Comisia Naţională Extraordinară de Sănătate Publică\rHotărîre nr.1 din 09.07.2012 privind starea sanitară a zonelor de recreere aferente bazinelor acvatice şi gestionarea calităţii apei pentru scăldat

COMISIA NAŢIONALĂ EXTRAORDINARĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

H O T Ă R Î R E

privind starea sanitară a zonelor de recreere aferente bazinelor

acvatice şi gestionarea calităţii apei pentru scăldat

nr. 1  din  09.07.2012

 (în vigoare 03.08.2012) 

Monitorul Oficial nr.160-164 art.610 din 03.08.2012

* * *

Conform Hotărîrii Guvernului nr.737 din 11 iunie 2002 "Privind reglementarea funcţionării zonelor de recreere aferente bazinelor acvatice", din zonele de recreere aferente bazinelor acvatice de importanţă naţională fac parte zonele de odihnă din or. Vadul lui Vodă, s.Holercani, or.Soroca, or.Dubăsari, or.Tiraspol şi or.Bender lîngă rîul Nistru, zona de odihnă din or.Costeşti lîngă rîul Prut şi o zonă de odihnă lîngă lacul de acumulare Ghidighici în or.Vatra.

Pe parcursul anilor 2011-2012 au fost efectuate mai multe inspecţii în teritoriu cu prelevări de probe ale apei din bazinele aferente şi ale solului de pe plaje.

Menţionăm că, de fapt, nici zonele de recreere de importanţă naţională nu au fost pregătite corespunzător de sezonul estival.

De altfel, Zona de odihnă "Vadul lui Vodă", cea mai solicitată din republică, unde sînt exploatate 2 staţiuni balneare şi mai multe baze de odihnă nu a primit autorizaţie sanitară de funcţionare. Plaja nu a fost amenajată corespunzător, nisipul de pe plajă nu a fost schimbat, nu au fost organizate toate serviciile necesare privind salubrizarea şi evacuarea deşeurilor menajere solide şi a dejecţiilor, nu a fost soluţionată în totalitate problema amenajării WC-ului public.

O situaţie similară s-a atestat în zonele de odihnă Soroca, Dubăsari şi Costeşti.

În or.Soroca, din lipsa staţiei de epurare, apele reziduale sînt evacuate direct în rîul Nistru, fără epurare.

Zona de recreere Costeşti lîngă rîul Prut nu a fost amenajată, plaja nu este formată, nu au fost îndeplinite condiţiile pentru exploatarea ei, lipseşte proiectul de amenajare şi exploatare a zonei. Pînă în prezent nu este stabilit responsabilul de gestionarea zonei.

Situaţia nu s-a schimbat nici în zona de odihnă "Vatra", aferentă lacului de acumulare Ghidighici.

Cele mai afectate sînt zonele de recreere de importanţă locală, la care populaţia are acces sporit pentru utilizare, dar care activează fără aprobarea statutului şi desemnarea instituţiilor responsabile de funcţionare.

Pînă în prezent a fost legalizat doar un număr minim de asemenea zone, iar din motiv că apa din bazinele acvatice nu corespunde cerinţelor sanitare, practic, nici o zonă nu a fost autorizată de Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice.

În sezonul 2011 numai 12 zone au activat cu autorizaţie sanitară de funcţionare. Fără autorizaţii sanitare de funcţionare activează zonele de recreere locale în municipiile Chişinău şi Bălţi, unde sînt amplasate principalele bazine acvatice folosite de populaţie pentru scăldat.

Apa lacurilor folosite pentru scăldatul periodic pe parcursul sezonului estival 2011 nu a fost conformă cerinţelor sanitaro-igienice, în apă a fost depistat vibrionul NAG 01 neaglutinabil în 37,5% de cazuri, ceea ce a determinat interzicerea scăldatului.

În apa lacului Orhei a fost depistat vibrionul Cholera 01; Biotip EL Tor; Serotip Ogava, fapt ce a impus restricţii la folosirea lacului pentru recreere. Aceleaşi probleme persistă şi în alte oraşe ale republicii unde populaţia nu are acces la zone de recreere amenajate.

De regulă, în zonele de recreere de importanţă locală nu este prevăzută alimentarea centralizată a populaţiei cu apă potabilă, lipsesc formele arhitecturale mici, duşurile, locurile speciale de joacă pentru copii, WC-urile, cabinele pentru schimbul hainelor. Nu se efectuează evacuarea centralizată a reziduurilor solide, iar, ca rezultat, în teritoriu sînt depozitate ilicit reziduurile solide formînd gunoişti mici. În unele localităţi teritoriul propus pentru odihnă se foloseşte ca teren pentru păşunat.

Controlul de laborator al calităţii apei din bazinele acvatice şi a nisipului de pe plaje, în 2012, pe perioada I semestru, a înregistrat o creştere a nivelului de poluare a apelor de suprafaţă la parametrii microbiologici, ponderea cărora a constituit pentru rîul Nistru – 40% şi pentru rîul Prut – 100%. În toate cazurile de neconformitate în apa rîurilor Nistru şi Prut era mărit numărul bacteriilor coliforme lactozopozitive.

S-a înregistrat o creştere a depăşirilor colifagilor de la normele în vigoare: de la 12,1% în 2011 la 60% în I semestru al anului 2012 pentru apa rîului Nistru şi de la 12,1% în 2011 la 20%, în perioada de referinţă, pentru apa rîului Prut.

O problemă serioasă în exploatarea obiectivelor acvatice din zonele de recreere rămîne lipsa serviciilor specializate de salvare şi acordare a primului ajutor în caz de înec.

În bazinele acvatice din ţară de la 1 ianuarie curent pînă în prezent s-au înecat 80 persoane, inclusiv 14 copii.

Reieşind din cele expuse, Comisia naţională extraordinară de sănătate publică

HOTĂRĂŞTE:

1. Se ia act de informaţia prezentată de Ministerul Sănătăţii privind starea sanitară a zonelor de recreere aferente bazinelor acvatice şi gestionarea calităţii apei pentru scăldat.

2. Se constată implicarea insuficientă a autorităţilor administraţiei publice locale în organizarea funcţionării zonelor de recreere, conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.737 din 11 iunie 2002.

3. Comisiile teritoriale extraordinare de sănătate publică vor examina în şedinţe, conform competenţei teritoriale, starea sanitară a zonelor de recreere, de importanţă naţională şi locală, aferente bazinelor acvatice şi gestionarea calităţii apei pentru scăldat, cu aprobarea măsurilor ce se impun în vederea ameliorării situaţiei constatate.

4. Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale în comun cu autorităţile administraţiei publice locale şi alte părţi implicate vor examina posibilitatea consolidării capacităţilor serviciilor de salvare şi de acordare a primului ajutor, inclusiv cu personal şi echipament pentru acordarea asistenţei necesare în caz de accidentare în zonele de recreere aferente bazinelor acvatice.

5. Ministerul Sănătăţii va asigura:

monitorizarea în continuare a stării sanitare a zonelor de recreere şi a calităţii apei folosite pentru scăldat, cu informarea autorităţilor de resort;

informarea populaţiei, prin diferite mijloace, asupra eventualelor riscuri, ca urmare a folosirii zonelor neautorizate de recreere aferente bazinelor acvatice şi, după caz, recomandarea măsurilor de profilaxie ce se impun.