BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Hotărâri

99/30.01.2018 Hotărîre pentru aprobarea Listei deşeurilor

Tipul documentului
Hotărâri
Data adoptării
30.01.2018

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Listei deşeurilor

nr. 99  din  30.01.2018

 (în vigoare 02.02.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 33-39 art. 115 din 02.02.2018

* * *

Prezenta hotărîre transpune Decizia Comisiei 2000/532/CE din 3 mai 2000 de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în temeiul articolului 1 litera (a) din Directiva 75/442/CEE a Consiliului privind deşeurile şi a Directivei 94/904/CE a Consiliului de stabilire a unei liste de deşeuri periculoase în temeiul articolului 1 alineatul (4) din Directiva 91/689/CEE a Consiliului privind deşeurile periculoase, ultima oară modificată prin Decizia Comisiei 2014/955/UE din 18 decembrie 2014 de modificare a Deciziei 2000/532/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene L 226 din 6 septembrie 2000.

În temeiul art.7 alin.(1), art.8 lit.c) şi art.68 alin.(1) lit.a) din Legea privind deşeurile nr.209 din 29 iulie 2016 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.459-471, art.916), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Lista deşeurilor (se anexează).

2. Ministerul Mediului va asigura controlul asupra executării prevederilor prezentei hotărîri.

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.586 din 21.08.2024, în vigoare 06.09.2024]

Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului

nr.99 din 30 ianuarie 2018

LISTA DEŞEURILOR

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentul document reprezintă un clasificator al deşeurilor, inclusiv al celor periculoase.

2. În sensul prezentei Liste, următoarele noţiuni semnifică:

substanţă periculoasă – substanţă clasificată ca periculoasă ca urmare a faptului că îndeplineşte criteriile cu privire la pericolele de natură fizică, pericolele pentru sănătate sau pericolele pentru mediu stabilite de legislaţia naţională referitoare la clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor;

metal greu – orice compus de antimoniu, arsen, cadmiu, crom (VI), cupru, plumb, mercur, nichel, seleniu, telur, taliu şi staniu, precum şi aceste materiale în formă metalică, în măsura în care acestea sînt clasificate ca fiind substanţe periculoase;

bifenili policloruraţi şi terfenili policloruraţi (BPC) – amestec după cum este stabilit în pct.3 lit.a) din Regulamentul privind bifenilii policloruraţi, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.81 din 2 februarie 2009;

metale de tranziţie – oricare dintre metalele următoare: orice compus de scandiu, vanadiu, mangan, cobalt, cupru, ytriu, niobiu, hafniu, tungsten, titaniu, chrom, fier, nickel, zinc, zirconiu, molibden şi tantal, precum şi aceste metale în forma lor metalică, în măsura în care acestea sînt clasificate ca substanţe periculoase;

stabilizare – procese care modifică gradul de periculozitate a compuşilor din deşeuri şi transformă deşeurile periculoase în deşeuri nepericuloase;

solidificare – procese care modifică numai starea fizică a deşeurilor prin utilizarea aditivilor, fără să modifice proprietăţile chimice ale acestora;

deşeuri parţial stabilizate – deşeuri ce conţin, după procesul de stabilizare, constituenţi periculoşi care nu au fost transformaţi în totalitate în constituenţi nepericuloşi şi care ar putea fi evacuaţi în mediul înconjurător pe termen scurt, mediu sau lung.

II. EVALUAREA ŞI CLASIFICAREA DEŞEURILOR

3. În prezenta Listă deşeurile sînt clasificate în periculoase şi nepericuloase, aceasta servind drept bază pentru determinarea proprietăţilor periculoase ale unui deşeu.

4. Procedura de evaluare a proprietăţilor periculoase ale deşeurilor şi de clasificare a acestora este expusă în art.7 din Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile. În procesul de identificare a deşeurilor periculoase şi evaluare a proprietăţilor periculoase ale acestora trebuie luate în considerare următoarele:

1) orice deşeu din prezenta Listă marcat ca periculos în conformitate cu prevederile art.7 alin.(5) din Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile este considerat deşeu periculos, cu excepţia cazului în care se aplică art.23 din această lege;

2) în conformitate cu art.2 alin.(11) din Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile, deşeuri periculoase se consideră deşeurile care prezintă una sau mai multe din proprietăţile periculoase specificate în anexa nr.3 la legea prenotată;

3) pentru evaluarea proprietăţilor periculoase ale deşeurilor se aplică criteriile stabilite în anexa nr.3 la Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile, inclusiv cele care se referă la:

a) prezenţa substanţelor periculoase din cauza cărora deşeurile respective prezintă una sau mai multe proprietăţi periculoase;

b) valorile-limită aferente fiecărei substanţe. În cazul în care o substanţă este prezentă în deşeuri sub valoarea-limită a acesteia, substanţa nu se include în calcularea niciunui prag;

c) concentraţiile de substanţe din deşeul respectiv şi alte criterii;

4) evaluarea proprietăţilor periculoase ale unui deşeu şi clasificarea acestuia ca periculos poate fi efectuată, după caz, cu utilizarea prevederilor legislaţiei naţionale referitoare la clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor menţionate în Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile;

5) în cazul în care proprietatea periculoasă a unui deşeu a fost evaluată pe baza unui test, efectuat cu folosirea metodelor de testare aplicabile, şi prin utilizarea concentraţiilor de substanţe periculoase conform indicaţiilor din anexa nr.3 la Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile, rezultatele testului primează.

5. La determinarea deşeului periсulos trebuie să se ia în considerare faptul că:

1) deşeurile care conţin dibenzo-p-dioxine policlorurate şi dibenzofurani policloruraţi (PCDD/PCDF), DDT [1,1,1-tricloro-2,2′-bis(p-clorofenil)etan], clordan, hexaclorciclohexani (HCH), inclusiv lindan, dieldrin, endrin, heptaclor, hexaclorbenzen (HCB), clordecon, aldrin, pentaclorbenzen, mirex, toxafen, hexabromdifenil, bifenilii policloruraţi (BPC) şi alte substanţe chimice din categoria poluanţilor organici persistenţi care depăşesc limitele de concentraţie indicate în secţiunea a 2-a din anexa nr.6 la Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile se clasifică drept deşeuri periculoase;

2) limitele de concentraţie definite în anexa nr.3 la Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile nu se aplică aliajelor de metale pure în forma lor masivă (necontaminate cu substanţe periculoase);

3) aliajele din deşeuri care sînt considerate deşeuri periculoase sînt enumerate în mod expres în prezenta Listă şi sînt marcate în conformitate cu prevederile art.7 alin.(5) din Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile.

III. CATEGORISIREA, CODIFICAREA ŞI IDENTIFICAREA DEŞEURILOR

6. Tipurile de deşeuri clasificate în prezenta Listă sînt definite în mod individual printr-un cod complet, constituit din şase cifre.

7. Se stabilesc 20 de categorii de deşeuri în funcţie de sursa generării acestora, care sînt definite printr-un cod format din primele două cifre ale codului complet menţionat în pct.6 din prezenta listă.

8. Categoriile principale ale deşeurilor stabilite în pct.7 se divizează în subcategorii de deşeuri, care sînt definite printr-un cod format din patru cifre.

9. Pentru identificarea unui deşeu pe Lista deşeurilor prezentată în tabelul 2 este necesar să se parcurgă următoarele etape:

1) se identifică sursa de generare a deşeului în categoriile cu coduri 0-12 sau în categoriile cu coduri 17-20 şi se efectuează reperarea codului corespunzător de şase cifre (cu excepţia codurilor care se termină cu 99). În procesul de identificare a deşeului este necesar să se ia în considerare faptul că un deşeu specific poate fi clasificat în mai multe categorii de deşeuri;

2) în cazul în care niciun cod corespunzător deşeurilor nu poate fi găsit în categoriile menţionate în subpct.1) din prezentul punct, se verifică dacă una dintre categoriile de deşeuri cu coduri 13, 14 sau 15 este potrivită pentru reperarea deşeului în cauză;

3) în cazul în care niciunul dintre codurile de deşeuri menţionate în subpct.2) nu se aplică, reperarea deşeului trebuie să se facă în categoria cu codul 16;

4) în cazul în care deşeul respectiv nu este inclus nici în categoria cu codul 16, se clasifică în tipul al cărui cod se termină cu 99 (deşeuri care nu sînt incluse în nicio altă categorie) în categoria listei care corespunde activităţilor reperate în prima etapă.