecţie.

Ca să se analizeze care nutrienţi trebuie redus printr-o epurare suplimentară, se vor lua în considerare următoarele elemente:

a) lacuri şi cursuri de apă care ajung în lacuri naturale sau de acumulare, avînd un schimb de apă redus, ceea ce poate favoriza procesul de acumulare. În aceste zone trebuie inclusă îndepărtarea azotului şi fosforului, dar numai în cazul în care se demonstrează că acestea ar avea efect de reducere a nivelului de eutrofizare. Acolo unde se fac descărcări din localităţi mari se poate lua în considerare şi eliminarea azotului;

b) evacuările din localităţi mici au de obicei o importanţă mica în aceste zone, dar pentru localităţile mari trebuie prevăzută îndepărtarea fosforului şi/sau a azotului dacă se poate demonstra că aceasta va avea efect de reducere a nivelului de eutrofizare;

c) apele de suprafaţă destinate captării apei pentru potabilizare şi care pot conţine concentraţii de azot mai mari decît cea stabilită în normele referitoare la calitatea apei cerută pentru apele de suprafaţă destinată apei pentru potabilizare;

d) zonele în care este necesară altă epurare decît cea prevăzută la capitolul V al prezentului Regulament, în vederea respectării reglementărilor în vigoare.

2) O zonă nu mai este considerată sensibilă dacă timp de 7 ani de la identificare corespunde cerinţelor din punctul de vedere al aportului în fosfor şi azot, prevăzute în anexa nr.2 la prezentul Regulament.

Delimitarea zonelor sensibile vor fi stabilite printr-o metodologie aprobată de Guvern.

45. Pentru a se asigura că emisarele, identificate ca zone sensibile care sînt şi receptoare pentru apele uzate, corespund, din punct de vedere al calităţii, reglementărilor în domeniu, autoritatea competentă stabileşte în avizele/autorizaţiile de mediu pentru folosinţa specială a apelor prescripţii mai severe decît cele prezentate în anexa nr.2 la prezentul Regulament, în dependenţă de gradul de poluare a apelor, pentru a nu admite eutroficarea lor.

46. În funcţie de specificul apelor industriale uzate care se deversează în reţelele de canalizare, de utilizările din aval şi de obiectivele de calitate ale emisarului, autoritatea competentă poate stabilii şi alte condiţii de calitate pentru efluenţii staţiilor de epurare a apelor uzate urbane, suplimentar celor prevăzute în anexele nr.1 şi nr.2 la prezentul Regulament.

47. La proiectarea staţiilor de epurare a apelor uzate, punctele de deversare a apelor uzate epurate se selectează avându-se în vedere maxima reducere a efectelor asupra emisarelor şi a bazinului hidrografic.

48. Apele uzate epurate se vor reutiliza ori de cîte ori acest lucru este posibil, cu avizul autorităţilor în domeniu, în funcţie de origine şi de domeniul de utilizare. Reutilizarea acestor ape trebuie să se facă în condiţiile reducerii la minimum a efectelor negative asupra mediului.

[Pct.49,50 abrogate prin Hot.Guv. nr.90 din 19.02.2020, în vigoare 13.04.2020]

51. Apele uzate provenite din sectoarele industriale sunt supuse epurării, astfel încât înainte de deversarea acestora în emisare indicatorii/parametrii de calitate/DLA să nu depăşească valorile-limită admisibile stabilite în autorizaţiile de mediu pentru folosinţă specială a apelor. La stabilirea deversărilor limită admisibile se iau în calcul şi cerinţele stabilite în anexa nr.2 la prezentul Regulament, iar pentru sectoarele industriale nominalizate în anexele nr.1-nr.8 la Regulamentul privind condiţiile de deversare a apelor uzate în corpurile de apă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.802/2013, se ia în calcul valorile-limită indicate în anexele respective, precum şi caracteristicile receptorului natural, inclusiv gradul de poluare al acestuia, capacitatea sa de autoepurare, componenţa celorlalte ape uzate evacuate în acelaşi receptor, cerinţele în domeniul protecţiei mediului, necesităţile de alimentare cu apă ale populaţiei, precum şi prevederile prezentului Regulament.

Capitolul VII

STABILIREA CERINŢELOR DE EPURARE A

APELOR UZATE ÎN LOCALITĂŢILE RURALE

52. Atunci cînd instalarea unui sistem de colectare şi epurare a apelor uzate nu se justifică, fie pentru că nu produce beneficii pentru mediu, fie pentru că necesită costuri ridicate, se utilizează sisteme individuale sau alte sisteme adecvate care să asigure acelaşi nivel de protecţie a mediului.

Această prevedere va fi respectată la elaborarea planurilor de urbanism şi a altor planuri, care trebuie să ţină seama de cerinţele privind colectarea şi epurarea apelor uzate în localităţile rurale.

53. Există două abordări posibile pentru conformarea cu cerinţele referitoare la dotarea cu sisteme individuale de epurare a apelor uzate corespunzătoare pentru aglomerări cu mai mult de 2000 EL unde, pe lîngă sisteme centralizate, se acceptă şi sisteme individuale de epurare a apelor uzate, acolo unde condiţiile tehnico-economice şi geografice nu permit colectarea centralizată a apelor uzate.

54. Reguli generale pentru sistemele de colectare a apelor uzate în sistemul centralizat.

Cerinţe pentru proiectarea, construirea şi operarea în conformitate cu cele mai avansate cunoştinţe tehnice, însă care nu implică costuri ridicate:

dimensiunea/capacitatea sistemului de colectare în funcţie de volumul şi caracteristicile apelor uzate urbane;

prevenirea pierderilor în reţea;

limitarea poluării emisarelor datorită debitelor excedentare din reţelele de canalizare.

Sisteme individuale sau alte sisteme adecvate de epurare corespunzătoare – excepţie de la regulă.

Cerinţe pentru proiectare, construire şi operare care să asigure acelaşi nivel de protecţie a mediului ca şi sistemul de colectare centralizat.

Pot fi utilizate doar după evaluarea caz cu caz şi după o argumentare ce se referă la absenţa beneficiului pentru mediu faţă de sistemul de colectare centralizat, sau conform situaţiei în care sistemul de colectare necesită costuri excesive.

55. Sistemele individuale de colectare a apelor uzate recomandate de ghidurile Comisiei Europene sînt în principal bazine de colectare sau alte tipuri de containere, care sînt impermeabile, iar apele uzate sînt colectate şi transportate în mod regulat la o staţie de epurare.

56. De asemenea, referitor la sistemele individuale de epurare a apelor uzate sînt acceptate acele procese de epurare care să asigure efluenţi ai căror calitate să nu aibă efecte adverse asupra mediului. Pot fi utilizate bazinele de stocare a apelor uzate de tip etanş vidanjabil, iar calitatea apelor uzate colectate şi epurate să respecte cerinţele în vigoare.

57. Nămolurile fecale provenite de la fosele septice sau de la alte instalaţii similare vor fi tratate în staţiile de epurare a apelor uzate.

58. Evacuarea nămolului fecal în corpurile de apă de suprafaţă este interzisă.

[Anexa nr.1 modificată prin Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

[Anexa nr.2 modificată prin Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

[Anexa nr.7 modificată prin Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

[Anexa nr.9 introdusă prin Hot.Guv. nr.656 din 06.09.2023, în vigoare 10.10.2023]

________________________

* Republicată în temeiul pct.4 al Hotărîrii Guvernului nr.90 din 19.02.2020 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr.75-83, art.219

Modificată şi completată prin hotărîrile Republicii Moldova:

Hot.Guv. nr.90 din 19.02.2020, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr.75-83, art.219;

Hot.Guv. nr.1143 din 21.11.2018, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.13-21, art.7;

Hot.Guv. nr.722 din 08.06.2016, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.163-168, art.793.