Aviz nr.2 din 22.09.2005 asupra proiectelor de lege pentru modificarea art.24 alin.(3) din Constituţia Republicii Moldova

Aviz asupra proiectelor de lege pentru modificarea art.24 alin.(3) din Constituţia Republicii Moldova Nr.2 din 22.09.2005 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.129-131/12 din 30.09.2005 * * * În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa: Victor PUŞCAŞ preşedinte, judecător-raportor Alina IANUCENCO judecător Dumitru PULBERE judecător Elena SAFALERU judecător Ion VASILATI judecător cu participarea grefierului Aliona Balaban, deputaţilor în Parlament Vladimir Ţurcan şi Oleg Mantorov, autori ai sesizării, reprezentantului permanent al Parlamentului la Curtea Constituţională Ion Mîţu, reprezentantului permanent al Guvernului la Curtea Constituţională Nicolae Eşanu, în conformitate cu art.135 alin.(1) lit.c) şi art.141 alin.(1) lit.b) şi lit.c) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.c) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.4 alin.(1) lit.c) şi art.16 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară publică sesizarea deputaţilor în Parlament Ostapciuc Eugenia, Untilă Veaceslav, Vlah Irina, Zagorodnîi Anatolie, Anton Mircea, Afonin Alim, Todoroglo Dmitrii, Mocan Mihail, Chiriac Adriana, Iovv Vasile, Ivanov Dumitru, Braghiş Dumitru, Pleşca Ion, Bujor Leonid, Ursul Ala, Chetraru Iosif, Sidorov Mihail, Zimina Larisa, Garev Valerii, Pîntea Vasile, Klipii Igor, Borgula Ludmila, Cubreacov Vlad, Secăreanu Ştefan, Gudumac Eva, Balmoş Galina, Susarenco Gheorghe, Oleinic Alexandru, Serebrian Oleg, Pasecinic Arcadii, Diacov Dumitru, Răducan Marcel, Mîndru Victor, Stati Sergiu, Ţurcan Vladimir, Calmaţui Valerii, Bodnarenco Elena, Guţul Nicolai, Prijmireanu Dumitru, Ivanov Alexei, Mantorov Oleg, Calin Ivan, Gozun Petru, Dragomir Vladimir şi sesizarea Guvernului pentru avizarea proiectelor de lege pentru modificarea art.24 alin.(3) din Constituţie. Prin deciziile Curţii Constituţionale din 13 septembrie 2005 sesizările au fost acceptate pentru examinare în fond şi conexate într-un dosar. În procesul examinării preliminare a sesizărilor Curtea Constituţională a solicitat puncte de vedere Guvernului, Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Interne, Centrului pentru Drepturile Omului, Procuraturii Generale, Institutului de Reforme Penale, Catedrei de drept penal şi Criminologie a Universităţii de Stat din Moldova, Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova. Curtea Constituţională, avînd competenţa de a se pronunţa asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei, examinînd sesizările grupului de deputaţi şi a Guvernului, proiectele de lege anexate şi audiind informaţia judecătorului-raportor şi argumentele participanţilor la şedinţă, a constatat: 1. La 2 august 2005 un grup de 44 de deputaţi în Parlament, în baza art.141 din Constituţie, a depus spre avizare la Curtea Constituţională un proiect de lege pentru modificarea art.24 alin.(3) din Constituţia Republicii Moldova prin excluderea textului "decît pentru acte săvîrşite în timp de război sau de pericol iminent de război şi numai în condiţiile legii". La 24 august 2005, în temeiul aceluiaşi articol din Constituţie, Guvernul Republicii Moldova de asemenea a depus un proiect de lege constituţională pentru excluderea din art.24 alin.(3) din Constituţie a dispoziţiei privind posibilitatea aplicării pedepsei capitale pentru acte săvîrşite în timp de război sau de pericol iminent de război, propunînd pentru acest alineat formula: "Pedeapsa cu moartea este interzisă". 2. Examinînd proiectele de lege prin prisma atribuţiei stipulate de art.135 alin.(1) lit.c) din Constituţie, în baza căreia Curtea Constituţională se pronunţă prin aviz asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei, Curtea reţine următoarele. Potrivit art.141 alin.(1) lit.b) şi c) din Constituţie, atît Parlamentul, prin cel puţin o treime de deputaţi, cît şi Guvernul pot iniţia revizuirea Legii Supreme. Grupul de 44 de deputaţi, care a înaintat iniţiativa de revizuire a Constituţiei, reprezintă mai mult de o treime din numărul total al deputaţilor în Parlament. Prin urmare, la depunerea proiectelor de lege au fost respectate condiţiile formale şi materiale impuse de art.141 din Constituţie. 3. Conform notelor informative ataşate la proiectele de lege constituţională, motivul pentru care au fost înaintate iniţiativele de revizuire a Constituţiei este necesitatea aderării Republicii Moldova la cel de-al doilea Protocol facultativ la Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice* vizînd abolirea pedepsei cu moartea, adoptat de Adunarea Generală a ONU la 15 decembrie 1989 (în continuare - Protocolul facultativ), şi Protocolul nr.13 la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale** (în continuare - Protocolul nr.13), adoptat la Vilnius la 3 mai 2002***, şi onorării angajamentelor asumate prin Planul de acţiuni Moldova - Uniunea Europeană. ---------------------- * Tratate internaţionale, 1998, vol.1, p.30. ** Tratate internaţionale, 1998, vol.1, p.341. *** Protocolul facultativ şi Protocolul nr.13 nu au fost publicate. Art. 8 alin.(2) din Constituţie stipulează expres că intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinînd dispoziţii contrare Constituţiei trebuie precedată de revizuirea acesteia. Dispoziţiile Protocolului facultativ şi Protocolului nr.13 nu concordă cu redacţia actuală a art.24 alin.(3) din Constituţie. În calitate de organ reprezentativ suprem, Parlamentul este în drept să adopte decizia de aderare la un angajament internaţional cu titlu executoriu pentru Republica Moldova. Însă la asumarea unor angajamente internaţionale Parlamentul, potrivit Constituţiei, este obligat să ia în considerare realităţile social-politice şi economice din ţară şi să respecte neabătut suveranitatea şi independenţa, unitatea şi indivizibilitatea Republicii Moldova. Aceste atribute statale sînt pilonii de bază pe care Parlamentul, ca organ ce exercită suveranitatea de stat în numele poporului, poate edifica cadrul constituţional şi legislativ al Republicii Moldova. 4. Raportate la art.142 alin.(1), potrivit căruia dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale, şi art.142 alin.(3) din Legea Supremă, în sensul căruia Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de urgenţă, de asediu şi de război, proiectele de lege pentru modificarea art.24 alin.(3) din Constituţie se înscriu în limitele revizuirii impuse de dispoziţiile constituţionale citate. 5. Analizînd proiectele de lege sub aspectul conformităţii cu dispoziţiile art.142 alin.(2) din Constituţie, care statuează că nici o revizuire nu poate fi făcută, dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora, Curtea relevă următoarele. Dreptul la viaţă este un drept natural al omului, cu care acesta este înzestrat de la naştere. Statul protejează acest drept sub cea mai rigidă formă, interzicînd înstrăinarea, cedarea, privarea sau restricţionarea lui. În accepţiunea sa fizică dreptul la viaţă, garantat de art.24 din Constituţia Republicii Moldova, presupune că nimeni nu poate fi privat de viaţă în mod arbitrar. Această normă constituţională permite numai o interpretare exegetică a dreptului la viaţă al omului şi a integrităţii sale fizice şi psihice. De remarcat că legile supreme ale altor state definesc dreptul la viaţă într-o formulă mai amplă, enunţînd un ansamblu de fenomene, fapte şi cerinţe, ce permit şi îmbogăţesc existenţa fizică a persoanei. Fiind cel dintîi şi cel mai firesc drept al fiinţei umane, dreptul la viaţă atrage consecinţe foarte importante şi complexe în legislaţia statelor, determinate de atitudinea pe care o adoptă ele faţă de pedeapsa capitală. Aplicarea pedepsei cu moartea reprezintă un act ireparabil, crud şi inuman, fiind în contradicţie cu scopul urmărit de codul penal. Uneori pedeapsa capitală este efectul unor erori judiciare, care nu pot fi evitate deplin. În condiţii sociale deosebite - război sau pericol iminent de război - eventualitatea unor astfel de erori creşte considerabil. Excluderea pedepsei capitale în toate circumstanţele din noul Cod penal denotă elocvent tendinţa Republicii Moldova de a deveni un stat social, democratic şi de drept, în care viaţa şi sănătatea, onoarea şi demnitatea, integritatea şi securitatea omului sînt recunoscute ca cele mai înalte valori sociale. Art.24 alin.(2) din Constituţie nu admite în nici o situaţie tortura, pedepsele sau tratamentele crude, inumane sau degradante. Or, pedeapsa capitală comportă un caracter crud şi inuman. În baza acestei deducţii Curtea constată neconcordanţa alin.(3) cu alin.(2), care-l precedă, deoarece dispoziţiile acestui alineat admit pedeapsa cu moartea în caz de război sau pericol iminent de război. Astfel, Curtea Constituţională conchide că proiectele de lege se încadrează şi în limitele revizuirii Constituţiei stabilite de art.142 alin.(2) din Constituţie, nefiind de natură să suprime drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora. 6. Analizate sub aspectul concordanţei cu dispoziţiile Constituţiei, prevederile proiectelor de lege prezentate spre avizare nu au caracterul de a periclita unitatea materiei constituţionale. 7. Avînd în vedere că în proiectul său Guvernul substituie termenul "a aboli" cu termenul "a interzice", Curtea Constituţională remarcă că, raportat la pedeapsa cu moartea, termenul "a aboli" se atestă nu numai în Constituţia Republicii Moldova, dar şi în majoritatea constituţiilor statelor, precum şi în majoritatea tratatelor internaţionale, învederînd prioritatea de care acesta beneficiază în limbajul juridic. În baza enunţurilor expuse Curtea constată că proiectele de lege întrunesc condiţiile formale şi materiale stipulate de Constituţie şi nu depăşesc limitele revizuirii Constituţiei. Fiind învestit cu atribuţia supremă de modificare a Constituţiei şi avînd sarcina de a apăra interesele poporului, pe care îl reprezintă, Parlamentul urmează să aleagă varianta optimă. Pentru considerentele expuse şi avînd în vedere că, potrivit art.141 alin.(2) din Constituţie, proiectele de legi constituţionale se prezintă Parlamentului numai împreună cu avizul Curţii Constituţionale, conducîndu-se după art.26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.61 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională, cu votul a cinci judecători, adoptă următorul AVIZ: 1. Iniţiativele de revizuire a Constituţiei înaintate de 44 de deputaţi în Parlament şi de Guvern sînt conforme prevederilor art.141 alin.(1) lit.b) şi c) din Constituţie. 2. Proiectele de lege pentru modificarea art.24 alin.(3) din Constituţie nu depăşesc limitele revizuirii Constituţiei stabilite de dispoziţiile constituţionale ale art.142 şi, împreună cu avizul Curţii Constituţionale, pot fi prezentate Parlamentului. 3. Prezentul aviz este definitiv, nu poate fi supus nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Victor PUŞCAŞ Chişinău, 22 septembrie 2005. Nr.2.