Aviz nr.2 din 30.07.2002 asupra iniţiativei de revizuire a Constituţiei

HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE Aviz asupra iniţiativei de revizuire a Constituţiei Nr.2 din 30.07.2002 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.115-116/22 din 08.08.2002 * * * În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa: Victor PUŞCAŞ - preşedinte, judecător-raportor Mihai COTOROBAI - judecător-raportor Mircea IUGA - judecător Constantin LOZOVANU - judecător Dumitru PULBERE - judecător Elena SAFALERU - judecător cu participarea grefierului Corina Popa, deputatului în Parlament Victor Stepaniuc, semnatar al sesizării, reprezentantului permanent al Parlamentului la Curtea Constituţională Ion Creangă, în conformitate cu art. 135 alin. (1) lit. c), art. 141 alin. (1) lit. b) din Constituţie, art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art. 4 alin. (1) lit. c) şi art. 16 alin. (1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară publică sesizarea deputaţilor în Parlament Mihail Andronic, Gheorghe Anton, Mircea Anton, Antonina Baldovici, Nicolae Bondarciuc, Serafima Borgan, Valerii Burca, Ivan Calin, Dmitrie Carapirea, Iosif Chetraru, Mihail Chiţul, Iurie Cicinov, Alexandru Ciugureanu, Ivan Cîlcic, Boris Cojuhari, Semion Dragan, Valentin Dragan, Valeriu Doga, Vladimir Dragomir, Iurie Eriomin, Vladimir Eremciuc, Ion Filimon, Natalia Gavriliuc, Ivan Grec, Boris Hotniciuc, Vladimir Iuzvenco, Alexei Ivanov, Alexandru Jdanov, Afanasii Mandaji, Oleg Mantorov, Anton Miron, Raisa Morarenco, Oleg Morii, Andrei Neguţa, Victoria Novic, Vladimir Panfilov, Nicolae Pamujac, Ivan Pismac, Marina Podolean, Dumitru Prijmireanu, Gheorghe Popa, Mihail Rusu, Clavdia Sadcovscaia, Petru Silivestru, Victor Stepaniuc, Anatolii Stîngaci, Iurie Stoicov, Boris Ştepa, Gheorghe Tabunşcic, Djumber Todua, Ion Ursu şi Iurie Zabunov, în care se solicită avizul Curţii Constituţionale asupra proiectului de lege privind modificarea şi completarea unor prevederi din Constituţia Republicii Moldova. Fiind abilitată cu dreptul de a se pronunţa asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei, Curtea Constituţională, prin decizia din 20 mai 2002, a acceptat sesizarea pentru examinare în fond şi a înscris-o în ordinea de zi. În procesul examinării preliminare a sesizării Curtea Constituţională a solicitat puncte de vedere Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Ministerului Justiţiei, Procurorului General, Academiei de Administrare Publică pe lîngă Guvernul Republicii Moldova, Federaţiei Puterilor Locale şi Regionale din Moldova, Asociaţiei Primarilor şi Colectivităţilor Locale din Moldova, Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale "Viitorul". Examinînd sesizarea deputaţilor în Parlament, proiectul de lege constituţională prezentat spre avizare şi audiind informaţia judecătorilor-raportori, argumentele deputatului în Parlament Victor Stepaniuc, ale reprezentantului Parlamentului Ion Creangă, Curtea Constituţională a c o n s t a t a t: 1. La 19 aprilie 2002 un grup de 52 de deputaţi în Parlament a iniţiat procedura de revizuire a Constituţiei Republicii Moldova, propunînd o nouă redacţie pentru art. 72, care reglementează categoriile de legi, şi pentru art. 112, care se referă la autorităţile săteşti şi orăşeneşti. Conform proiectului de lege constituţională: "1. Art. 72 se completează cu alin. (5), avînd următorul cuprins: (5) În dependenţă de caracterul normelor cuprinse, legile se împart în generale, speciale şi excepţionale. 2. Art. 112, din alin. (1) cuvintele "alese" şi "aleşi" se exclud, iar din alin. (2) textul "ca autorităţi administrative autonome" se exclude." 2. Analizînd iniţiativa grupului de deputaţi de revizuire a art. 72 şi a art. 112 din Constituţie, Curtea reţine următoarele. În conformitate cu dispoziţiile art. 141 alin. (1) lit. b) din Constituţie, revizuirea Legii Supreme poate fi iniţiată de un număr de cel puţin o treime de deputaţi în Parlament. Întrucît, potrivit art. 60 alin. (2) din Constituţie, Parlamentul este compus din 101 deputaţi, iar iniţiativa de revizuire a Constituţiei provine de la 52 de deputaţi, care constituie mai mult de o treime, Curtea Constituţională constată că iniţiativa întruneşte condiţia constituţională menţionată. 3. Potrivit art. 72 din Constituţie, consacrat categoriilor de legi, Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare. Grupul de deputaţi în Parlament propune să se completeze acest articol cu alineatul (5), conform căruia, în funcţie de caracterul normelor cuprinse, legile se împart în legi generale, legi speciale şi legi excepţionale. În opinia autorilor, această completare decurge din necesitatea de a concretiza caracterul legilor privind diverse raporturi sociale, dar cu o forţă juridică egală. Pentru domeniile care necesită reglementări deosebite, care derogă de la dispoziţiile generale, urmează să se adopte legi speciale. Prin astfel de legi, opinează ei, se poate reglementa statutul juridic al unor autorităţi publice sau unele domenii economice, pentru care sînt necesare prevederi speciale. Autorii iniţiativei afirmă că modificările propuse au fost determinate şi de recomandările Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), care, examinînd proiectul legii de modificare a articolelor ce vizează statutul juridic special al localităţilor din sudul republicii, a evidenţiat necesitatea de a specifica în Constituţie existenţa legilor speciale, care vor defini statutul acestor localităţi. Grupul de deputaţi subliniază că legile excepţionale urmează să intervină în reglementarea stărilor de necesitate sau a anumitor domenii care fac excepţie de la regulile generale sau speciale. În situaţiile excepţionale, în care intervine o modalitate de administrare exclusivă, regulile generale nu pot fi aplicate, prin urmare acestea vor fi reglementate prin legi excepţionale, care vor avea o acţiune provizorie. 4. Analizînd proiectul de lege în partea referitoare la completarea art. 72 din Constituţie cu alin. (5), Curtea Constituţională observă următoarele. Constituţia, în art. 72, stabileşte ierarhia legilor după criteriul forţei juridice: constituţionale, organice şi ordinare. Clasificarea legilor după acest criteriu este caracteristică pentru toate sistemele de drept. Teoria generală a dreptului cunoaşte şi alte criterii de clasificare a normelor de drept, cum ar fi clasificarea după caracterul acestora, apartenenţa la o ramură de drept, structura logică, sfera de aplicare, acţiunea în timp şi spaţiu etc. Astfel, există legi generale, speciale şi excepţionale, legi materiale şi procedurale, legi civile, penale, administrative, legi permanente şi temporare ş.a. De observat, însă, că clasificarea legilor după astfel de criterii, inclusiv împărţirea acestora în legi generale, legi speciale şi legi excepţionale, nu se atestă în practica constituţională internaţională. Propunerea grupului de deputaţi contrazice titlul şi dispoziţiile art. 72 din Constituţie, în care se evidenţiază categoriile de legi după caracteristicile lor esenţiale: conţinutul reglementărilor, procedura de adoptare şi forţa juridică. Caracterul general, special sau excepţional al dispoziţiilor acestor legi, deşi importante, nu le conferă prioritate, încît să fie evidenţiate, în categorii distincte, în Constituţie. De menţionat totodată că introducerea unei astfel de clasificări în Constituţie afectează în mare măsură unitatea materiei constituţionale. Curtea relevă însă că oportunitatea acestor modificări ţine de competenţa exclusivă a Parlamentului. 5. Cea de-a doua propunere a grupului de deputaţi se referă la art. 112 din Constituţie, care actualmente are următorul cuprins: "Articolul 112. Autorităţile săteşti şi orăşeneşti. (1) Autorităţile administraţiei publice, prin care se exercită autonomia locală în sate şi în oraşe, sînt consiliile locale alese şi primarii aleşi. (2) Consiliile locale şi primarii activează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din sate şi oraşe. (3) Modul de alegere a consiliilor locale şi primarilor, precum şi atribuţiile lor, este stabilit de lege". Prin proiectul înaintat spre avizare autorii propun să se excludă din alin. (1) cuvintele "alese" şi "aleşi", iar din alin. (2) - sintagma "ca autorităţi administrative autonome". De observat că în nota informativă, anexă la proiectul de lege propus spre avizare, se face referinţă doar la necesitatea schimbării modului de alegere a primarilor. În argumentarea proiectului, autorii subliniază că modificările propuse vor asigura aplicarea dispoziţiilor art. 112 din Constituţie în armonie cu dispoziţiile Cartei Europene a Autonomiei Locale, care, în art. 3, prevede posibilitatea alegerii primarilor de către consilii; acest mod de alegere va exclude orice conflict între consilii şi primari, va contribui la soluţionarea rapidă şi în interesul colectivităţii locale a problemelor cu care aceasta se confruntă, va asigura realizarea eficientă a responsabilităţilor publice care revin autorităţilor locale. În opinia lor, alegerea primarilor de către consiliile locale nu aduce atingere principiului autonomiei locale, această modalitate fiind considerată democratică şi conformă normelor internaţionale şi fiind practicată în majoritatea ţărilor europene. 6. Curtea Constituţională observă că dispoziţiile proiectului de lege privind modificarea art. 112 alin. (1) şi alin. (2) din Constituţie intră în contradicţie cu însăşi natura juridică şi principiile de bază ale administraţiei publice locale, consacrate în capitolul VIII din Constituţie, intitulat "Administraţia publică". Potrivit legislaţiei în vigoare, proiectul legii de modificare a Constituţiei nu poate avea un caracter general şi nu poate fi rupt de esenţa şi contextul altor articole din Constituţie. Prin urmare, la elaborarea proiectului de lege constituţională este necesar să se respecte principiul unităţii materiei, care presupune existenţa unui raport intrinsec între toate elementele Constituţiei. Or, modificările propuse la art. 112 din Constituţie intră în contradicţie cu un şir de alte articole din Constituţie. Astfel, conform art. 2 alin. (1) din Constituţie, suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie. Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales, implicit modul de alegere, sînt consacrate în art. 38 alin. (1) din Constituţie, conform căruia voinţa poporului constituie baza puterii de stat, iar această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Art. 39 alin. (1) din Constituţie statuează că cetăţenii Republicii Moldova au dreptul de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit, precum şi prin reprezentanţii lor. Propunerea menţionată vine în contradicţie cu unul din principiile de bază ale administrării publice locale, consacrate în art. 109 alin.(1) din Constituţie, cel al eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale. De observat că dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte (art. 4 alin. (1) din Constituţie). Astfel, în conformitate cu art. 21 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului* , la care Republica Moldova a aderat la 28 iulie 1990, orice persoană are dreptul să participe la conducerea treburilor publice ale ţării sale, fie direct, fie prin intermediul unor reprezentanţi liber aleşi. ----------------------- *Tratate internaţionale, vol. 1, pag. 15. Aceleaşi drepturi sînt proclamate şi în Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice*, ratificat de Parlamentul Republicii Moldova la 28 iulie 1990. Conform art. 25 din pactul menţionat, orice cetăţean are dreptul şi posibilitatea, fără discriminări şi fără restricţii nerezonabile, de a lua parte la conducerea treburilor publice, fie direct, fie prin intermediul unor reprezentanţi liber aleşi; de a alege şi de a fi ales, în cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu universal şi egal şi cu scrutin secret, asigurînd exprimarea liberă a voinţei alegătorilor; de a avea acces, în condiţiile generale de egalitate, la funcţiile publice din ţara sa. ----------------------- *Tratate internaţionale, vol. 1, pag. 40. Curtea Constituţională invocă şi Carta Europeană a Autonomiei Locale**, adoptată de Consiliul Europei la 15 octombrie 1985, în vigoare pentru Republica Moldova de la 1 februarie 1998, care defineşte şi precizează o serie de principii indispensabile organizării oricărui stat democratic. Potrivit art. 3.2 al Cartei, dreptul la autonomia locală "este exercitat de consilii sau adunări compuse din membri aleşi prin vot liber, secret, egal, direct şi universal...". Carta stabileşte, de asemenea, că statutul aleşilor locali trebuie să asigure liberul exerciţiu al mandatului lor (art. 7.1). --------------------- **Tratate internaţionale, vol. 14, pag. 16, 17. Analizînd propunerea de a exclude din art. 112 alin. (1) cuvintele "alese" şi "aleşi" în corelaţie cu art. 142 din Constituţie, care statuează limitele revizuirii Constituţiei, şi în mod deosebit cu alin. (2) al acestuia, care prevede că nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora, Curtea relevă că modificările propuse aduc atingere drepturilor fundamentale ale cetăţenilor de a alege şi de a fi aleşi şi încalcă principiul eligibilităţii autorităţilor publice locale. Potrivit art. 54 alin. (2) din Constituţie, exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrîngeri decît celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sînt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei. 7. Referitor la propunerea privind alegerea primarilor de către consiliile locale, Curtea Constituţională reţine următoarele. Carta Europeană a Autonomiei Locale prevede o astfel de posibilitate, stipulînd că consiliile sau adunările sînt compuse din membri aleşi prin vot liber, secret, egal, direct şi universal, care pot "dispune de organele executive responsabile în faţa lor". Practica internaţională cunoaşte diferite moduri de alegere a primarilor sau a persoanelor investite cu funcţii executive similare. Astfel, ei sînt aleşi de consilii sau adunări; în mod direct de alegători; atît de către consilii, adunări, cît şi direct de către alegători. Practica atestă şi numirea şi eliberarea lor din funcţie de către preşedintele ţării ori într-un alt mod stabilit de acesta, cu aprobarea consiliului respectiv. Constituţiile unor state nu stipulează în general modul de învestire în funcţie a primarilor sau a persoanelor cu funcţii executive similare. De menţionat că formarea autorităţilor executive locale în Republica Moldova se reglementează nu numai prin prevederile art. 112 din Constituţie, după cum s-a arătat în pct. 6 din prezentul aviz, dar şi prin dispoziţiile art. 2 alin. (1), art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1), art. 109 alin. (1) din Constituţie. Astfel, schimbarea modului de alegere a primarilor în Republica Moldova ar aduce atingere principiilor constituţionale de bază ale autoadministrării publice locale. Primarii, ca şi consiliile locale, sînt autorităţi ale administraţiei publice, care, potrivit art. 109 alin.(1) din Constituţie, se întemeiază pe principiul eligibilităţii. Curtea apreciază că în cazul în care primarii sînt aleşi direct de către alegători nu se încalcă nici principiul responsabilităţii puterii executive în faţa puterii reprezentative, reglementată prin Legea organică privind administraţia publică locală nr.186-XIV din 6 noiembrie 1998***. --------------------- ***M.O., 1999, nr. 14-15, art. 60. Enunţurile expuse se confirmă şi prin structura legii precitate, care delimitează strict atribuţiile consiliului local şi ale primarului, funcţionarea lor. Astfel, conform art. 38 lit. b) din Legea nr. 186-XIV, primarul, îndeplinind atribuţiile sale principale, este dator să asigure executarea deciziilor consiliului local. 8. De remarcat că în nota informativă a grupului de deputaţi nu este motivată propunerea de a exclude cuvîntul "alese" din sintagma "consiliile locale alese" din art. 112 alin. (1) din Constituţie. În explicaţia expusă în cadrul şedinţei partea a invocat art. 112 alin. (3) din Constituţie, care prevede că "modul de alegere a consiliilor locale şi a primarilor, precum şi atribuţiile lor, este stabilit de lege", precizînd că în legea organică se va stipula că consiliile locale se aleg de către cetăţeni în mod direct. Analizînd această propunere, Curtea constată că excluderea cuvîntului "alese" din sintagma "consiliile locale alese" din art. 112 alin. (1) face alogic alin. (3). Or, dacă nu se arată că consiliile locale sînt alese, n-are sens dispoziţia privind modul de alegere a lor, ele putînd fi numite sau învestite în funcţie în alt mod. Drept contraargument, Curtea reiterează că dispoziţiile art. 112 alin. (1) din Legea Supremă constituie o garanţie a respectării principiului constituţional al eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, garanţie ce nu poate fi nici eliminată, nici substituită printr-un act normativ inferior Constituţiei. 9. Cît priveşte propunerea de a exclude din art. 112 alin. (2) din Constituţie sintagma "ca autorităţi administrative autonome", Curtea Constituţională relevă următoarele. Potrivit art. 112 alin. (2) din Constituţie, consiliile locale şi primarii activează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din sate şi oraşe; prin ele, potrivit alin. (1), se exercită autonomia locală. Autonomia locală, fiind o ultimă treaptă a descentralizării administrative, presupune transferarea unor competenţe de la nivelul central către diverse organe sau autorităţi administrative, care funcţionează autonom în unităţile administrativ-teritoriale, autorităţi alese de către colectivităţile locale respective. Fiind una dintre cele mai eficiente forme de autogestiune, autonomia locală asigură un înalt grad de democraţie, colectivităţile teritoriale autonome fiind contraputeri eficiente ale administraţiei publice centrale. Prin modificarea propusă consiliile locale şi primarii sînt lipsiţi de statutul de autorităţi administrative autonome, ceea ce, de fapt, înseamnă că ele vor fi lipsite de autonomie atît pe orizontală, cît şi pe verticală. Această propunere, în primul rînd, contrazice principiul autonomiei locale, consfinţit în art. 109 alin. (1) din Constituţie, care statuează că administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ale consultării cetăţenilor în probleme locale de interes deosebit. Art. 109 alin. (2) din Constituţie precizează că autonomia prevede atît organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale, cît şi gestiunea colectivităţilor pe care le reprezintă. De asemenea, propunerea respectivă intră în contradicţie cu art. 113 alin. (3) din Constituţie, conform căruia raporturile dintre autorităţile publice locale au la bază principiile autonomiei, legalităţii şi colaborării în rezolvarea problemelor comune. Potrivit art. 2 din Carta Europeană a Autonomiei Locale, "principiul de autonomie locală trebuie să fie recunoscut în legislaţia internă şi, pe cît e posibil, în Constituţie". Art. 3.1 "Conceptul de autonomie locală" din Cartă statuează că "prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă ale colectivităţilor locale de a rezolva şi de a gira în cadrul legii, sub propria lor răspundere şi în favoarea populaţiilor, o parte importantă din treburile publice". Astfel, prevederile art. 112 din Constituţie în redacţia actuală nu contravin principiilor de bază ale administraţiei publice locale, dreptului constituţional al cetăţeanului de a alege şi de a fi ales, Cartei Europene a Autonomiei Locale. Pentru considerentele expuse şi avînd în vedere că, potrivit art. 141 alin. (2) din Constituţie, proiectele de legi constituţionale se prezintă Parlamentului numai împreună cu avizul Curţii Constituţionale, conducîndu-se după art. 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 61 alin. (1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională, cu votul a cinci judecători, adoptă următorul A V I Z: 1. Revizuirea Constituţiei iniţiată de 52 de deputaţi în Parlament este conformă prevederilor art. 141 alin. (1) lit. b) din Constituţie. 2. Proiectul de lege constituţională în partea referitoare la completarea art. 72 din Constituţie cu alin. (5) poate fi prezentat Parlamentului spre examinare, care va lua în considerare enunţurile din partea descriptivă a prezentului aviz. 3. Proiectul de lege constituţională în partea referitoare la modificarea art. 112 alin. (1) şi alin. (2) din Constituţie depăşeşte limitele de revizuire a Constituţiei prevăzute de art. 142 din Constituţie. 4. Prezentul aviz este definitiv, nu poate fi supus nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Victor PUŞCAŞ Chişinău, 30 iulie 2002. Nr. 2. OPINIE SEPARATĂ expusă în temeiul art. 27 alin. (5) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art. 67 din Codul jurisdicţiei constituţionale Un grup de 52 de deputaţi în Parlament a solicitat avizul Curţii Constituţionale asupra proiectului de lege privind completarea art. 72 din Constituţie cu alin. (5) cu următorul cuprins "În dependenţă de caracterul normelor cuprinse, legile se împart în generale, speciale şi excepţionale" şi excluderea cuvintelor "alese" şi "aleşi" şi a sintagmei "ca autorităţi administrative autonome" din art. 112 alin. (1) şi, respectiv, alin. (2) din Constituţie. Prin avizul din 30 iulie 2002 Curtea Constituţională a decis că proiectul în partea referitoare la art. 72 din Constituţie nu depăşeşte limitele de revizuire a acesteia, iar în partea referitoare la art.112 din Constituţie contravine art.142 din Constituţie. Fiind de acord cu plenul Curţii în ceea ce priveşte art. 112 din Constituţie, consider nejustificată decizia sa asupra proiectului în partea referitoare la art.72 din Constituţie pentru următoarele considerente. Articolul 72 din Constituţie stipulează categoriile de legi, indicînd în alin.(1) în mod imperativ că Parlamentul adoptă legi constituţionale, organice şi ordinare. Alineatele 2, 3 şi 4 stipulează limitativ noţiunile, aria acţiunii juridice a fiecărei categorii de legi şi modul de adoptare. În proiectul privind completarea art.72 din Constituţie cu alin.(5) se propune subdivizarea categoriilor de legi în generale, speciale şi excepţionale, dar nu se indică noţiunile, aria acţiunii juridice, puterea juridică şi modul de adoptare a acestora. Fără aceste definiţii exprese dispoziţiile alin. (5) deschid teren pentru adoptarea arbitrară a unor legi, în special excepţionale, care ar răspunde doar intereselor unei părţi a societăţii, în detrimentul intereselor întregii societăţi, ceea ce, conform art.54 alin.(1) din Constituţie, este inadmisibil. Or, art. 54 alin. (1) statuează expres interdicţia de a adopta legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului. Prin dispoziţiile alin. (5) propus de deputaţi de asemenea se încalcă flagrant principiile constituţionale enunţate în titlul I din Constituţie, art. 1 alin. (3) din care stipulează necondiţionat că Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate. Consider că proiectul privind completarea art.72 din Constituţie cu alin.(5) creează premise reale pentru depăşirea limitelor de revizuire a Constituţiei şi contravine flagrant prevederilor cuprinse în art.142 alin.(2) şi art.5 din Constituţia Republicii Moldova. De subliniat că, admiţînd spre examinare de către Parlament proiectul privind completarea art.72 din Constituţie cu alin. (5), Curtea se contrazice. Or, în partea descriptivă Curtea arată că acest proiect intră în contradicţie cu titlul art. 72 din Constituţie şi cu principiul unităţii materiei, ceea ce confirmă opinia mea că proiectul depăşeşte limitele de revizuire a Constituţiei. JUDECĂTOR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE Mircea IUGA Chişinău, 30 iulie 2002. OPINIE SEPARATĂ Examinînd iniţiativa deputaţilor în Parlament Mihail Andronic, Gheorghe Anton, Mircea Anton, Antonina Baldovici, Nicolae Bondarciuc, Serafima Borgan, Valerii Burca, Ivan Calin, Dmitrie Carapirea, Iosif Chetraru, Mihail Chiţul, Iurie Cicinov, Alexandru Ciugureanu, Ivan Cîlcic, Boris Cojuhari, Semion Dragan, Valentin Dragan, Valeriu Doga, Vladimir Dragomir, Iurie Eriomin, Vladimir Eremciuc, Ion Filimon, Natalia Gavriliuc, Ivan Grec, Boris Hotniciuc, Vladimir Iuzvenco, Alexei Ivanov, Alexandru Jdanov, Afanasii Mandaji, Oleg Mantorov, Anton Miron, Raisa Morarenco, Oleg Morii, Andrei Neguţa, Victoria Novic, Vladimir Panfilov, Nicolae Pamujac, Ivan Pismac, Marina Podolean, Dumitru Prijmireanu, Gheorghe Popa, Mihail Rusu, Clavdia Sadcovscaia, Petru Silivestru, Victor Stepaniuc, Anatolii Stîngaci, Iurie Stoicov, Boris Ştepa, Gheorghe Tabunşcic, Djumber Todua, Ion Ursu şi Iurie Zabunov, Curtea Constituţională a dat aviz negativ asupra proiectului de lege constituţională avansat de aceştia privind modificarea art.112 alin.(1) şi alin.(2) din Constituţie, apreciind că el depăşeşte limitele de revizuire a Constituţiei prevăzute de art. 142 din Constituţie, decizie cu care nu sînt de acord. Autorii proiectului de lege au propus să se excludă din art.112 alin.(1) din Constituţie cuvintele "alese" şi "aleşi", iar din alin.(2) sintagma "ca autorităţi administrative autonome". Consider că excluderea termenului "aleşi" din sintagma "... şi primarii aleşi" din art. 112 alin. (1) nu contravine Constituţiei şi normelor internaţionale la care Republica Moldova este parte. Potrivit art.2 din Carta Europeană a Autonomiei Locale, adoptată de Consiliul Europei la 15 octombrie 1985, în vigoare pentru Republica Moldova de la 1 februarie 1998, "principiul autonomiei locale trebuie să fie recunoscut în legislaţia internă şi, pe cît e posibil, în Constituţie". Constituţia Republicii Moldova statuează în art.109-113 principiile de bază pe care se întemeiază administraţia publică locală. Exercitarea acestor principii, în consonanţă cu prevederile Cartei Europene a Autonomiei Locale, are menirea de a contribui la optimizarea administrării treburilor publice locale. După mine, alegerea primarilor de către colectivităţile locale prin vot direct nu contribuie la conlucrarea acestora cu consiliile locale, componenţa cărora deseori face parte din tabăra adversă. Ca urmare, între consiliile locale şi primari apar disensiuni şi diferende greu de depăşit din cauza ambiţiilor şi opţiunilor politice diametral opuse. Actualmente se atestă o situaţie paradoxală. Primarii, reprezentînd o anumită formaţiune politică, s-au plasat în opoziţie faţă de consiliile locale, membrii cărora în majoritate fac parte din altă formaţiune politică. Drept consecinţă, soluţionarea problemelor colectivităţilor locale este neglijată. Prin excluderea cuvîntului "aleşi" din dispoziţiile art. 112 din Constituţie se urmărea corelarea acestora cu dispoziţiile Cartei Europene a Autonomiei Locale, care, în art.3, prevede posibilitatea alegerii primarilor de către consilii. Consider că alegerea primarilor de către consilii ar fi exclus disensiunile între ei, ar fi contribuit la soluţionarea mai operativă şi mai eficientă a problemelor colectivităţilor locale, ar fi ridicat atît responsabilitatea consiliilor locale, cît şi a primarilor aleşi de ele, fapt ignorat de către Curtea Constituţională în Avizul său asupra proiectului de revizuire a art.112 alin.(1) din Constituţie. Sînt de părerea că reglementarea prin lege a modului de alegere a primarilor de către consiliile locale nu ar fi adus atingere principiilor autonomiei locale, dreptului de vot şi dreptului de a fi ales, prevăzute de art.38 din Constituţie. JUDECĂTOR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE Dumitru PULBERE Chişinău, 30 iulie 2002.