Hotărâre nr. 90 din 19.02.2020
cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr.950/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemele de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Â R E
cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr.950/2013 pentru aprobarea
Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare
a apelor uzate în sistemele de canalizare şi/sau
în emisare pentru localităţile urbane şi rurale
nr. 90 din 19.02.2020
(în vigoare 13.04.2020)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 75-83 art. 219 din 13.03.2020
* * *
În temeiul art.22 din Legea nr.303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.60-65, art.123), cu modificările ulterioare, Guvernul
HOTĂRĂŞTE:
Prezenta hotărâre transpune art.5 alin.2 din Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 135 din 30 mai 1991, aşa cum a fost modificată ultima oară prin Directiva 2013/64/UE a Consiliului din 17 decembrie 2013.
1. Hotărârea Guvernului nr.950/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemele de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.284-289, art.1061), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
a) în clauza de adoptare, după textul “art.264)” se introduce textul “, cu modificările ulterioare, şi al art.22 din Legea nr.303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.60-65, art.123), cu modificările ulterioare;
b) în Regulament:
1) pe parcursul Regulamentului, textul “branşare/” se exclude;
2) punctul 2:
la subpunctul 1):
cuvintele “în localităţile urbane” se exclud;
cuvintele “ape receptoare”, la orice formă gramaticală se substituie cu cuvântul “emisare”, la forma gramaticală corespunzătoare;
se completează cu subpunctele 3) şi 4) cu următorul cuprins:
“3) protejarea calităţii resurselor de apă;
4) stabilirea metodologiei de calcul a plăţilor suplimentare pentru evacuarea apelor uzate în sistemul public de canalizare cu depăşirea CMA a poluanţilor stabilite.”;
3) punctul 4 se abrogă;
4) la punctul 6:
noţiunile “ape urbane uzate”, “ape menajere uzate”, “ape industriale uzate”, “staţii de epurare noi”, “staţii de epurare retehnologizate/modernizate”, “reţea publică de canalizare”, “autorizaţie de mediu pentru folosinţa specială a apei” se exclud;
noţiunea “punct de control” va avea următorul cuprins:
“punct de control al calităţii apelor uzate – pentru consumatorii care evacuează apele uzate în reţeaua de canalizare este ultimul cămin al reţelei de canalizare internă, iar pentru consumatorii care deversează apele uzate în emisare este punctul de evacuare final (fântână de control, canal de deversare)”;
noţiunea “echivalent-locuitor (EL)”va avea următorul cuprins:
“echivalent-locuitor (EL) – reprezintă unitatea de măsura pentru poluarea biodegradabilă şi stabileşte dimensiunea poluării provenită de la o aglomerare umană. Modul de calcul al EL pentru o aglomerare umană este dat de raportul dintre încărcarea totală în CBO5 a apelor uzate şi valoarea de 60g CBO5/zi corespunzătoare unui EL.”;
se completează cu noţiunile cu următorul cuprins:
“plăţi suplimentare – plăţi aplicate consumatorilor noncasnici în cazul evacuării de ape uzate în sistemul public de canalizare cu depăşirea CMA a poluanţilor;
nămol – material rezidual, semisolid, tratat sau netratat brut, rămas din procesele de colectare şi epurare a apelor urbane uzate, precum şi nămolurile produse şi colectate în sistemele de sanitaţie;
nămol fecal – nămol brut sau parţial digerat în formă de suspensie sau semisolid, cu apă sau fără apă, provenit din sistemele de sanitaţie, precum sunt fosele septice şi alte instalaţii similare, şi care nu a fost transportat printr-un colector de canalizare;
nămol industrial – nămol provenit din procesul de preepurare a apelor uzate şi apelor meteorice poluate din terenurile întreprinderilor industriale;
acord de preluare a apelor uzate – acord în scris, eliberat de către operator la cererea consumatorului, altul decât cel casnic, în care se indică cerinţele operatorului privind calitatea apelor industriale uzate evacuate în reţelele publice de canalizare în care se stabileşte CMA a poluanţilor apelor uzate şi condiţiile de evacuare a apelor industriale uzate”;
5) la punctul 7:
litera a), cuvîntul “obiectivelor” se substituie cu cuvîntul “sistemelor”, iar cuvintele “sau neepurate” se exclud;
litera e), cuvintele “serviciului public de canalizare” se exclud;
literele f) şi g) vor avea următorul cuprins:
“f) încheierea acordurilor de preluare a apelor uzate între operatori şi consumatorii care evacuează apele uzate direct în staţia de epurare, precum şi în sistemul de canalizare cu respectarea parametrilor/indicatorilor de calitate/CMA prevăzute în anexa nr.1 la prezentul Regulament;
g) verificarea respectării prevederilor autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei şi a prevederilor contractuale cu privire la parametrii cantitativi şi calitativi ai apei uzate evacuate în reţelele de canalizare ale localităţii.”;
se completează cu litera h) cu următorul cuprins:
“h) determinarea aglomerărilor umane în conformitate cu anexa nr.8 la prezentul Regulament.”;
6) punctul 9 va avea următorul cuprins:
“9. Prin acordul de preluare a apelor uzate sau prin contractul de furnizare a serviciului de canalizare se stabilesc valori ale CMA mai mici decât cele prevăzute în anexa nr.1 la prezentul Regulament pe baza încărcării existente cu poluanţi a apei uzate în sistemul de canalizare şi încărcării staţiei de epurare a apelor uzate.
În funcţie de activitatea specifică desfăşurată, apele uzate pot fi caracterizate şi prin alţi indicatori de calitate decât cei prevăzuţi în anexa nr.1 la prezentul Regulament. CMA pentru aceştia se va stabili în baza studiilor de specialitate, la solicitarea şi din contul consumatorului.
Aceste studii vor cuprinde metodele de analiză cantitativă şi calitativă a indicatorilor de calitate, tehnologiile de epurare adecvate a poluanţilor aprobate de autoritatea administrativă subordonată organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul mediului, după coordonarea prealabilă a acestora cu autoritatea administraţiei publice locale, în a cărei proprietate se află reţelele şi instalaţiile de canalizare şi epurare a apelor uzate sau cu operatorul, dacă acestuia, prin contractul de gestiune, i-a fost delegată o asemenea împuternicire.”;
7) se completează cu punctele 91 şi 92 cu următorul cuprins:
“91. Indicatorii de calitate/CMA, care urmează să fie analizaţi în cadrul investigaţiilor de laborator, pentru efectuarea controlului calităţii apelor uzate deversate în sistemul public de canalizare de către consumatori îi stabileşte operatorul, aprobă autoritatea administraţiei publice locale şi sunt coordonaţi cu autoritatea administrativă subordonată organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul mediului, în funcţie de tipul de activitate şi materia primă utilizată.
92. Consumatorii, alţii decât cei casnici, evacuează apele uzate în sistemul public de canalizare prin racorduri individuale, separate de reţelele de canalizare prin care evacuează ape uzate alţi consumatori sau de reţelele publice de canalizare aflate în proprietatea autorităţilor/instituţiilor publice, construite conform standardelor.
La hotarul delimitării reţelelor de canalizare ale consumatorilor, alţii decât cei casnici, de cele ale operatorului, în afara terenului aflat în proprietatea/posesia sau folosinţa acestora, se amplasează un punct de control pentru prelevarea probelor de apă uzată.”;
8) punctele 10 şi 11 vor avea următorul cuprins:
“10. Consumatorii, alţii decât cei casnici, efectuează preepurarea/epurarea apelor uzate, astfel încât la evacuarea acestora în sistemul public de canalizare, în punctul de control, să fie asigurată respectarea valorilor admisibile ale parametrilor/indicatorilor de calitate, stabilite în avizul de racordare, respectiv, în acordul de preluare, care se anexează la contractul de furnizare/prestare a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, iar în cazul lipsei acestor acte se asigură respectarea acestor valori admisibile stabilite în anexa nr.1 la prezentul Regulament.
CMA a poluanţilor din apele uzate în sistemul public de canalizare se determină pentru fiecare consumator în parte, luând în considerare prevederile metodologiei de calcul a CMA a substanţelor poluante în apele uzate evacuate în sistemul de canalizare al localităţii, conform anexei nr.6 la prezentul Regulament.
11. Se interzice evacuarea apelor industriale uzate în al căror conţinut sunt substanţe periculoase sau prioritar periculoase prevăzute în Regulamentul privind condiţiile de deversare a apelor uzate în corpurile de apă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.802/2013, dacă nu este asigurată preepurarea lor înainte de evacuarea acestora în sistemul public de canalizare. Se vor utiliza cele mai bune tehnici disponibile, astfel încât înainte de evacuarea apelor uzate în sistemul public de canalizare să fie respectate cerinţele şi normativele de evacuare stabilite în acordul de preluare al apelor uzate.”;
9) punctul 15 va avea următorul cuprins:
“15. Condiţiile de evacuare a apelor uzate ale consumatorilor în sistemul public de canalizare se stabilesc de către operator, în baza normativelor deversărilor limitat admisibile ale poluanţilor evacuaţi în emisare, conform anexei nr.2 la prezentul Regulament. CMA a poluanţilor apelor uzate se calculează de către operator în conformitate cu prevederile prezentului Regulament, care va lua în considerare următoarele aspecte:
a) condiţiile impuse prin autorizaţiile de mediu pentru folosinţa specială a apei, eliberate de autoritatea administrativă subordonată organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul mediului;
b) starea tehnică şi capacitatea de epurare reală a staţiei de epurare, aflată în administrarea/exploatarea operatorului, asigurarea funcţionării staţiei de epurare a apelor uzate conform parametrilor prevăzuţi în proiectul acesteia şi neadmiterea recepţionării de la consumatori a apelor uzate, care ar putea afecta funcţionarea stabilă a procesului de epurare biologică, în care raportul dintre CBO5:N:P trebuie să fie echivalent cu 100:5:1;
c) asigurarea protecţiei reţelelor şi instalaţiilor sistemului public de canalizare de distrugeri în urma influenţei apelor uzate agresive, formării vaporilor inflamabili şi toxici, obturarea conductelor şi utilajelor cu substanţe ce se depun din nămol;
d) asigurarea epurării apelor uzate preluate în sistemul public de canalizare.”;
10) punctul 16 se completează cu un alineat cu următorul cuprins:
“În cazul schimbării condiţiilor de deversare a apelor uzate în emisare, operatorul stabileşte condiţii noi de preluare a apelor uzate în sistemul public de canalizare/staţiile de epurare consumatorilor existenţi prin acordul de preluare/contractul de prestare a serviciului public de canalizare.”;
11) la punctul 17, alineatele doi şi trei se abrogă;
12) punctul 18:
cuvintele “acceptului de evacuare ” se substituie cu cuvintele “acordului de preluare”;
se completează cu un alineat cu următorul cuprins:
“În vederea eliberării avizului de racordare la reţeaua de canalizare, consumatorii care dispun de surse proprii de alimentare cu apă prezintă autorizaţia de mediu pentru folosinţa specială a apei.”;
13) punctul 19 va avea următorul cuprins:
“19. Avizul de racordare încheiat între operator şi consumatori va include:
a) debitele şi CMA a poluanţilor din apele uzate evacuate în punctul de control;
b) restricţiile de evacuare a apelor uzate la anumite ore;
c) măsurile de uniformizare a debitelor şi concentraţiilor poluanţilor din apele uzate evacuate în sistemul public de canalizare;
d) obligaţia montării unităţilor de măsurare şi înregistrare a volumelor apelor uzate evacuate în sistemul public de canalizare şi menţinerea acestora în stare de funcţionare;
e) obligaţia consumatorului de a informa operatorul despre toate accidentele proprii care pot perturba buna funcţionare a sistemului public de canalizare;
f) obligaţia consumatorului de a elabora planul de combatere a poluării accidentale a apelor uzate, inclusiv de a dota cu mijloace şi materiale pentru intervenţie, sau de a încheia un precontract cu o unitate specializată pentru intervenţii în caz de poluare accidentală a apelor uzate evacuate în sistemul public de canalizare;
g) desemnarea punctelor de control al calităţii apelor uzate evacuate în sistemul public de canalizare şi frecvenţa de prelevare a probelor de apă uzată.”;
14) se completează cu puncte191-1928 cu următorul cuprins:
“191. Acordul de preluare a apelor uzate, eliberat consumatorului, care evacuează ape industriale uzate în sistemul public de canalizare, se anexează la contractul de prestare a seviciului public de canalizare şi va conţine următoarele:
a) denumirea actului (Acord de preluare a apelor uzate);
b) data emiterii acordului de preluare a apelor uzate;
c) denumirea operatorului;
d) denumirea consumatorului căruia i se eliberează actul respectiv;
e) cerinţele operatorului privind calitatea apelor uzate evacuate în reţelele publice de canalizare;
f) CMA a poluanţilor din apele uzate pentru consumator;
g) condiţiile de preluare a apelor uzate de la consumator, care includ cerinţe privind:
- necesitatea preepurării/epurării apelor industriale uzate sau a unei părţi din acestea la staţia de preepurare/epurare a consumatorului;
- preepurarea apelor industriale uzate în comun cu ale altor consumatori, în cadrul unor staţii de epurare ale grupului de întreprinderi (dacă aşa ceva există);
- reutilizarea maximă a apelor uzate epurate pentru asigurarea proceselor tehnologice cu apă tehnologică sau pentru alte folosinţe;
- implementarea tehnologiilor noi care oferă posibilitatea de reducere a consumului de apă sau a debitului de ape uzate, precum şi a gradului lor de poluare;
- folosirea sistemelor închise de alimentare cu apă sau utilizarea repetată şi succesivă a apei în procesele tehnologice ale întreprinderii;
- recuperarea substanţelor utile conţinute în apele industriale uzate;
- tratarea şi utilizarea nămolurilor rezultate din procesele tehnologice şi din preepurarea apelor industriale uzate;
h) termenul de valabilitate a acordului de preluare a apelor uzate;
i) numele, prenumele şi semnătura persoanei cu funcţie de răspundere a operatorului împuternicit/desemnat cu dreptul de a semna acordul de preluare a apelor uzate.
192. Consumatorii evacuează apele uzate în sistemul public de canalizare astfel încât să fie asigurată respectarea indicatorilor de calitate/CMA a poluanţilor apelor uzate prevăzuţi în avizul de racordare/acordul de preluare şi în contractul de prestare/furnizare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare conform standardelor naţionale adoptate.
193. Operatorul este obligat să supravegheze starea tehnică a sistemului public de canalizare, să monitorizeze valorile indicatorilor/parametrilor de calitate ai apelor uzate evacuate de către consumatori în sistemul de canalizare în raport cu CMA a poluanţilor stabilite şi aprobate pentru fiecare consumator în parte, precum şi calitatea apelor uzate epurate la deversare în emisare în conformitate cu prevederile prezentului Regulament.
194. Periodicitatea prelevării probelor de apă uzată evacuată în sistemul public de canalizare se stabileşte de către operator pentru fiecare consumator în parte la încheierea acordului de preluare a apelor uzate/contractului de prestare/furnizare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, luând în considerare:
a) CMA a poluanţilor privind calitatea apelor industriale uzate evacuate;
b) debitele lunare şi anuale reale de ape uzate, evacuate de consumatori în sistemul public de canalizare, calculate în baza volumelor înregistrate de mijloacele de măsurare supuse controlului metrologic legal, puse în funcţiune, montate, sigilate şi luate în evidenţă în conformitate cu prevederile actelor normative sau volumelor de ape uzate calculate prin metode indirecte;
c) datele despre calitatea apelor uzate la evacuarea în reţeaua publică, conform rezultatelor analizelor probelor de ape uzate, eliberate de către laboratorul acreditat în condiţiile Legii nr.235/2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii;
d) regimul de evacuare a apelor uzate de la consumator;
e) cerinţele impuse operatorului prin autorizaţiile de mediu pentru folosinţa specială a apei, eliberate de autoritatea administrativă subordonată organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul mediului;
f) respectarea sau nerespectarea de către consumatori a condiţiilor de evacuare a apelor uzate în sistemul public de canalizare în perioada anterioară;
g) mărimea depăşirilor cantității de poluanţi din apele uzate evacuate de consumator în raport cu CMA a acestora;
h) caracteristicile poluanţilor din componenţa apelor uzate în urma investigaţiilor (analizelor) de laborator, conform obiectului de activitate/tipul de industrie al consumatorului;
i) impactul asupra reţelelor de canalizare, factorii indicaţi la literele b), g) şi h).
195. Operatorii vor preleva, cel puţin odată pe an, probe de apă uzată pentru investigaţiile de laborator, în punctele de control stabilite de aceştia. Punctele de control pot fi stabilite expres în condiţiile tehnice, avizele de racordare, acordurile de preluare, eliberate de către operator, şi/sau în contractele de prestare a serviciului public de canalizare, încheiat între operator şi consumator.
196. În funcţie de prevederile punctului 194, operatorii stabilesc perioade de prelevare a probelor de apă uzată, însă nu mai des de odată pe lună, chiar dacă au fost constatate depăşiri ale valorilor admisibile ale indicatorilor de calitate din apele uzate.
197. Operatorii efectuează analiza apei uzate prelevate în laboratoare acreditate în condiţiile Legii nr.235/2011 privind activităţile de acreditare şi de evaluare a conformităţii. În cazul apariţiei litigiilor referitoare la stabilirea plăţilor suplimentare pentru evacuarea apelor uzate în sistemul public de canalizare cu depăşirea CMA a poluanţilor stabilite, prioritate se acordă cercetărilor obţinute în laboratoarele acreditate.
198. Prelevarea probelor de apă uzată se efectuează în orice timp al zilei şi nopţii, luând în considerare regimul de activitate al consumatorului, în conformitate cu standardele moldoveneşti care adoptă standarde europene sau internaţionale, precum şi în conformitate cu regulile de prelevare, transportare şi păstrare a apelor uzate pentru verificarea calităţii apelor uzate deversate în reţelele de canalizare.
199. Operatorul este obligat să preleveze o singură probă de apă uzată, a cărei cantitate trebuie să fie suficientă pentru efectuarea analizei fizico-chimice. În cazul în care reprezentantul consumatorului, care participă la procesul de prelevare a probelor de apă uzată, în momentul prelevării solicită prelevarea concomitentă a probelor de control, atunci operatorul în prezenţa reprezentantului consumatorului va trebui să preleveze în paralel cîte două probe de apă uzată pentru fiecare parte (operator, consumator), iar fiecare dintre ei, din contul personal, le va transmite laboratorului acreditat în domeniul apelor uzate.
Toate probele de apă uzată vor fi sigilate la locul prelevării acestora. După recepţionarea acestor probe, laboratoarele acreditate vor efectua analiza pentru o singură probă, iar a doua probă de control sigilată va fi păstrată în conformitate cu cerinţele stabilite de standardele moldoveneşti care adoptă standarde europene sau internaţionale.
1910. Încercările de laborator se efectuează într-un laborator acreditat în domeniul apelor uzate al operatorului şi/sau în orice alt laborator acreditat în domeniul apelor uzate, cu înregistrarea rezultatelor controlului în registre speciale care sunt păstrate pe un termen de 5 ani.
1911. În cazul în care indicele de concordanţă (En) este mai mare de 0,2, obţinut în urma analizelor de laborator, se efectuează prelevarea probelor de control repetat în prezenţa ambilor reprezentanţi ai laboratoarelor sau a reprezentantului unui alt laborator, în calitate de parte terţă.
Indicele de concordanţă (En) se stabileşte conform standardului moldovenesc SM SR EN ISO/CEI 17043: 2011 şi se calculează după formula:
unde:
U2lab – incertitudinea de măsurare a laboratorului nr.1;
U2ref – incertitudinea de măsurare a laboratorului de referinţă nr.2;
Xlab1 – valoarea obţinută de laboratorul nr.1;
Xlab2 – valoarea obţinută de laboratorul nr.2.
1912. În cazul în care nu s-au solicitat/prelevat probe de control din iniţiativa consumatorului sau din nedorinţa acestuia, rezultatele analizelor de laborator eliberate de laboratorul acreditat al operatorului vor constitui temei juridic pentru calculul plăţilor suplimentare, conform anexei nr.7 la prezentul Regulament.
1913. Prelevarea probelor de apă uzată se efectuează de către operator în prezenţa consumatorului. Prelevarea probelor de apă uzată poate fi efectuată în prezenţa unuia sau a mai multor reprezentanţi ai autorităţii administraţiei publice locale şi/sau a autorităţii administrative subordonată organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul protecţiei mediului.
1914. Atât operatorul, cât şi consumatorii sunt obligaţi să desemneze unul sau doi reprezentanţi care vor avea dreptul să participe la prelevarea probelor de apă uzată, în vederea monitorizării corectitudinii procesului de prelevare, la semnarea actului şi să argumenteze, în scris, a obiecţiilor constatate.
1915. Consumatorii vor asigura desemnarea persoanelor responsabile de prelevarea probelor de apă uzată care cunosc regulile de prelevare a probelor de apă uzată sau vor instrui persoanele desemnate care nu cunosc regulile enunţate supra.
1916. Consumatorii sunt obligaţi să asigure prezenţa la locul de prelevare a probelor de apă uzată a persoanelor desemnate, în termen de 15 minute de la ora solicitării de către reprezentantul operatorului.
1917. În cazul în care persoana desemnată de consumator nu se prezentă la locul de prelevare a probelor de apă uzată în termenul indicat punctul 1916 sau în cazul în care reprezentantul consumatorului refuză să semneze actul de prelevare a probelor de apă uzată, reprezentantul operatorului, cu utilizarea mijloacelor tehnice (foto, video), va preleva probele de apă uzată, va întocmi şi semna în mod unilateral actul de prelevare a apelor uzate în două exemplare identice şi va sigila vasul cu proba de apă uzată, care o va expedia în oricare dintre laboratoarele acreditate, inclusiv în laboratorul operatorului, dacă este acreditat.
Dacă reprezentantul consumatorului nu se prezintă la locul de prelevare a probelor de apă uzată sau refuză să semneze actul de prelevare a probelor de apă uzată, precum şi refuză să utilizeze mijloace tehnice la prelevarea probelor de apă uzată, cu efectuarea fotografiilor sau înregistrărilor video, reprezentantul operatorului va indica corespunzător motivele în actul de prelevare a probelor de ape uzate.
1918. Neprezentarea persoanei desemnate în termenul prestabilit la locul de prelevare a probelor de apă uzată sau refuzul de a semna actul de prelevare a probelor de apă nu poate fi interpretat în favoarea consumatorului. În asemenea situaţii, cel târziu a doua zi lucrătoare de la ziua întocmirii actului de prelevare a probelor de apă uzată, operatorul este obligat să expedieze în adresa consumatorului, prin poştă şi/sau prin e-mail (dacă dispune), un exemplar al actului de prelevare a probelor de apă uzată. Adresa/adresele corespunzătoare vor fi indicate în contractul de prestare a serviciilor publice de canalizare, încheiat cu consumatorul.
1919. Consumatorii sunt în drept să conteste în instanţa de judecată actul de prelevare a probelor de apă uzată în termen de cel mult 10 zile de la data semnării acestuia de către reprezentantul împuternicit sau de la data confirmării primirii actului prin poştă sau prin e-mail în următoarele cazuri, dar care nu se limitează la acestea:
a) operatorul nu a solicitat prezenţa reprezentantului consumatorului la locul prestabilit pentru prelevarea probelor de apă uzată;
b) încălcarea procedurii de prelevare a probelor de apă uzată;
c) actul de prelevare a probelor de apă uzată a fost semnat de persoane care nu sunt împuternicite în modul stabilit cu dreptul de a semna astfel de acte;
d) actul de prelevare a probelor de apă uzată nu a fost completat pe deplin în modul stabilit.
1920. Operatorul este obligat să expedieze copia raportului de analiză a probelor de apă uzată consumatorului prin poştă sau e-mail, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data eliberării acestuia de către laboratorul acreditat.
1921. Consumatorul este în drept să conteste în instanţa de judecată raportul de analiză a probelor de apă uzată, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data recepţionării raportului, în următoarele cazuri, dar care nu se limitează la acestea:
a) raportul de analiză a probelor de apă uzată a fost eliberat de laboratorul care nu este acreditat în domeniul apelor uzate;
b) dezacordul consumatorului cu rezultatele raportului de analiză a probelor de apă uzată.
1922. Dacă, potrivit raportului de analiză a probelor de apă uzată, sunt constatate depăşiri ale valorilor indicatorilor/parametrilor de calitate în raport cu CMA a poluanţilor stabilite în temeiul contractului de prestare a serviciului de canalizare, operatorul va calcula consumatorului plăţi suplimentare în conformitate cu Metodologia de calcul a plăţilor suplimentare pentru depăşirea CMA a poluanţilor la evacuarea apelor uzate în sistemul public de canalizare, stabilite în anexa nr.7 la prezentul Regulament.
Rezultatele analizelor de laborator vor sta la baza calculului spre plata suplimentară consumatorului, pînă la următoarea prelevare a probelor de apă uzată.
1923. La adresarea în instanţa de judecată cu privire la anularea actului de prelevarea a probelor de apă uzată sau raportul de analiză a probelor, factura/contul de plată ce rezultă din aceste acte se suspendă pe perioada mersului procesului, iar în cazul în care instanţa de judecată, printr-o hotărîre irevocabilă, a anulat actele de prelevare a probelor de apă uzată sau raportul de analiză a probelor de apă uzată care au confirmat depăşiri ale valorilor admisibile ale poluanţilor, operatorul va anula plata suplimentară calculată şi/sau va restitui plata achitată.
1924. Măsurarea şi/sau controlul debitului de ape uzate evacuate se va efectua lunar, iar cu acordul operatorului cel puţin o dată în trei luni, în prezenţa reprezentantului consumatorului desemnat/împuternicit în modul stabilit.
Consumatorii sunt obligaţi să prezinte la cererea operatorului şi în termenul indicat de acesta bilanţul debitului de ape uzate evacuate în sistemul public de canalizare pe fiecare racord de canalizare în parte.
1925. Volumul apelor uzate evacuate în sistemul public de canalizare se măsoară cu mijloace de măsurare supuse controlului metrologic legal, puse în funcţiune, montate, sigilate şi luate în evidenţă în modul stabilit de actele normative.
În lipsa mijlocului de măsurare a apelor uzate, volumul apelor uzate evacuate se va considera egal cu volumul de apă calculat în conformitate cu prevederile art.26 din Legea nr.303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare şi ale altor acte normative care reglementează modalitatea de determinare a volumului de apă.
1926. Consumatorii care evacuează apele uzate în sistemul public de canalizare şi care în procesul activităţii înglobează în produsul finit o anumită cantitate de apă instalează mijloace de măsurare a apelor uzate în conformitate cu condiţiile tehnice, eliberate de operator şi stabilite în contract. În cazul nerespectării acestei cerinţe, volumul apelor uzate se va considera egal cu volumul apei utilizate în procesul activităţii acestora.
1927. Plăţile calculate conform Metodologiei de calcul a plăţilor suplimentare pentru depăşirea CMA a poluanţilor la evacuarea apelor uzate în sistemul public de canalizare, stabilite în anexa nr.7 la prezentul Regulament, vor fi acumulate pe un cont special al operatorului. Aceste resurse financiare vor fi utilizate exclusiv pentru întreţinerea şi dezvoltarea sistemului de canalizare, modernizarea şi construcţia staţiilor de epurare a apelor uzate, achiziţionarea materialelor pentru epurarea apelor uzate şi a nămolurilor, precum şi pentru întreprinderea măsurilor de protecţie a mediului.
1928. Factura de plată înaintată consumatorului se contestă în instanţa de judecată în termen de cel mult 30 de zile de la data înmânării acesteia de către operator.”;
15) punctul 21 va avea următorul cuprins:
“21. Pentru orice schimbare privind debitul şi/sau calitatea apelor uzate evacuate în reţelele de canalizare sau în staţiile de epurare, ca urmare a modificării capacităţilor de producţie, a tehnologiilor de fabricaţie sau a altor cauze, consumatorul este obligat să solicite eliberarea unui nou acord de preluare a apelor uzate.”;
16) la punctul 22, cuvântul “Acceptarea” se substituie cu cuvântul “Preluarea”;
17) la punctul 24 alineatul unu va avea următorul cuprins:
“Valorile-limită admisibile ale indicatorilor/parametrilor de calitate stabilite în anexa nr.2 la prezentul Regulament, debitul maxim al apelor uzate admise spre deversare în emisare într-o unitate de timp în locul stabilit vor constitui deversările limitat admisibile.”;
18) la punctul 26, cuvintele “descărcarea” şi “descarcă” se substituie cu cuvintele “deversarea” şi, respectiv, “deversează”;
19) la punctul 28, cuvintele “sau ai sistemelor de evacuare a apelor uzate în emisare” se exclud, iar cuvântul “descarcă” se substituie cu cuvântul “deversează”;
20) la punctul 29, cuvintele “pot fi prevăzute” se substituie cu cuvintele “se prevăd”, iar cuvintele “se recomandă” se exclud;
21) punctul 30 se abrogă;
22) punctul 34 va avea următorul cuprins:
“34. Monitorizarea cantităţii şi calităţii apelor uzate constituie obligaţia tuturor operatorilor/proprietarilor staţiilor de epurare a apelor uzate deversate în emisare.”;
23) la punctul 37, litera a) va avea următorul cuprins:
“a) prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu standardele moldoveneşti care adoptă standarde europene sau internaţionale”;
24) denumirea capitolului V va avea următorul cuprins:
“Capitolul V
GESTIONAREA NĂMOLURILOR PROVENITE DE LA STAŢIILE
DE PREEPURARE/EPURARE A APELOR UZATE”;
25) punctul 41 va avea următorul cuprins:
“41. Nămolurile rezultate de la procesele de epurare/preepurare a apelor uzate sunt tratate şi gestionate conform proiectelor de execuţie a staţiilor de epurare/preepurare a apelor uzate.
Ţinerea evidenţei şi transmiterea datelor şi informaţiilor despre nămoluri şi gestionarea acestora se reglementează în conformitate cu Instrucţiunea cu privire la ţinerea evidenţei şi transmiterea datelor şi informaţiilor despre deşeuri şi gestionarea acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.501/2018.”;
26) se completează cu punctele 411-413 cu următorul cuprins:
“411. Nămolurile sunt tratate conform proiectelor staţiilor de preepurare/epurare şi se utilizează în baza compoziţiei şi calităţii acestora, conform rezultatelor studiilor de specialitate.
Nămolurile generate, după tratare, vor fi depozitate în locuri autorizate.
412. Tratarea şi utilizarea nămolurilor provenite din staţiile de preepurare/epurare a apelor uzate se stabilesc în conformitate cu documentaţia tehnică aplicată în procesele tehnologice/de producere şi în corespundere cu prevederile actelor normative. Nămolurile rezultate de la procesele de tratare a apei brute din staţii de tratare şi de la epurarea/preepurarea apelor uzate sunt tratate conform proiectelor acestor staţii.
413. După efectuarea studiilor specializate, nămolul produs la staţiile de epurare a apelor uzate se utilizează în calitate de îngrăşăminte organice, se depozitează pe sol, se aplică pe sol ca material de umplutură (de exemplu, pentru combaterea inundaţiilor) şi ca material în construcţie.”;
27) punctul 43 va avea următorul cuprins:
“43. Gestionarea deşeurilor, inclusiv a grăsimilor şi nămolurilor, rezultate din staţiile de preepurare/epurare ale consumatorilor este pusă în sarcina acestora şi se interzice deversarea acestora în sistemul public de canalizare.”;
28) se completează cu punctele 431-437 cu următorul cuprins:
“431. Caracteristica proceselor de producere a nămolurilor, criteriile, compoziţia, clasificarea şi opţiunile de gestionare vor fi stabilite într-un ghid aprobat de autorităţile centrale de specialitate.
432. Descărcarea nămolului fecal în instalaţiile de epurare a apelor uzate fără acordul prealabil al operatorului este interzisă. Operatorul este obligat să monitorizeze descărcarea nămolului fecal în staţia de epurare a apelor uzate, astfel încât să nu fie admisă perturbarea proceselor de epurare şi să scadă eficienţa epurării apelor uzate.
433. Deversarea nămolului în corpurile de apă prin reţele de canalizare, prin intermediul maşinilor, instalaţiilor specializate sau a oricăror alte mijloace este interzisă.
434. Nămolurilor provenite din staţiile de preepurare a apelor industriale uzate se prelucrează în vederea neutralizării, depozitării controlate sau valorificării potrivit reglementărilor legale. Consumatorii vor reduce treptat cantitatea totală de materiale toxice, persistente sau bioacumulate în nămolul industrial.
435. Operatorul este responsabil de colectarea şi transportarea nămolului fecal de la consumatorii casnici în staţia de epurare a apelor uzate pe care o administrează prin încheierea unui contract de evacuare a nămolului fecal acumulat în haznale şi instalaţii individuale. Aceste volume de nămol fecal sunt indicate în autorizaţia de mediu de folosinţă specială a apei (AMFSA), care se eliberează operatorului de către autoritatea administrativă subordonată organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul mediului.
Consumatorii casnici încheie cu operatorul un contract de evacuare a nămolului fecal acumulat în haznale şi instalaţii individuale.
436. Gestionarea grăsimilor şi nămolurilor rezultate de la staţiile de preepurare/epurare, separatoare de grăsimi şi/sau hidrocarburi, precum şi de la alte instalaţii şi sisteme individuale de colectare a apelor uzate este pusă în sarcina consumatorilor.
Gestionarea nămolurilor care provin de la staţiile de epurare a apelor urbane uzate este pusă în sarcina operatorilor.
437. Consumatorii care deţin staţii de preepurare a apelor uzate şi operatorii care gestionează staţiile de epurare a apelor uzate sunt obligaţi să ţină evidenţa şi să prezinte anual autorităţii administrative subordonată organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul mediului informaţia despre nămolurile formate în procesul de preepurare/epurare a apelor uzate în conformitate cu actele normative privind gestionarea deşeurilor.”;
29) punctul 44 se completează cu un alineat cu următorul cuprins:
“Delimitarea zonelor sensibile vor fi stabilite printr-o metodologie aprobată de Guvern.”;
30) punctul 47 va avea următorul cuprins:
“47. La proiectarea staţiilor de epurare a apelor uzate, punctele de deversare a apelor uzate epurate se selectează avându-se în vedere maxima reducere a efectelor asupra emisarelor şi a bazinului hidrografic.”;
31) punctele 49 şi 50 se abrogă;
32) punctul 51 va avea următorul cuprins:
“51. Apele uzate provenite din sectoarele industriale sunt supuse epurării, astfel încât înainte de deversarea acestora în emisare indicatorii/parametrii de calitate/DLA să nu depăşească valorile-limită admisibile stabilite în autorizaţiile de mediu pentru folosinţă specială a apelor. La stabilirea deversărilor limită admisibile se iau în calcul şi cerinţele stabilite în anexa nr.2 la prezentul Regulament, iar pentru sectoarele industriale nominalizate în anexele nr.1-nr.8 la Regulamentul privind condiţiile de deversare a apelor uzate în corpurile de apă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.802/2013, se ia în calcul valorile-limită indicate în anexele respective, precum şi caracteristicile receptorului natural, inclusiv gradul de poluare al acestuia, capacitatea sa de autoepurare, componenţa celorlalte ape uzate evacuate în acelaşi receptor, cerinţele în domeniul protecţiei mediului, necesităţile de alimentare cu apă ale populaţiei, precum şi prevederile prezentului Regulament.”;
33) la punctul 52, după cuvintele “de colectare” şi “urbanism” se introduc cuvintele “şi epurare” şi, respectiv, “şi a altor planuri”;
34) la punctul 53, cuvintele “de colectare” se exclud, iar după cuvintele “sisteme individuale de epurare” se introduc cuvintele “a apelor uzate”, în ambele cazuri,;
35) la punctul 54, cuvintele “apelor receptoare” se substituie cu cuvântul “emisarelor”;
36) se completează cu punctele 57 şi 58 cu următorul cuprins:
“57. Nămolurile fecale provenite de la fosele septice sau de la alte instalaţii similare vor fi tratate în staţiile de epurare a apelor uzate.
58. Evacuarea nămolului fecal în corpurile de apă de suprafaţă este interzisă.”;
37) anexele nr.1 şi nr.2 vor avea următorul cuprins:
|
“Anexa nr.1 la Regulamentul privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale Principalii parametri/indicatori de calitate/CMA care caracterizează apele uzate evacuate în sistemul de canalizare public/ staţia de epurare a apelor uzate |
||||
| Nr. crt. | Denumirea indicatorilor de calitate/ parametrilor | Unităţile de măsură | Valoarea admisibilă | Metodele de analiză |
|
INDICATORI PRINCIPALI |
||||
| 1. | Temperatura | 0C | Cel puţin 8 şi cel mult 30 | |
| 2. | Concentraţia ionilor de hidrogen (pH) | Unităţi pH | 6,5-8,5 | SM SR EN ISO 10523:2014 “Calitatea apei. Determinarea pH-ului” |
| 3. | Materii în suspensie | mg/dm3 | 350,0 | SM STAS 6953:2007 “Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea conţinutului de materii în suspensie, a pierderii la calcinare şi a reziduului la calcinare” |
| 4. | Consum biochimic de oxigen în 5 zile (CBO5) | mgO2/dm3 | 225 sau conform proiectului staţiei noi de epurare | ISO 5815:1989 “Calitatea apei. Determinarea consumului biochimic de oxigen după 5 zile (CBO5). Metoda prin diluare şi însămînţare” |
| 5. | Consumul chimic de oxigen – metoda cu bicromat de potasiu(CCO Cr)* | mgO2/dm3 | 500 sau conform proiectului staţiei noi de epurare | SM SR ISO 6060:2006 “Calitatea apei. Determinarea consumului chimic de oxigen” |
| 6. | Substanţe extractibile cu solvent organici (grăsimi) | mg/dm3 | 25,0 | SM SR 7587:2001 “Calitatea apei. Determinarea substanţelor extractibile cu solvenţi. Metoda gravimetrică” |
| 7. | Azot amoniacal (N-NH4+) | mg/dm3 | 30,0 | SM SR ISO 7150-1:2005 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de amoniu. Partea 1: Metoda spectrometrică manual” |
| 8. | Fosfor total (P total) | mg/dm3 | 5,0 | SM SR EN ISO 6878:2011 “Calitatea apei. Determinarea fosforului. Metoda spectrofotometrică cu molibdat de amoniu” |
| 9. | Sulfuri (S2-) şi hydrogen sulfurat (H2S)** | mg/dm3 | 1,0 | SM SR ISO 10530:2012 “Calitatea apei. Determinarea sulfurilor dizolvate. Metoda fotometrică, cu albastru de metilen” |
| 10. | Sulfiţi (SO32-) | mg/dm3 | 2,0 | SM STAS 7661:2005 “Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea conţinutului de sulfiţi” |
| 11. | Sulfaţi (SO42-) | mg/dm3 | 400 sau conţinutul în apa potabilă | SM STAS 8601: 2007 “Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea sulfaţilor” |
| 12. | Produse petroliere | mg/dm3 | 2,5 | SM SR 7877-2:2007 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de produse petroliere. Metoda spectrofotometrică” |
| 13. | Agenţi de suprafaţă anionici | mg/dm3 | 2,5 | SM SR EN 903:2012 “Calitatea apei. Determinarea agenţilor de suprafaţă anionici prin măsurarea indicelui de albastru de metilen MBAS” |
| 14. | Cloruri (Cl-) | mg/dm3 | 300,0 | SM SR ISO 9297:2012 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de cloruri. Titrare cu azotat de argint utilizând cromatul ca indicator (Metoda Mohr)” |
|
INDICATORI SPECIFICI |
||||
| 15. | Cianuri totale (CN) | mg/dm3 | 1,0 | SM SR ISO 6703-2:2012 “Calitatea apei. Determinarea cianurilor. Partea 2: Determinarea cianurilor uşor eliberabile”;
SM SR EN ISO 14403:2012 “Calitatea apei. Determinarea cianurilor totale şi cianurilor libere prin analiză în flux continuu” |
| 16. | Plumb (Pb2+) | mg/dm3 | 0,2 | SM SR ISO 8288:2006 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de cobalt, nichel, cupru, zinc, cadmiu şi plumb. Metoda prin spectrometrie de absorbţie atomică în flacără” |
| 17. | Cadmiu (Cd2+) | mg/dm3 | 0,2 | SM SR EN ISO 5961:2012 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de cadmiu prin spectrometrie de absorbţie atomică” |
| 18. | Crom total (Cr3++Cr6+) | mg/dm3 | 1,5 | SM SR EN 1233:2012 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de crom. Metode spectrometrice de absorbţie atomică” |
| 19. | Crom hexavalent (Cr6+) | mg/dm3 | 0,2 | SM SR EN 1233:2012 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de crom. Metode spectrometrice de absorbţie atomică” |
| 20. | Cupru (Cu2+) | mg/dm3 | 0,2 | SM SR ISO 8288:2006 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de cobalt, nichel, cupru, zinc, cadmiu şi plumb. Metoda prin spectrometrie de absorbţie atomică în flacără” |
| 21. | Nichel (Ni2+) | mg/dm3 | 0,8 | SM SR ISO 8288:2006 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de cobalt, nichel, cupru, zinc, cadmiu şi plumb. Metoda prin spectrometrie de absorbţie atomică în flacără” |
| 22. | Zinc (Zn2+)** | mg/dm3 | 1,0 | SM SR ISO 8288:2006 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de cobalt, nichel, cupru, zinc, cadmiu şi plumb. Metoda prin spectrometrie de absorbţie atomică în flacără” |
| 23. | Clor rezidual total | mg/dm3 | 0,5 | SM SR EN ISO 7393-1:2012 “Calitatea apei. Determinarea clorului liber şi clorului total. Partea 1: Metoda titrimetrică cu N,N-dietilfenilen-1,4-diamină”;
SM SR EN ISO 7393-2:2012 “Calitatea apei. Determinarea clorului liber şi clorului total. Partea 2: Metoda colorimetrică cu N,N-dietilfenilen-1,4-diamină, destinată controlului de rutină”; SM SR EN ISO 7393-3:2011 “Calitatea apei. Determinarea clorului liber şi clorului total. Partea 3: Metoda prin titrare iodometrică pentru determinarea clorului total” |
| 24. | Fenoli antrenabili cu vapori de apă (C6H5OH) | mg/dm3 | 3,0 | SM SR ISO 6439:2012 “Calitatea apei. Determinarea indicelui de fenol. Metode spectrometrice cu 4-aminoantipirina după distilare” |
| 25. | Fluoruri (F-) | mg/dm3 | 1,50 | SM SR ISO 10359-1:2011 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de fluoruri. Partea 1: Metoda cu sondă electrochimică pentru apă potabilă şi uşor poluată”;
SM SR ISO 10359-2:2011 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de fluoruri. Partea 2: Determinarea conţinutului de fluoruri anorganice totale după digestie şi distilare |
|
* Valoarea concentraţiilor de CCOCr trebuie să corespundă raportului CBOtotal/CCO de 0,67 sau mai mare. ** Pentru localităţile urbane în care apa livrată conţine zinc sau hidrogen sulfurat în concentraţii mai mari de 1 mg/dm3, va fi acceptată aceiaşi valoare. *** Alte metode alternative pot fi folosite numai în cazul în care se demonstrează că acestea au aceeaşi sensibilitate şi limită de detecţie. |
||||
|
Anexa nr.2 la Regulamentul privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale Deversările limitat admisibile (DLA) de poluanţi a apelor uzate urbane şi industriale deversate în emisare Se aplică tuturor categoriilor de efluenţi proveniţi sau nu din staţiile de epurare |
||||
| Nr. crt. | Denumirea indicatorilor/ parametrilor de calitate | Unităţile de măsură | Valorile limită admisibile | Metoda de analiză6) |
|
A. Indicatori fizici |
||||
| 1. | Temperatura1) | C0 | 30 | |
|
B. Indicatori chimici |
||||
| 2. | Concentraţia ionilor de hidrogen (pH) | Unităţi pH | 6,5-8,5 | SM SR EN ISO 10523:2014 “Calitatea apei. Determinarea pH-ului” |
| 3. | Materii în suspensie (MS) | mg/dm3 | 35,0 | SM STAS 6953:2007 “Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea conţinutului de materii în suspensie, a pierderii la calcinare şi a reziduului la calcinare”;
SM SR EN 872:2012 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de materii în suspensie. Metoda prin filtrare pe filtre din fibre de sticlă” |
| 4. | Consumul biochimic de oxigen în 5 zile (CBO5) | mgO2/dm3 | 25,0 | SM SR EN 1899-2:2007 “Calitatea apei. Determinarea consumului biochimic de oxigen după n zile (CBOn). Partea 2: Metoda pentru probe nediluate”;
SM SR EN 1899-1:2012 “Calitatea apei. Determinarea consumului biochimic de oxigen după n zile (CBOn). Partea 1: Metoda prin diluare şi însămânţare cu aport de aliltiouree”; |
| 5. | Consumul chimic de oxigen metoda cu bicromat de potasiu (CCO Cr) | mgO2/dm3 | 125,0 | SM SR ISO 6060:2006 “Calitatea apei. Determinarea consumului chimic de oxigen” |
| 6. | Azot amoniacal (NH4+)5) | mg/dm3 | 2,0 | SM SR ISO 7150-1:2005 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de amoniu. Partea 1: Metoda spectrometrică manual”;
SM SR ISO 5664:2007 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de amoniu. Metoda prin distilare şi titrare”; SM SR EN ISO 11732:2012 “Calitatea apei. Determinarea azotului amoniacal. Metoda prin analiză în flux (CFA şi FIA) şi detecţie spectrometrică”; SM SR EN ISO 14911:2012 “Calitatea apei. Determinarea prin cromatografie ionică a ionilor dizolvaţi de Li+, Na+, NH4+, K+, Mn2+, Ca2+, Mg2+, Sr2+ şi Ba2+. Metodă pentru apă şi ape uzate” |
| 7. | Azot total Kjeldahl (NTK)5) | mg/dm3 | 10,0 | SM SR EN 25663:2012 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de azot. Kjeldahl. Metoda după mineralizare cu seleniu”;
SM SR EN ISO 13395:2012 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de azotit (N), azotat (N) şi suma acestora prin analiză în flux (CFA şi FIA) şi detecţie spectrometrică” |
| 8. | Azotaţi (NO3-) 5) | mg/dm3 | 25,0 | SM SR EN ISO 13395:2012 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de azotit (N), azotat (N) şi suma acestora prin analiză în flux (CFA şi FIA) şi detecţie spectrometrică”;
SM SR ISO 7890-3:2006 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de azotaţi. Partea 3: Metoda spectrometrică cu acid sulfosalicilic” |
| 9. | Azotiţi (NO2-) 5) | mg/dm3 | 1,0 | SM SR EN 26777: 2006 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de nitriţi. Metoda prin spectrometrie de absorbţie moleculară”;
SM SR EN ISO 13395:2012 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de azotit (N), azotat (N) şi suma acestora prin analiză în flux (CFA şi FIA) şi detecţie spectrometrică” |
| 10. | Sulfuri şi hidrogen sulfurat (S2-) | mg/dm3 | 0,5 | SM SR ISO 10530:2012 “Calitatea apei. Determinarea sulfurilor dizolvate. Metoda fotometrică, cu albastru de metilen”;
SM SR 7510:2007 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de sulfuri. Metoda iodometrică” |
| 11. | Sulfiţi (SO3)2- | mg/dm3 | 1.0 | SM STAS 7661:2005. Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea conţinutului de sulfiţi. |
| 12. | Sulfaţi (SO42-) | mg/dm3 | 400,0 sau conţinutul în apa potabilă | SM STAS 8601:2007 “Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea sulfaţilor” |
| 13. | Fenoli antrenabili cu vapori de apă (C6H5OH) | mg/dm3 | 0,3 | SM SR ISO 6439:2012 “Calitatea apei. Determinarea indicelui de fenol. Metode spectrometrice cu 4-aminoantipirina după distilare” |
| 14. | Substanţe extractibile cu solvenţi organici (grăsimi) | mg/dm3 | 10,0 | SM SR 7587:2001 “Calitatea apei. Determinarea substanţelor extractibile cu solvenţi. Metoda gravimetrică” |
| 15. | Produse petroliere 4) | mg/dm3 | 0,5 | SM SR 7877-1:2007 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de produse petroliere. Metoda gravimetrică”;
SM SR 7877-2:2007 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de produse petroliere. Metoda spectrofotometrică”; |
| 16. | Fosfor total(Ptotal) 5) | mg/dm3 | 2,0 | SM SR EN ISO 6878:2011 “Calitatea apei. Determinarea fosforului. Metoda spectrofotometrică cu molibdat de amoniu”;
SM SR EN ISO 15681-1:2012 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de ortofosfat şi fosfor total prin analiza în flux (FIA şi CFA). Partea 1: Metoda prin analiză cu injecţie în flux (FIA)”; SM SR EN ISO 15681-2:2012“ Calitatea apei. Determinarea conţinutului de ortofosfat şi fosfor total prin analiza în flux (FIA şi CFA). Partea 2: Metoda prin analiză continuă în flux (CFA)” |
| 17. | Agenţi de suprafaţă anionici | mg/dm3 | 0,5 | SM SR EN 903:2012 “Calitatea apei. Determinarea agenţilor de suprafaţă anionici prin măsurarea indicelui de albastru de metilen (MBAS)” |
| 18. | Cianuri totale (CN) | mg/dm3 | 0,4 | SM SR ISO 6703-1:2011 “Calitatea apei. Determinarea cianurilor. Partea 1: Determinarea cianurilor totale”;
SM SR EN ISO 14403:2012 “Calitatea apei. Determinarea cianurilor totale şi cianurilor libere prin analiză în flux continuu” |
| 19. | Clor rezidual liber (Cl2) | mg/dm3 | 0,2 | SM SR EN ISO 7393-1:2012 “Calitatea apei. Determinarea clorului liber şi clorului total. Partea 1: Metoda titrimetrică cu N,Ndietilfenilen-1,4-diamină”;
SM SR EN ISO 7393-2:2012 “Calitatea apei. Determinarea clorului liber şi clorului total. Partea 2: Metoda colorimetrică cu N,Ndietilfenilen-1,4-diamină, destinată controlului de rutină”; SM SR EN ISO 7393-3:2011 “Calitatea apei. Determinarea clorului liber şi clorului total. Partea 3: Metoda prin titrare iodometrică pentru determinarea clorului total” |
| 20. | Cloruri (Cl-) | mg/dm3 | 300,0 | SM SR ISO 9297:2012 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de cloruri. Titrare cu azotat de argint utilizând cromatul ca indicator (Metoda Mohr)”;
SM SR EN ISO 15682:2012 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de cloruri prin analiză în flux (CFA şi FIA) şi detecţie fotometrică sau potenţiometrică” |
| 21. | Fluoruri (F-) | mg/dm3 | 1,5 | SM SR ISO 10359-1:2011 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de fluoruri. Partea 1: Metoda cu sondă electrochimică pentru apă potabilă şi uşor poluată”;
SM SR ISO 10359-2:2011 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de fluoruri. Partea 2: Determinarea conţinutului de fluoruri anorganice totale după digestie şi distilare” |
| 22. | Reziduu fix | mg/dm3 | 1500,0 | SM STAS 9187:2007 “Ape de suprafaţă, ape subterane şi ape uzate. Determinarea reziduului sec” |
| 23. | Arsen (As+)2) | mg/dm3 | 0,1 | SMV EN 26595:2009 “Calitatea apei. Determinarea arsenului total. Metoda spectrofotometrică cu dietilditiocarbamat de argint” |
| 24. | Aluminiu (Al3+) | mg/dm3 | 5,0 | SM SR ISO 10566:2012 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de aluminiu. Metoda spectrometrică cu violet de pirocatechol”;
SR EN ISO 12020:2004 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de aluminiu. Metoda prin spectrometrie de absorbţie atomică”; STAS 9411-83 “STAS 9411-83. Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea aluminiului, dar poate fi exclus, că sunt 2 Standarde SM” |
| 25. | Calciu (Ca 2+) | mg/dm3 | 300,0 | SM SR ISO 6058:2012 “Calitatea apei. Determinarea calciului. Metoda titrimetrică cu EDTA”;
SR EN ISO 7980:2002 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de calciu şi magneziu. Metoda prin spectrometrie de absorbţie atomică”; SM SR EN ISO 14911:2012 “Calitatea apei. Determinarea prin cromatografie ionică a ionilor dizolvaţi de Li+, Na+, NH4+, K+, Mn2+, Ca2+, Mg2+, Sr2+ şi Ba2+. Metodă pentru apă şi ape uzate” |
| 26. | Plumb (Pb2+)2) | mg/dm3 | 0,12 | SM SR ISO 8288:2006 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de cobalt, nichel, cupru, zinc, cadmiu şi plumb. Metoda prin spectrometrie de absorbţie atomică în flacără” |
| 27. | Cadmiu (Cd2+)2) | mg/dm3 | 0,1 | SM SR ISO 8288:2006 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de cobalt, nichel, cupru, zinc, cadmiu şi plumb. Metoda prin spectrometrie de absorbţie atomică în flacără”;
SM SR EN ISO 5961:2012 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de cadmiu prin spectrometrie de absorbţie atomică” |
| 28. | Crom total ( Cr3++Cr6+)2) | mg/dm3 | 1,0 | SMV ISO 9174:2009 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de crom total. Metode spectrometrice de absorbţie atomică” |
| 30. | Crom hexavalent (Cr6+)2) | mg/dm3 | 0,1 | SM SR EN ISO 18412:2012 “Calitatea apei. Determinarea cromului (VI). Metoda fotometrică pentru ape slab contaminate |
| 31. | Fier total ionic (Fe2+,Fe3+) | mg/dm3 | 5,0 | SM SR ISO 6332:2001 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de fier. Metoda spectrometrică cu 1,10-fenantrolină” |
| 32. | Cupru (Cu2+)2) | mg/dm3 | 0,1 | SM SR ISO 8288:2006 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de cobalt, nichel, cupru, zinc, cadmiu şi plumb. Metoda prin spectrometrie de absorbţie atomică în flacără” |
| 33. | Nichel (Ni2+)2) | mg/dm3 | 0,5 | SM SR ISO 8288:2006 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de cobalt, nichel, cupru, zinc, cadmiu şi plumb. Metoda prin spectrometrie de absorbţie atomică în flacără” |
| 34. | Zinc (Zn2+)2) | mg/dm3 | 0,5 | SM SR ISO 8288:2006 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de cobalt, nichel, cupru, zinc, cadmiu şi plumb. Metoda prin spectrometrie de absorbţie atomică în flacără” |
| 35. | Mercur (Hg2+) 2) | mg/dm3 | 0,05 | SM SR EN ISO 17852:2012 “Calitatea apei. Determinarea mercurului. Metoda spectrometriei de fluorescenţă atomică”;
SM SR EN 1483:2012. Calitatea apei. Determinarea conţinutului de mercur. Metoda prin spectrometrie de absorbţie atomică” |
| 36. | Argint (Ag+) | mg/dm3 | 0,1 | STAS 8190-68 “Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea argintului”;
GOST 18293-72 “Apa potabilă. Metode de determinare a conţinutului de plumb, zinc, argint” |
| 37. | Molibden(Mo2+) | mg/dm3 | 0,1 | STAS 11422-84 “Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea molibdenului”;
GOST 18308-72 “Apa potabilă. Metoda de determinare a conţinutului de molibden” |
| 38. | Seleniu (Se2+) | mg/dm3 | 0,1 | GOST 19413-89 “Apă potabilă. Determinarea conţinutului masiv de seleniu”;
STAS 12663-88 “Apă potabilă. Determinarea conţinutului de seleniu” |
| 39. | Mangan total (Mn total) | mg/dm3 | 1,0 | SM SR ISO 6333:2012 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de mangan. Metoda spectrometrică cu formaldoximă”;
SM SR EN ISO 14911:2012 “Calitatea apei. Determinarea prin cromatografie ionică a ionilor dizolvaţi de Li+, Na+, NH4+, K+, Mn2+, Ca2+, Mg2+, Sr2+ şi Ba2+. Metodă pentru apă şi ape uzate” |
| 40. | Magneziu (Mg2+) | mg/dm3 | 100,0 | În baza diferenţei (Ca+Mg) – Ca = Mg: SM SR ISO 6059:2012 “Calitatea apei. Determinarea sumei de calciu şi magneziu. Metoda titrimetrică cu EDTA”;
SM SR EN ISO 7980: 2002 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de calciu şi magneziu. Metoda prin spectrometrie de absorbţie atomică” Sau: SM SR EN ISO 14911:2012 “Calitatea apei. Determinarea prin cromatografie ionică a ionilor dizolvaţi de Li+, Na+, NH4+, K+, Mn2+, Ca2+, Mg2+, Sr2+ şi Ba2+. Metodă pentru apă şi ape uzate” |
| 41. | Cobalt (Co2+) | mg/dm3 | 1,0 | SM SR ISO 8288:2001 “Calitatea apei. Determinarea conţinutului de cobalt, nichel, cupru, zinc, cadmiu şi plumb. Metoda prin spectrometrie de absorbţie atomică în flacără” |
|
Note: 1) Prin descărcarea apelor uzate, temperatura apei receptorului natural nu va depăşi 300C. 2) Suma ionilor metalelor grele nu trebuie să depăşească concentraţia de 2 mg/dm3, valorile individuale fiind cele prevăzute în tabel. În situaţia în care resursa de apă/sursa de alimentare cu apă conţine Zn în concentraţie mai mare decât 0,5 mg/dm3, această valoare se va accepta şi la evacuarea apelor uzate în resursa de apă, dar nu mai mult de 5 mg/dm3. 3) Metoda de analiză corespunzătoare standardului indicat în tabel are caracter orientativ, alte metode alternative pot fi folosite dacă se demonstrează că acestea au indicele de exactitate şi precizie şi limita de detecţie. 4) Suprafaţa receptorului în care se evacuează apa uzată nu trebuie să prezinte irizaţii. 5) Valorile ce trebuie respectate pentru descărcări în zone sensibile supuse eutrofizării, conform anexei nr.5 la prezentul Regulament. 6) Alte metode alternative pot fi folosite numai în cazul în care se demonstrează că acestea au aceeaşi sensibilitate şi limită de detecţie.”; |
||||
38) în anexa nr.3:
textul “mg/l” se substituie cu textul “mg/dm3”;
la poziţia trei, coloana trei va avea următorul cuprins “60-90”;
39) în anexele nr.5 şi nr.6, textul “mg/l” se substituie cu textul “mg/dm3”;
40) se completează cu anexele nr.7 şi nr.8 cu următorul cuprins:
|
“Anexa nr.7 la Regulamentul privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale Metodologia de calcul a plăţilor suplimentare pentru depăşirea CMA a poluanţilor la evacuarea apelor uzate în sistemul public de canalizare 1. În contractul de prestare a serviciului public de canalizare se va stabili clauza privind respectarea CMA a indicatorilor de calitate specifici din apele uzate evacuate de la consumator şi cantităţile zilnice admise a fi evacuate în sistemul public de canalizare. 2. Pentru depăşirea CMA a indicatorilor de calitate stabilite în acordul de preluare al apelor uzate şi anexate la contractul de prestare a serviciului public de canalizare sau a celor stabilite în anexa nr.1 la prezentul Regulament se calculează plăţi suplimentare. Calculul plăţii suplimentare pentru valorile depăşite ale indicatorilor de calitate/CMA se efectuează pentru fiecare poluant/indicator de calitate ce a depăşit valoarea admisibilă şi pentru fiecare gură de evacuare specificată în acordul de preluare a apelor uzate şi/sau în contractul de prestare/furnizare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare. 3. Pentru fiecare gură de evacuare se vor înregistra: 1) debitul mediu zilnic admis a fi evacuat (l/s); 2) durata medie zilnică de funcţionare a gurii de evacuare (h); 3) indicatorii (poluanţii) de calitate a apelor uzate evacuate. 4. Plata suplimentară se calculează după formula: , sau, după substituirea N: în care sunt folosite următoarele unităţi de măsură: şi unde în care sunt folosite următoarele unităţi de măsură: în cazul în care nu se iau în considerare probele consumatorului sau în cazul în care se iau în considerare probele consumatorului: Semnificaţia termenilor şi factorilor de mai sus este următoarea: Ps – plata suplimentară; N – nivelul plăţii suplimentare per kg convenţional de substanţe poluate, stabilită în mărime egală cu tariful pentru serviciul public de canalizare şi epurare, cu unităţii de măsură din lei/m3 în lei/kg; Kp – coeficientul de plată, respectiv cantitatea totală de poluanţi descărcată peste limita admisă pentru perioada de calcul; Cn – concentraţia normativă admisă spre evacuare, exprimată în mg/1, preluată din avizul de racordare sau din acordul de preluare a apelor uzate sau din contractul de furnizare/prestare a serviciului public de alimentare cu apă şi/sau canalizare şi epurare a apelor uzate, ori din anexa nr.l la prezentul Regulament; d – durata medie zilnică de funcţionare efectivă a evacuării pentru care se efectuează calculul exprimată în h/zi; T – durata activităţii consumatorului între două măsurări consecutive, exprimată în zilele lucrate; Qrm – debitul mediu efectiv al apelor uzate deversate de către consumator, determinat în baza citirilor aparatelor de măsură montate la gura de evacuare, dacă acestea sunt montate şi oferă informaţii despre debitul mediu sau, dacă nu există aparate de măsură a debitului mediu efectiv, se va determina pe baza volumului serviciului de canalizare, cu aplicarea formulei (4); Crm – concentraţia medie reala determinată din analizele fizico-chimice a probelor de apă înregistrate în buletinele de analiză emise de laborator, determinată după formula (5), dacă probele consumatorului nu se iau în considerare, sau după formula (6), dacă probele consumatorului se iau în considerare; C(ro1) şi C(ro2) – concentraţia determinată de către operatorul serviciului public de canalizare în momentele t1 şi, respectiv, t2; C(ram) – concentraţia medie din apele uzate evacuate determinată de consumator având la baza automonitoringul din apele uzate evacuate. Concentraţia medie determinată se stabileşte între două determinări consecutive, indiferent de intervalul de timp luat în considerare; Ai – coeficient de agresivitate, conform tabelului: |
||||
| Substanţa | Coeficientul de agresivitate | Substanţa | Coeficientul de agresivitate | |
| CBOtotal | 0,33 | Materii în suspensie | 0,33 | |
| Sulfaţi | 0,01 | Cloruri | 0,003 | |
| Azotul sărurilor de amoniu | 2,56 | Agenţi de suprafaţă anionici | 10 | |
| Produse petroliere | 20 | Fenoli | 1000 | |
| Fier | 10 | Cupru | 100 | |
| Zinc | 100 | Nichel | 100 | |
| Crom trivalent | 200 | Plumb | 10 | |
| Cadmiu | 200 | Cobalt | 100 | |
| Bismut trivalent | 2 | Arseniu | 20 | |
| Mercur | 2000 | Formaldehidă | 100 | |
| Cianuri | 20 | Lipide | 20 | |
| Nitraţi | 0,1 | Nitriţi | 50 | |
| Amoniac | 20 | Crom hexavalent | 50 | |
| Fosfaţi | 5 | |||
|
Pentru substanţele care lipsesc din tabelul de mai sus, coeficientul de agresivitate este egal cu 5. Pentru situaţii de ploi torenţiale care pot genera creşteri mari ale concentraţiilor la suspensii, CBO5, CCO la captare, faţă de valorile prelucrărilor statistice, cantitatea de poluanţi luată în calcul în comun, nu va ţine cont de cantităţile suplimentare înregistrate. 6. Consumatorul este în drept să conteste în instanţa de judecată factura fiscală. În caz contrar, consumatorul este obligat să achite contravaloarea facturii respective în modul şi termenul stabilit în contractul de prestare a serviciilor. |
||||
|
Anexa nr.8 la Regulamentul privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale METODOLOGIA privind delimitarea aglomerărilor I. DISPOZIŢII GENERALE 1. Metodologia privind delimitarea aglomerărilor (în continuare – Metodologie) stabileşte abordările şi criteriile de delimitare a aglomerarilor, cerinţele referitoare la sistemele de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate din aglomerările urbane, precum şi a celor biodegradabile provenite de la activităţile economice, în vederea asigurării protecţiei mediului de efectele negative ale evacuărilor apelor uzate 2. Pentru aglomerările mai mici de 10 000 EL – apele uzate se supun unei epurări secundare (treapta biologică) cu îndepărtarea suplimentară a nutrienţilor în zonele desemnate sensibile (treapta de epurare terţiară), iar pentru aglomerările mai mari de 10 000 EL – apele uzate vor fi supuse unei epurări avansate. II. DELIMITAREA AGLOMERĂRILOR 3. Criteriile de bază folosite pentru delimitarea aglomerărilor sunt: 1) existenţa unei aglomerări indiferent de existenţa unui sistem de colectare. Aglomerările vor include acele zone în care populaţia şi/sau activităţile economice sunt suficient de concentrate pentru a face posibilă colectarea apelor uzate şi dirijarea lor spre o staţie de epurare, chiar dacă nu există încă un sistem de colectare a apelor uzate; 2) corespunderea sau necorespunderea limitelor unei aglomerări, limitelor unei entități administrative. O aglomerare nu întotdeauna corespunde limitelor teritoriale ale localităţii. 3) determinarea limitelor unei aglomerări prin analiza eficienţei costurilor colectării apelor uzate. 4. În cazul în care aglomerarea are mai mult de 10 000 EL, se realizează epurarea avansată (eliminare Ntotal şi Ptotal), cu condiţii mai stricte pentru apa deversată într-o zonă sensibilă. 5. Pentru aglomerările între 2 000 şi 10 000 EL este necesară o reţea de colectare şi facilităţi de tratare, care au capacitatea pentru cel puţin o epurare secundară (eliminarea încărcărilor biologice şi a suspensiilor solide). Pentru aglomerările cu mai puţin de 2000 EL, apele uzate trebuie să fie epurate înainte de evacuare prin soluţii individuale. 6. La delimitarea aglomerărilor se iau în considerare aspectele şi cerinţele indicate în tabelul 1: Tabelul 1 Delimitarea aglomerărilor |
||
| Mărime aglomerare | Cerinţe privind | |
| sistemul de colectare a apelor uzate (canalizare) | epurarea apelor uzate | |
| ˃10 000 EL | Asigurarea unui sistem de colectare | Aplicarea unei epurări avansate |
| De la 2 000 la 10 000 EL | Asigurarea unui sistem de colectare | Aplicarea unei epurări secundare sau echivalente |
| ˂2 000 EL | Fără o cerinţă specifică | Fără cerinţe specifice, dar subiect pentru o “epurare adecvată” în cazul aglomerărilor cu un sistem de colectare existent |
|
7. În cazul în care o aglomerare se diminuează în timp ca suprafaţă, iar sistemul de colectare nu mai coincide cu limitele aglomerării, acestea din urmă trebuie revizuite, iar mărimea aglomerării va fi recalculată/actualizată de autoritatea administrativă subordonată organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul mediului. 8. Încărcarea totală a apelor uzate generată de o aglomerare exprimă mărimea unei aglomerări în termeni tehnici şi este cel mai important criteriu pentru determinarea cerinţelor de colectare şi epurare a apelor uzate. 9. Delimitarea aglomerărilor trebuie să rămână dinamică şi ajustabilă, conform evoluţiei economice şi demografice şi scopului utilizări în viitor a terenului. 10. Limitele aglomerării pot sau nu pot să coincidă cu limitele unităţii administrativ-teritoriale. Astfel, mai multe unităţi administrativ-teritoriale pot forma o aglomerare ori o singură unitate administrativ-teritorială poate fi acoperită de mai multe aglomerări, dacă acestea reprezintă zone suficient de concentrate (populaţia şi activităţile economice) separate în spaţiu ca rezultat al unor activităţi economice. 11. La delimitarea aglomerărilor se va ţine cont de următorii parametri: 1) concentrarea populaţiei – densitatea populaţiei pe o anumită arie (EL); 2) concentrarea activităţilor economice; 3) poziţionarea geografică şi topografică; 4) reţele de colectare existente şi evaluarea tehnică a performanţei acestora; 5) costurile de investiţii pentru acoperirea totală a aglomerării cu reţele; 6) costurile de operare şi întreţinere pentru acoperirea totală a aglomerării. 12. Limitele aglomerărilor sunt definite de hotarele zonelor care sunt în prezent construite şi zonele care urmează a fi construite, acolo unde apele uzate pot fi colectate eficient. Dacă două sau mai multe dintre aceste zone sunt atât de apropiate încât, din punctul de vedere al eficienţei, este mai potrivită o soluţie comună, atunci acestea pot forma o singură aglomerare. 13. O aglomerare poate fi dotată cu una sau mai multe staţii de epurare a apelor uzate urbane (figură). Figura. Posibile scenarii de relaţii dintre aglomerări şi staţii de tratare a apelor uzate 14. Distanţa dintre aglomerări poate varia între 300 şi 1500 m. În cazul în care distanţa dintre aglomerări este mică, existenţa unui sistem de canalizare nu este obligatorie. 15. Toate aglomerările urbane necesită a fi echipate cu sisteme de colectare a apelor urbane uzate, care trebuie proiectate, construite şi întreţinute în conformitate cu cele mai avansate tehnologii, în special în ceea ce priveşte: 1) volumul şi caracteristicile apelor urbane uzate; 2) prevenirea scurgerilor; 3) limitarea poluării în emisare, care rezultă din supraîncărcarea cu apă ca urmare a precipitaţiilor excesive. 16. Apele urbane uzate care intră în sistemele de colectare, înainte de a fi evacuate, vor fi supuse unei tratări secundare sau echivalente. III. CRITERII PENTRU SISTEMELE DE CANALIZARE A. Criteriile de mediu 17. Conceptul de canalizare a unei zone se bazează pe criteriile şi cerinţele de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei. Cele mai importante criterii de mediu includ: 1) mărimea localităţii ca sursă de poluare – cantitatea apelor uzate produse şi impactul asupra mediului, în special asupra apelor de suprafaţă şi subterane, numărul EL, zonele cu dezvoltare concentrată; 2) rata solicitată de protecţie faţă de emisare – existenţa acestora, condiţiile pentru debit (în special Qmin), locaţia staţiei de epurare, cantitatea de ape uzate epurate, consolidarea măsurilor de protecţie a emisarelor, care serveşte ca sursă potenţială de alimentare cu apă, protecţia apelor subterane folosită ca sursă de alimentare cu apă, existenţa unor zone de protecţie a apelor, corpuri de apă care nu ating o stare chimică bună, zone de importanţă europeană, protecţia apelor minerale, sensibilitate crescută a apelor la nutrienţi. În cazul în care trebuie de îmbunătăţit măsurile de protecţie a bazinului de apă, acest criteriu are prioritate la planificarea oricărui sistem de canalizare; 3) calitatea solicitată pentru apele uzate tratate – aplicarea tehnologiei relevante de tratare a apelor reziduale, canalizare, respectarea cerinţelor legislaţiei cu privire la epurarea apelor uzate; 4) protecţia corpurilor de apă subterane – alegerea sistemului de canalizare, unitar sau divizat, cu excluderea infiltrării apei uzate, prin soluţii individuale de epurare a apelor uzate. B. Criteriile tehnice 18. La planificarea construcţiei sistemelor de canalizare trebuie să fie respectate toate cerinţele pentru funcţionarea optimă, stabilitatea operaţională, intensitatea investiţiilor adecvate, cerinţele de exploatare, impactul asupra emisarelor. 19. La determinarea cerinţelor de funcţionare este evaluat întreg sistemul din perspectiva dacă extinderea sa nu va cauza încălcări ale standardelor în vigoare referitoare la protecţia corpului de apă. Cerinţe funcţionale privind sistemele de canalizare trebuie să fie stabilite în aşa fel încât evacuarea apelor uzate să se desfăşoare fără impact asupra mediului, riscuri pentru sănătatea publică sau riscuri pentru personalul de exploatare. 20. Impactul sistemelor de canalizare asupra emisarelor trebuie să fie coordonate cu autoritatea administrativă subordonată organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul mediului sau cu organele împuternicite cu atribuţii de protecţie a mediului. C. Criterii pentru aglomerări şi sisteme de canalizare 21. Criteriile care se aplică la evaluarea unor zone în vederea elaborării unui concept de canalizare includ: 1) costul redus al investiţiei de construcţie a sistemului de canalizare; 2) asigurarea unui sistem de canalizare comun pentru mai multe localităţi cu un cost total mai mic; 3) creşterea nivelului de protecţie a surselor de apă potabilă (de suprafaţă şi subterane), apelor minerale din contul implementării tehnologiilor sigure de epurare a apelor uzate, evacuarea apelor uzate în aval de sursa de apă existentă; 4) pretabilitatea condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice pentru evacuarea apelor epurate; 5) aplicarea preferabilă a metodei de evacuare gravitaţională a apelor uzate (fără staţii de pompare, dacă este posibil); 6) existenţa staţiilor de epurare şi a cele nefinalizate, chiar şi atunci când localizarea lor nu este foarte potrivită pentru sistem; 7) acceptarea de schimbare radicală a sistemului existent de canalizare; 8) conectarea industriei la staţiile de epurare a apelor urbane (abordare individuală, dacă nu are impact negativ asupra procesului de epurare); 9) acceptarea majorării cerinţelor normative privind calitatea apelor uzate epurate, în scopul de a atinge starea ecologică şi chimică necesară a corpurilor de apă de suprafaţă. 22. La elaborarea conceptului sistemului de canalizare se va ţine cont şi de gradul de dezvoltare a localităţii şi de urbanistica, situaţia demografică, caracteristicile geomorfologice ale emisarelor şi datele topologice. D. Criterii tehnice şi operaţionale pentru staţiile de epurare 23. Pentru criteriile tehnice şi operaţionale, respectiv tehnologice, se va ţine cont de nivelul de poluare a apelor uzate care intră în staţie, pe de o parte, şi cerinţele privind protecţia emisarelor, pe de altă parte, de nivelul de tratare a apelor uzate, componenţa staţiei de epurare a apelor şi procesul tehnologic de epurare a apelor reziduale. 24. Criteriile de bază şi cerinţele referitoare la instalaţiile de epurare a apelor reziduale includ: 1) asigurarea respectării CMA a substanţelor poluante în apele uzate la intrarea în staţia de epurare; 2) selectarea staţiilor de epurare a apelor urbane reziduale urmează să fie concepute, construite, exploatate şi întreţinute astfel încât să aibă un randament suficient în toate condiţiile climatice normale ale locului în care sunt amplasate. Este necesar să se ţină seama de variaţiile sezoniere ale încărcării la selectarea acestor instalaţii. 3) respectarea cerinţelor pentru protecţia muncii şi asigurarea securităţii personalului de exploatare; 4) întreprinderea măsurilor pentru înlăturarea mirosurilor neplăcute, respectarea nivelului permis de zgomot, substanţe toxice, aerosoli şi spumă; 5) posibilitatea extinderii sau reabilitării staţiei; 6) asigurarea fiabilităţii ridicate de funcţionare; 7) avantajul economic din costul total; 8) minimizarea producerii de deşeuri şi posibilitatea de reutilizare a acestora. E. Criteriile tehnice şi de mediu pentru determinarea priorităţilor în construcţia sistemelor de canalizare 25. Criteriile tehnice şi de mediu în conformitate cu care se stabilesc priorităţile în construcţia sistemelor de canalizare includ: 1) criteriul cantităţii substanţelor poluante, se va ţine cont la determinarea gradului de prioritate atunci când sistemul de canalizare deserveşte un număr de locuitori echivalenţi mai mic de 2 000 EL; 2) criteriul atingerii nivelului necesar de epurare a apelor uzate. Atingerea nivelului satisfăcător a epurării apelor uzate cu eliminarea substanţelor nutritive N şi P constituie o prioritate, precum şi sistemele de canalizare care includ câteva reţele, unde epurarea apei nu este securizată, iar reţelele de canalizare sunt situate în zone sensibile şi protejate; 3) ponderea de locuitori conectaţi la canalizare, conform căruia accentul este pus pe dezvoltarea sistemelor de canalizare existente cu un număr relativ mic de locuitori conectaţi; nu are rost să construieşti un sistem complet de canalizare dacă apele uzate sunt generate doar de 20% dintre gospodării; 4) amplasarea sistemului de canalizare, conform căruia prioritate se dă construcţiei sistemelor de canalizare în zonele protejate, în zonele cu potenţial ridicat de eutrofizare sau în zonele în care poate fi afectată sursa de apă potabilă pentru furnizarea în masă pentru locuitori şi sursele de apă potabilă amplasate în lunca rîurilor.” |
||
2. Prezenta hotărâre intră în vigoare:
1) la 1 ianuarie 2021 pentru consumatorii cu un debit de apă de peste 5000 m3 lunar;
2) la 1 ianuarie 2022 pentru consumatorii cu un debit de apă de sub 5000 m3 lunar.
3. Se abrogă Ordinul Departamentului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului nr.40/2005 cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru privind recepţionarea apelor uzate, eliberarea condiţiilor tehnice şi autorizaţiilor de deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare al localităţilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.55-58, art.184).
4. Ministerul Justiţiei, în termen de o lună de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, va asigura republicarea Hotărârii Guvernului nr.950/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemele de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.284-289, art.1061), cu toate modificările ulterioare.
| PRIM-MINISTRU | Ion CHICU |
| Contrasemnează: | |
| Ministrul agriculturii, | |
| dezvoltării regionale | |
| şi mediului | Ion Perju |
| Nr.90. Chişinău, 19 februarie 2020. | |