Comisia Naţională Extraordinară de Sănătate Publică\rHotărîre nr.2 din 31.07.2014 privind situaţia epidemiologică determinată de bolile diareice acute, toxiinfecţiile alimentare şi de otrăvirile cu ciuperci

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

COMISIA NAŢIONALĂ EXTRAORDINARĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

H O T Ă R Î R E

privind situaţia epidemiologică determinată de bolile diareice

acute, toxiinfecţiile alimentare şi de otrăvirile cu ciuperci

nr. 2  din  31.07.2014

 (în vigoare 05.09.2014) 

Monitorul Oficial nr.261-267 art.772 din 05.09.2014

* * *

Situaţia epidemiologică determinată de bolile diareice acute (BDA) pe parcursul ultimilor ani este nefavorabilă, cu o tendinţă moderată de agravare, în anul 2013 fiind atestată o scădere nesemnificativă (cu 14,1%) a morbidităţii. În primele 6 luni ale anului 2014, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2013, s-a înregistrat o creştere a morbidităţii prin salmoneloze de 1,7 ori, a toxiinfecţiilor alimentare provocate de agenţi patogeni identificaţi – de 1,8 ori, a toxiinfecţiilor alimentare provocate de agenţi patogeni neidentificaţi – de 1,2 ori.

Pînă la 30 iulie 2014 au fost înregistrate 27 de cazuri de izbucniri epidemice de toxiinfecţii alimentare, cu implicarea a 353 de bolnavi. În 22 de cazuri a fost constatată calea alimentară de transmitere a agentului patogen (12 izbucniri cauzate de salmonele, 9 – de agenţi condiţionat patogeni St. aureus, E. coli etc. şi 1 – în proces de investigare), iar alte 5 cazuri înregistrate în instituţiile preşcolare au fost provocate de rotavirus, transmisibil pe cale habituală.

Majoritatea cazurilor de izbucniri ale toxiinfecţiilor alimentare au avut loc la instituţii de educaţie şi instruire a copiilor şi în condiţii casnice, unde au fost afectate în medie 5-10 persoane, precum şi în unităţi de alimentaţie publică, unde au fost afectate de la 10 pînă la 63 de persoane. Cazuri de deces nu au fost înregistrate.

Ministerul Sănătăţii şi structurile din subordine, în conformitate cu Hotărîrea Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică nr.4 din 16 septembrie 2013, a realizat o serie de activităţi în scopul prevenirii salmonelozelor şi a altor boli diareice acute transmisibile pe cale alimentară, inclusiv a izbucnirilor epidemice de toxiinfecţii alimentare.

Situaţia epidemiologică, măsurile de control şi profilaxie a salmonelozelor şi a toxiinfecţiilor alimentare au fost examinate la şedinţa Colegiului Ministerului Sănătăţii, fiind adoptată Hotărîrea nr.5/4 din 4 octombrie 2013, care prevede desfăşurarea unor acţiuni specifice de către instituţiile medico-sanitare teritoriale, precum şi acţiuni comune cu agenţiile teritoriale pentru siguranţa alimentelor.

Problemele de bază în domeniul profilaxiei bolilor diareice acute şi a toxiinfecţiilor alimentare constau în asigurarea populaţiei cu produse alimentare inofensive, creşterea nivelului de cultură sanitară a populaţiei, informarea populaţiei cu privire la măsurile de prevenire a bolilor diareice acute şi a toxiinfecţiilor alimentare, precum şi cu privire la necesitatea solicitării asistenţei medicale în cazul apariţiei primelor simptome de boală.

Situaţia din ultimii ani în ceea ce priveşte cazurile de otrăviri cu ciuperci este îngrijorătoare, cu o tendinţă moderată de majorare. Astfel, în anul 2013 au fost înregistrate 330 de cazuri de otrăviri cu ciuperci, în care au fost afectate 426 de persoane, inclusiv 8 copii, în comparaţie cu 171 de cazuri de otrăviri cu ciuperci, în care au fost afectate 186 de persoane, inclusiv 35 de copii în anul 2012 şi 70 de cazuri în care au fost afectate 80 de persoane, inclusiv 20 de copii în anul 2011. Pînă la data de 30 iulie 2014 s-au înregistrat 32 de cazuri de otrăviri cu ciuperci, în care au fost afectate 56 de persoane, inclusiv 3 copii.

La data de 21 iulie 2014, în raionul Soroca, a fost înregistrat un caz de otrăvire cu ciuperci, cu afectarea a 5 persoane, inclusiv cu decesul uneia dintre ele. Ancheta epidemiologică a stabilit că bolnavii au consumat în alimentaţie ciuperci culese în pădurea din s.Băxani, raionul Soroca, care au fost preparate în condiţii casnice. Bolnavilor le-a fost acordată asistenţa medicală la IMSP Spitalul raional Soroca, ulterior în secţia specializată a IMSP Spitalul “Sfînta Treime” din mun.Chişinău.

Printre cauzele principale care au determinat otrăvirile cu ciuperci au fost: consumul ciupercilor otrăvitoare proaspete preparate în condiţii de casă, precum şi a celor conservate în condiţii de casă; cumpărarea ciupercilor din locuri neautorizate (de pe marginea străzilor, din pieţe improvizate etc.); culesul ciupercilor de către persoane care nu cunosc speciile de ciuperci comestibile; implicarea copiilor în culesul ciupercilor; consumul ciupercilor crude.

Luînd în considerare cele expuse, Comisia naţională extraordinară de sănătate publică

HOTĂRĂŞTE:

1. Se ia act de informaţia prezentată de Ministerul Sănătăţii despre situaţia epidemiologică determinată de bolile diareice acute, toxiinfecţiile alimentare şi de otrăvirile cu ciuperci.

2. Comisiile teritoriale extraordinare de sănătate publică vor examina, în luna august 2014, situaţia epidemiologică determinată de bolile diareice acute, inclusiv izbucnirile epidemice de toxiinfecţii alimentare şi otrăvirile cu ciuperci, precum şi realizarea planurilor (programelor) teritoriale în domeniu.

3. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor va asigura:

a) realizarea activităţilor de inspecţie şi control sanitar-veterinar şi de laborator al alimentelor, inclusiv al celor de import, în vederea garantării siguranţei produselor alimentare la toate etapele;

b) informarea operativă a Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice despre produsele alimentare (inclusiv materia primă) neconforme cu prevederile actelor normative în vigoare şi cazurile de expunere a populaţiei la riscuri provocate de consumul produselor alimentare neconforme în vederea aplicării măsurilor urgente complexe;

c) neadmiterea comercializării în pieţele urbane şi rurale, la unităţile cu risc epidemiologic sporit a produselor alimentare fără control de laborator şi expertiză sanitar-veterinară;

d) analiza anuală a situaţiei referitoare la asigurarea populaţiei cu produse agroalimentare inofensive, cu prezentarea propunerilor concrete privind redresarea situaţiei către agenţiile teritoriale pentru siguranţa alimentelor, alte servicii şi organizaţii interesate.

4. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor în comun cu Ministerul Sănătăţii vor asigura:

a) efectuarea unor controale complexe şi întreprinderea măsurilor de rigoare în cazul apariţiei bolilor asociate cu consumul produselor alimentare;

b) supravegherea bolilor comune omului şi animalelor, schimbul reciproc şi operativ de date, inclusiv prin intermediul sistemelor electronice disponibile şi aplicarea măsurilor complexe ce se impun;

c) condiţii adecvate de igienă şi siguranţă alimentară, cu aplicarea măsurilor de supraveghere şi control în locurile de comercializare a produselor alimentare, inclusiv a ciupercilor, neadmiţînd comercializarea lor pe marginea şoselelor şi în alte locuri neautorizate;

d) neadmiterea cazurilor de acceptare de către administraţiile unităţilor de alimentaţie publică a produselor perisabile, preparate în condiţii casnice;

e) finalizarea elaborării documentelor normative (directive) comune în domeniul prevenirii şi combaterii bolilor transmisibile pe cale alimentară, efectuarea controalelor şi anchetelor epidemiologice în cazul izbucnirii unor boli provocate de consumul produselor alimentare.

5. Ministerul Sănătăţii va asigura:

a) realizarea acţiunilor de depistare precoce, diagnostic şi tratament a cazurilor de boli diareice acute, toxiinfecţii alimentare şi de otrăviri cu ciuperci;

b) supravegherea epidemiologică continuă a bolilor diareice acute, a altor boli transmisibile pe cale alimentară şi a otrăvirilor cu ciuperci, intensificarea activităţilor de supraveghere a obiectelor cu risc epidemiologic sporit, inclusiv privind controlul medical al angajaţilor şi instruirea igienică a acestora;

c) informarea populaţiei cu privire la măsurile de prevenire a bolilor diareice acute, a toxiinfecţiilor alimentare şi a otrăvirilor cu ciuperci, riscul organizării diferitor ceremonii la domiciliu în lipsa condiţiilor de igienă şi de respectare a regimului termic de păstrare a produselor alimentare şi materiei prime alimentare, în special a celei perisabile.

6. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale:

a) să asigure realizarea planurilor (programelor) teritoriale de control al salmonelozelor, al altor boli diareice acute transmisibile pe cale alimentară pentru anii 2014-2018;

b) să verifice respectarea condiţiilor igienice necesare pentru comercializarea inofensivă a produselor alimentare, fără a admite comerţul stradal neautorizat;

c) să întreprindă măsuri pentru menţinerea în stare sanitară corespunzătoare a fîntînilor publice, a surselor centralizate de asigurare cu apă potabilă a populaţiei, bazinelor acvatice deschise şi a zonelor de agrement, pentru salubrizarea localităţilor, realizarea acţiunilor de combatere a insectelor şi rozătoarelor.

7. Agenţia pentru Protecţia Consumătorilor în comun cu Ministerul Afacerilor Interne vor asigura:

a) efectuarea controalelor în scopul neadmiterii comerţului stradal neautorizat cu produse alimentare;

b) aplicarea măsurilor de restricţie faţă de agenţii economici şi persoanele fizice care practică comerţul neautorizat.

8. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor în comun cu Agenţia pentru Protecţia Consumătorilor vor asigura efectuarea controalelor sistematice la unităţile de comerţ a produselor alimentare, de alimentaţie publică, în pieţele autorizate, cu aplicarea măsurilor de rigoare.

9. Direcţiile de învăţămînt, tineret şi sport teritoriale şi conducătorii instituţiilor de învăţămînt vor asigura:

a) respectarea numărului de copii în grupele din instituţiile preşcolare şi în clasele din instituţiile de învăţămînt preuniversitar, conform prevederilor legislaţiei sanitare;

b) dotarea instituţiilor preşcolare şi preuniversitare cu instalaţii sanitar-tehnice;

c) disponibilitatea medicamentelor şi a dispozitivelor medicale necesare în punctele medicale din instituţiile de învăţămînt preşcolar şi preuniversitar;

d) condiţii sanitare pentru respectarea igienei personale a copiilor din instituţiile nominalizate;

e) efectuarea filtrului matinal zilnic al copiilor, în comun cu personalul medical al instituţiilor preşcolare, conform normelor stabilite;

f) dotarea cu utilaj tehnologic şi frigorific a blocurilor alimentare;

g) condiţii adecvate pentru o alimentare sigură şi inofensivă.