Consiliul Institutului Naţional al Justiţiei \rHotărâre nr.12/2 din 13.10.2023 cu privire la aprobarea în redacţie nouă a Regulamentului cu privire la Comisia de disciplină

CONSILIUL INSTITUTULUI NAŢIONAL AL JUSTIŢIEI

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea în redacţie nouă a

Regulamentului cu privire la Comisia de disciplină

nr. 12/2  din  13.10.2023

 (în vigoare 01.12.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 462 art.1155 din 01.12.2023

* * *

Audiind informaţia prezentată de către doamna Ecaterina POPA, Director interimar al Institutului Naţional al Justiţiei, privind necesitatea aprobării Regulamentului cu privire la Comisia de disciplină, în temeiul art.7 alin.(4) din Legea privind Institutul Naţional al Justiţiei nr.152-XVI din 8 iunie 2006, Consiliul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul cu privire la Comisia de disciplină.

2. Responsabil de executarea prezentei hotărâri se desemnează Directorul interimar al Institutului Naţional al Justiţiei.

REGULAMENT

cu privire la Comisia de disciplină a Institutului Naţional al Justiţiei

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul cu privire la Comisia de disciplină a Institutului Naţional al Justiţiei (în continuare – Regulament) este elaborat în conformitate cu prevederile Codului muncii nr.154-XV din 28.03.2003, Regulamentului de ordine interioară şi Legii cu privire la Institutul Naţional al Justiţiei.

2. Baza disciplinei muncii reprezintă respectarea şi îndeplinirea de către angajaţii Institutului Naţional al Justiţiei a prevederilor actelor normative în vigoare, îndeplinirea cu responsabilitate a obligaţiilor de serviciu şi a misiunilor încredinţate, respectarea disciplinei de muncă şi a obligaţiilor stabilite în fişa postului.

3. Prezentul Regulament reglementează:

1) constituirea, componenţa, mandatul membrilor şi competenţa comisiei de disciplină;

2) atribuţiile comisiei de disciplină şi ale membrilor acesteia;

4) modul de sesizare a comisiei de disciplină şi desfăşurarea procedurii disciplinare;

5) aplicarea şi contestarea sancţiunilor disciplinare.

4. Comisia de disciplină (în continuare – Comisie) este o structură deliberativă, fără personalitate juridică, independentă în exercitarea atribuţiilor ce îi revin, care are competenţa de a asigura cercetarea, atunci când este sesizată, a faptelor angajaţilor Institutului Naţional al Justiţiei ( în continuare – Institut), care ar putea conţine semnele unei sau a mai multor abateri disciplinare şi de a propune sancţiunea disciplinară aplicabilă sau clasarea cauzei, după caz.

Capitolul II

CONSTITUIREA, COMPONENŢA, MANDATUL MEMBRILOR

ŞI COMPETENŢA COMISIEI DE DISCIPLINĂ

5. Comisia de disciplină se instituie prin ordinul directorului Institutului Naţional al Justiţiei.

6. Comisia este compusă din 5 membri, inclusiv un preşedinte şi un secretar. Prin ordinul directorului Institutului Naţional al Justiţiei este desemnat încă un membru supleant.

7. Funcţia de Preşedinte al Comisiei este îndeplinită de directorul adjunct al Institutului, iar în lipsa acestuia, de unul dintre angajaţii Institutului, ales prin vot deschis, ai membrilor Comisiei, iar secretarul Comisiei este angajatul din cadrul Secţiei resurse umane.

8. În componenţa Comisiei se include, în mod obligatoriu, un reprezentant desemnat prin votul majorităţii angajaţilor din cadrul Institutului.

9. Mandatul membrilor Comisiei, de regulă, este de 2 ani.

10. Membrii Comisiei îşi exercită mandatul de la data emiterii ordinului directorului Institutului de constituire a Comisiei de disciplină şi până la data expirării acestuia, cu excepţiile prevăzute de prezentul Regulament.

11. Nu poate fi membru al Comisiei şi nu participă la examinarea cauzei disciplinare persoana care se află în una dintre următoarele situaţii:

1) este soţ sau se află în raporturi de rudenie până la al treilea grad, inclusiv, sau de afinitate până la al doilea grad, inclusiv, cu cel puţin unul dintre membrii Comisiei;

2) are antecedente penale nestinse, în condiţiile legii;

3) a fost sancţionat disciplinar, iar sancţiunea disciplinară nu a fost stinsă, în condiţiile legii.

12. Mandatul de membru al Comisiei se suspendă în următoarele situaţii:

1) a fost detaşat în cadrul altei autorităţi publice;

2) a săvârşit o faptă care constituie obiectul sesizării Comisiei;

3) s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva membrului Comisiei;

4) este în concediu anual de odihnă, în concediu de studii sau raporturile de serviciu au fost suspendate în legătură cu carantina, fiind în concediu de maternitate sau de boală, înregistrat, aflat în concediu neplătit, în condiţiile legii;

5) şi-a expus opinia cu privire la fapta sesizată, anterior soluţionării cauzei;

6) este soţ, rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, cu angajatul a cărui faptă se află în examinare în cadrul Comisiei;

7) are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea cauzei şi/sau există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.

13. Intervenirea situaţiilor de suspendare a membrului, se constată de către Comisia de disciplină şi se consemnează într-un proces-verbal.

14. În cazul suspendării mandatului unui membru al Comisiei, locul lui este preluat de drept de un membru supleant, în ordinea indicată în ordinul de constituire a Comisiei. În cazul suspendării mandatului preşedintelui Comisiei sau a secretarului, Comisia decide exercitarea atribuţiilor acestora de către unul din membrii Comisiei.

15. Suspendarea mandatului unui membru al Comisiei durează până la încetarea cauzei care a determinat suspendarea.

16. Mandatul de membru al Comisiei încetează înainte de termen, în următoarele situaţii:

1) renunţarea benevolă la calitatea de membru, prin depunerea unei cereri scrise;

2) au fost suspendate/încetate raporturile de serviciu în condiţiile legii sau în alte circumstanţe decât cele specificate la pct.12 subpct.4) din prezentul Regulament;

3) se află în unul dintre cazurile prevăzute la pct.11 din prezentul Regulament;

4) a fost tras la răspundere contravenţională pentru o faptă care are legătură directă cu exercitarea atribuţiilor de serviciu.

17. Încetarea înainte de termen a mandatului de membru al Comisiei se constată de către Comisia de disciplină şi se comunică printr-un demers directorului Institutului şi membrului vizat.

18. În cazul încetării mandatului unui membru al Comisiei înainte de termen sau la expirarea acestuia, Directorul Institutului dispune încetarea mandatului membrului respectiv şi desemnează un alt membru, cu respectarea prevederilor prezentului Regulament. Până la emiterea ordinului corespunzător, membrul Comisiei se consideră suspendat.

19. Comisia de disciplină are competenţa de cercetare a faptelor sesizate ca abateri disciplinare din partea angajaţilor Institutului Naţional al Justiţiei, cu excepţia faptelor săvârşite de director şi de directorul adjunct, sesizate ca abateri disciplinare, care se examinează de Consiliul Institutului Naţional al Justiţiei.

20. În cazul existenţei conflictului de interese, membrul Comisiei este obligat să se abţină de la examinarea chestiunii de pe ordinea de zi. Abţinerea de la examinare se face în scris şi trebuie să fie motivată. Cererile de abţinere sau recuzare se soluţionează de către Comisie, fără participarea membrului recuzat. În cazul în care există mai multe cereri de recuzare, acestea vor fi examina separat în ordinea în care au fost depuse.

Capitolul III

ATRIBUŢIILE COMISIEI DE DISCIPLINĂ

ŞI ALE MEMBRILOR ACESTEIA

21. Comisia de disciplină are următoarele atribuţii:

1) asigură activitatea de cercetare a faptelor sesizate ca abateri disciplinare;

2) examinează raportul privind ancheta de serviciu, audiază secretarul/grupul de lucru, angajatul sau reprezentantul acestuia, precum şi alte persoane ale căror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului;

3) propune clasarea cauzei sau aplicarea sancţiunilor disciplinare;

4) semnează procesele-verbale ale fiecărei şedinţe a Comisiei;

5) constată suspendarea/încetarea calităţii de membru al Comisiei sau, în cazul suspendării preşedintelui ori a secretarului, decide exercitarea atribuţiilor acestora de către unul dintre membrii Comisiei.

22. Preşedintele Comisiei are următoarele atribuţii:

1) remite sesizarea parvenită la secretarul Comisiei, pentru înregistrare;

2) stabileşte locul, data şi ora când au loc şedinţele Comisiei;

3) semnează demersuri la adresa Directorului Institutului;

4) conduce şedinţele Comisiei;

5) coordonează activitatea Comisiei.

23. Secretarul Comisiei are următoarele atribuţii:

1) înregistrează sesizarea referitoare la fapta angajatului considerată ca abatere disciplinară;

2) desfăşoară, în caz că este abilitat de Comisie, ancheta de serviciu, întocmeşte şi înaintează la adresa Comisiei raportul privind ancheta de serviciu, prezintă în cadrul şedinţei Comisiei rezultatele anchetei de serviciu;

3) anunţă membrii Comisiei, angajatul a cărui faptă formează obiectul anchetei de serviciu, persoana care a făcut sesizarea şi persoanele care urmează să fie audiate asupra locului, datei şi orei când vor avea loc şedinţele Comisiei, precum şi asigură înştiinţarea acestora;

4) întocmeşte procesele-verbale ale şedinţelor Comisiei, demersurile cu privire la sancţiunea aplicabilă angajatului sau la clasarea cauzei, încetarea înainte de termen a mandatului membrului Comisiei etc.;

5) ţine evidenţa perioadei de valabilitate a mandatelor membrilor Comisiei;

6) ţine evidenţa sesizărilor, demersurilor, proceselor-verbale şi efectuează alte lucrări necesare în vederea desfăşurării activităţii Comisiei.

24. Preşedintele Comisiei de disciplină, până la 30 ianuarie a anului următor, întocmeşte şi prezintă Directorului Institutului un raport de activitate anual cu privire la:

1) numărul sesizărilor examinate;

2) numărul de cauze clasate;

3) cauzele şi consecinţele săvârşirii abaterilor disciplinare;

4) sancţiunile disciplinare propuse şi cele aplicate.

Capitolul IV

MODUL DE SESIZARE A COMISIEI DE DISCIPLINĂ

25. Comisia de disciplină poate fi sesizată de orice persoană care consideră că prin fapta unui angajat a fost comisă o abatere disciplinară, dacă acestei persoane i-au fost lezate drepturile şi interesele legitime.

26. Sesizarea cu privire la faptele care ar putea conţine semnele unei sau mai multor abateri disciplinare se depune în scris şi se înregistrează în anticamera Institutului Naţional al Justiţiei. După înregistrarea sesizării, aceasta se transmite preşedintelui Comisiei de disciplină, în termen de 2 zile .

27. În cazul în care sesizarea a fost adresată directorului Institutului şi/sau conducătorului subdiviziunii în care îşi desfăşoară activitatea angajatul a cărui faptă este sesizată, aceştia au obligaţia de a o transmite, în cel mult 3 zile, pentru înregistrare în anticameră, fiind ulterior transmisă Comisiei de disciplină.

28. Sesizarea trebuie să cuprindă:

1) numele, prenumele şi datele de contact ale persoanei care a formulat sesizarea;

2) numele, prenumele , subdiviziunea în care îşi desfăşoară activitatea angajatul a cărui faptă este sesizată;

3) descrierea faptei care constituie obiectul sesizării;

4) expunerea argumentelor care stau la baza sesizării;

5) data;

6) semnătura.

29. Sesizarea se formulează în scris şi este însoţită, atunci când este posibil, de înscrisurile probatorii.

Capitolul V

CERCETAREA FAPTELOR SESIZATE CA ABATERI DISCIPLINARE

30. Se consideră abatere disciplinară fapta (acţiune sau inacţiune) a angajatului, săvârşită cu vinovăţie, prin care au fost încălcate prevederile Regulamentului de ordine interioară, ale actelor normative în vigoare, restrângerile, interdicţiile şi incompatibilităţile statuate de legislaţia în vigoare, ordinele şi dispoziţiile superiorilor, încălcarea disciplinei de muncă, precum şi cerinţele fişei postului deţinut.

31. După primirea sesizării, preşedintele Comisiei de disciplină, în termen de cel mult 5 zile, convoacă şedinţa Comisiei care decide:

1) remiterea sesizării secretarului Comisiei în vederea desfăşurării anchetei de serviciu;

2) cu acceptul directorului Institutului, în baza unui demers, asupra necesităţii de constituire a unui grup de lucru abilitat pentru desfăşurarea anchetei de serviciu – în cazurile în care obiectul sesizării este unul complex, precum şi dacă sunt vizaţi 2 sau mai mulţi angajaţi;

clasarea cauzei – în situaţia în care se constată că:

a) nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute:

- de subpct. 1), 3), 4) şi 6) din pct.27 al prezentului Regulament;

- de subpct. 2) al pct.27 din prezentul Regulament, iar identificarea angajatului, a cărui faptă este sesizată, nu este posibilă;

b) a expirat termenul specificat de pct.61 din prezentul Regulament.

32. Ancheta de serviciu se desfăşoară într-un termen de cel mult 14 zile. În cazurile mai complexe, cu acordul preşedintelui Comisiei de disciplină, desfăşurarea anchetei de serviciu poate fi prelungită cu încă cel mult 3 zile lucrătoare.

33. Desfăşurarea anchetei de serviciu presupune:

1) examinarea sesizării;

2) examinarea explicaţiei scrise privind fapta sesizată;

3) audierea angajatului a cărui faptă constituie obiectul sesizării;

4) audierea persoanei care a formulat sesizarea;

5) acumularea informaţiilor considerate necesare pentru rezolvarea cazului, prin mijloacele prevăzute de lege, inclusiv audierea oricăror alte persoane ale căror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului;

6) administrarea probelor, precum şi verificarea documentelor şi a declaraţiilor prezentate.

34. În procesul anchetei de serviciu urmează a fi constatate următoarele:

1) locul, timpul, metodele, motivele şi alte circumstanţe ale cauzei;

2) persoana care a comis abaterea disciplinară şi gradul de vinovăţie al acesteia;

3) circumstanţele care influenţează asupra gradului şi caracterului responsabilităţii persoanei vinovate, precum şi cele atenuante sau agravante;

4) calităţile profesionale ale persoanei care a comis abaterea disciplinară, alte date caracteristice (vârsta, funcţia, vechimea în muncă, abaterile disciplinare comise şi sancţiunile aplicate anterior).

35. Refuzul angajatului de a fi audiat se consemnează într-un proces-verbal, semnat de 2 angajaţi ai Institutului, dintre care un membru al Comisiei.

36. Desfăşurarea anchetei de serviciu, precum şi curgerea termenelor specificate în pct.32 se suspendă în caz de imposibilitate a audierii angajatului din motivul aflării lui în concediu de odihnă anual, în concediu de studii, în concediu medical. În acest caz, ancheta de serviciu se va relua imediat cu revenirea la serviciu a angajatului.

37. După finalizarea anchetei de serviciu, secretarul Comisiei/grupul de lucru întocmeşte un raport, care este înaintat Comisiei. Raportul va conţine:

1) numărul şi data de înregistrare a sesizării;

2) perioada în care s-a desfăşurat ancheta de serviciu;

3) numele, prenumele şi funcţia deţinută de angajatul cercetat, precum şi subdiviziunea în care acesta îşi desfăşoară activitatea;

4) numele, prenumele, funcţia şi datele de contact ale persoanei care a sesizat fapta, precum şi ale persoanelor audiate;

5) prezentarea pe scurt a faptei sesizate şi a circumstanţelor în care a fost săvârşită;

6) probele administrate;

7) propunerea privind sancţiunea disciplinară aplicabilă sau, după caz, de clasare a cauzei;

8) motivarea propunerii.

38. După primirea raportului privind ancheta de serviciu, preşedintele Comisiei decide asupra locului, datei şi orei de desfăşurare a şedinţei Comisiei.

39. După stabilirea locului, datei şi orei desfăşurării şedinţei Comisiei, preşedintele dispune citarea membrilor Comisiei, angajatului a cărui faptă a fost sesizată, persoanei care a formulat sesizarea, precum şi a altor persoane ale căror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului.

40. Citarea se face de către secretar, cu 2 zile înainte de ziua desfăşurării şedinţei Comisiei. Citarea se face prin înştiinţare expediată la adresa de e-mail de serviciu, prin intermediul aplicaţiilor mobile sau prin notă telefonică sau telegrafică.

41. Concomitent cu citarea, angajatului cercetat şi membrilor Comisiei li se prezintă o copie a raportului privind ancheta de serviciu.

42. Angajatul cercetat se prezintă personal în faţa Comisiei de disciplină sau prin intermediul unui avocat sau avocat stagiar. Angajatul are dreptul să depună explicaţii, să prezinte argumente şi probe ce ar dovedi nevinovăţia sa.

43. Comisia de disciplină este obligată să ceară angajatului cercetat o explicaţie scrisă privind fapta comisă. Refuzul angajatului de a prezenta explicaţia respectivă se consemnează într-un proces-verbal.

44. La şedinţă sau, după caz, la şedinţele de examinare a cauzei, Comisia de disciplină:

1) audiază secretarul/grupul de lucru referitor la propunerea privind sancţiunea disciplinară aplicabilă sau, după caz, clasarea cauzei;

2) audiază angajatul cercetat sau reprezentantul acestuia;

3) audiază persoana care a formulat sesizarea;

4) administrează şi cercetează probele administrate în timpul anchetei de serviciu.

45. Persoana care a formulat sesizarea se audiază separat de angajatul cercetat.

46. Comisia are dreptul să audieze separat şi alte persoane ale căror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului, precum şi să examineze alte informaţii considerate necesare pentru rezolvarea cazului, indiferent dacă acestea au fost elucidate în cadrul desfăşurării anchetei de serviciu.

47. Administrarea probelor presupune analiza probelor invocate în timpul audierii secretarului/grupului de lucru, a angajatului cercetat sau a reprezentantului acestuia, a persoanei care a formulat sesizarea, a altor persoane ale căror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului, precum şi a celor specificate în explicaţia scrisă a angajatului cercetat.

48. Şedinţele Comisiei sunt deliberative dacă la ele sunt prezenţi majoritatea membrilor.

49. Şedinţele Comisiei sunt publice, cu excepţia cazului în care angajatul cercetat solicită în scris ca acestea să nu fie publice.

50. Absenţa angajatului sau a altor persoane citate legal nu împiedică desfăşurarea şedinţei Comisiei de disciplină, în cazul în care Comisia constată că aceştia au fost înştiinţaţi corespunzător despre locul, data şi ora şedinţei. În caz contrar, precum şi dacă angajatul cercetat lipseşte din motivul aflării lui în concediu de odihnă anual, în concediu de studii, concediu medical, şedinţa Comisiei se amână, iar reluarea acesteia se face cu respectarea prevederilor pct.36 din prezentul Regulament.

51. Lucrările fiecărei şedinţe a Comisiei se consemnează în scris în procese-verbale. Procesele-verbale se semnează de membrii Comisiei.

52. Toate deciziile Comisiei se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi, cu excepţia propunerii Comisiei de aplicare a sancţiunii disciplinare, care se adoptă prin votul majorităţii membrilor din care este compusă Comisia de disciplină.

53. Cercetarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare se finalizează cu adoptarea propunerii Comisiei de disciplină cu privire la:

1) sancţiunea disciplinară aplicabilă, în cazul în care s-a dovedit săvârşirea de către angajat a abaterii disciplinare prevăzute de lege;

2) clasarea cauzei, atunci când nu se confirmă săvârşirea unei abateri disciplinare prevăzute de lege sau se constată expirarea termenului specificat în pct.62 din prezentul Regulament.

54. Propunerea Comisiei se adoptă prin vot deschis. Niciun membru al Comisiei nu este în drept să se abţină de la vot. Toate dubiile în probarea învinuirii se interpretează de către membrii Comisiei în favoarea angajatului cercetat. Opiniile separate, formulate în scris şi motivate, se anexează la procesul-verbal al şedinţei respective a Comisiei.

55. La individualizarea sancţiunii disciplinare aplicabile angajatului cercetat, Comisia ţine cont de:

1) cauzele care au determinat săvârşirea abaterii disciplinare;

2) împrejurările în care aceasta a fost săvârşită;

3) gradul de vinovăţie;

4) gravitatea şi consecinţele abaterii disciplinare;

5) conduita angajatului;

6) existenţa unor antecedente disciplinare ale angajatului a cărui faptă a fost sesizată, care nu au fost stinse în condiţiile legii, alte circumstanţe agravante sau atenuante.

56. În cazul în care Comisia are indicii că fapta săvârşită de angajat poate fi considerată contravenţie sau infracţiune, aceasta sesizează directorul Institutului, care este obligat să sesizeze imediat autorităţile competente să soluţioneze cauzele contravenţionale şi/sau organele de urmărire penală. În cazul respectiv, cercetarea disciplinară a angajatului se suspendă până la încetarea procesului contravenţional, stabilirea sancţiunii contravenţionale, dispunerea neînceperii urmăririi penale, scoaterii de sub urmărire penală ori încetării urmăririi penale sau până la data la care instanţa de judecată dispune achitarea ori încetarea procesului penal.

Capitolul VI

APLICAREA ŞI CONTESTAREA SANCŢIUNII DISCIPLINARE

57. În termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la semnarea ultimului proces-verbal al şedinţei Comisiei privind fapta cercetată, Preşedintele Comisiei întocmeşte un demers în care se conţine propunerea Comisiei, precum şi circumstanţele de fapt şi de drept care au stat la baza acesteia. Demersul este prezentat Directorului Institutului pentru luarea deciziei.

58. Ordinul de sancţionare a angajatului, cu aplicarea sancţiunii disciplinare, este emis de către Directorul Institutului în termen de cel mult o lună din data primirii propunerii Comisiei privind constatarea abaterii disciplinare. Curgerea termenului respectiv se suspendă pe perioada aflării angajatului în concediu de odihnă anual, în concediu de studii sau în concediu medical.

59. În cazul în care Directorul Institutului aplică o altă sancţiune decât cea propusă de Comisie, acesta este obligat să-şi motiveze decizia.

60. În ordinul de sancţionare se indică în mod obligatoriu:

1) temeiurile de fapt şi de drept ale aplicării sancţiunii;

2) termenul în care sancţiunea poate fi contestată;

3) organul în care sancţiunea poate fi contestată;

4) motivul pentru care a fost aplicată o altă sancţiune decât cea propusă de Comisie.

61. Ordinul de sancţionare se comunică angajatului sancţionat, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare din data emiterii, contra semnătură. Refuzul angajatului de a semna actul de aplicare a sancţiunii disciplinare se consemnează într-un proces-verbal semnat de 2 salariaţi ai Institutului.

62. Sancţiunile disciplinare se aplică, de regulă, în termen de cel mult o lună din ziua constatării ei, fără a se lua în calcul timpul aflării salariatului în concediu anual de odihnă, în concediu de studii sau în concediu medical. Sancţiunea disciplinară nu poate fi aplicată după expirarea a 6 luni din ziua comiterii abaterii disciplinare, iar în urma reviziei sau a controlului activităţii economico-financiare – după expirarea a 2 ani de la data comiterii.

63. Angajatul este în drept să conteste legalitatea ordinului de sancţionare disciplinară în instanţa de judecată competentă, în condiţiile stabilite în Codul muncii.

64. Sancţiunea disciplinară, cu excepţia concedierii, poate fi revocată pe parcursul anului la:

1) iniţiativa directorului Institutului;

2) solicitarea motivat al angajatului;

3) demersul motivat al reprezentanţilor salariaţilor sau al şefului nemijlocit al angajatului.

Capitolul VII

DISPOZIŢII FINALE

65. Prezentul Regulament intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.