Aviz nr.1 din 12.02.2002 asupra proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Constituţiei Republicii Moldova

HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE Aviz asupra proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Constituţiei Republicii Moldova Nr.1 din 12.02.2002 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.27-28/2 din 21.02.2002 * * * În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa: Victor PUŞCAŞ - preşedinte, judecător-raportor Mihai COTOROBAI - judecător Mircea IUGA - judecător Constantin LOZOVANU - judecător Dumitru PULBERE - judecător Elena SAFALERU - judecător cu participarea grefierului Corina Popa, reprezentantului permanent al Parlamentului la Curtea Constituţională Ion Creangă, în lipsa autorilor sesizării legal citaţi, în conformitate cu art.135 alin.(1) lit. c), art.141 alin.(1) lit. b) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit. c) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.4 alin.(1) lit. c) şi art.16 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară publică sesizarea deputaţilor în Parlament Victor Stepaniuc, Maria Postoico, Dumitru Prijmireanu, Andrei Neguţa, Alexandru Jdanov, Boris Ştepa, Ion Filimon, Serafima Borgan, Anatolii Stîngaci, Vladislav Mostovoi, Victor Andruşceac, Claudia Sadcovscaia, Iosif Chetraru, Vladimir Doronin, Mircea Anton, Valeriu Burca, Anton Miron, Oleg Mantorov, Ivan Grec, Spiridon Martîniuc, Afanasie Smochin, Tatiana Necoară, Vladimir Eremciuc, Iurie Cicinov, Ivan Semeniuc, Valeriu Doga, Dmitrie Carapirea, Iurie Zabunov, Victoria Novic, Nicolae Zara, Valeriu Calmaţui, Oleg Morii, Mihail Andronic, Mihai Chiţul, Alexandru Ciugureanu privind revizuirea articolelor 17, 18 şi 19 din Constituţie. Prin decizia din 3 decembrie 2001 Curtea Constituţională a acceptat sesizarea pentru examinare în fond şi a înscris-o în ordinea de zi. Curtea Constituţională, avînd competenţa de a se pronunţa asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei, examinînd sesizarea deputaţilor în Parlament, proiectul de lege constituţională anexat şi audiind informaţia judecătorului-raportor, argumentele reprezentantului permanent al Parlamentului la Curtea Constituţională, a constatat: 1. La 9 noiembrie 2001 un grup de 35 de deputaţi în Parlament a iniţiat procedura de revizuire a Constituţiei Republicii Moldova, propunînd modificarea şi completarea art. 17, 18 şi 19, care reglementează problemele cetăţeniei, precum şi regimul juridic al cetăţenilor străini şi al apatrizilor. Redacţia actuală a art. 17, 18 şi 19 din Constituţie este următoarea: "Articolul 17. Cetăţenia Republicii Moldova (1) Cetăţenia Republicii Moldova poate fi dobîndită, păstrată sau pierdută numai în condiţiile prevăzute de legea organică. (2) Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetăţenia sa şi nici de dreptul de a-şi schimba cetăţenia. (3) Cetăţenii Republicii Moldova nu pot fi extrădaţi sau expulzaţi din ţară. (4) Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi extrădaţi numai în baza unei convenţii internaţionale sau în condiţii de reciprocitate în temeiul hotărîrii instanţei de judecată. Articolul 18. Restricţii la cetăţenie şi protecţia cetăţenilor (1) Cetăţenii Republicii Moldova nu pot fi cetăţeni ai altor state decît în cazurile prevăzute de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte. (2) Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de protecţia statului atît în ţară, cît şi în străinătate. Articolul 19. Drepturile şi îndatoririle cetăţenilor străini şi ale apatrizilor (1) Cetăţenii străini şi apatrizii au aceleaşi drepturi şi îndatoriri ca şi cetăţenii Republicii Moldova, cu excepţiile stabilite de lege. (2) Dreptul de azil se acordă şi se retrage în condiţiile legii, cu respectarea tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte." În proiectul de lege art.17, 18 şi 19 din Constituţie se expun în următoarea redacţie: "Articolul 17. Cetăţenia Republicii Moldova Cetăţenia Republicii Moldova se dobîndeşte, se păstrează sau se pierde în condiţiile prevăzute de legea organică. Articolul 18. Protecţia cetăţenilor Republicii Moldova (1) Cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de protecţia statului său în străinătate. (2) Cetăţenii Republicii Moldova nu pot fi extrădaţi sau expulzaţi din ţară. Articolul 19. Statutul juridic al cetăţenilor străini şi al apatrizilor (1) Cetăţenii străini şi apatrizii au aceleaşi drepturi şi îndatoriri ca şi cetăţenii Republicii Moldova, cu excepţiile stabilite de lege. (2) Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi extrădaţi numai în baza unui tratat internaţional sau în condiţiile stabilite de legea organică. (3) Dreptul de azil se acordă şi se retrage în condiţiile legii, cu respectarea tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte". 2. În proiectul înaintat spre avizare autorii propun să se excludă alin.(2) din actuala redacţie a art.17 din Constituţie, care stipulează că "nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetăţenia sa şi nici de dreptul de a-şi schimba cetăţenia", motivînd că această normă este cuprinsă în Convenţia europeană cu privire la cetăţenie, ratificată prin Hotărîrea Parlamentului nr.621-XIV din 14.10.1999*. ------------------------- * În vigoare pentru Republica Moldova de la 01.03.2000. De asemenea, se propune a exclude alin.(1) din art.18, care prevede că cetăţenii Republicii Moldova nu pot fi cetăţeni ai altor state decît în cazurile prevăzute de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, urmărindu-se prin aceasta reglementarea mai exactă a pluralităţii de cetăţenii, iar din alin.(2) al aceluiaşi articol se exclude prevederea care statuează dreptul cetăţenilor la protecţia statului în ţară. Termenii "convenţie internaţională" şi "condiţii de reciprocitate" cuprinşi în art.17 alin.(4) se substituie în proiect cu termenul "tratat internaţional", care, în opinia autorilor, este mai general şi înglobează ambii termeni. În varianta propusă spre avizare se exclude de asemenea sintagma "în temeiul hotărîrii instanţei de judecată" din art.17 alin.(4), care se referă la procedura de extrădare, autorii considerînd că această reglementare este de resortul unei legi organice. 3. Titlul VI din Legea Supremă, intitulat "Revizuirea Constituţiei", statuează criteriile şi modalităţile generale de revizuire a dispoziţiilor constituţionale, stabileşte anumite condiţii materiale şi formale. Raportînd proiectul de lege constituţională la art.1 alin.(3), art.54, art.141 şi art.142 din Constituţie, la actele internaţionale în domeniu, inclusiv la Convenţia europeană cu privire la cetăţenie, Convenţia europeană cu privire la extrădare** şi Convenţia de la Viena cu privire la dreptul tratatelor*, precum şi la legislaţia internă în domeniu, Curtea reţine următoarele. ------------------------- ** Tratate internaţionale, 1998, vol.1. * Tratate internaţionale, 1998, vol.4. Potrivit art.141 alin.(1) lit. b) din Constituţie, revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de un număr de cel puţin o treime de deputaţi în Parlament. Avînd în vedere că Parlamentul, conform art.60 alin.(2) din Constituţie, este format din 101 deputaţi, iar iniţiativa de revizuire a Constituţiei a fost avansată de 35 de deputaţi în Parlament, Curtea Constituţională constată că sesizarea întruneşte condiţia impusă de norma constituţională menţionată. Analizînd proiectul de lege constituţională sub raportul art. 142 din Constituţie, care statuează limitele revizuirii Constituţiei, şi în special al alin.(2), care prevede că nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora, precum şi sub raportul unităţii materiei, Curtea relevă că excluderea garanţiei constituţionale cuprinsă în art.17 alin.(2), potrivit căreia "nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetăţenia sa şi nici de dreptul de a-şi schimba cetăţenia", aduce atingere dreptului fundamental al omului la cetăţenie. Principiul respectiv este prevăzut şi în art.4 lit. c) din Convenţia europeană cu privire la cetăţenie, care stipulează că nimeni nu poate fi privat de cetăţenia sa în mod arbitrar. Potrivit art.54 alin.(2) din Constituţie, exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrîngeri decît celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sînt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei. Constituţia Republicii Moldova stipulează că cetăţenii străini şi apatrizii pot fi extrădaţi "în temeiul hotărîrii instanţei de judecată". Excluderea acestei dispoziţii din textul Constituţiei ar conduce la diminuarea garanţiilor oferite cetăţenilor străini, care, în baza art.19 din Constituţie, au aceleaşi drepturi şi îndatoriri ca şi cetăţenii Republicii Moldova, cu excepţiile stabilite de lege. Un argument concludent în favoarea păstrării acestei dispoziţii constituţionale îl constituie Convenţia europeană cu privire la extrădare, adoptată la Paris la 13 decembrie 1957, ratificată prin Hotărîrea Parlamentului nr.1183-XIII din 14 mai 1997, în vigoare pentru Republica Moldova de la 31 decembrie 1997, potrivit căreia vor da loc la extrădare faptele pedepsite de legile părţii solicitante şi ale părţii solicitate cu o pedeapsă privativă de libertate sau cu o măsură de siguranţă privativă de libertate de cel puţin un an sau cu o pedeapsă mai severă. Curtea Constituţională relevă de asemenea că dispoziţia constituţională cuprinsă în sintagma "în temeiul hotărîrii instanţei de judecată" nu poate fi înlocuită cu sintagma "sau în condiţiile stabilite de legea organică", întrucît astfel se elimină una din garanţiile constituţionale de realizare a dreptului la cetăţenie. O dispoziţie constituţională nu poate fi substituită printr-o dispoziţie a legii organice, dat fiind faptul că în ierarhia actelor normative legile organice se află pe o treaptă inferioară faţă de legile constituţionale şi sînt subsecvente acestora. Curtea constată de asemenea că excluderea, aşa cum se propune în proiect, a garanţiei constituţionale cuprinsă în art.18 alin.(2) din Constituţie, conform căreia cetăţenii beneficiază de protecţia statului în ţară, contravine art.1 alin.(3) din Constituţie, prin care se consfinţeşte că demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane reprezintă valori supreme şi sînt garantate. Referitor la excluderea normei restrictive din art.18 alin.(1) al Constituţiei, care prevede că "cetăţenii Republicii Moldova nu pot fi cetăţeni ai altor state decît în cazurile prevăzute de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte", Curtea relevă că aceasta va conduce la instituirea pluralităţii de cetăţenii, care se va realiza în condiţiile în care nu se va aduce atingere dispoziţiilor constituţionale privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi celor privind neutralitatea permanentă a statului, dispoziţii care pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum. Excluderea acestei norme restrictive va constitui un factor suplimentar de asigurare a dreptului omului la pluralitatea de cetăţenii, cu atît mai mult cu cît acest drept este consacrat în art.14 şi 15 din Convenţia europeană cu privire la cetăţenie. Curtea apreciază de asemenea că operarea în proiectul de lege constituţională cu un singur termen de "tratat internaţional" se încadrează în limitele admisibile de revizuire a Constituţiei, întrucît termenul de "tratat internaţional" se pretează şi pentru acord, pact, convenţie, declaraţie, comunicat, protocol, fiind justificat şi prin Convenţia de la Viena cu privire la dreptul tratatelor, încheiată la 23 mai 1969, ratificată prin Hotărîrea Parlamentului nr.1135-XII din 4 august 1992, în vigoare pentru Republica Moldova de la 25 februarie 1993, precum şi prin Legea nr.595-XIV din 24 septembrie 1999 "Privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova"** . Acest termen a fost elucidat şi în Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.55 din 14 octombrie 1999 "Privind interpretarea unor prevederi ale art.4 din Constituţia Republicii Moldova"***, în care se relevă că noţiunea de "tratat" este generală şi cuprinde toate genurile de acorduri internaţionale, indiferent de denumirea lor, actele respective avînd aceeaşi putere juridică obligatorie. ------------------------- ** M.O., 2000, nr.24-26, art.137. *** M.O., 1999, nr.118-119, art.64. Pentru considerentele expuse şi avînd în vedere că, potrivit art.141 alin.(2) din Constituţie, proiectele de legi constituţionale se prezintă Parlamentului numai împreună cu avizul Curţii Constituţionale, conducîndu-se după art.26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.61 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională, cu votul a cinci judecători, adoptă următorul AVIZ: 1. Revizuirea Constituţiei iniţiată de 35 de deputaţi în Parlament este conformă prevederilor art.141 alin.(1) lit.b) din Constituţie. 2. Proiectul de lege constituţională privind modificarea şi completarea art.17, 18 şi 19 din Constituţie nu depăşeşte limitele de revizuire a Constituţiei. În partea în care se exclud alin.(2) din art.17, care prevede că "nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetăţenia sa şi nici de dreptul de a-şi schimba cetăţenia", sintagmele "în temeiul hotărîrii instanţei de judecată" din art.17 alin.(4) şi "atît în ţară" din art.18 alin.(2) proiectul intră în contradicţie cu prevederile art.142 alin.(2) din Constituţie. 3. Prezentul aviz este definitiv, nu poate fi supus nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Victor PUŞCAŞ Chişinău, 12 februarie 2002. Nr. 1.