962/14.11.2017 Hotărîre cu privire la aprobarea Avizului la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii viei şi vinului nr.57-XVI din 10 martie 2006
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E
cu privire la aprobarea Avizului la proiectul de lege
pentru modificarea şi completarea Legii viei şi
vinului nr. 57-XVI din 10 martie 2006
nr. 962 din 14.11.2017
(în vigoare 17.11.2017)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 399-410 art. 1072 din 17.11.2017
* * *
Guvernul HOTĂRĂŞTE:
Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii viei şi vinului nr.57-XVI din 10 martie 2006.
| PRIM-MINISTRU | Pavel FILIP |
| Contrasemnează: | |
| Viceprim-ministru, | |
| ministrul economiei | |
| şi infrastructurii | Octavian Calmîc |
| Ministrul finanţelor | Octavian Armaşu |
| Ministrul justiţiei | Vladimir Cebotari |
| Ministrul agriculturii, | |
| dezvoltării regionale | |
| şi mediului | Vasile Bîtca |
| Nr.962. Chişinău, 14 noiembrie 2017. | |
Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului
nr.962 din 14 noiembrie 2017
AVIZ
la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea
Legii viei şi vinului nr.57-XVI din 10 martie 2006
Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii viei şi vinului nr.57-XVI din 10 martie 2006, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.283 din 21 septembrie 2017) de către Adunarea Populară a Găgăuziei, şi informează următoarele.
Din punct de vedere conceptual, menţionăm că proiectul de lege instituie un tratament discriminatoriu al producătorilor de produse vitivinicole din alte localităţi în raport cu producătorii de produse vitivinicole din UTA Găgăuzia, întrucît propune excluderea producătorilor de produse vitivinicole înregistraţi în UTA Găgăuzia din categoria de contribuabili ai contribuţiilor obligatorii la Fondul Viei şi Vinului, indicaţi în art.323 alin. (4) din Legea viei şi vinului nr.57-XVI din 10 martie 2006.
Considerăm că proiectul de lege va avea un impact negativ asupra reformei ramurii vitivinicole, iniţiată în 2013, iar efortul depus, atît de autorităţi, cît şi de partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova pentru evoluţia şi consolidarea acesteia, devine nul.
Totodată, menţionăm că unificarea producătorilor vitivinicoli şi promovarea acestora sub brandul de ţară “Wine of Moldova. A legend alive”, care este gestionat de IP “Oficiul Naţional al Viei şi Vinului” şi este finanţat din Fondul Viei şi Vinului, a condiţionat extinderea comerţului pe pieţele de desfacere existente şi deschiderea noilor pieţe de desfacere prin promovarea Republicii Moldova ca ţară vitivinicolă şi implementarea mecanismelor de ameliorare a calităţii vinurilor moldoveneşti (sistemul IGP/DOP, crearea asociaţiilor producătorilor cu IGP/DOP, crearea IP “Oficiul Naţional al Viei şi Vinului” şi Fondului Viei şi Vinului).
În acelaşi timp, considerăm oportun să menţionăm că activităţile Oficiului Naţional al Viei şi Vinului şi bugetele de cheltuieli din Fondul Viei şi Vinului sînt stabilite şi aprobate de către Consiliul de coordonare, în a cărui componenţă sînt delegaţi şi membri ai producătorilor vitivinicoli înregistraţi în UTA Găgăuzia (SA “DK Intertrade”, SA “Vinuri de Comrat”), care reprezintă interesele producătorilor din regiunea respectivă.
Astfel, modificările solicitate vor destabiliza funcţionarea Oficiului, urmînd a fi reformat întreg conceptul acestuia, prin excluderea reprezentanţilor delegaţi în Consiliul de coordonare din UTA Găgăuzia, ceea ce ar impune modificarea nu doar a art.321 şi 323 din Legea viei şi vinului, care a fost solicitată de către Adunarea Populară a UTA Găgăuzia, dar şi a Hotărîrii Guvernului nr.725 din 16 septembrie 2013 “Cu privire la Oficiul Naţional al Viei şi Vinului” şi a Hotărîrii Guvernului nr.726 din 16 septembrie 2013 “Cu privire la aprobarea Regulamentului Fondului Viei şi Vinului”.
Considerăm că aprobarea respectivei iniţiative legislative va duce la separarea producătorilor de produse vitivinicole înregistraţi în UTA Găgăuzia de cei înregistraţi pe restul teritoriului Republicii Moldova, va crea discordanţă în sistemul de supraveghere şi evaluare a produselor vitivinicole şi va genera ruinarea mecanismului de management al calităţii produselor vitivinicole prin sistemul IGP/DOP şi distrugerea asociaţiilor vitivinicole cu indicaţie geografică protejată.
De asemenea, menţionăm că la art.321 alin.(21) din proiect nu este indicat statutul, misiunea, atribuţiile Biroului Viei şi Vinului din UTA Găgăuzia şi modul de conlucrare a acestuia cu Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, or activitatea Oficiului Naţional al Viei şi Vinului vizează toţi producătorii de produse vitivinicole, fără exceptarea producătorilor înregistraţi în UTA Găgăuzia.
Conform art.321 alin.(4) lit.a) din Legea viei şi vinului nr.57-XVI din 10 martie 2006, Oficiul Naţional al Viei şi Vinului implementează politica statului în sectorul pepinieritului viticol, viticulturii, fabricării şi circulaţiei vinurilor, produselor obţinute pe bază de must şi a produselor obţinute pe bază de vin, produselor secundare vinicole şi a produselor obţinute prin valorificarea produselor secundare vinicole. Totodată, Oficiul promovează comercializarea produselor vinicole pe pieţele internă şi externă şi ţine registrele referitoare la sectorul vitivinicol. O eventuală dublare a sarcinilor, prin crearea unei alte entităţi, nu se justifică.
Argumentul privind suplinirea Fondului Viei şi Vinului, în mare parte, de producătorii de struguri şi vinuri din UTA Găgăuzia nu poate fi reţinut în condiţiile în care mijloacele Fondului, potrivit art.323 alin.(13) din Legea viei şi vinului, sînt direcţionate pentru dezvoltarea ramurii vitivinicole, iar beneficiarii diverselor programe, instruiri, măsuri realizate sub egida Oficiului Naţional al Viei şi Vinului sînt şi producătorii din respectiva regiune.
Este important de a preciza că “suma contribuţiilor plătite se include în componenţa cheltuielilor care vor fi deduse”, potrivit art.323 alin.(8) din Legea viei şi vinului.
Adiţional, atragem atenţia că, în conformitate cu art.35 alin.(1) din Legea nr.397-XV din 16 octombrie 2003 privind finanţele publice locale, autorităţile reprezentative şi deliberative pot constitui fonduri speciale pentru susţinerea unor programe de interes local, cu respectarea dispoziţiilor legale. În acest context, menţionăm că scopul pentru care se propune utilizarea fondului special indicat la alin.(31) din proiectul de lege nu se încadrează în prevederile legale enunţate. Totodată, considerăm că punerea în aplicare a acestui proiect va condiţiona alocarea de resurse financiare publice suplimentare, deoarece, conform proiectului, toată sarcina finanţării pretinsului Birou al viei şi vinului (cheltuieli administrative, salariile personalului, cheltuieli pentru promovare etc.) este pusă pe seama bugetului central al UTA Găgăuzia, pe cînd Fondul Viei şi Vinului este finanţat atît din bugetul de stat, cît şi de înşişi producătorii vitivinicoli.
Considerăm oportun să prezentăm anumite aspecte pe marginea argumentelor relatate în nota informativă la proiectul de lege, şi anume despre achitările producătorilor din UTA Găgăuzia în Fondul Viei şi Vinului.
Contribuabili ai contribuţiilor obligatorii în Fondul Viei şi Vinului înregistraţi în UTA Găgăuzia sînt: SA “Kazayak-Vin”, SRL “Nexovin”, SA “Cioc-Maidan-Vin”, SA “Tomai Vinex”, SRL “Jemciujina”, SA “Vinuri de Comrat”, SRL “Moldiugvin”, SRL “Sardisvin”, SRL “Invinprom”, SA “DK Intertrade”, SRL “Vinăria Bostavan”, SRL “Tartcomvin”, SRL “Arcs-Vin-Com”.
Pe parcursul anului 2016, producătorii nominalizaţi au efectuat achitări în Fondul Viei şi Vinului în sumă totală de 3 milioane de lei (dar nu de 10 milioane de lei, cum este indicat în nota informativă), fapt confirmat de intrările în contul trezorerial al Fondului Viei şi Vinului (cont aflat în cadrul Trezoreriei de Stat, Ministerul Finanţelor).
Mai mult decît atît, de la crearea Fondului Viei şi Vinului (anul 2013) pînă în prezent, suma totală acumulată din contribuţiile achitate de către producătorii înregistraţi în UTA Găgăuzia constituie 8 milioane de lei.
În ceea ce priveşte finanţarea cu doar 0,2 milioane de lei a producătorilor înregistraţi în UTA Găgăuzia, menţionăm că doar în anul 2016, pentru Festivalul Vinului din Găgăuzia, la care au participat exclusiv producătorii înregistraţi în UTA Găgăuzia, din Fondul Viei şi Vinului a fost alocată suma de 0,3 milioane de lei. Evenimentul în cauză beneficiază de finanţare din Fondul Viei şi Vinului, începînd cu anul 2014, în fiecare an.
Totodată, producătorii de produse vitivinicole înregistraţi în UTA Găgăuzia, atît pe parcursul anului 2017, cît şi în anii precedenţi, au beneficiat de activităţile de promovare implementate şi gestionate de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, participînd la toate evenimentele şi activităţile finanţate din Fondul Viei şi Vinului: programe de revitalizare a viticulturii şi vinificaţiei, expoziţii (Prowein 2014-2017, International Wine Show 2014-2017, World Bulk Wine Expo 2014-2017, Vinexpo Japonia 2016, Top Wine Beijing 2015, Good Wine Fair 2014-2017, China Food and Drink Fair 2015-2017), evenimente (Ziua Naţională a Vinului 2014-2017, şapte ediţii ale Vernisajului Vinului, campaniile Wine Friendly) etc.
Este important să menţionăm campania de promovare a vinurilor moldoveneşti în Polonia, desfăşurată în anul 2017, în cadrul căreia trei dintre cele şase companii vitivinicole promovate pe piaţa Poloniei (SA “Kazayak-Vin”, SA “DK Intertrade”, SRL “Vinăria Bostavan”) sînt înregistrate în UTA Găgăuzia. Investiţiile pentru o vinărie au constituit circa 23 000 euro. Deci, cele trei companii au beneficiat doar în anul 2017 de circa 69 000 euro, echivalentul a aproximativ 1,3 milioane lei.
Prin urmare, în perioada de activitate a Oficiului Naţional al Viei şi Vinului, producătorii de produse vitivinicole înregistraţi în UTA Găgăuzia au beneficiat de o finanţare din Fondul Viei şi Vinului mult mai mare decît cea menţionată în nota informativă la proiect.
În contextul celor relatate, Guvernul nu susţine proiectul propus şi menţionează că, în conformitate cu prevederile art.48 din Legea nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, actul legislativ se aplică pe întreg teritoriul Republicii Moldova, iar autorul nu a justificat necesitatea creării unui alt oficiu (birou), pentru care să nu se aplice prevederile legii menţionate.