Al doilea Protocol adiţional din 07.09.2018 la Regulamentul General al Uniunii Poştale Universale

ACT INTERNAŢIONAL

Al doilea Protocol adiţional

la Regulamentul General al Uniunii Poştale Universale

(în vigoare 01.07.2019)

Addis Abeba, 7 septembrie 2018

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 87-93 art.124 din 20.03.2020

* * *

Notă: Protocolul ratificat prin Legea nr.30 din 27.02.2020

Plenipotenţiarii Guvernelor Ţărilor-membre ale Uniunii Poştale Universale reuniţi în Congresul Extraordinar de la Addis Abeba, în virtutea articolului 22.2 al Constituţiei Uniunii Poştale Universale adoptată la Viena pe 10 iulie 1964, au hotărât de comun acord şi sub rezerva articolului 25.4 din susnumita Constituţie, următoarele modificări la Regulamentul General.

Articolul I

(art. 103 modificat)

Atribuţiile Congresului

1. În baza propunerilor Ţărilor-membre, Consiliului de Administraţie şi Consiliului de

Exploatare Poştală, Congresul:

1.1 determină politicile generale pentru realizarea misiunii şi scopului Uniunii prevăzute în preambulul Constituţiei şi în primul ei articol;

1.2 examinează şi adoptă, după caz, propunerile de modificare a Constituţiei, a Regulamentului General, a Convenţiei şi a Aranjamentelor formulate de Ţările-membre şi de Consilii în conformitate cu articolele 29 din Constituţie şi 138 din Regulamentul General;

1.3 stabileşte data intrării în vigoare a Actelor;

1.4 adoptă propriul Regulament interior şi amendamentele referitoare la acesta;

1.5 examinează rapoartele complete despre lucrările prezentate, respectiv de către Consiliul de Administraţie, Consiliul de Exploatare Poştală şi Comitetul Consultativ, care acoperă perioada care s-a scurs de la Congresul precedent, în conformitate cu dispoziţiile articolelor 111, 117 şi 125 din Regulamentul General;

1.6 adopta strategia Uniunii;

1.6 bis aprobă proiectul planului de activitate cvadrienal al UPU;

1.7 stabileşte suma maximală a cheltuielilor Uniunii, în conformitate cu articolul 21 din Constituţie;

1.8 alege Ţările-membre care vor intra în Consiliul de Administraţie şi în Consiliul de Exploatare Poştală, în conformitate, inter alia, cu procedurile electorale stabilite prin rezoluţiile Congresului ce fac referire la acel subiect;

1.9 alege Directorul general şi Directorul general adjunct al Biroului Internaţional;

1.10 stabileşte prin rezoluţie plafonul cheltuielilor Uniunii pentru producerea documentelor în germană, chineză, portugheză şi rusă.

2. Congresul, ca organ suprem al Uniunii, tratează alte probleme, inclusiv cu privire la serviciile poştale.

Articolul II

(art. 104 modificat)

Regulamentul interior al Congresului

1. Pentru organizarea lucrărilor sale şi desfăşurarea deliberărilor, Congresul aplică Regulamentul său interior.

2. Fiecare Congres poate modifica Regulamentul său interior în condiţiile fixate în acesta.

3. Prevederile punctelor 1 şi 2 de mai sus sunt aplicabile prin analogie şi Congreselor Extraordinare.

Articolul III

(art. 105 modificat)

Observatori în organele Uniunii

1. Următoarele entităţi sunt invitate să participe la sesiunile plenare şi reuniunile Comisiilor Congresului, Consiliului de Administraţie şi Consiliului de Exploatare Poştală, în calitate de observatori:

1.1 Organizaţia Naţiunilor Unite;

1.2 Uniunile restrânse;

1.3 Membrii Comitetului Consultativ.

1.4 Entităţile autorizate să participe la reuniunile Uniunii în calitate de observatori în virtutea unei rezoluţii sau a unei decizii a Congresului.

2. Entităţile de mai jos, dacă sunt desemnate în mod corespunzător de către Consiliul de Administraţie în conformitate cu articolul 107.1.12, sunt invitate să participe la reuniunile specifice ale Congresului în calitate de observatori ad-hoc:

2.1 Instituţiile specializate din sistemul Naţiunilor Unite şi alte organizaţii interguvernamentale;

2.2 Orice organizaţie internaţională, orice asociaţie sau întreprindere, sau orice persoană calificată.

3. în plus la observatorii definiţi în paragraful 1, Consiliul de Administraţie şi Consiliul de Exploatare Poştală pot desemna alţi observatori ad-hoc pentru a participa la reuniunile lor, în conformitate cu Regulamentul lor interior, atunci când acest lucru este în interesul Uniunii şi organelor sale.

Articolul IV

(art. 106 modificat)

Componenţa şi funcţionarea Consiliului de Administraţie

1. Consiliul de Administraţie se compune din 41 de membri care îşi exercită funcţiile în timpul perioadei care separă două Congrese succesive.

2. Preşedinţia este acordată de drept Ţării-membru gazdă a Congresului. Dacă această țară membru se retrage, ea devine membru de drept şi, datorită acestui fapt, grupul geografic căreia îi aparţine, dispune de un loc suplimentar, pentru care restricţiile din paragraful 3 nu sunt aplicabile. In acest caz, Consiliul de Administraţie alege la preşedinţie unul dintre membrii grupului geografic din care face parte Ţara-membru gazdă.

3. Ceilalţi 40 de membri ai Consiliului de Administraţie sunt aleşi de către Congres pe baza unei repartiţii geografice echitabile. Cel puţin jumătate din membri sunt reînnoiţi cu ocazia fiecărui Congres; nici o Ţară-membru nu poate fi aleasă succesiv de către trei Congrese.

4. Fiecare membru al Consiliului de Administraţie desemnează reprezentantul sau reprezentanţii săi. Membrii Consiliului de Administraţie participă activ în activitatea acestuia.

5. Funcţiile de membru al Consiliului de Administraţie sunt gratuite. Cheltuielile de funcţionare ale acestui Consiliu sunt în sarcina Uniunii.

6. Consiliul de Administraţie defineşte, formalizează şi/sau instituie grupuri permanente şi echipe speciale sau alte organisme ce necesită a fi stabilite în cadrul structurii sale ţinând cont de strategia şi planul de activitate al Uniunii adoptate de către Congres.

Articolul V

(art. 107 modificat)

Atribuţiile Consiliului de Administraţie

1. Consiliul de Administraţie are următoarele atribuţii:

1.1 să supervizeze toate activităţile Uniunii în intervalul dintre Congrese, ţinând cont de deciziile Congresului, studiind problemele referitoare la politicile guvernamentale în materie poştală şi ţinând cont de politicile reglementărilor internaţionale, cum ar fi cele referitoare la comercializarea serviciilor şi la concurenţă;

1.2 să favorizeze, să coordoneze şi să supervizeze toate formele de asistenţă tehnică poştală în cadrul cooperării tehnice internaţionale;

1.3 să examineze proiectul planului de activitate quadrienal al UPU aprobat de Congres, şi să-l finalizeze efectuând concordarea activităţilor din planul menţionat cu resursele disponibile. Planul trebuie, de asemenea, dacă este cazul, să coincidă cu rezultatele tuturor proceselor de prioritizare, urmărit de Congres. Planul de activităţi quadrienal al UPU, finalizat şi aprobat de către Consiliul de Administraţie, este apoi folosit ca bază pentru Programul şi bugetul anual, precum şi pentru planurile anuale de exploatare pentru a fi elaborate şi puse în aplicare de către Consiliu Administraţie şi Consiliul de Exploatare Poştală;

1.4 să examineze şi să aprobe Programul şi bugetul anual, precum şi conturile Uniunii, luând cont de versiunea finală a planului de activităţi al UPU, aşa cum este descris în 107.1.3;

1.5 să autorizeze, dacă împrejurările o solicită, depăşirea plafonului de cheltuieli conform articolului 145.3-5;

1.6 să autorizeze, dacă se solicită, alegerea unei clase de contribuţie inferioare conform condiţiilor prevăzute în articolul 150.6;

1.7 să autorizeze schimbarea grupului geografice, dacă o Ţară-membru solicită, ţinând cont de avizul exprimat de către Ţările-membre ale grupelor geografice în cauză;

1.8 să creeze sau să suprime posturile de muncă din cadrul Biroul Internaţional finanţate de către bugetul ordinar ţinând cont de restricţiile legate de plafonul fixat de cheltuieli;

1.9 să decidă contactele ce vor fi stabilite cu Ţările-membre pentru îndeplinirea funcţiilor sale;

1.10 după consultarea Consiliului de Exploatare Poştală, să decidă asupra stabilirii relaţiilor cu organismele care nu sunt observatori în sensul articolului 105.1 şi 2.1;

1.11 să examineze rapoartele Biroului Internaţional asupra relaţiilor UPU cu celelalte organisme internaţionale, să ia deciziile pe care le consideră necesare asupra gestionarii acestor relaţii şi acţiunile ce trebuie întreprinse în legătură cu ele;

1.12 să desemneze, în timp util, după consultarea Consiliului de Exploatare Poştală şi a Secretarului General, instituţiile specializate ale Naţiunilor Unite, organizaţiile internaţionale, asociaţiile, întreprinderile şi persoanele calificate care vor fi invitate în calitate de observatori ad-hoc să fie reprezentate în cadrul anumitor lucrări ale Congresului şi Comisiilor acestuia, atunci când este în interesul Uniunii sau al lucrărilor Congresului, precum şi sa însărcineze Directorul General din cadrul Biroului Internaţional să trimită invitaţiile necesare;

1.13 să desemneze Ţara-membru gazda următorului Congres, cum se prevede în articolul 101.3;

1.14 să determine, în timp util şi după consultarea Consiliului de Exploatare Poştală, numărul de Comisii necesare pentru buna conducere a lucrărilor Congresului şi să le fixeze atribuţiile acestora;

1.15 să desemneze, după consultarea Consiliului de Exploatare Poştală şi sub rezerva aprobării Congresului, Ţările-membre susceptibile:

1.15.1 să-şi asume vicepreşedinţii Congresului, precum şi preşedinţii şi vicepreşedinţii Comisiilor, ţinând cont, pe cât este posibil, de repartiţia geografică echitabilă a Ţărilor-membre; şi

1.15.2 să facă parte din Comisiile restrânse ale Congresului;

1.16 să desemneze membrii săi care vor face parte din Comitetul Consultativ;

1.17 să examineze şi să aprobe, în cadrul competentelor sale, orice acţiune considerată ca necesară pentru salvarea şi întărirea calităţii serviciului poştal internaţional şi pentru modernizarea lui;

1.18 să studieze, la cererea Congresului, a Consiliului de Exploatare Poştală sau a Ţărilor-membre, problemele de ordin administrativ, legislativ şi juridic care interesează Uniunea sau serviciul poştal internaţional; Consiliului de Administraţie îi revine decizia, în domeniile sus-menţionate, dacă este oportun sau nu, să întreprindă studiile solicitate de către Ţările-membre în intervalul dintre Congrese;

1.19 să formuleze propuneri care să fie supuse aprobării, fie de către Congres, fie de Ţările-membre, în conformitate cu articolul 140;

1.20 să supună examinării Consiliului de Exploatare Poştală subiecte de studiu, în conformitate cu articolul 113.1.6;

1.21 să examineze şi să aprobe, cu consultarea Consiliul de Exploatare Poştală, proiectul planului strategic ce va fi prezentat în Congres;

1.22 să primească rapoartele, precum şi recomandările Comitetului Consultativ şi să ia în discuţie şi să examineze recomandările acestuia din urmă pentru a fi prezentate Congresului;

1.23 să asigure controlul activităţii Biroului Internaţional;

1.24 să aprobe rapoartele anuale prezentate de către Biroul Internaţional asupra activităţilor Uniunii şi a gestiunii financiare şi să prezinte, dacă este cazul, comentarii asupra acestor subiecte;

1.25 să hotărască, în cazul în care consideră util, principiile de care Consiliul de Exploatare Poştală trebuie să ţină seama atunci când va studia problemele care au repercusiuni financiare importante (taxe, cheltuieli terminale, cheltuieli de tranzit, taxa de bază pentru transportul aerian al curierului şi depunere în străinătate a trimiterilor de poștei de scrisori), să urmărească îndeaproape studiul acestor probleme şi să examineze şi să aprobe propunerile Consiliului de Exploatare Poştală pe aceleaşi subiecte, pentru a le asigura conformitatea cu principiile suscitate;

1.26 să aprobe, în cadrul competentelor sale, recomandările Consiliului de Exploatare Poştală privind adoptarea, dacă este necesar, a unor reglementari sau a unei noi practici, în aşteptarea până când Congresul decide în aceasta privinţă;

1.27 să examineze raportul anual elaborat de către Consiliul de Exploatare Poştală şi, după caz, propunerile înaintate de către acesta din urmă;

1.28 să aprobe raportul quadrienal, elaborat de Biroul Internaţional, în consultare cu Consiliul de Exploatare Poştală, asupra rezultatelor Ţărilor-membre în ceea ce priveşte punerea în aplicare a strategiei Uniunii aprobată de Congresul precedent, care urmează să fie prezentat următorului Congres;

1.29 să stabilească cadrul general pentru organizarea Comitetului Consultativ şi să aprobe organizarea Comitetului Consultativ în conformitate cu prevederile articolului 122;

1.30 să stabilească criteriile de aderare la Comitetul Consultativ şi să aprobe sau să respingă cererile de aderarea în conformitate cu aceste criterii, asigurându-se că aceste din urmă vor fi tratate conform unei proceduri rapide, între reuniunile Consiliului de Administraţie;

1.31 să stabilească Regulamentul financiar al Uniunii;

1.32 să stabilească regulile care guvernează Fondul de Rezervă;

1.33 să stabilească regulile care guvernează Fondul Special;

1.34 să stabilească regulile care guvernează Fondul pentru Activităţi Speciale;

1.35 să stabilească regulile care guvernează Fondul Voluntar;

1.36 să stabilească Statutul personalului şi condiţiile de serviciu ale oficialilor aleşi;

1.37 să stabilească regulile care guvernează Fondul Social;

1.38 supraveghează, în sensul articolului 152, crearea de organisme subsidiare, finanţate de utilizatori şi activităţile lor;

1.39 să adopte Regulamentul său interior şi modificările acestuia.

Articolul VI

(art. 108 modificat)

Organizarea sesiunilor Consiliului de Administraţie

1. La reuniunea sa inaugurală, care este convocată şi deschisă de către Preşedintele Congresului, Consiliul de Administraţie alege, dintre membrii săi, patru Vicepreşedinţi şi adoptă Regulamentul său interior. Preşedintele şi vicepreşedinţii sunt din Ţările-membre din fiecare cele cinci grupuri geografice ale Uniunii.

2. Consiliul de Administraţie se reuneşte de două ori pe an, sau mai multe cu titlul excepţional, la sediul Uniunii, în conformitate cu procedurile în materie stabilite în Regulamentul său interior.

3. Preşedintele, Vicepreşedinţii şi Preşedinţii, Co-preşedinţii şi Vicepreşedinţii de Comisii ai Consiliului de Administraţie, formează Comitetul de Gestiune. Acest Comitet pregăteşte şi conduce lucrările fiecărei sesiuni a Consiliului de Administraţie. Aprobă, în numele Consiliului de Administraţie raportul anual întocmit de Biroul Internaţional asupra activităţilor Uniunii şi îşi asumă orice altă sarcină pe care Consiliul de Administraţie decide să i-o încredinţeze sau a cărei necesitate apare pe parcursul planificării strategice.

4. Preşedintele Consiliului de Exploatare Poştală reprezintă acest Consiliu la şedinţele Consiliului de Administraţie atunci când ordinea de zi include chestiuni legate de Consiliul de Exploatare Poştală.

5. Preşedintele Comitetului Consultativ reprezentă aceasta organizaţie la reuniunile Consiliului de Administraţie atunci când ordinea de zi include chestiuni de interes pentru Comitetul Consultativ.

Articolul VII

(art. 109 modificat) Observatorii

1. Observatorii

1.1 Pentru a asigura o legătură eficace între lucrările celor două organe, Consiliul de Exploatare Poştală poate desemna reprezentanţi pentru a asista la reuniunile Consiliului de Administraţie în calitate de observatori.

1.2 Ţările-membre ale Uniunii, care nu sunt membre ale Consiliului, precum şi observatorii şi observatorii ad-hoc menţionaţi la articolul 105, pot participa la şedinţele plenare şi la reuniunile Comisiilor Consiliului de Administraţie, fără drept de vot.

2. Principii

2.1 Pentru motive logistice, Consiliul de Administraţie poate limita numărul de participanţi ca observatori şi observatorii ad-hoc. Poate de asemenea să limiteze dreptul lor de a lua cuvântul în timpul dezbaterilor.

2.2 Observatorii şi observatorii ad-hoc pot la cererea lor, să fie autorizaţi să colaboreze la studiile întreprinse, respectând condiţiile pe care Consiliul poate să le stabilească pentru a asigura randamentul şi eficacitatea muncii sale. De asemenea, ele pot fi solicitate pentru a prezida grupuri permanente şi echipe speciale atunci când cunoştinţele sau experienţa lor justifică acest lucru. Participarea observatorilor şi observatorilor ad-hoc se face fără cheltuieli suplimentare pentru Uniune.

2.3 în circumstanţe excepţionale, membrii Comitetului Consultativ şi observatorii ad-hoc pot fi excluşi de la o reuniune sau de la o parte dintr-o reuniune. De asemenea, dreptul lor de a primi anumite documente poate fi limitat dacă este necesară asigurarea confidenţialităţii subiectului reuniunii sau a documentului; decizia privind o astfel de restricţie poate fi luată de la caz la caz de către orice organism în cauză sau de către Preşedintele acestuia; cazurile diferite sunt raportate Consiliului de Administraţie şi Consiliului de Exploatare Poştală atunci când este vorba de probleme cu un interes deosebit pentru acest organism. Ulterior, Consiliul de Administraţie poate, dacă va considera necesar, reexamina restricţiile, consultându-se cu Consiliul de Exploatare Poştală acolo unde este cazul.

Articolul VIII

(art. 110 modificat)

Rambursarea cheltuielilor de voiaj

1. Cheltuielile de voiaj ale reprezentantului fiecăruia din membrii Consiliului de Administraţie participant la sesiunile acestui organ sunt în sarcina Ţării-membru sale. Totuşi, un reprezentant a fiecăreia dintre Ţările-membre considerate ca ţări dezvoltate sau ţări mai puţin avansate, conform listelor stabilite respectiv de către Consiliul de Administraţie şi de Organizaţia Naţiunilor Unite, are dreptul, în afara reuniunilor care au loc în timpul Congresului, la rambursarea fie a preţului unui bilet-avion dus-întors clasa economică sau un bilet de cale ferată clasa 1, fie la costul călătoriei prin orice alt mijloc, cu condiţia ca această sumă să nu depăşească preţul unui bilet-avion dus-întors clasa economică. Acelaşi drept este acordat reprezentantului fiecărui membru al Comisiilor sale sau al altor organe ale sale atunci când acestea se reunesc în afara Congresului şi sesiunilor Consiliului.

Articolul IX

(art. 112 modificat)

Alcătuirea şi funcţionarea Consiliului de Exploatare Poştală

1. Consiliul de Exploatare Poştală se compune din 48 de membri care îşi exercită funcţiile pe timpul perioadei care separă două Congrese succesive.

2. Membrii Consiliului de Exploatare Poştală sunt aleşi de către Congres, în funcţie de repartiţia geografică specifică. Cel puţin o treime dintre membri din fiecare grup geografic este reînnoită cu ocazia fiecărui Congres.

3. Fiecare membru al Consiliului de Exploatare Poştală desemnează reprezentantul sau reprezentanţii săi. Membrii Consiliului de Exploatare Poştală participă activ în activitatea acestuia.

4. Cheltuielile de funcţionare ale Consiliului de Exploatare Poştală sunt suportate de către Uniune. Membrii săi nu primesc nici un fel de remunerare.

5. Consiliul de Exploatare Poştală defineşte, formalizează şi/sau instituie grupuri permanente şi echipe speciale, grupuri subsidiare finanţate de către utilizatori sau alte organisme ce necesită a fi stabilite în cadrul structurii sale ţinând cont de strategia şi planul de activitate al Uniunii adoptate de către Congres.

Articolul X

(art. 113 modificat)

Atribuţiile Consiliului de Exploatare Poştală

1. Consiliul de Exploatare Poştală are următoarele atribuţii:

1.1 coordonarea măsurilor practice pentru dezvoltarea şi ameliorarea serviciilor poştale internaţionale;

1.2 să întreprindă, sub rezerva aprobării Consiliului de Administraţie în cadrul competenţelor acestuia din urmă, orice acţiune considerată necesară pentru salvarea şi întărirea calităţii serviciului poştal internaţional şi pentru modernizarea lui;

1.3 să decidă asupra contactelor ce vor fi luate cu Ţările-membre şi operatorii lor desemnaţi pentru îndeplinirea funcţiilor sale;

1.4 să ia masurile necesare în vederea studierii şi difuzării experienţelor şi progreselor realizate de anumite Ţări-membre şi operatorii lor desemnaţi în domeniul tehnicii, exploatării, economiei şi formării profesionale care interesează alte Ţări-membre şi operatorii lor desemnaţi;

1.5 să ia, după consultarea cu Consiliul de Administraţie, măsurile corespunzătoare în domeniul cooperării tehnice cu toate Ţările-membre ale Uniunii şi operatorii lor desemnaţi şi, în special, cu ţările noi şi cu ţările in curs de dezvoltare şi operatorii lor desemnaţi;

1.6 să examineze orice alte probleme care lui sunt prezentate de către un membru al Consiliului de Exploatare Poştală, al Consiliului de Administraţie sau de către orice Ţară- membru sau operator desemnat;

1.7 să recepţioneze şi să discute rapoartele, precum şi recomandările Comitetului Consultativ, şi, pentru chestiunile de interes pentru Consiliul de Exploatare Poştală, să examineze şi să introducă observaţii asupra recomandărilor Comitetului Consultativ pentru a fi înaintate

Congresului;

1.8 să desemneze membrii săi care vor face parte din Comitetul Consultativ;

1.9 să conducă studiul problemelor de exploatare, comerciale, tehnice, economice şi de cooperare tehnică cele mai importante care reprezintă interes pentru toate Ţările-membre ale Uniunii sau operatorii lor desemnaţi, în special problemele care au repercusiuni financiare importante (taxe, cheltuieli terminale, cheltuieli de tranzit, taxa de bază pentru transportul aerian al poştei, cote părţi ale coletelor poştale şi depunerea în străinătate a trimiterilor poştei de scrisori), să elaboreze informaţii şi avize asupra lor şi să recomande măsurile ce trebuie luate în privinţa lor;

1.10 să aducă în faţa Consiliului de Administraţie elementele necesare pentru elaborarea proiectului de strategie al Uniunii şi a planului de activitate cvadrienal al UPU pentru a fi înaintate Congresului;

1.11 să procedeze la studierea problemelor de învăţământ şi formare profesională care interesează ţările noi şi Ţările-membre şi operatorii lor desemnaţi, precum şi ţări noi şi în curs de dezvoltare;

1.12 să studieze situaţia actuală şi nevoile ţărilor noi şi a ţărilor în curs de dezvoltare şi să elaboreze recomandările convenabile asupra căilor şi mijloacelor de ameliorare a serviciilor lor poştale;

1.13 să procedeze la revizuirea Regulamentelor Uniunii în următoarele şase luni după închiderea Congresului, dacă acesta nu hotărăşte altfel; Consiliul de Exploatare Poştală poate să modifice respectivele Regulamente şi în alte sesiuni, în ambele cazuri, Consiliul de Exploatare Poştală rămâne subordonat directivelor Consiliului de Administraţie în ceea ce priveşte politicile şi principiile fundamentale;

1.14 să formuleze propuneri care vor fi supuse spre aprobare fie Congresului, fie Ţărilor- membre conform articolului 140, aprobarea Consiliului de Administraţie este solicitată atunci când propunerile se referă la probleme ce relevă din competenţa acestuia din urmă;

1.15 să examineze la cererea unei Ţări-membre, orice propunere pe care această Ţară-membru o transmite Biroului Internaţional conform articolului 139, să pregătească comentariile aferente şi să însărcineze Biroul Internaţional să le anexeze la respectiva propunere înainte de a fi supusă aprobării de Ţările-membre;

1.16 să recomande, dacă este necesar, şi eventual după aprobarea de către Consiliul de Administraţie şi consultarea Ţărilor-membre, adoptarea unei reglementări sau a unei noi practici aşteptând ca Congresul să decidă în această materie;

1.17 să elaboreze şi să prezinte, sub formă de recomandări Ţărilor-membre şi operatorii lor desemnaţi (sau sub formă de dispoziţii obligatorii, dacă Actele Uniunii prevăd astfel), norme în materie tehnică, de exploatare şi în alte domenii ce ţin de competenţa sa în care o practică uniformă este indispensabilă; la fel procedează, în caz de nevoie, şi pentru modificările normelor pe care deja le-a stabilit;

1.18 să stabilească cadrul pentru organizarea finanţării de către utilizatori a organismelor subsidiare şi să-l aprobe în conformitate cu articolul 152;

1.19 să primească şi să examineze rapoartele organismelor subsidiare finanţate de către utilizatori prezentate anual;

1.20 să adopte Regulamentul său interior şi modificările acestuia.

Articolul XI

(art. 114 modificat)

Organizarea sesiunilor Consiliului de Exploatare Poştală

1. În prima sa reuniune, care este convocată şi deschisă de către Preşedintele Congresului, Consiliul de Exploatare Poştală alege, dintre membri săi, un Preşedinte şi patru Vicepreşedinţi, un Vicepreşedinte şi Preşedinţii Comisiilor şi îşi stabileşte regulamentul său interior. Preşedintele şi cei patru vicepreşedinţi sunt din Ţările-membre din fiecare cele cinci grupuri geografice ale Uniunii.

2. Consiliul de Exploatare Poştală se reuneşte de două ori pe an, sau mai multe cu titlul excepţional, la sediul Uniunii, în conformitate cu procedurile în materie stabilite în Regulamentul său interior.

3. Preşedintele, Vicepreşedinţii şi Preşedinţii, Co-preşedinţii şi Vicepreşedinţii Comisiilor Consiliului de Exploatare Poştală formează Comitetul de Gestiune. Acest Comitet pregăteşte şi conduce lucrările fiecărei sesiuni a Consiliului de Exploatare Poştală şi îşi asumă toate sarcinile pe care acesta din urmă hotărăşte să i le încredinţeze şi a cărui necesitate apare în timpul procesului de planificare strategică.

4. Pe baza strategiei Uniunii adoptată de Congres şi, în particular, partea aferentă strategiilor organelor permanente ale Uniunii, Consiliul de Exploatare Poştală stabileşte, în prima sesiune după Congres, un program de lucru de bază conţinând un anumit număr de tactici vizând realizarea strategiilor. Acest program de bază, care va conţine un număr limitat de studii asupra subiectelor de actualitate şi interes comun, va fi revizuit în fiecare an în funcţie de realităţi şi de noi priorităţi.

5. Preşedintele Comitetului Consultativ va reprezenta această organizaţie la reuniunile Consiliului de Exploatare Poştală când pe ordinea de zi se află puncte de interes pentru Comitetul Consultativ.

Articolul XII

(art. 115 modificat)

Observatorii

1. Observatorii

1.1 Pentru a asigura o legătură eficientă între activitatea celor două organe, Consiliul de Administraţie poate desemna reprezentanţi pentru a asista la reuniunile Consiliului de Exploatare Poştală în calitate de observatori.

1.2 Ţările-membre ale Uniunii care nu sunt membri ai Consiliului, precum şi observatorii şi observatorii ad-hoc menţionaţi la articolul 105 pot participa, fără drept de vot, la sesiunile plenare şi la reuniunile Comisiilor Consiliului de Exploatare Poştală.

2. Principii

2.1 Pentru motive logistice, Consiliul de Administraţie poate limita numărul de participanţi ca observatori şi observatori ad-hoc. Poate de asemenea să limiteze dreptul lor de a lua cuvântul în timpul dezbaterilor.

2.2 Observatorii şi observatori ad-hoc pot, la cererea lor, să fie autorizaţi să colaboreze la studiile întreprinse, respectând condiţiile pe care Consiliul poate să le stabilească pentru a asigura randamentul şi eficacitatea muncii sale. De asemenea, ele pot fi solicitate pentru a prezida grupe permanente şi echipe speciale atunci când cunoştinţele sau experienţa lor justifică acest lucru. Participarea observatorilor şi observatori ad-hoc se va face fără cheltuieli suplimentare pentru Uniune.

2.3 În circumstanţe excepţionale, membrii Comitetului Consultativ şi observatori ad-hoc pot fi excluşi de la întreaga sau de la o parte dintr-o reuniune. De asemenea, dreptul lor de a primi unele documente poate fi limitat dacă confidenţialitatea subiectului reuniunii sau a documentului este necesară; decizia privind o astfel de restricţie poate fi luată de la caz la caz de către orice organ în cauză sau de către Preşedintele acestuia; diferite cazuri sunt raportate Consiliului de Administraţie şi Consiliului de Exploatare Poştală atunci când este vorba de probleme cu un interes deosebit pentru acest organ. Ulterior, dacă va considera necesar, Consiliul de Administraţie poate reexamina restricţiile, consultându-se cu Consiliul de Exploatare Poştală acolo unde este cazul.

Articolul XIII

(art. 116 modificat)

Rambursarea cheltuielilor de voiaj

1. Cheltuielile de voiaj şi de sejur ale reprezentanţilor Ţărilor-membre participant la Consiliului de Exploatare Poştală sunt în sarcina Ţării-membru sale. Totuşi, reprezentantul fiecăreia dintre Ţările-membre considerate ca una dintre ţările mai puţin avansate, conform listei stabilite de Organizaţia Naţiunilor Unite, are dreptul, în afara reuniunilor care au loc în timpul Congresului, la rambursarea fie a preţului unui bilet-avion dus-întors clasa economică sau un bilet de cale ferata clasa 1, fie la costul călătoriei prin orice alt mijloc, cu condiţia ca această sumă să nu depăşească preţul unui bilet-avion dus-întors clasa economică.

Articolul XIV

(art. 117bis adăugat)

Comitetul de coordonare a organelor permanente ale Uniunii

1. Preşedintele Consiliului de Administraţie, Preşedintele Consiliului de Exploatare Poştală şi Directorul general al Biroului Internaţional formează Comitetul de coordonare a organelor permanente ale Uniunii.

2. Comitetul de coordonare are atribuţiile şi funcţiile următoare:

2.1 să contribuie la coordonarea lucrărilor organelor permanente ale Uniunii;

2.2 să se întrunească, în caz de necesitate, pentru a discuta chestiuni importante referitoare la Uniune şi la serviciul poştal şi să prezinte organelor Uniunii o evaluare vizând chestiunile date;

2.3 să asigure buna implementare a proceselor de planificare strategică, în felul în care toate deciziile ce vizează activităţile Uniunii să fie luate de către organele corespunzătoare, în conformitate cu responsabilităţile lor respective astfel după cum sunt stipulate în Actele Uniunii.

3. La convocarea Preşedintelui Consiliului de Administraţie, Comitetul coordonator se întruneşte de două ori pe ani, la sediul Uniunii. Data şi locul reuniunilor sunt fixate de Preşedintele Consiliului de Administraţie, de comun acord cu Preşedintele Consiliului de Exploatare Poştală şi cu Directorul general al Biroului Internaţional.

Articolul XV

(art. 123 modificat)

Reprezentanţii Comitetului Consultativ în Congres, în

Consiliul de Administraţie şi în Consiliul de Exploatare Poştală

1. Pentru a asigura o legătură eficientă cu organele Uniunii, Comitetul Consultativ poate desemna reprezentanţi pentru a participa la reuniunile Congresului, ale Consiliului de Administraţie şi ale Consiliului de Exploatare Poştală, precum şi la cele ale comisiilor acestora în calitate de observatori fără drept de vot.

2. Membrii Comitetului Consultativ sunt invitaţi la şedinţele plenare şi la reuniunile Comisiilor Consiliului de Administraţie şi ale Consiliului de Exploatare Poştală, în conformitate cu prevederile articolului 105. Aceştia pot de asemenea participa la lucrările grupurilor permanente şi echipelor speciale în condiţiile prevăzute la articolele 109.2.2 şi 115.2.2.

3. Preşedintele Consiliului de Administraţie şi Preşedintele Consiliului de Exploatare Poştală reprezenta aceste organe la reuniunile Comitetului Consultativ atunci când ordinea de zi a acestor reuniuni conţine chestiuni de interes pentru aceste organe.

Articolul XVI

(art. 127 modificat)

Atribuţiile Directorului General

Obis. Directorul general este reprezentantul legal al Uniunii

1. Directorul General organizează, administrează şi conduce Biroul Internaţional.

2. In ceea ce priveşte clasificarea posturilor, numirile şi promovările:

2.1 Directorul General este competent pentru a clasa posturile de gradele G 1 la D 2 şi pentru a numi şi promova funcţionari în aceste grade;

2.2 pentru numirile în gradele P 1 la D 2, el trebuie să ia în consideraţie calificările profesionale ale candidaţilor recomandaţi de către Ţările-membre de a căror naţionalitate sunt, sau în care îşi exercită activitatea lor profesională, ţinând cont de o echitabilă repartiţie geografică continentală şi de limbă. Posturile de grad D 2 trebuie, în măsura posibilului, să fie ocupate de candidaţi provenind din regiuni diferite, altele decât cele din care provin Directorul General şi vice-directorul general, ţinând cont de considerente primordiale privind eficienţa Biroului Internaţional. în cazul posturilor care solicită calificări speciale, Directorul General poate să se adreseze în exterior;

2.3 el ţine de asemenea seama, cu ocazia numirii unui nou funcţionar, de faptul că în principiu persoanele care ocupă posturile gradelor D 2, D 1 şi P 5 trebuie să provină din diferite Ţări-membre ale Uniunii;

2.4 cu ocazia promovării unui funcţionar al Biroului Internaţional în gradele D 2, D 1 şi P 5, nu este obligatoriu să se aplice acelaşi principiu vizat la paragraful 2.3;

2.5 exigenţele unei repartiţii geografice echitabile şi de limbă trec în funcţie de merit în procesul de recrutare;

2.6 Directorul General informează Consiliul de Administraţie o dată pe an despre numirile şi promovările în gradele P 4 la D 2.

3. În plus, Directorul General are următoarele atribuţii:

3.1 să asigure funcţiile de depozitar al Actelor Uniunii şi de intermediar în procedura de aderare şi admitere în Uniune, precum şi de ieşire din aceasta;

3.2 să notifice deciziile luate de către Congres tuturor Guvernelor Ţărilor-membre;

3.3 să notifice toate Ţările-membre şi operatorii lor desemnaţi Regulamentele elaborate sau revizuite de către Consiliul de Exploatare Poştală;

3.4 să pregătească proiectul bugetului anual al Uniunii la un nivel cât mai scăzut posibil compatibil cu nevoile Uniunii şi să îl supună în timp oportun examinării Consiliului de Administraţie; să comunice bugetul Ţărilor-membre ale Uniunii după aprobarea acestuia de către Consiliul de Administraţie şi să-l execute;

3.5 să execute activităţile specifice cerute de către organele Uniunii şi pe cele care îi sunt atribuite prin Acte;

3.6 să ia iniţiative care să vizeze realizarea obiectivelor fixate de către organele Uniunii, în cadrul politicii stabilite şi a fondurilor disponibile;

3.7 să supună sugestii şi propuneri Consiliului de Administraţie sau Consiliului de Exploatare Poştală;

3.8 după închiderea Congresului, să înainteze Consiliului de Exploatare Poştală propuneri privind modificările Regulamentului ca urmare a deciziilor Congresului, în conformitate cu Regulamentul interior al Consiliului de Exploatare Poştală;

3.9 să pregătească, pentru Consiliul de Administraţie şi pe baza directivelor date de către Consilii, proiectul strategiei Uniunii şi proiectul planului de activitate cvadrienal al UPU de supus Congresului;

3.10 să pregătească, pentru aprobarea de către Consiliul de Administraţie, un raport quadrienal asupra rezultatelor Ţărilor-membre cu privire la punerea în aplicare a strategiei Uniunii aprobată de Congresul anterior, care urmează a fi prezentată Congresului următor;

3.11 (suprimat);

3.12 să servească drept intermediar în relaţiile dintre:

3.12.1 UPU şi Uniunile Restrânse;

3.12.2 UPU şi Organizaţia Naţiunilor Unite;

3.12.3 UPU şi organizaţiile internaţionale a căror activitate prezintă un interes pentru Uniune;

3.12.4 UPU si organismele internaţionale, asociaţiile sau întreprinderile pe care organele Uniunii doresc să le consulte sau să le asocieze la lucrările lor;

3.13 să îşi asume funcţia de Secretar General al organelor Uniunii şi să supravegheze cu acest titlu, ţinând cont de dispoziţiile speciale ale prezentului Regulament, în special:

3.13.1 pregătirea şi organizarea lucrărilor organelor Uniunii;

3.13.2 elaborarea, producerea şi distribuirea documentelor, rapoartelor şi proceselor verbale;

3.13.3 funcţionarea secretariatului în timpul reuniunilor organelor Uniunii;

3.14 să asiste la şedinţele organelor Uniunii şi să ia parte la deliberări fără drept de vot, cu posibilitatea de a se face reprezentat.

Articolul XVII

(art. 130 modificat)

Pregătirea şi distribuirea documentelor organelor Uniunii

1. Biroul Internaţional pregăteşte şi pune la dispoziţie pe site-ul Uniunii toate documentele publicate, în versiunile lingvistice specificate în art.155, în conformitate cu Regulamentele interioare ale Consiliului de Administraţie şi Consiliului de Exploatare Poştală. Biroul Internaţional semnalizează, de asemenea, reprezentanţilor Ţărilor-membre în special, publicarea noilor documente electronice pe site-ul Uniunii printr-un sistem eficient prevăzut în acest scop.

2. Afară de aceasta, Biroul Internaţional difuzează publicaţiile Uniunii în formă fizică, precum ar fi circularele Biroului Internaţional şi procesele verbale analitice ale Consiliului de Administraţie şi ale Consiliului de Exploatare Poştală, doar la cererea unei Ţări-membre.

Articolul XVIII

(art. 138 modificat)

Procedura de prezentare a propunerilor către Congres

1. Sub rezerva excepţiilor prevăzute în paragrafele 2 şi 5, procedura următoare reglează introducerea propunerilor de orice natură ce va fi supusă Congresului de către Ţările-membre:

1.1 sunt admise propunerile care parvin Biroului Internaţional cu cel puţin şase luni înainte de data fixată pentru Congres;

1.2 nici o propunere de ordin redacţional nu este admisă în timpul perioadei de şase luni care precedă data fixată pentru Congres;

1.3 propunerile de fond care parvin Biroului Internaţional în intervalul cuprins între şase şi patru luni înainte de data fixată pentru Congres nu sunt admise decât dacă ele sunt sprijinite de cel puţin două Ţări-membre;

1.4 propunerile de fond care parvin Biroului Internaţional în intervalul cuprins între patru şi două luni care precedă data fixată pentru Congres nu sunt admise decât dacă ele sunt sprijinite de cel puţin opt Ţări-membre; propunerile care parvin ulterior nu sunt admise;

1.5 declaraţiile de sprijin trebuie să parvină Biroului Internaţional în acelaşi timp cu propunerile la care se referă.

2. Propunerile privind Constituţia sau Regulamentul General trebuie să parvină Biroului Internaţional cu cel puţin şase luni înainte de deschiderea Congresului; acelea care parvin ulterior acestei date dar înainte de deschiderea Congresului nu pot fi luate în consideraţie decât dacă Congresul decide astfel cu majoritate de două treimi din ţările reprezentate în Congres şi dacă sunt respectate condiţiile prevăzute în paragraful 1.

3. Fiecare propunere nu trebuie să aibă în principiu decât un obiectiv şi să nu conţină decât modificări referitoare la acest obiectiv. în mod similar, fiecare propunere susceptibilă de costuri substanţiale pentru Uniune trebuie să fie însoţită de impactul financiar pregătit de Ţara-membru autor, în consultare cu Biroul Internaţional, pentru a determina resursele financiare necesare pentru punerea sa în aplicare.

4. Propunerile de ordin redacţional sunt prevăzute în antet cu menţiunea “Propunere de ordin redacţional” de către Ţările-membre care le-au prezentat şi publicate de către Biroul Internaţional sub un număr urmat de litera R. Propunerile neprevăzute cu această menţiune, dar care, după avizul Biroului Internaţional, nu sunt decât redacţionale, sunt publicate cu o menţiune corespunzătoare; Biroul Internaţional întocmeşte pentru Congres o listă a acestor propuneri.

5. Procedura descrisă în paragrafele 1 şi 4 nu se aplică propunerilor privind Regulile de procedură ale Congreselor nici propunerilor prezentate de către Consiliul de Administraţie şi Consiliul de Exploatare Poştală.

Articolul XIX

(art. 144 modificat)

Punerea în vigoare a Regulamentelor şi a

celorlalte decizii adoptate între două Congrese

1. Regulamentele intră în vigoare la aceeaşi dată şi au aceeaşi durată ca şi Actele emise de Congres.

2. Sub rezerva dispoziţiilor paragrafului 1, deciziile de modificare a Actelor Uniunii care sunt adoptate între două Congrese nu sunt executorii decât la trei luni, cel puţin, după notificarea lor. Cu toate acestea, acest termen necesar nu se aplică modificărilor Regulamentului adoptate după stabilirea noului Regulament, dar totuşi înaintea intrării acestuia în vigoare în virtutea dispoziţiilor paragrafului 1.

Articolul XX

(art. 146 modificat)

Plata contribuţiilor Ţărilor-membre

1. Ţările care aderă la Uniune sau care sunt admise în calitate de membri ai Uniunii precum şi cele care ies din Uniune trebuie să-şi plătească contribuţiile sale pentru întregul an în cursul căruia admiterea sau ieşirea lor devine efectivă.

2. Ţările-membre plătesc în avans partea lor contributivă la cheltuielile anuale ale Uniunii, pe baza bugetului aprobat de către Consiliul de Administraţie. Aceste părţi contributive trebuie să fie plătite cel mai târziu în prima zi a exerciţiului financiar la care se raportează bugetul. Depăşind acest termen, sumele datorate sunt producătoare de dobânzi în profitul Uniunii, la rata de fi % pe an începând cu luna a patra.

3. Atât timp cât arieratele la contribuţiile obligatorii, în afara dobânzilor datorate Uniunii de către o Ţară-membru sunt egale sau superioare sumei contribuţiilor respectivei Ţări-membru pentru două exerciţii financiare anterioare, această Ţară-membru poate ceda irevocabil către Uniune în totalitate sau o parte din creanţele sale asupra altor Ţări-membre, conform modalităţilor fixate de Consiliul de Administraţie. Condiţiile de cesiune a creanţelor se definesc ca urmare a unui acord convenit între Ţările-membre, debitoarele/creditoarele sale şi Uniune.

4. Ţările-membre care, din motive juridice sau altele, sunt în imposibilitate să efectueze o astfel de cesiune, se angajează să încheie un plan de amortizare a arieratelor lor.

5. În afara unor circumstanţe excepţionale, recuperarea arieratelor la contribuţiile obligatorii datorate Uniunii nu pot fi extinse la mai mult de zece ani.

6. În împrejurări excepţionale, Consiliul de Administraţie poate absolvi o Ţară-membru total sau o parte din dobânzile datorate dacă aceasta a achitat, în capital, de toate datoriilor restante.

7. O Ţară-membră poate de asemenea să fie absolvită, în cadrul unui plan de amortizare a conturilor sale întârziate aprobat de către Consiliul de Administraţie, de toate sau de o parte din dobânzile acumulate sau invers; absolvirea este totuşi subordonată executării complete şi punctuale a planului de amortizare într-un termen convenit de zece ani maximum.

8. Prevederile menţionate în paragrafele 3-7 se aplică prin analogie costurilor de traducere percepute de către Biroul Internaţional pentru Ţările-membre care aparţin unor grupuri lingvistice.

9. Biroul Internaţional expediază facturile Ţărilor-membre cu cel puţin trei luni înainte de data limită a plăţii. Facturile originale sunt transmise la adresa corectă comunicată de către țara-membră vizată. Copii electronice ale facturilor sunt expediate prin poşta electronică ca preaviz sau alertă.

10. În plus, Biroul Internaţional prezintă informaţii clare Ţărilor-membre, fiecare dată când înaintează penalităţi pentru întârziere în achitarea facturilor particulare, ceea ce permite Ţărilor-membre să verifice cu uşurinţă cărei facturi îi corespund penalităţile.

Articolul XXI

(art. 150 modificat)

Clasele de contribuţie

1. Ţările-membre contribuie la acoperirea cheltuielilor Uniunii conform clasei de contribuţie de care aparţin. Aceste clase sunt următoarele:

- clasa de 50 unităţi;

- clasa de 47 unităţi;

- clasa de 45 unităţi;

- clasa de 43 unităţi;

- clasa de 40 unităţi;

- clasa de 37 unităţi;

- clasa de 35 unităţi;

- clasa de 33 unităţi;

- clasa de 30 unităţi;

- clasa de 27 unităţi;

- clasa de 25 unităţi;

- clasa de 23 unităţi;

- clasa de 20 unităţi;

- clasa de 17 unităţi;

- clasa de 15 unităţi;

- clasa de 13 unităţi;

- clasa de 10 unităţi;

- clasa de 7 unităţi;

- clasa de 5 unităţi;

- clasa de 3 unităţi;

- clasa de 1 unităţi;

- clasa de 0,5 unităţi, rezervată ţărilor mai puţin dezvoltate enumerate de către Organizaţia Naţiunilor Unite şi altor ţări desemnate de către Consiliul de Administraţie;

- clasa de 0,1 unităţi, rezervată ţărilor recunoscute de Organizaţia Naţiunilor Unite drept State mici insulare în dezvoltare a căror populaţie este inferioară numărului de 200 000 de locuitori (în conformitate cu ultimele informaţii statistice publicate de către biroul competent al Organizaţiei Naţiunilor Unite).

2. în afara claselor de contribuţie enumerate la paragraful 1, orice Ţară-membru poate să aleagă să plătească un număr de unităţi de contribuţie superior la clasa de contribuţie din care face parte în cursul unei perioade minime echivalentă cu aceea dintre două Congrese. Această schimbare este anunţată cel mai târziu în timpul Congresului. La sfârşitul perioadei dintre două Congrese, Ţara-membru revine automat la numărul său de unităţi de contribuţie de origine, cu excepţia cazului în care decide să continue să plătească un număr de unităţi de contribuţie mai mare. Plata contribuţiilor suplimentare va creşte toate cheltuielile.

3. Ţările-membre sunt înscrise într-una dintre clasele de contribuţie de mai sus, în momentul admiterii lor sau aderării lor la Uniune, conform procedurii vizate din Articolul 21.4 din Constituţie.

4. Ţările-membre pot să se clasifice ulterior într-o clasă de contribuţie mai mică, cu condiţia ca solicitarea de schimbare să fie trimisă Biroului Internaţional cu cel puţin două luni înainte de deschiderea Congresului. Congresul dă un aviz fără caracter obligatoriu cu privire la aceste cereri de schimbare a clasei de contribuţie. Ţara-membru este liberă să urmeze avizul Congresului. Decizia finală a Ţării-membru trebuie să fie depusă la Secretariatul Biroului Internaţional înainte de sfârşitul Congresului. Această cerere de schimbare intră în vigoare la data de punere în aplicare a dispoziţiile financiare stabilite de Congres. Ţările-membre care nu au făcut cunoscută intenţia lor de a schimba clasa de contribuţie în termenul prevăzut sunt menţinute în clasa de contribuţie la care au aparţinut până la acel moment.

5. Ţările-membre nu pot cere să fie declasate la o solicitare mai mult decât cu o clasă.

6. Totuşi, în împrejurări excepţionale, cum ar fi catastrofe naturale care necesită programe de ajutor internaţional, Consiliul de Administraţie poate autoriza declasarea temporară cu o clasă de contribuţie o singură dată între două Congrese la cererea unei Ţări-membru dacă aceasta dovedeşte că nu îşi mai poate menţine contribuţia conform clasei alese iniţial. In aceleaşi condiţii, Consiliul de Administraţie poate să autorizeze de asemenea, declasarea temporară a Ţării-membru care nu aparţine categoriei ţărilor mai puţin avansate deja inclusă în clasa 1, trecând-o în clasa 0,5 unităţi.

7. în aplicarea dispoziţiilor prevăzute la paragraful 6, declasarea temporară poate fi autorizată de către Consiliul de Administraţie pentru o perioadă de maximum doi ani sau până la viitorul Congres, dacă acesta are loc până la sfârşitul acestei perioade. La expirarea perioadei fixate ţara în cauză se reintegrează automat în clasa sa iniţială.

8. Prin derogare de la dispoziţiile de la paragrafele 4 şi 5, surclasările nu sunt supuse nici unei restricţii.

Articolul XXII

(art. 152 modificat)

Organizarea organismelor subsidiare finanţate de către utilizatori

1. Sub rezerva aprobării de către Consiliul de Administraţie, Consiliul de Exploatare Poştală poate stabili un număr de organisme subsidiare finanţate de utilizatori pe bază de voluntariat, pentru a organiza activităţi operaţionale, comerciale, tehnice şi economice în limitele competenţelor sale, în conformitate cu articolul 18 din Constituţie, dar care nu pot fi finanţate de la bugetul ordinar.

2. În ceea ce priveşte crearea unui astfel de organism aflat sub Consiliul de Exploatare Poştală, ultimul stabileşte cadrul de referinţă pentru Regulamentul interior al acestui organism., ţinând cont de normele şi principiile fundamentale ale organizaţiei interguvernamentale care este Uniunea Poştală Universală, şi îl prezintă Consiliului de Administraţie pentru aprobare. Cadrul de referinţă include următoarele elemente:

2.1 mandatul;

2.2 compoziţia, inclusiv categoriile membrilor organismului;

2.3 regulile de luare a deciziilor, inclusiv în ceea ce priveşte structura internă şi relaţiile organismului tratat cu alte organisme ale Uniunii;

2.4 principii de vot şi reprezentare;

2.5 finanţarea (de subscriere, taxele de utilizator, etc.).

2.6 componenţa secretariatului şi a structurii de management.

3. Fiecare organism subsidiar finanţat de către utilizatori îşi organizează activităţile în mod autonom în cadrul de referinţă stabilit de Consiliul de Exploatare Poştală şi aprobat de către Consiliul de Administraţie şi pregăteşte un raport anual privind activităţile sale pentru Consiliul de Exploatare Poştală pentru considerare.

4. Consiliul de Administraţie stabileşte regulile cu privire la costurile pe care organismele subsidiare finanţate de către utilizatori ar trebui să le plătească în bugetul ordinar. El publică aceste reguli în Regulamentul financiar al Uniunii.

5. Directorul general al Biroului Internaţional administrează secretariatul organismelor subsidiare finanţate de către utilizatori în conformitate cu dispoziţiile relevante ale Statutului şi ale Regulamentului de personal aplicabile personalului recrutat pentru aceste organisme. Secretariatul organismelor subsidiare este parte integrantă a Biroului Internaţional.

6. Informaţiile privind organismele subsidiare finanţate de către utilizatori, stabilite în conformitate cu prezentul articol, sunt aduse la cunoştinţa Congresului odată ce aceste organisme au fost create.

Articolul XXIII

Intrarea în vigoare şi durata Protocolului adiţional la

Regulamentul General al Uniunii Poştale Universale

1. Prezentul Protocol adiţional va intra în vigoare la 1 iulie 2019 şi va rămâne în vigoare pentru o perioadă nedeterminată.

Drept pentru care, Plenipotenţiarii Guvernelor Ţărilor-membre au întocmit prezentul Protocol adiţional, care va avea aceeaşi forţă şi aceeaşi valabilitate ca şi în cazul în care dispoziţiile sale au fost introduse în textul Regulamentului General în sine, şi ei l-au semnat într-un exemplar original, care este depus la directorul general al Biroului Internaţional. O copie va fi remisă fiecărei Părţi de către Biroul Internaţional al Uniunii Poştale Universale.

Întocmit la Addis Abeba, 7 septembrie 2018.

___________________________________

Traducerea acestui text din limba engleza în limba romana a fost efectuata de către trăducătorul autorizat Oleinic Corina (autorizația seria AT Nr. 72, eliberata la 22.02.2010 de Ministerul Justiției al Republicii Moldova), la data de opt august anul doua mii nouăsprezece și înregistrata în Registrul de evidență a activității traducătorului cu numărul 87.

Semnătura traducătorului _____________Oleinic Corina