Consiliul Interinstituţional de Supervizare \rDecizie nr.43 din 06.01.2026 privind punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale ale Uniunii Europene privind măsurile restrictive având în vedere situaţia din Republica Democrată Congo

CONSILIUL INTERINSTITUŢIONAL DE SUPERVIZARE

D E C I Z I E

privind punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale

ale Uniunii Europene privind măsurile restrictive având

în vedere situaţia din Republica Democrată Congo

nr. 43  din  06.01.2026

 (în vigoare 09.01.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.14-17 art. 6 din 09.01.2026

* * *

În conformitate cu prevederile art.11 alin.(7) din Legea nr.25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr.28-31, art.45), cu modificările ulterioare, pentru asigurarea punerii în aplicare a Ordinului ministrului afacerilor externe nr.nr.268-s-36 din 30 decembrie 2025 cu privire la alinierea la măsurile restrictive internaţionale ale Uniunii Europene având în vedere situaţia din Republica Democratică Congo, cu modificările ulterioare (Decizia Consiliului 2010/788/PESC din 20 decembrie 2010, cu modificările ulterioare), Consiliul interinstituţional de supervizare

DECIDE:

1. Se dispune blocarea fondurilor şi a resurselor economice care aparţin, se află în proprietate, sunt deţinute, direct sau indirect, de persoanele fizice, juridice şi entităţile prevăzute în anexele nr.1 şi nr.2 (în continuare - subiecţi ai restricţiilor).

2. Se interzice punerea fondurilor şi a resurselor economice la dispoziţia subiecţilor restricţiilor menţionaţi în anexele nr.1 şi nr.2, precum şi utilizarea fondurilor şi a resurselor economice în beneficiul acestora.

3. În vederea punerii în aplicare a măsurilor de blocare a fondurilor şi a resurselor economice prevăzute la punctele 1 şi 2:

3.1. Serviciul Fiscal de Stat, în conformitate cu prevederile art.29 din Legea nr.25/2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale (în continuare - Legea nr.25/2016):

3.1.1. întreprinde, din oficiu, acţiunile necesare în vederea identificării fondurilor şi a resurselor economice care aparţin, se află în proprietate, sunt deţinute sau controlate de persoanele fizice, juridice şi entităţile prevăzute în anexa nr.1 şi emite decizii de blocare a acestora, în termen de două zile lucrătoare de la data identificării acestora;

3.1.2. emite decizii de blocare a fondurilor şi a resurselor economice ale subiecţilor restricţiilor, identificate şi notificate conform subpunctului 3.2 sau conform art.23 şi 28 din Legea nr.25/2016;

3.1.3. informează autorităţile prevăzute la art.29 alin.(3) din Legea nr.25/2016 şi Consiliul interinstituţional de supervizare despre măsurile întreprinse în conformitate cu prevederile subpunctului 3.1 şi despre orice modificări operate la deciziile emise;

3.1.4. analizează periodic, dar nu mai rar de o dată pe an, măsura dispusă de blocare a fondurilor sau a resurselor economice şi o revocă, din oficiu sau la cerere, dacă constată că menţinerea acesteia nu se mai justifică, informând neîntârziat despre acest fapt Consiliul interinstituţional de supervizare.

3.2. entităţile raportoare prevăzute la art.4 alin.(1) din Legea nr.308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului (în continuare - Legea nr.308/2017):

3.2.1. pentru identificarea subiecţilor restricţiilor şi blocarea fondurilor şi a resurselor economice, aplică măsuri de precauţie privind clienţii, similar celor prevăzute de Legea nr.308/2017;

3.2.2. blochează fondurile şi resursele economice care se află în proprietate, sunt deţinute de subiecţii restricţiilor sau se află sub controlul direct sau indirect al acestora şi informează despre aceasta imediat, dar nu mai târziu de 24 de ore, Serviciul Fiscal de Stat;

3.2.3. menţin măsurile de blocare până la recepţionarea deciziei Serviciului Fiscal de Stat, în conformitate cu art.29 din Legea nr.25/2016;

3.3. Instituţia Publică Cadastrul Bunurilor Imobile, Instituţia Publică Agenţia Servicii Publice, Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare, Comisia Naţională a Pieţei Financiare şi alte persoane juridice învestite cu drept de înregistrare/dispunere a bunurilor şi drepturilor, inclusiv asupra cotelor-părţi în capitalul social al persoanelor juridice, se vor abţine de la executarea oricăror activităţi care ar facilita transferul şi/sau convertirea acestora pentru subiecţii restricţiilor. Informaţia cu privire la acţiunile întreprinse în vederea executării prevederilor prezentului subpunct este transmisă Serviciului Fiscal de Stat imediat, dar nu mai târziu de 24 de ore de la momentul identificării şi aplicării măsurii corespunzătoare.

4. Supravegherea punerii în aplicare de către entităţile raportoare prevăzute la art.4 alin.(1) din Legea nr.308/2017 a măsurilor stabilite la punctele 1 şi 2 se realizează de către organele cu funcţii de supraveghere a entităţilor raportoare prevăzute la art.15 alin.(1) din Legea nr.308/2017 şi, respectiv, de către Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, pentru entităţile din aria sa de competenţă, conform legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.

4.1. Supravegherea punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale de blocare a fondurilor de către persoanele fizice şi juridice care nu intră în sfera de competenţă a autorităţilor şi instituţiilor prevăzute la punctul 4, precum şi controlul punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale de blocare a resurselor economice se fac de către Serviciul Fiscal de Stat.

5. În exercitarea atribuţiilor sale în domeniul măsurilor restrictive internaţionale Serviciul de Informaţii şi Securitate:

5.1. informează Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi Banca Naţională a Moldovei în cazul obţinerii unor informaţii despre pregătirea şi/sau aplicarea unor mecanisme de eludare a măsurilor prevăzute de prezenta decizie, care ar implica riscuri de derulare a unor tranzacţii prevăzute la subpunctele 3.1, 3.2 şi 3.3;

5.2. elaborează şi aprobă, în termen proxim şi în funcţie de informaţiile de care dispune, lista persoanelor juridice în privinţa cărora există informaţii documentate că acestea se află sub controlul unui subiect al restricţiilor prevăzut în anexele nr.1 şi nr.2 sau sunt beneficiari efectivi ai acestuia şi o va comunica Serviciului Fiscal de Stat în vederea examinării oportunităţii de a adopta decizia de blocare a fondurilor sau a resurselor economice, în conformitate cu prevederile art.29 din Legea nr.25/2016;

6. Excepţiile privind blocarea fondurilor şi a resurselor economice aplicabile în privinţa subiecţilor restricţiilor menţionaţi în anexa nr.1 sunt următoarele:

6.1. Serviciul Fiscal de Stat poate autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice ori punerea la dispoziţie a anumitor fonduri sau resurse economice, după ce a constatat că fondurile sau resursele economice respective:

6.1.1. sunt necesare pentru a satisface nevoile de bază ale subiecţilor restricţiilor, inclusiv plăţi necesare pentru achitarea unor cheltuieli pentru alimente, chirie sau rate ipotecare, medicamente şi tratamente medicale, impozite, prime de asigurare şi plata serviciilor de utilităţi publice;

6.1.2. sunt destinate exclusiv pentru plata unor onorarii profesionale rezonabile şi pentru rambursarea cheltuielilor suportate ca urmare a prestării unor servicii juridice;

6.1.3. sunt destinate exclusiv pentru plata unor comisioane sau taxe, în conformitate cu legislaţia naţională, aferente serviciilor de păstrare ori de gestionare curentă a unor fonduri, a altor active financiare sau a unor resurse economice indisponibilizate;

6.1.4. sunt necesare pentru cheltuieli extraordinare, cu condiţia ca Serviciul Fiscal de Stat să informeze, într-un termen rezonabil, Consiliul interinstituţional de supervizare despre motivele în baza cărora consideră că ar trebui acordată o autorizaţie specifică; sau

6.1.5. fac obiectul unui drept de retenţie judiciară, fie administrativă sau arbitrală, fie al unei hotărâri judecătoreşti, caz în care fondurile şi alte active financiare sau resurse economice pot să fie utilizate în scopul satisfacerii respectivului drept de retenţie sau decizii, cu condiţia ca dreptul de retenţie sau hotărârea judecătorească să fi fost instituită înainte de desemnarea persoanelor vizate în anexa nr.1 ca subiecţi ai restricţiilor şi să nu fie în beneficiul unei persoane sau entităţi din anexele nr.1 şi nr.2.

6.2. Excepţiile menţionate la subpunctele 6.1.1, 6.1.2 şi 6.1.3. pot fi acordate de către Serviciul Fiscal de Stat după notificarea Consiliului interinstituţional de supervizare cu cel puţin cinci zile lucrătoare înainte de acordarea autorizaţiei.

7. Excepţiile privind blocarea fondurilor şi a resurselor economice aplicabile în privinţa subiecţilor restricţiilor menţionaţi în anexa nr.2:

7.1. Prin derogare de la punctele 1 şi 2, Serviciul Fiscal de Stat poate autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice indisponibilizate ori punerea la dispoziţie a anumitor fonduri sau resurse economice, care aparţin subiecţilor restricţiilor vizaţi în anexa nr.2, în condiţiile pe care le consideră adecvate, după ce a constatat că fondurile sau resursele economice în cauză:

7.1.1. sunt necesare pentru satisfacerea necesităţilor de bază ale subiecţilor restricţiilor vizaţi în anexa nr.2 şi ale membrilor de familie care se află în întreţinerea respectivelor persoane fizice, inclusiv plăţile necesare pentru achitarea unor cheltuieli legate de alimente, chirie sau rate ipotecare, medicamente şi tratamente medicale, impozite şi taxe, prime de asigurare şi plata serviciilor de utilităţi publice;

7.1.2. sunt destinate exclusiv plăţii unor onorarii profesionale rezonabile şi rambursării cheltuielilor suportate în legătură cu prestarea unor servicii juridice;

7.1.3. sunt destinate exclusiv pentru plata unor comisioane sau taxe aferente serviciilor de păstrare sau de gestionare curentă a unor fonduri sau resurse economice indisponibilizate; sau

7.1.4. sunt necesare pentru cheltuieli extraordinare, cu condiţia ca Serviciul Fiscal de Stat să informeze, într-un termen rezonabil, Consiliul interinstituţional de supervizare despre motivele în baza cărora consideră că ar trebui acordată o autorizaţie specifică.

7.2. Prin derogare de la punctul 1, Serviciul Fiscal de Stat poate autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice indisponibilizate ori punerea la dispoziţie a anumitor fonduri sau resurse economice, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

7.2.1. fondurile sau resursele economice fac obiectul unei hotărâri arbitrale pronunţate înainte de data la care au fost aplicate măsurile restrictive faţă de subiecţii restricţiilor prevăzuţi în anexa nr.2, sau al unei hotărâri judecătoreşti ori decizii administrative executorii pe teritoriul Republicii Moldova, anterior sau ulterior datei respective;

7.2.2. fondurile sau resursele economice vor fi utilizate exclusiv pentru a satisface creanţele garantate printr-o astfel de hotărâre sau decizie ori a căror valabilitate este recunoscută printr-o astfel de hotărâre sau decizie, în limitele stabilite de actele cu putere de lege şi de normele administrative aplicabile ce reglementează drepturile persoanelor care formulează astfel de creanţe;

7.2.3. hotărârea nu este în beneficiul unui subiect al restricţiilor prevăzut pe lista din anexa nr.1 sau nr.2; şi

7.2.4. recunoaşterea hotărârii sau a deciziei nu contravine ordinii publice;

7.3. Prevederile punctului 1 nu împiedică subiecţii restricţiilor din anexa nr.2 să efectueze plăţi datorate în temeiul unui contract încheiat anterior datei la care persoana fizică sau juridică, entitatea sau organismul respectiv a fost inclus pe lista din anexa respectivă, cu condiţia ca Serviciul Fiscal de Stat să fi stabilit că beneficiarul plăţii respective nu este, în mod direct sau indirect, un subiect al restricţiilor.

7.4. Prevederile punctului 2 nu se aplică sumelor transferate în conturile indisponibilizate care reprezintă:

7.4.1. dobânzi sau alte venituri generate de aceste conturi;

7.4.2. plăţi datorate în temeiul unor contracte, acorduri sau obligaţii care au fost încheiate sau care au survenit anterior datei la care aceste conturi au intrat sub incidenţa măsurilor prevăzute la punctele 1 şi 2; sau

7.4.3. plăţi datorate persoanelor şi entităţilor menţionate în anexa nr.2 în temeiul unor hotărâri judecătoreşti, administrative sau arbitrale executorii pe teritoriul Republicii Moldova.

7.5. Prevederile subpunctului7.4. se aplică cu condiţia ca orice astfel de dobânzi, venituri şi plăţi să rămână blocate pe conturile respective.

7.6. Prevederile punctelor 1 şi 2 nu se aplică punerii la dispoziţie, procesării sau plăţii fondurilor, a altor active financiare sau resurse economice ori furnizării de bunuri şi servicii necesare pentru a asigura furnizarea la timp a asistenţei umanitare sau a sprijini alte activităţi prin care se oferă ajutor pentru nevoile umane de bază, atunci când asistenţa şi activităţile menţionate sunt desfăşurate de către:

7.6.1. Organizaţia Naţiunilor Unite, inclusiv prin programele, fondurile şi de către alte entităţi şi organisme ale acesteia, precum şi de agenţiile specializate şi de organizaţiile conexe;

7.6.2. organizaţii internaţionale;

7.6.3. organizaţii umanitare cu statut de observator în cadrul Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi de membrii acestor organizaţii;

7.6.4. organizaţiile neguvernamentale finanţate bilateral sau multilateral care participă la planurile de răspuns umanitar ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, planurile de răspuns pentru refugiaţi, alte apeluri ale Organizaţiei Naţiunilor Unite sau grupuri umanitare coordonate de Biroul Naţiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA);

7.6.5. angajaţii, beneficiarii de granturi, filialele sau partenerii de implementare ai entităţilor menţionate la subpunctele 7.6.1-7.6.4, atunci când şi în măsura în care aceştia acţionează în calităţile respective.

7.7. Fără a aduce atingere subpunctului 7.6, prin derogare de la punctele 1 şi 2 şi în ceea ce priveşte subiecţii restricţiilor vizaţi în anexa nr.2, Serviciul Fiscal de Stat poate autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice îngheţate ori punerea la dispoziţie a anumitor fonduri sau resurse economice, în condiţiile pe care le consideră adecvate, după ce au stabilit că punerea la dispoziţie a respectivelor fonduri sau resurse economice este necesară în scopuri umanitare, cum ar fi furnizarea sau facilitarea furnizării de asistenţă, inclusiv provizii medicale şi alimente, sau transferul lucrătorilor umanitari şi al asistenţei aferente ori pentru evacuări din Republica Democrată Congo.

8. Pentru obţinerea excepţiilor menţionate la punctele 6 şi 7, orice subiect al restricţiilor vizat în anexele nr.1 şi nr.2, poate adresa, în scris, o cerere către Serviciul Fiscal de Stat, însoţită de toate documentele relevante care demonstrează întrunirea condiţiilor pentru acordarea excepţiei solicitate.

9. Pentru a verifica îndeplinirea condiţiilor necesare privind acordarea excepţiilor, Serviciul Fiscal de Stat poate solicita suportul Serviciului de Informaţii şi Securitate şi al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor.

10. Serviciul Fiscal de Stat decide asupra acordării excepţiei solicitate după obţinerea avizului Ministerului Afacerilor Externe. Avizul Ministerului Afacerilor Externe este transmis în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea solicitării din partea Serviciului Fiscal de Stat.

11. Răspunsul la cererea adresată pentru acordarea excepţiilor se comunică solicitantului de către Serviciul Fiscal de Stat, în scris, în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii acesteia. În cazul în care se solicită o excepţie pentru satisfacerea unor nevoi esenţiale sau pentru motive umanitare, răspunsul se comunică în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii cererii.

12. În cazul în care Serviciul Fiscal de Stat autorizează deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice, autorizaţia este strict limitată la scopul pentru care a fost acordată şi, exclusiv, la subiecţii restricţiilor vizaţi în mod direct de aceasta.

13. Serviciul Fiscal de Stat informează neîntârziat Consiliul interinstituţional de supervizare despre acordarea excepţiilor prevăzute la punctele 6 şi 7.

14. Se aplică interdicţii de intrare, de tranzitare, de şedere şi de aflare pe teritoriul Republicii Moldova faţă de persoanele fizice, conform anexelor nr.1 şi nr.2.

15. Restricţiile menţionate la punctul 14 nu se aplică persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova.

16. Ministerul Afacerilor Interne va asigura aplicarea restricţiilor menţionate la punctul 14, supravegherea privind implementarea măsurilor restrictive respective şi informarea Consiliului interinstituţional de supervizare despre măsurile întreprinse pentru punerea în aplicare a acestora.

17. Excepţiile privind aplicarea restricţiilor de călătorie în privinţa subiecţilor restricţiilor vizaţi în anexa nr.1 la prezenta decizie pot fi acordate în cazul în care:

17.1. deplasarea subiectului restricţiilor vizat în anexa nr.1 se justifică din motive umanitare, inclusiv din obligaţii religioase;

17.2. o derogare ar contribui la îndeplinirea obiectivelor rezoluţiilor relevante ale Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, şi anume pacea şi reconcilierea naţională în Republica Democrată Congo şi stabilitatea în regiune;

17.3. tranzitul persoanelor este justificat de participarea la eforturile de aducere în faţa justiţiei a autorilor unor încălcări grave ale drepturilor omului sau ale dreptului internaţional umanitar; sau

17.4. intrarea sau tranzitul este necesar pentru îndeplinirea unor proceduri judiciare.

18. Excepţiile privind aplicarea restricţiilor de călătorie pentru subiecţii restricţiilor vizaţi în anexa nr.2 la prezenta decizie:

18.1. prevederile punctului 14 nu aduc atingere cazurilor în care Republicii Moldova îi revine o obligaţie de drept internaţional, şi anume:

18.1.1. în calitate de ţară-gazdă a unei organizaţii internaţionale interguvernamentale;

18.1.2. în calitate de ţară-gazdă a unei conferinţe internaţionale convocate de Organizaţia Naţiunilor Unite sau desfăşurate sub auspiciile acesteia;

18.1.3. în temeiul unui acord multilateral care conferă privilegii şi imunităţi.

18.2. Excepţiile de la restricţiile impuse în temeiul punctului 14 pot fi acordate atunci când deplasarea subiectului restricţiilor vizat în anexa nr.2 se justifică din motive umanitare urgente sau se efectuează în scopul participării la reuniuni interguvernamentale şi la reuniuni promovate sau găzduite de Uniunea Europeană, sau la reuniuni găzduite de un stat membru care asigură preşedinţia OSCE, în cazul în care se poartă un dialog politic care vizează direct promovarea obiectivelor de politică ale măsurilor restrictive, inclusiv democraţia, drepturile omului şi statul de drept în Republica Democrată Congo.

19. Pentru obţinerea excepţiilor menţionate la punctele 17 şi 18 orice subiect al restricţiilor de călătorie din anexele nr.1 şi nr.2 poate adresa, în scris, o cerere către Ministerul Afacerilor Interne, însoţită de toate documentele relevante ce confirmă scopul şi circumstanţele deplasării subiectului restricţiilor.

20. Ministerul Afacerilor Interne decide asupra acordării excepţiei solicitate după obţinerea avizelor Ministerului Afacerilor Externe şi ale Serviciului de Informaţii şi Securitate. Avizele menţionate se transmit în termen de cinci zile lucrătoare de la data primirii solicitării din partea Ministerului Afacerilor Interne.

21. Răspunsul la cererea adresată, potrivit punctului 19, se comunică, în scris, solicitantului de către Ministerul Afacerilor Interne, în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii acesteia. În cazul în care se solicită o excepţie pentru motive umanitare, răspunsul se comunică în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii cererii.

22. În cazul în care Ministerul Afacerilor Interne autorizează intrarea, tranzitarea, şederea sau aflarea pe teritoriul Republicii Moldova a unor subiecţi ai restricţiilor prevăzuţi în anexele nr.1 şi 2, autorizaţia este strict limitată la scopul pentru care a fost acordată şi, exclusiv, la persoanele vizate în mod direct de aceasta.

23. Ministerul Afacerilor Interne informează neîntârziat Consiliul interinstituţional de supervizare despre acordarea excepţiilor menţionate la punctele 17 şi 18.

24. Se interzice furnizarea, vânzarea, importul, exportul sau tranzitul, direct sau indirect, către orice persoană fizică sau entitate neguvernamentală care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul Republicii Democratice Congo de armament şi orice materiale conexe de toate tipurile, inclusiv arme şi muniţii, vehicule şi echipamente militare, echipamente paramilitare şi piese de schimb pentru acestea, de către resortisanţii Republicii Moldova ori de pe teritoriul Republicii Moldova sau prin utilizarea de nave sau aeronave aflate sub pavilionul Republicii Moldova, indiferent dacă provin sau nu de pe teritoriul acesteia.

25. De asemenea, se interzice:

25.1. acordarea, vânzarea, furnizarea, importul, exportul sau tranzitul de asistenţă tehnică, servicii de intermediere (brokeraj) şi alte servicii legate de activităţi militare şi de furnizarea, fabricarea, întreţinerea şi utilizarea de armament şi a materialelor conexe de toate tipurile, inclusiv arme şi muniţii, vehicule şi echipamente militare, echipamente paramilitare şi piese de schimb pentru cele menţionate anterior, direct sau indirect, către toate entităţile neguvernamentale şi persoanele fizice care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul Republicii Democratice Congo;

25.2. acordarea finanţării sau asistenţei financiare legate de activităţi militare, în special subvenţii, împrumuturi şi asigurări ale creditelor pentru export, pentru orice vânzare, furnizare, transfer sau export de armament şi de materiale conexe, sau pentru orice acordare, vânzare, furnizare sau transfer de asistenţă tehnică aferentă, servicii de intermediere (brokeraj) şi alte servicii, în mod direct sau indirect către orice persoană fizică sau entitate neguvernamentală care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul Republicii Democratice Congo.

26. Serviciul Vamal, în conformitate cu prevederile Codului vamal al Republicii Moldova nr.95/2021 şi ale Legii nr.302/2017 cu privire la Serviciul Vamal, efectuează controlul vamal al mărfurilor introduse/scoase în/din Republica Moldova, având ca ţară de expediţie/destinaţie Republica Democrată Congo, în vederea asigurării respectării măsurilor restrictive stabilite în punctele 24 şi 25.

26.1. În cazul în care ca urmare a efectuării controlului vamal se constată că marfa verificată cade sub incidenţa prevederilor punctelor 24 şi 25 sau sunt suspiciuni că mărfurile declarate ar putea fi încadrate în categoria mărfurilor supuse măsurilor restrictive, Serviciul Vamal suspendă formalităţile vamale, până la prezentarea actului permisiv emis de autoritatea emitentă sau a notificării emise de Agenţia Servicii Publice, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.24/2025 cu privire la Sistemul naţional de control al comerţului cu mărfuri strategice în Republica Moldova.

26.2. În cazul recepţionării refuzului Comisiei naţionale de control al comerţului cu mărfuri strategice:

26.2.1. la importul/tranzitul mărfurilor specificate la pct-le 24 şi 25 din prezenta decizie, Serviciul Vamal va refuza importul/tranzitul respectiv pe teritoriul vamal al Republicii Moldova;

26.2.2. la exportul mărfurilor specificate la pct-le 24 şi 25 din prezenta decizie, Serviciul Vamal va refuza exportul respectiv, iar marfa nu va părăsi teritoriul vamal al Republicii Moldova.

27. Interdicţiile prevăzute la punctele 24 şi 25 nu se aplică:

27.1. furnizării, vânzării, importului, exportului sau tranzitului de armament şi materiale conexe sau furnizării de asistenţă tehnică, de finanţare, de servicii de intermediere (brokeraj) şi alte servicii legate de armament şi materiale conexe destinate exclusiv sprijinirii sau utilizării de către Misiunea Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Stabilizare în Republica Democrată Congo (MONUSCO);

27.2. furnizării, vânzării sau importului, exportului sau tranzitului de îmbrăcăminte de protecţie, inclusiv veste antiglonţ şi căşti militare, exportate temporar în Republica Democrată Congo de către personalul Organizaţiei Naţiunilor Unite, de reprezentanţi ai mass-media, de lucrători umanitari şi pentru dezvoltare, precum şi de personalul asociat acestora, exclusiv pentru uz personal;

27.3. furnizării, vânzării sau importului, exportului sau tranzitului de echipamente militare neletale destinate exclusiv utilizării umanitare sau de protecţie sau furnizării de asistenţă tehnică şi instruire în legătură cu astfel de echipamente neletale;

27.4. furnizării, vânzării sau importului, exportului sau tranzitului de arme şi de orice materiale conexe sau furnizării de asistenţă financiară sau tehnică sau de instruire aferente, destinate exclusiv sprijinirii sau utilizării de către Grupul operativ regional al Uniunii Africane;

27.5. altor vânzări şi/sau furnizări de arme şi materiale conexe sau furnizării de asistenţă sau personal, astfel cum sunt aprobate în prealabil de Comitetul de sancţiuni instituit în temeiul Rezoluţiei Consiliului de Securitate a Organizaţiei Naţiunilor Unite nr.1533 (2004) (denumit în continuare - Comitet de sancţiuni).

28. Pentru obţinerea excepţiilor cu privire la furnizarea, vânzarea, importul, exportul sau tranzitul de arme şi de materiale conexe sau furnizarea de servicii sau asistenţă tehnică şi instruire stabilite la punctul 27, persoana interesată în acordarea acestora poate adresa, în scris, o cerere Comisiei naţionale de control al comerţului cu mărfuri strategice, însoţită de toate documentele relevante ce confirmă întrunirea condiţiilor menţionate la subpunctele 27.1-27.5.

29. Comisia naţională de control al comerţului cu mărfuri strategice examinează solicitarea în conformitate cu art.7 lit.d) şi art.9 alin.(5) din Legea nr.213/2024 privind controlul comerţului cu mărfuri strategice şi decide, în termen de 15 zile lucrătoare de la data recepţionării cererii, asupra autorizării/acordării excepţiei solicitate.

30. Răspunsul la cererea adresată, potrivit punctului 28, se comunică, în scris, solicitantului de către Agenţia Servicii Publice (autoritate care asigură secretariatul Comisiei naţionale de control al comerţului cu mărfuri strategice), într-un termen rezonabil de la data şedinţei Comisiei naţionale de control al comerţului cu mărfuri strategice.

31. În cazul în care Comisia naţională de control al comerţului cu mărfuri strategice autorizează furnizarea, vânzarea, importul, exportul sau tranzitul unor articole menţionate în punctele 24 şi 25, autorizaţia este strict limitată la scopul pentru care a fost acordată şi, exclusiv, la persoanele vizate în mod direct de aceasta.

32. Agenţia Servicii Publice informează neîntârziat Consiliul interinstituţional de supervizare despre acordarea excepţiilor menţionate la punctul 27.

33. Serviciul de Informaţii şi Securitate va elabora, în termen proxim şi în funcţie de informaţia de care dispune, lista persoanelor fizice şi juridice în privinţa cărora există probe şi informaţii documentate că sunt asociate subiecţilor restricţiilor, prevăzuţi în anexe, şi va întreprinde acţiunile subsecvente stabilite la art.6 din Legea nr.25/2016.

33.1. Totodată, pentru evitarea unor tentative de eludare a măsurilor restrictive internaţionale, entităţile raportoare aplică măsuri de precauţie sporită privind clienţii şi în cazul subiecţilor menţionaţi la art.6 alin (1) din Legea nr.25/2016.

34. Pentru identificarea, prevenirea şi evitarea activităţilor sau a tranzacţiilor care urmăresc eludarea măsurilor restrictive internaţionale, prevăzute la punctele 1 şi 2, instituţiile şi autorităţile publice cu competenţe în domeniul vizat întreprind măsurile necesare, în conformitate cu art.6 din Legea nr.25/2016.

35. Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi persoanele fizice şi juridice informează Consiliul interinstituţional de supervizare cu privire la situaţiile considerate ca fiind o încălcare a măsurilor restrictive internaţionale aplicate prin prezenta decizie.

36. Ca urmare a recepţionării informaţiilor menţionate la punctul 35, Consiliul interinstituţional de supervizare va sesiza organele de drept cu privire la cazurile de încălcare a măsurilor restrictive prevăzute de prezenta decizie.

37. Autorităţile şi instituţiile publice pot sesiza direct organele de drept cu privire la cazurile de încălcare a măsurilor restrictive prevăzute de prezenta decizie. În aceste cazuri, copia sesizării se transmite pe adresa Consiliului interinstituţional de supervizare.

38. Autorităţile şi instituţiile publice abilitate prin prezenta decizie informează Consiliul interinstituţional de supervizare trimestrial, precum şi la solicitare, despre acţiunile întreprinse pentru punerea în aplicare a măsurilor restrictive prevăzute în prezenta decizie, precum şi, neîntârziat, despre dificultăţile de aplicare identificate.

39. Ţinerea în evidenţă a măsurilor restrictive prevăzute în prezenta decizie se face cu respectarea prevederilor legale privind protecţia şi prelucrarea datelor cu caracter personal. În cazul în care această posibilitate nu este prevăzută de prevederile legale speciale ce reglementează atribuţiile lor de serviciu, persoanele responsabile din cadrul Consiliului interinstituţional de supervizare şi al altor autorităţi/instituţii publice competente pot prelucra, dacă este cazul, datele relevante referitoare la infracţiunile comise de către subiecţii restricţiilor prevăzuţi în anexe, la condamnările penale ale acestora sau la măsurile de securitate privind aceştia, numai în măsura în care o astfel de prelucrare este necesară pentru desfăşurarea procedurilor de aplicare a măsurilor restrictive internaţionale şi de întocmire şi completare a listei naţionale cu persoanele-subiecţi ai restricţiilor. În asemenea situaţii, Consiliul interinstituţional de supervizare şi autorităţile/instituţiile publice competente exercită atribuţiile prevăzute de Legea nr.25/2016 în calitate de operatori de date cu caracter personal, iar persoanele responsabile din cadrul acestora - în calitate de persoane împuternicite de către operator, astfel cum sunt reglementate acestea în legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal.

40. Asigurarea publicităţii informaţiilor în privinţa persoanelor subiecţilor restricţiilor prevăzuţi în anexe, cu respectarea condiţiilor stabilite de Legea nr.25/2016, nu reprezintă o încălcare a reglementărilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal şi nu poate angaja răspunderea persoanelor responsabile.

41. Mecanismul de implementare a măsurilor restrictive internaţionale prevăzut de prezenta decizie se aplică în condiţiile şi pe durata valabilităţii Deciziei (PESC) 2010/788 a Consiliului Uniunii Europene din 20 decembrie 2010, cu modificările ulterioare.

[Pct.41 în redacţia Deciziei Consiliului interinstituţional de supervizare nr.52 din 02.09.2026, în vigoare 03.09.2026]

42. Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi se publică inclusiv pe site-ul web oficial al Guvernului, precum şi pe site-urile web oficiale ale autorităţilor şi instituţiilor publice responsabile de punerea în aplicare a acesteia.

43. Consiliul interinstituţional de supervizare poate modifica prezenta decizie prin adoptarea deciziilor de modificare, emise în baza ordinelor de aliniere la măsurile restrictive ale Uniunii Europene şi emise de către ministrul afacerilor externe, în conformitate cu prevederile art.11 alin.(8) din Legea nr.25/2016.

LISTA

subiecţilor în privinţa cărora au fost aplicate măsurile restrictive

internaţionale conform Deciziei 2010/788/PESC a Consiliului

Uniunii Europene din 20 decembrie 2010

ANEXA I

A. Persoane

1. Eric BADEGE

Data naşterii: 1971.

Naţionalitate: congoleză.

Data desemnării de către ONU: 31 decembrie 2012.

Adresă: Rwanda (de la începutul anului 2016).

Alte informaţii: A fugit în Rwanda în martie 2013 şi încă locuieşte acolo la începutul anului 2016. Link web către notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5272441

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Eric Badege a fost locotenent-colonel şi punct de contact pentru M23 în Masisi şi a comandat anumite operaţiuni care au destabilizat părţi din teritoriul Masisi din provincia Kivu de Nord. În calitate de comandant militar al M23, Badege a fost responsabil pentru încălcări grave care au implicat ţintirea copiilor sau a femeilor în situaţii de conflict armat. După mai 2012, Raia Mutomboki, sub comanda M23, a ucis sute de civili într-o serie de atacuri coordonate. În august 2012, Badege a efectuat atacuri comune care au implicat uciderea fără discriminare a civililor. Aceste atacuri au fost orchestrate în comun de Badege şi colonelul Makoma Semivumbi Jacques. Foştii combatanţi M23 au susţinut că liderii M23 au executat sumar zeci de copii care au încercat să evadeze după ce au fost recrutaţi ca copii-soldaţi M23.

Conform unui raport din 11 septembrie 2012 al Human Rights Watch (HRW), un rwandez în vârstă de 18 ani, care a evadat după ce a fost recrutat cu forţa în Rwanda, a declarat pentru HRW că a fost martor la execuţia unui băiat de 16 ani din unitatea sa M23, care încercase să fugă în iunie. Băiatul a fost capturat şi bătut până la moarte de luptătorii M23 în faţa celorlalţi recruţi. Un comandant M23, care a ordonat uciderea sa, le-ar fi spus apoi celorlalţi recruţi "[a] vrut să ne abandoneze", ca o explicaţie pentru motivul pentru care băiatul fusese ucis. Raportul mai precizează că martorii au susţinut că cel puţin 33 de noi recruţi şi alţi luptători M23 au fost executaţi sumar când au încercat să fugă. Unii au fost legaţi şi împuşcaţi în faţa altor recruţi, ca exemplu al pedepsei pe care o puteau primi. Un tânăr recrut a declarat pentru HRW: "[c]ând eram cu M23, au spus [că avem de ales] şi că putem rămâne cu ei sau putem muri. Mulţi oameni au încercat să scape. Unii au fost găsiţi şi apoi aceea a fost imediat moartea lor".

Badege a fugit în Rwanda în martie 2013 şi locuia acolo la începutul anului 2016.

2. Frank Kakolele BWAMBALE

(alias: a) FRANK KAKORERE, b) FRANK KAKORERE BWAMBALE, c) AIGLE BLANC)

Funcţie: general FARDC.

Naţionalitate: congoleză.

Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.

Adresă: Kinshasa, Republica Democrată Congo (din iunie 2016).

Alte informaţii: A părăsit CNDP în ianuarie 2008. Din iunie 2011, locuieşte în Kinshasa. Din 2010, Kakolele a fost implicat în activităţi aparent în numele Programului de Stabilizare şi Reconstrucţie a Zonelor de Sortare a Conflictelor Armate (STAREC) al guvernului RDC, inclusiv participarea la o misiune STAREC în Goma şi Beni în martie 2011. Autorităţile RDC l-au arestat în decembrie 2013 în Beni, provincia Kivu de Nord, pentru presupusa blocare a procesului DDR. A părăsit RDC şi a locuit în Kenya o perioadă, înainte de a fi chemat înapoi de guvernul RDC pentru a-i ajuta cu situaţia din Teritoriul Beni. A fost arestat în octombrie 2015 în zona Mambasa pentru presupusa susţinere a unui grup Mai Mai, dar nu au fost aduse acuzaţii şi, din iunie 2016, locuia în Kinshasa. Link către Notificarea Specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5776078

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Frank Kakolele Bwambale a fost liderul RCD-ML, exercitând influenţă asupra politicilor şi menţinând comanda şi controlul asupra activităţilor forţelor RCD-ML, unul dintre grupurile armate şi miliţiile menţionate la punctul 20 din Rezoluţia 1493 (2003), responsabil pentru traficul de arme, încălcând embargoul asupra armelor. A părăsit CNDP în ianuarie 2008. Începând cu 2010, Kakolele a fost implicat în activităţi aparent în numele Programului de Stabilizare şi Reconstrucţie a Zonelor de Sortare a Conflictelor Armate (STAREC) al guvernului RDC, inclusiv participarea la o misiune STAREC la Goma şi Beni în martie 2011.

A părăsit RDC şi a locuit în Kenya o perioadă, înainte de a fi chemat înapoi de guvernul RDC pentru a ajuta la situaţia din Teritoriul Beni. A fost arestat în octombrie 2015 lângă Mambasa pentru că ar fi susţinut un grup Mai Mai, dar nu au fost aduse acuzaţii. În iunie 2016, Kakolele locuia în Kinshasa.

3. Gaston IYAMUREMYE

(alias: a) Byiringiro Victor Rumuli, b) Victor Rumuri, c) Michel Byiringiro, d) Rumuli)

Desemnare: a) preşedinte interimar FDLR, b) vicepreşedinte I FDLR-FOCA; c) general-maior FDLR-FOCA.

Adresă: provincia Kivu de Nord, Republica Democrată Congo (din iunie 2016).

Data naşterii: 1948.

Locul naşterii: a) districtul Musanze, provincia de Nord, Rwanda, b) Ruhengeri, Rwanda.

Naţionalitate: rwandeză.

Data desemnării de către ONU: 1 decembrie 2010.

Alte informaţii: Link web pentru notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5272456

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Gaston Iyamuremye este primul vicepreşedinte al FDLR, precum şi preşedintele interimar. De asemenea, are gradul de general-maior în aripa armată a FDLR, numită FOCA. Din iunie 2016, Iyamuremye se afla în provincia Kivu de Nord din Republica Democrată Congo.

4. Inocenta KAINA

(alias: a): colonelul Innocent KAINA, b): regina Indiei)

Funcţie: fost comandant adjunct al M23.

Adresă: Uganda (începând cu anul 2016).

Data naşterii: noiembrie 1973.

Locul naşterii: Bunagana, teritoriul Rutshuru, Republica Democratică Congo.

Data desemnării de către ONU: 30 noiembrie 2012.

Alte informaţii: A devenit comandant adjunct al M23 după fuga facţiunii lui Bosco Taganda în Rwanda în martie 2013. A fugit în Uganda în noiembrie 2013. Se afla în Uganda de la începutul anului 2016. Link web către notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5776081

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Innocent Kaina a fost comandant de sector şi apoi comandant adjunct în Mişcarea 23 Martie (M23). A fost responsabil pentru şi a comis încălcări grave ale dreptului internaţional şi ale drepturilor omului. În iulie 2007, Tribunalul Militar de Garnizoană din Kinshasa l-a găsit pe Kaina responsabil pentru crime împotriva umanităţii comise în districtul Ituri între mai 2003 şi decembrie 2005. A fost eliberat în 2009 ca parte a acordului de pace dintre guvernul congolez şi CNDP. În cadrul FARDC, în 2009, a fost vinovat de execuţii, răpiri şi mutilări pe teritoriul Masisi. În calitate de comandant sub ordinele generalului Taganda, a iniţiat revolta fostului CNDP pe teritoriul Rutshuru în aprilie 2012. A asigurat securitatea răzvrătiţilor din Masisi. Între mai şi august 2012, a supravegheat recrutarea şi antrenarea a peste 150 de copii pentru rebeliunea M23, împuşcându-i pe băieţii care încercaseră să scape. În iulie 2012, a călătorit la Berunda şi Degho pentru activităţi de mobilizare şi recrutare pentru M23. Kaina a fugit în Uganda în noiembrie 2013 şi se afla încă acolo la începutul anului 2016.

5. Jérôme KAKWAVU BUKANDE

(alias: a) Jérôme Kakwavu, b) Comandant Jérôme)

Naţionalitate: congoleză.

Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.

Alte informaţii: I s-a acordat gradul de general în cadrul FARDC în decembrie 2004. Din iunie 2011, deţinut în închisoarea Makala din Kinshasa. Din 25 martie 2011, Înalta Curte Militară din Kinshasa a deschis un proces împotriva lui Kakwavu pentru crime de război. În noiembrie 2014, condamnat de o instanţă militară din RDC la zece ani de închisoare pentru viol, crimă şi tortură. Link web pentru notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5776083

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Fost preşedinte al UCD/FAPC. Controlul FAPC asupra posturilor de frontieră ilegale dintre Uganda şi RDC - o rută de tranzit cheie pentru fluxurile de arme. În calitate de preşedinte al FAPC, a exercitat influenţă asupra politicilor şi comandă şi control asupra activităţilor forţelor FAPC, care erau implicate în traficul de arme şi, în consecinţă, în încălcări ale embargoului asupra armelor. Potrivit Biroului Reprezentantului Securităţii pentru Copii şi Conflicte Armate, a fost responsabil pentru recrutarea şi utilizarea copiilor în Ituri în 2002. Unul dintre cei cinci ofiţeri superiori FARDC care fuseseră acuzaţi de infracţiuni grave care implicau violenţă sexuală şi ale căror cazuri Consiliul de Securitate le adusese în atenţia guvernului în timpul vizitei sale din 2009. I s-a acordat gradul de general în FARDC în decembrie 2004. Din iunie 2011, deţinut în închisoarea Makala din Kinshasa. La 25 martie 2011, Înalta Curte Militară din Kinshasa a deschis un proces împotriva lui Kakwavu pentru crime de război.

6. Germain KATANGA

Naţionalitate: congoleză.

Data naşterii: 28 aprilie 1978.

Locul naşterii: Mambasa, provincia Ituri, Republica Democrată Congo.

Adresă: Republica Democrată Congo (în închisoare).

Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.

Alte informaţii: Numit general în FARDC în decembrie 2004. Predat de Guvernul RDC Curţii Penale Internaţionale la 18 octombrie 2007. Condamnat iniţial la 23 mai 2014 de CPI la 12 ani de închisoare pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii, Camera de Apel a CPI i-a redus pedeapsa şi a stabilit că pedeapsa lui Katanga trebuie executată la 18 ianuarie 2016. Deşi a fost deţinut în Ţările de Jos pe durata procesului său, Katanga a fost transferat într-o închisoare din RDC în decembrie 2015 şi acuzat pentru alte infracţiuni comise anterior în Ituri. Link web pentru notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5776116

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Germain Katanga a fost comandantul FRPI. A fost implicat în transferuri de arme, încălcând embargoul asupra armelor. Potrivit Biroului Reprezentantului Secţiei Generale pentru Copii şi Conflicte Armate, a fost responsabil pentru recrutarea şi utilizarea copiilor în Ituri din 2002 până în 2003. A fost numit general în FARDC în decembrie 2004. A fost predat de Guvernul RDC Curţii Penale Internaţionale la 18 octombrie 2007. Condamnat iniţial la 23 mai 2014 de CPI la 12 ani de închisoare pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii, Camera de Apel a CPI i-a redus pedeapsa şi a stabilit că sentinţa trebuie executată la 18 ianuarie 2016. Deşi a fost deţinut în Olanda pe durata procesului său, Katanga a fost transferat într-o închisoare din RDC în decembrie 2015 şi acuzat pentru crime comise anterior în Ituri.

7. Thomas LUBANGA

Locul naşterii: Ituri, Republica Democrată Congo.

Naţionalitate: congoleză.

Adresă: Republica Democrată Congo.

Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.

Alte informaţii: Arestat la Kinshasa în martie 2005 pentru implicarea UPC/L în încălcări ale drepturilor omului. Transferat la CPI la 17 martie 2006. Condamnat de CPI în martie 2012 şi condamnat la 14 ani de închisoare. La 1 decembrie 2014, judecătorii de apel ai CPI au confirmat condamnarea şi sentinţa lui Lubanga. Transferat într-o unitate penitenciară din RDC la 19 decembrie 2015 pentru a-şi executa pedeapsa cu închisoarea. A fost eliberat la 15 martie 2020 după ce şi-a ispăşit pedeapsa CPI. Link web către Notificarea Specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/How-we-work/Notices/View-UN-Notices-Individuals

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Thomas Lubanga a fost preşedintele UPC/L, una dintre grupările armate şi miliţiile menţionate la paragraful 20 din Rezoluţia 1493 (2003), implicată în traficul de arme, încălcând embargoul asupra armelor. Potrivit Biroului Reprezentantului Secţiei Speciale pentru Copii şi Conflicte Armate, el a fost responsabil pentru recrutarea şi utilizarea copiilor în Ituri din 2002 până în 2003. A fost arestat la Kinshasa în martie 2005 pentru implicarea UPC/L în încălcări ale drepturilor omului şi transferat la CPI de către autorităţile RDC la 17 martie 2006. A fost condamnat de CPI în martie 2012 şi condamnat la 14 ani de închisoare. La 1 decembrie 2014, judecătorii de apel ai CPI au confirmat condamnarea şi sentinţa. A fost transferat într-o unitate penitenciară din RDC la 19 decembrie 2015 pentru a-şi executa pedeapsa cu închisoarea.

8. Sultani MAKENGA

(alias: a) Makenga, Colonel Sultani, b) Makenga, Emmanuel Sultani)

Data naşterii: 25 decembrie 1973.

Locul naşterii: Rutshuru, Republica Democrată Congo.

Naţionalitate: congoleză.

Data desemnării de către ONU: 12 noiembrie 2012.

Alte informaţii: Lider militar al grupării Mouvement du 23 Mars (M23) care operează în Republica Democrată Congo. În Uganda de la sfârşitul anului 2014. Link web către notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5272833

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Sultani Makenga este un lider militar al grupării Mouvement du 23 Mars (M23) care operează în Republica Democrată Congo (RDC). În calitate de lider al M23 (cunoscut şi sub numele de Armata Revoluţionară Congoleză), Sultani Makenga a comis şi este responsabil pentru încălcări grave ale dreptului internaţional, care implică vizarea femeilor şi copiilor în situaţii de conflict armat, inclusiv uciderea şi mutilarea, violenţa sexuală, răpirea şi strămutarea forţată. De asemenea, a fost responsabil pentru încălcări ale dreptului internaţional legate de acţiunile M23 de recrutare sau utilizare a copiilor în conflicte armate din RDC. Sub comanda lui Sultani Makenga, M23 a comis atrocităţi extinse împotriva populaţiei civile din RDC. Conform mărturiilor şi rapoartelor, militanţii care operează sub comanda lui Sultani Makenga au comis violuri pe tot teritoriul Rutshuru împotriva femeilor şi copiilor, dintre care unii aveau chiar şi 8 ani, ca parte a unei politici de consolidare a controlului asupra teritoriului Rutshuru. Sub comanda lui Makenga, M23 a desfăşurat ample campanii de recrutare forţată a copiilor în RDC şi în regiune, precum şi uciderea, mutilarea şi rănirea a zeci de copii. Mulţi dintre copiii recrutaţi forţat aveau sub 15 ani. De asemenea, s-a raportat că Makenga ar fi destinatarul armelor şi materialelor conexe, încălcând măsurile luate de RDC pentru a pune în aplicare embargoul asupra armelor, inclusiv ordonanţele interne privind importul şi deţinerea de arme şi materiale conexe. Acţiunile lui Makenga în calitate de lider al M23 au inclus încălcări grave ale dreptului internaţional şi atrocităţi împotriva populaţiei civile din RDC şi au agravat condiţiile de insecuritate, strămutare şi conflict din regiune. Lider militar al grupării Mouvement du 23 Mars (M23) care operează în Republica Democrată Congo.

9. Khawa Panga MANDRO

(alias: a) Kawa Panga, b) Kawa Panga Mandro, c) Kawa Mandro, d) Yves Andoul Karim, e) Mandro Panga Kahwa, f) Yves Khawa Panga Mandro, g) "Şeful Kahwa", h) "Kawa")

Data naşterii: 20 august 1973.

Locul naşterii: Bunia, Republica Democrată Congo.

Adresă: Uganda (din mai 2016).

Naţionalitate: congoleză.

Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.

Alte informaţii: Încarcerat în Bunia în aprilie 2005 pentru sabotajul procesului de pace din Ituri. Arestat de autorităţile congoleze în octombrie 2005, achitat de Curtea de Apel din Kisangani, ulterior transferat autorităţilor judiciare din Kinshasa sub noi acuzaţii de crime împotriva umanităţii, crime de război, omor, vătămare corporală agravată şi vătămare corporală. În august 2014, un tribunal militar al RDC din Kisangani l-a condamnat pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii, l-a condamnat la nouă ani de închisoare şi i-a ordonat să plătească aproximativ 85.000 USD victimelor sale. Şi-a ispăşit pedeapsa şi locuieşte în Uganda din mai 2016. Link web pentru notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5272933

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Khawa Panga Mandro a fost preşedintele PUSIC, unul dintre grupurile armate şi miliţiile menţionate la paragraful 20 din Rezoluţia 1493 (2003) implicate în traficul de arme, încălcând embargoul asupra armelor. Potrivit Biroului Reprezentantului Secţiei Speciale pentru Copii şi Conflicte Armate, acesta a fost responsabil pentru recrutarea şi utilizarea copiilor din 2001 până în 2002. A fost închis în Bunia în aprilie 2005 pentru sabotarea procesului de pace din Ituri. A fost arestat de autorităţile congoleze în octombrie 2005, achitat de Curtea de Apel din Kisangani şi ulterior transferat autorităţilor judiciare din Kinshasa sub noi acuzaţii de crime împotriva umanităţii, crime de război, omor, vătămare corporală agravată şi vătămare corporală. În august 2014, un tribunal militar al RDC din Kisangani l-a condamnat pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii, l-a condamnat la nouă ani de închisoare şi i-a ordonat să plătească aproximativ 85.000 USD victimelor sale. Şi-a ispăşit pedeapsa şi a locuit în Uganda din mai 2016.

10. Callixte MBARUSHIMANA

Funcţie: secretar executiv al FDLR.

Data naşterii: 24 iulie 1963.

Locul naşterii: Ndusu/Ruhengeri, provincia de Nord, Rwanda.

Naţionalitate: rwandeză.

Data desemnării de către ONU: 3 martie 2009.

Alte informaţii: Arestat la Paris la 3 octombrie 2010 în baza unui mandat de arestare emis de CPI pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii comise de trupele FDLR în Kivu în 2009. Transferat la Haga la 25 ianuarie 2011 şi eliberat de CPI la sfârşitul anului 2011. Ales secretar executiv al FDLR la 29 noiembrie 2014 pentru un mandat de cinci ani. Link web către notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5224649

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Callixte Mbarushimana a fost secretar executiv al FDLR şi vicepreşedinte al înaltului comandament militar al FDLR până la arestarea sa. În calitate de lider politico-militar al unui grup armat străin care opera în Republica Democrată Congo, a împiedicat dezarmarea, repatrierea şi relocarea voluntară a combatanţilor, conform Rezoluţiei 1857 (2008) OP 4 (b) a Consiliului de Securitate. A fost arestat la Paris pe 3 octombrie 2010 în baza unui mandat de arestare emis de CPI pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii comise de trupele FDLR în Kivu în 2009. A fost transferat la Haga pe 25 ianuarie 2011, dar eliberat la sfârşitul anului 2011. A fost reales secretar executiv al FDLR pe 29 noiembrie 2014 pentru un mandat de cinci ani.

11. Iruta Douglas MPAMO

(alias: a) Doulas Iruta Mpamo, b) Mpano)

Adresă: Gisenyi, Rwanda (din iunie 2011).

Data naşterii: a) 28 decembrie 1965, b) 29 decembrie 1965.

Locul naşterii: a) Bashali, Masisi, Republica Democrată Congo, b) Goma, Republica Democrată Congo, c) Uvira, Republica Democrată Congo.

Naţionalitate: congoleză.

Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.

Alte informaţii: Nu se cunoaşte nicio ocupaţie de când două dintre avioanele administrate de Great Lakes Business Company (GLBC) s-au prăbuşit. Link web către notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5272813

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Proprietar/administrator al Compagnie Aérienne des Grands Lacs şi al Great Lakes Business Company, ale cărei aeronave au fost folosite pentru a oferi asistenţă grupurilor armate şi miliţiilor menţionate la punctul 20 din Rezoluţia 1493 (2003). De asemenea, responsabil pentru disimularea informaţiilor privind zborurile şi încărcăturile, aparent pentru a permite încălcarea embargoului asupra armelor. Nu se cunoaşte nicio ocupaţie de când două dintre avioanele gestionate de Great Lakes Business Company (GLBC) s-au prăbuşit.

12. Sylvestre MUDACUMURA

(alias: a) Mupenzi Bernard, b) General maior Mupenzi, c) General Mudacumura, d) Faraon, e) Radja)

Desemnare: a) comandant FDLR-FOCA, b) general-locotenent FDLR-FOCA.

Data naşterii: 1954.

Locul naşterii: Cellule Ferege, sector Gatumba, comuna Kibilira, prefectura Gisenyi, Rwanda.

Adresă: provincia Kivu de Nord, Republica Democrată Congo (din iunie 2016).

Naţionalitate: rwandeză.

Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.

Alte informaţii: Curtea Penală Internaţională a emis un mandat de arestare pe numele lui Mudacumura la 12 iulie 2012 pentru nouă capete de acuzare de crime de război, inclusiv atacuri asupra civililor, omor, mutilări, tratamente crude, viol, tortură, distrugere de bunuri, jafuri şi ultraje împotriva demnităţii personale, presupuse comise între 2009 şi 2010 în RDC.

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Sylvestre Mudacumura este comandantul FOCA, aripa armată a FDLR, exercitând influenţă asupra politicilor şi menţinând comanda şi controlul asupra activităţilor forţelor FDLR, unul dintre grupurile armate şi miliţiile menţionate la punctul 20 din Rezoluţia 1493 (2003), implicate în traficul de arme, încălcând embargoul asupra armelor. Mudacumura (sau personalul său) a fost în comunicare telefonică cu liderul FDLR, Murwanashyaka, în Germania, inclusiv în momentul masacrului de la Busurungi din mai 2009, şi cu comandantul militar, maiorul Guillaume, în timpul operaţiunilor Umoja Wetu şi Kimia II din 2009. Potrivit Biroului Reprezentantului Securităţii Sociale pentru Copii şi Conflicte Armate, acesta a fost responsabil pentru 27 de cazuri de recrutare şi utilizare a copiilor de către trupele aflate sub comanda sa în Kivu de Nord, între 2002 şi 2007. La mijlocul anului 2016, Mudacumura era încă comandantul general al aripii armate a FDLR, deţinea gradul de locotenent general şi se afla în provincia Kivu de Nord din Republica Democrată Congo.

13. Leodomir MUGARAGU

(alias: a) Manzi Leon, b) Leo Manzi)

Adresă: sediul central al FDLR la pădurea Kikoma, Bogoyi, Walikale, Kivu de Nord, Republica Democratică Congo (din iunie 2011).

Data naşterii: a) 1954, b) 1953.

Locul naşterii: a) Kigali, Rwanda, b) Rushashi, provincia de Nord, Rwanda.

Naţionalitate: rwandeză.

Data desemnării de către ONU: 1 decembrie 2010.

Alte informaţii: Şeful Statului Major al FDLR-FOCA, responsabil cu administraţia. Link către notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5270747

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Conform relatărilor oficiale şi din surse deschise, Leodomir Mugaragu este şeful Statului Major al Forţelor Combatante Abucunguzi/Forţei Combatante pentru Eliberarea Rwandei (FOCA), aripa armată a FDLR. Conform relatărilor oficiale, Mugaragu este un planificator superior al operaţiunilor militare ale FDLR în estul RDC. Şef al Statului Major al FDLR-FOCA, responsabil cu administraţia.

14. Leopold MUJYAMBERE

(alias: a) Musenyeri, b) Achille, c) Frere Petrus Ibrahim)

Desemnare: a) şef de Stat Major FDLR-FOCA, b) comandant adjunct interimar FDLR-FOCA.

Adresă: Kinshasa, Republica Democrată Congo (din iunie 2016).

Data naşterii: a) 17 martie 1962, b) aproximativ 1966.

Locul naşterii: Kigali, Rwanda.

Naţionalitate: rwandeză.

Data desemnării de către ONU: 3 martie 2009.

Alte informaţii: A devenit comandant adjunct interimar al FDLR-FOCA în 2014. Capturat la Goma, RDC, de către serviciile de securitate congoleze la începutul lunii mai 2016 şi transferat la Kinshasa. Link web către notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5224709

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Leopold Mujyambere a fost comandantul Diviziei a doua a FOCA, ramura armată a FDLR. În calitate de lider militar al unui grup armat străin care opera în Republica Democrată Congo, el a împiedicat dezarmarea, repatrierea şi relocarea voluntară a combatanţilor, încălcând Rezoluţia 1857 (2008) OP 4 (b) a Consiliului de Securitate. Conform probelor colectate de Grupul de experţi al Comitetului de sancţiuni al CSONU pentru RDC, detaliate în raportul său din 13 februarie 2008, fetele recuperate de la FDLR-FOCA fuseseră anterior răpite şi abuzate sexual. De la mijlocul anului 2007, FDLR-FOCA, care anterior recruta băieţi adolescenţi, recrutează cu forţa tineri de la vârsta de 10 ani. Cei mai mici sunt apoi folosiţi ca escorte, iar copiii mai mari sunt trimişi ca soldaţi pe linia frontului, încălcând Rezoluţia 1857 (2008) OP4 (d) şi (e) a Consiliului de Securitate.

În iunie 2011, era comandantul sectorului operaţional FOCA din Kivu de Sud, numit pe atunci "Amazon". Ulterior, a fost promovat la funcţia de şef de stat major al FOCA, iar apoi la cea de comandant adjunct interimar în 2014. A fost capturat la Goma, în RDC, de către serviciile de securitate congoleze la începutul lunii mai 2016 şi transferat la Kinshasa.

15. Jamil MUKULU

(alias: a) Steven Alirabaki, b) David Kyagulanyi, c) Musezi Talengelanimiro, d) Mzee Tutu, e) Abdullah Junjuaka, f) Alilabaki Kyagulanyi, g) Hussein Muhammad, h) Nicolas Luumu, i) Julius Elius Mashauri, j) David Amos Talengelanim, k) Profesorul Mushagelanim

Funcţie: a) şeful Forţelor Democratice Aliate (ADF), b) comandantul Forţelor Democratice Aliate.

Adresă: se pare că se află în închisoare în Uganda (din septembrie 2016)

Data naşterii: a) 1965, b) 1 ianuarie 1964.

Locul naşterii: satul Ntoke, subjudeţul Ntenjeru, districtul Kayunga, Uganda.

Naţionalitate: ugandeză.

Data desemnării de către ONU: 12 octombrie 2011.

Alte informaţii: Arestat în aprilie 2015 în Tanzania şi extrădat în Uganda în iulie 2015. Din septembrie 2016, Mukulu se află, se pare, într-o celulă de detenţie a poliţiei în aşteptarea procesului său pentru crime de război şi încălcări grave ale Convenţiei de la Geneva, în conformitate cu legislaţia ugandeză. Link web către notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5270670

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Conform surselor publice şi rapoartelor oficiale, inclusiv rapoartelor grupului de experţi al Comitetului de sancţiuni al ONU privind RDC, Jamil Mukulu este şeful militar al ADF, un grup armat străin care operează în RDC, şi obstrucţionează dezarmarea, repatrierea şi relocarea voluntară a luptătorilor ADF, aşa cum se prevede la punctul 4 litera b) din Rezoluţia 1857 (2008). Grupul de experţi al Comitetului de sancţiuni al ONU privind RDC a raportat că Jamil Mukulu a oferit sprijin material şi uman ADF, în calitate de grup armat care operează pe teritoriul RDC. Conform diverselor surse, inclusiv rapoartelor grupului de experţi al Comitetului de sancţiuni al ONU privind RDC, Jamil Mukulu a obţinut finanţare, a exercitat influenţă asupra politicilor ADF şi şi-a asumat responsabilităţi directe în comanda şi controlul forţelor ADF, în special în supravegherea legăturilor stabilite cu reţelele teroriste internaţionale.

16. Ignace MURWANASHYAKA

(alias: Dr. Ignace)

Titlu: Dr.

Funcţie: preşedinte al FDLR.

Adresă: Germania (în închisoare).

Data naşterii: 14 mai 1963.

Locul naşterii: a) Butera, Rwanda, b) Ngoma, Butare, Rwanda.

Naţionalitate: rwandeză.

Data desemnării ONU: 1 noiembrie 2005.

Alte informaţii: A decedat în închisoare în Germania la 16 aprilie 2019. Arestat de autorităţile germane la 17 noiembrie 2009 şi găsit vinovat de o instanţă germană la 28 septembrie 2015 pentru conducerea unui grup terorist străin şi complicitate la comiterea unor crime de război. A primit o condamnare la 13 ani şi se află în închisoare în Germania din iunie 2016. Reales preşedinte al FDLR la 29 noiembrie 2014 pentru un mandat de cinci ani. Link web pentru notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/How-we-work/Notices/View-UN-Notices-Individuals

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Ignace Murwanashyaka este preşedintele FDLR, exercitând influenţă asupra politicilor forţelor FDLR, una dintre grupurile armate şi miliţiile menţionate la punctul 20 din Rezoluţia 1493 (2003), implicat în traficul de arme, încălcând embargoul asupra armelor. A fost în comunicare telefonică cu comandanţii militari FDLR pe teren (inclusiv în timpul masacrului de la Busurungi din mai 2009); a dat ordine militare înaltului comandament; a fost implicat în coordonarea transferului de arme şi muniţii către unităţile FDLR şi în transmiterea de instrucţiuni specifice de utilizare; şi a gestionat sume mari de bani strânse prin vânzarea ilicită de resurse naturale în zonele controlate de FDLR. Potrivit Biroului Reprezentantului Securităţii Socialiste pentru Copii şi Conflicte Armate, el a deţinut responsabilitatea de comandă în calitate de preşedinte şi comandant militar al FDLR pentru recrutarea şi utilizarea copiilor de către FDLR în estul Congo-ului. A fost arestat de autorităţile germane pe 17 noiembrie 2009 şi găsit vinovat de o instanţă germană pe 28 septembrie 2015 de conducerea unui grup terorist străin şi de complicitate la crime de război. A primit o condamnare de 13 ani şi se afla în închisoare în Germania din iunie 2016. A fost reales în funcţia de preşedinte al FDLR pe 29 noiembrie 2014 pentru un mandat de cinci ani.

17. Straton MUSONI

(alias: IO Musoni)

Funcţie: fost vicepreşedinte al FDLR.

Data naşterii: a) 6 aprilie 1961, b) 4 iunie 1961.

Locul naşterii: Mugambazi, Kigali, Rwanda.

Naţionalitate: rwandeză.

Data desemnării de către ONU: 29 martie 2007.

Alte informaţii: Arestat de autorităţile germane la 17 noiembrie 2009, găsit vinovat de o instanţă germană la 28 septembrie 2015 de conducerea unui grup terorist străin şi a primit o condamnare de 8 ani. Musoni a fost eliberat din închisoare imediat după proces, după ce a ispăşit peste 5 ani din pedeapsă. Link web pentru notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5272354

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Straton Musoni a fost vicepreşedinte al FDLR, un grup armat străin care operează în RDC. El a împiedicat dezarmarea şi repatrierea voluntară sau relocarea combatanţilor aparţinând acestor grupări, încălcând Rezoluţia 1649 (2005). A fost arestat de autorităţile germane la 17 noiembrie 2009, găsit vinovat de o instanţă germană la 28 septembrie 2015 de conducerea unui grup terorist străin şi a primit o condamnare de 8 ani. A fost eliberat din închisoare imediat după proces, după ce a ispăşit peste 5 ani din pedeapsă.

18. Jules MUTEBUTSI

(alias: a) Jules Mutebusi, b) Jules Mutebuzi, c) Colonel Mutebutsi)

Data naşterii: 1964.

Locul naşterii: Minembwe, Kivu de Sud, Republica Democrată Congo.

Naţionalitate: congoleză.

Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.

Alte informaţii: Fost comandant regional militar adjunct al FARDC al celei de-a 10-a regiuni militare în aprilie 2004, demis pentru indisciplină. În decembrie 2007, a fost arestat de autorităţile rwandeze când a încercat să treacă graniţa în RDC. Se pare că a decedat la Kigali pe 9 mai 2014. Link web către notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5272093

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Jules Mutebutsi şi-a unit forţele cu alte elemente renegate ale fostei RCD-G pentru a prelua cu forţa oraşul Bukavu în mai 2004. A fost implicat în primirea de arme în afara structurilor FARDC şi în furnizarea de provizii grupurilor armate şi miliţiilor menţionate în paragraful 20 din Rezoluţia 1493 (2003), încălcând embargoul asupra armelor. A fost comandantul regional militar adjunct al FARDC al celei de-a 10-a regiuni militare până în aprilie 2004, când a fost demis pentru indisciplină. În decembrie 2007, a fost arestat de autorităţile rwandeze când a încercat să treacă graniţa în RDC. Se pare că a murit la Kigali pe 9 mai 2014.

19. Baudoin NGARUYE WA MYAMURO

(alias: colonelul Baudoin Ngaruye)

Titlu: Lider militar al Mişcării 23 Mars (M23).

Funcţie: general de brigadă.

Adresa: Rubavu/Mudende, Rwanda.

Data naşterii: a) 1 aprilie 1978, b) 1978.

Locul naşterii: a) Bibwe, Republica Democrată Congo, b) Lusamambo, teritoriul Lubero, Republica Democrată Congo.

Naţionalitate: congoleză.

Număr naţional de identificare: FARDC ID 1-78-09-44621-80.

Data desemnării de către ONU: 30 noiembrie 2012.

Alte informaţii: A intrat în Republica Rwanda la 16 martie 2013. De la sfârşitul anului 2014, locuia în tabăra Ngoma, Rwanda. Link web către notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5268954

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

În aprilie 2012, Ngaruye a comandat revolta fostei CNDP, cunoscută sub numele de Mouvement du 23 Mars (M23), sub ordinele generalului Ntaganda. În prezent, este al treilea comandant militar cu cel mai înalt rang în cadrul M23. Grupul de experţi privind RDC l-a recomandat anterior pentru desemnare în 2008 şi 2009. Este responsabil pentru şi a comis încălcări grave ale drepturilor omului şi ale dreptului internaţional. A recrutat şi antrenat sute de copii între 2008 şi 2009, iar apoi, spre sfârşitul anului 2010, pentru M23. A comis crime, mutilări şi răpiri, adesea vizând femei. Este responsabil pentru execuţiile şi tortura dezertorilor din cadrul M23. În 2009, în cadrul FARDC, a dat ordinul de a ucide toţi bărbaţii din satul Shalio din Walikale. De asemenea, a furnizat arme, muniţii şi salarii în Masisi şi Walikale, sub ordinele directe ale lui Ntaganda. În 2010, a orchestrat strămutarea forţată şi exproprierea populaţiilor din zona Lukopfu. De asemenea, a fost implicat pe scară largă în reţele criminale din cadrul FARDC, care obţineau profituri din comerţul cu minerale, ceea ce a dus la tensiuni şi violenţe cu colonelul Innocent Zimurinda în 2011. A intrat în Republica Rwanda la 16.3.2013 pe la Gasizi/Rubavu.

20. Mathieu, Chui NGUDJOLO

(alias: Cui Ngudjolo)

Naţionalitate: congoleză.

Adresă: Republica Democrată Congo.

Data naşterii: 8 octombrie 1970.

Locul naşterii: Bunia, provincia Ituri, Republica Democrată Congo.

Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.

Alte informaţii: Arestat de MONUC în Bunia în octombrie 2003. Predat de Guvernul RDC Curţii Penale Internaţionale la 7 februarie 2008. Achitat de toate acuzaţiile de către CPI în decembrie 2012, iar verdictul a fost confirmat de Camera de Apel la 27 februarie 2015. Ngudjolo a depus o cerere de azil în Ţările de Jos, dar i-a fost respinsă cererea. A fost deportat în RDC la 11 mai 2015. Link web către Notificarea Specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5776118

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Mathieu Chui Ngudjolo a fost şeful Statului Major al FRPI, exercitând influenţă asupra politicilor şi menţinând comanda şi controlul activităţilor forţelor FRPI, unul dintre grupurile armate şi miliţiile menţionate la paragraful 20 din Rezoluţia 1493 (2003), responsabil pentru traficul de arme, încălcând embargoul asupra armelor. Potrivit Biroului Reprezentantului Secţiei Generale pentru Copii şi Conflicte Armate, acesta a fost responsabil pentru recrutarea şi utilizarea copiilor sub 15 ani în Ituri în 2006. A fost arestat de MONUC în Bunia în octombrie 2003. Guvernul RDC l-a transferat ulterior Curţii Penale Internaţionale la 7 februarie 2008. A fost achitat de toate acuzaţiile de către CPI în decembrie 2012, iar verdictul a fost confirmat de Camera de Apel la 27 februarie 2015. Ngudjolo a depus o cerere de azil în Olanda, dar i-a fost respinsă cererea. A fost deportat în RDC la 11 mai 2015.

21. Floribert Ngabu NJABU

(alias: a) Floribert Njabu Ngabu, b) Floribert Ndjabu, c) Floribert Ngabu Ndjabu)

Naţionalitate: congoleză, paşaport nr.OB 0243318.

Data naşterii: 23 mai 1971.

Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.

Alte informaţii: În arest la domiciliu în Kinshasa din martie 2005 pentru implicarea FNI în încălcări ale drepturilor omului. Transferat la Haga pe 27 martie 2011 pentru a depune mărturie în procesele CPI Germain Katanga şi Mathieu Ngudjolo. A solicitat azil în Olanda în mai 2011. În octombrie 2012, o instanţă olandeză i-a respins cererea de azil. În iulie 2014, a fost deportat din Olanda în RDC, unde a fost arestat. Link web pentru notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5776373

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Preşedintele FNI, una dintre grupările armate şi miliţiile menţionate la paragraful 20 din Rezoluţia 1493 (2003), implicat în traficul de arme, încălcând embargoul asupra armelor. Se află în arest la domiciliu la Kinshasa din martie 2005 pentru implicarea FNI în încălcări ale drepturilor omului. Transferat la Haga pe 27 martie 2011 pentru a depune mărturie în procesele CPI Germain Katanga şi Mathieu Ngudjolo. A solicitat azil în Olanda în mai 2011. În octombrie 2012, o instanţă olandeză i-a respins cererea de azil; cazul se află în prezent în apel.

22. Laurent NKUNDA

(alias: a) Nkunda Mihigo Laurent, b) Laurent Nkunda Bwatare, c) Laurent Nkundabatware, d) Laurent Nkunda Mahoro Batware, e) Laurent Nkunda Batware, f) Preşedinte, g) General Nkunda, h) Papa Six)

Data naşterii: a) 6 februarie 1967, b) 2 februarie 1967.

Locul naşterii: Rutshuru, Kivu de Nord, Republica Democrată Congo.

Naţionalitate: congoleză.

Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.

Alte informaţii: Fost general RCD-G. Fondator al Congresului Naţional pentru Apărarea Poporului, 2006; Ofiţer superior al Adunării pentru Democraţia Congoleză-Goma (RCD-G), 1998-2006; Ofiţer al Frontului Patriotic Rwandez (RPF), 1992-1998. Laurent Nkunda a fost arestat de autorităţile rwandeze în Rwanda în ianuarie 2009 şi înlocuit în funcţia de comandant al CNDP. De atunci, se află în arest la domiciliu în Kigali, Rwanda. Cererea guvernului RDC de a-l extrăda pe Nkunda pentru crimele comise în estul RDC a fost refuzată de Rwanda. În 2010, apelul lui Nkunda pentru detenţia ilegală a fost respins de instanţa rwandeză din Gisenyi, hotărând că problema ar trebui examinată de o instanţă militară. Avocaţii lui Nkunda au făcut apel la Curtea Militară Rwandeză. Link web către notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5270703

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Şi-a unit forţele cu alte elemente renegate ale fostei RCD-G pentru a lua Bukavu prin forţă în mai 2004. A primit arme din afara FARDC, încălcând embargoul asupra armelor. Potrivit Biroului Reprezentanţilor Securităţii Socialiste pentru Copii şi Conflicte Armate, a fost responsabil pentru 264 de cazuri de recrutare şi utilizare a copiilor de către trupele aflate sub comanda sa în Kivu de Nord, între 2002 şi 2009. Fost general al RCD-G. Fondator al Congresului Naţional pentru Apărarea Poporului, 2006; Ofiţer Superior al Adunării pentru Democraţia Congoleză-Goma (RCD-G), 1998-2006; Ofiţer al Frontului Patriotic Rwandez (RPF), 1992-1998. Laurent Nkunda a fost arestat de autorităţile rwandeze în Rwanda în ianuarie 2009 şi înlocuit în funcţia de comandant al CNDP. De atunci, se află în arest la domiciliu în Kigali, Rwanda. Cererea guvernului RDC de a-l extrăda pe Nkunda pentru crimele comise în estul RDC a fost refuzată de Rwanda. În 2010, apelul lui Nkunda pentru detenţia ilegală a fost respins de instanţa rwandeză din Gisenyi, hotărând că problema ar trebui examinată de o instanţă militară. Avocaţii lui Nkunda au iniţiat o procedură la Curtea Militară din Rwanda. Păstrează o oarecare influenţă asupra anumitor elemente ale CNDP.

23. Felicien NSANZUBUKIRE

(alias: Fred Irakeza)

Desemnare: a) comandant de subsector FDLR-FOCA, b) colonel FDLR-FOCA.

Adresă: provincia Kivu de Sud, Republica Democrată Congo (din iunie 2016).

Data naşterii: 1967.

Locul naşterii: a) Murama, Kigali, Rwanda, b) Rubungo, Kigali, Rwanda, c) Kinyinya, Kigali, Rwanda.

Naţionalitate: rwandeză.

Data desemnării de către ONU: 1 decembrie 2010.

Alte informaţii: Link web pentru notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5269078

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Felicien Nsanzubukire a supravegheat şi coordonat traficul de muniţie şi arme între cel puţin noiembrie 2008 şi aprilie 2009 din Republica Unită Tanzania, via Lacul Tanganyika, către unităţi FDLR cu baza în zonele Uvira şi Fizi din Kivu de Sud. Începând cu ianuarie 2016, Nsanzubukire era comandant al subsectorului FDLR FOCA în provincia Kivu de Sud şi deţinea gradul de colonel.

24. Pacific NTAWUNGUKA

(alias: a) Pacifique Ntawungula, b) Colonel Omega, c) Nzeri, d) Israel)

Desemnare: a) comandant de sector "SONOKI" FDLR-FOCA, b) general de brigadă FDLR-FOCA.

Adresă: teritoriul Rutshuru, Kivu de Nord, Republica Democrată Congo (din iunie 2016).

Data naşterii: a) 1 ianuarie 1964, b) aproximativ 1964.

Locul naşterii: Gaseke, provincia Gisenyi, Rwanda.

Naţionalitate: rwandeză.

Data desemnării de către ONU: 3 martie 2009.

Alte informaţii: A primit instruire militară în Egipt. Link către notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5269021

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Pacifique Ntawunguka a fost comandantul Primei Divizii a FOCA, aripa armată a FDLR. În calitate de lider militar al unui grup armat străin care opera în Republica Democrată Congo, a împiedicat dezarmarea, repatrierea şi relocarea voluntară a combatanţilor, încălcând Rezoluţia 1857 (2008) OP 4 (b) a Consiliului de Securitate. Conform probelor colectate de Grupul de experţi al Comitetului de sancţiuni al CSONU pentru RDC, detaliate în raportul său din 13 februarie 2008, fetele recuperate de la FDLR-FOCA fuseseră anterior răpite şi abuzate sexual. De la mijlocul anului 2007, FDLR-FOCA, care anterior recruta băieţi adolescenţi, recrutează cu forţa tineri de la vârsta de 10 ani. Cei mai mici sunt apoi folosiţi ca escorte, iar copiii mai mari sunt trimişi ca soldaţi pe linia frontului, încălcând Rezoluţia 1857 (2008) OP4 (d) şi (e) a Consiliului de Securitate. A primit instruire militară în Egipt.

De la jumătatea anului 2016, Ntawunguka era comandantul sectorului "SONOKI" al FDLR-FOCA în provincia Kivu de Nord.

25. James NYAKUNI

Naţionalitate: ugandeză.

Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.

Alte informaţii: Link web pentru notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5776374

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Parteneriat comercial cu Jérôme Kakwavu, în special contrabandă peste graniţa dintre RDC şi Uganda, inclusiv suspiciunea de contrabandă cu arme şi materiale militare în camioane necontrolate. Încălcarea embargoului asupra armelor şi acordarea de asistenţă grupurilor armate şi miliţiilor menţionate la punctul 20 din Rezoluţia 1493 (2003), inclusiv sprijin financiar care le permite să opereze militar.

26. Stanislas NZEYIMANA

(alias: a) Deogratias Bigaruka Izabayo, b) Izabayo Deo, c) Jules Mateso Mlamba, d) Bigaruka, e) Bigurura)

Denumire: fost comandant adjunct FDLR-FOCA.

Data naşterii: a) 1 ianuarie 1966, b) 28 august 1966, c) aproximativ 1967.

Locul naşterii: Mugusa, Butare, Rwanda.

Naţionalitate: rwandeză.

Data desemnării de către ONU: 3 martie 2009.

Alte informaţii: A dispărut în timp ce se afla în Tanzania la începutul anului 2013. Locul în care se află nu este cunoscut din iunie 2016. Link web către notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5275373

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Stanislas Nzeyimana a fost comandant adjunct al FOCA, ramura armată a FDLR. În calitate de lider militar al unui grup armat străin care opera în Republica Democrată Congo, el a împiedicat dezarmarea, repatrierea şi relocarea voluntară a combatanţilor, încălcând Rezoluţia 1857 (2008) OP 4 (b) a Consiliului de Securitate. Conform probelor colectate de Grupul de experţi al Comitetului de sancţiuni al CSONU pentru RDC, detaliate în raportul său din 13 februarie 2008, fetele recuperate de la FDLR-FOCA fuseseră anterior răpite şi abuzate sexual. De la mijlocul anului 2007, FDLR-FOCA, care anterior recruta băieţi adolescenţi, recrutează cu forţa tineri de la vârsta de 10 ani. Cei mai mici sunt apoi folosiţi ca escorte, iar copiii mai mari sunt trimişi ca soldaţi pe linia frontului, încălcând Rezoluţia 1857 (2008) OP4 (d) şi (e) a Consiliului de Securitate. Nzeyimana a dispărut în Tanzania la începutul anului 2013, iar locul unde se afla era necunoscut în iunie 2016.

27. Dieudonné OZIA MAZIO

(alias: a) Ozia Mazio, b) Omari, c) domnul Omari)

Data naşterii: 6 iunie 1949.

Locul naşterii: Ariwara, Republica Democrată Congo.

Naţionalitate: congoleză.

Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.

Alte informaţii: Se crede că Dieudonné Ozia Mazio a decedat la Ariwara pe 23 septembrie 2008, în timp ce era preşedinte al Federaţiei Întreprinderilor Congolaise (FEC) din teritoriul Aru. Link web către notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5275495.

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Scheme financiare cu Jerome Kakwavu şi FAPC şi contrabandă peste graniţa dintre RDC şi Uganda, permiţând punerea la dispoziţia lui Kakwavu şi a trupelor sale a unor provizii şi numerar. Încălcarea embargoului asupra armelor, inclusiv prin acordarea de asistenţă grupurilor armate şi miliţiilor menţionate la punctul 20 din Rezoluţia 1493 (2003). În timp ce era preşedinte al Federaţiei Întreprinderilor Congolaise (FEC) pe teritoriul Aru, se crede că Dieudonné Ozia Mazio a murit în Ariwara pe 23 septembrie 2008.

28. Jean-Marie Lugerero RUNIGA

(alias: Jean-Marie Rugerero)

Funcţie: M23, preşedinte.

Adresa: Rubavu/Mudende, Rwanda.

Data naşterii: a) aproximativ 1960, b) 9 septembrie 1966.

Locul naşterii: Bukavu, Republica Democrată Congo.

Data desemnării de către ONU: 31 decembrie 2012.

Alte informaţii: A intrat în Republica Rwanda la 16 martie 2013. Din 2016, locuieşte în Rwanda. A participat la crearea unui nou partid politic congolez în iunie 2016, Alianţa pentru Sănătatea Poporului (ASP). Link web către notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5274633

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Un document din 9 iulie 2012, semnat de liderul M23, Sultani Makenga, îl numea pe Runiga coordonatorul aripii politice a M23. Conform documentului, numirea lui Runiga a fost determinată de necesitatea de a asigura vizibilitatea cauzei M23. Runiga a fost numit şi preşedinte al M23 în postările de pe site-ul grupării. Rolul său de conducere a fost confirmat de raportul Grupului de experţi din noiembrie 2012, care îl menţionează pe Runiga drept liderul M23.

Conform Raportului final al Grupului de experţi din 15 noiembrie 2012, Runiga a condus o delegaţie care a călătorit la Kampala, Uganda, pe 29 iulie 2012 şi a finalizat agenda în 21 de puncte a mişcării M23 înainte de negocierile anticipate de la Conferinţa Internaţională privind Regiunea Marilor Lacuri. Potrivit unui articol BBC din 23 noiembrie 2012, M23 s-a format atunci când foşti membri ai CNDP care fuseseră integraţi în FARDC au început să protesteze împotriva condiţiilor de muncă şi a salariilor precare şi a lipsei implementării depline a acordului de pace din 23 martie 2009 dintre CNDP şi RDC, care a dus la integrarea CNDP în FARDC. M23 a fost angajat în operaţiuni militare active pentru a prelua controlul asupra teritoriului din estul RDC, conform raportului IPIS din noiembrie 2012. M23 şi FARDC s-au luptat pentru controlul mai multor oraşe şi sate din estul RDC pe 24 şi 25 iulie 2012; M23 a atacat FARDC în Rumangabo pe 26 iulie 2012; M23 a alungat FARDC din Kibumba pe 17 noiembrie 2012; iar M23 a preluat controlul asupra oraşului Goma pe 20 noiembrie 2012. Conform raportului Grupului de experţi din noiembrie 2012, mai mulţi foşti combatanţi M23 susţin că liderii M23 au executat sumar zeci de copii care au încercat să evadeze după ce au fost recrutaţi ca copii-soldaţi M23. Conform unui raport din 11 septembrie 2012 al Human Rights Watch (HRW), un bărbat rwandez, în vârstă de 18 ani, care a evadat după ce a fost recrutat cu forţa în Rwanda, a declarat pentru HRW că a fost martor la execuţia unui băiat de 16 ani din unitatea sa M23, care încercase să fugă în iunie. Băiatul a fost capturat şi bătut până la moarte de luptătorii M23 în faţa celorlalţi recruţi. Un comandant M23 care a ordonat uciderea sa le-ar fi spus apoi celorlalţi recruţi că "a vrut să ne abandoneze", ca explicaţie pentru motivul pentru care băiatul fusese ucis. Raportul mai precizează că martorii au susţinut că cel puţin 33 de noi recruţi şi alţi luptători M23 au fost executaţi sumar când au încercat să fugă. Unii au fost legaţi şi împuşcaţi în faţa altor recruţi, ca exemplu al pedepsei pe care o puteau primi. Un tânăr recrut a declarat pentru HRW: "[c]ând eram cu M23, ne-au spus [că avem de ales] şi că putem rămâne cu ei sau putem muri. Mulţi oameni au încercat să scape. Unii au fost găsiţi şi apoi aceea a fost imediat moartea lor".

Runiga a intrat în Republica Rwanda pe 16 martie 2013, la Gasizi/Rubavu. La jumătatea anului 2016, Runiga locuia în Rwanda. În iunie 2016, a participat la crearea noului partid politic congolez, Alliance pour le Salut du Peuple (ASP).

29. Ntabo Ntaberi SHEKA

Desemnare: comandant-şef, Nduma Defense of Congo, grupul Mayi Mayi Sheka.

Data naşterii: 4 aprilie 1976.

Locul naşterii: Walikale, teritoriul Walikalele, Republica Democrată Congo.

Naţionalitate: congoleză.

Adresă: Goma, Kivu de Nord, Republica Democrată Congo (în închisoare).

Data desemnării de către ONU: 28 noiembrie 2011.

Alte informaţii: S-a predat MONUSCO la 26 iulie 2017 şi de atunci este reţinut de autorităţile congoleze. Procesul său pentru crime de război, crime împotriva umanităţii şi participare la o mişcare insurecţională, în faţa Tribunalului Militar din Goma, a început în noiembrie 2018. Link web către notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/How-we-work/Notices/View-UN-Notices-Individuals

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Ntabo Ntaberi Sheka, comandantul-şef al ramurii politice a Mayi Mayi Sheka, este liderul politic al unui grup armat congolez care împiedică dezarmarea, demobilizarea sau reintegrarea combatanţilor. Mayi Mayi Sheka este un grup de miliţii cu sediul în Congo, care operează din baze situate în teritoriul Walikale, în estul Republicii Democrate Congo. Grupul Mayi Mayi Sheka a efectuat atacuri asupra minelor din estul Republicii Democrate Congo, inclusiv preluarea minelor Bisiye şi extorcarea populaţiei localnice. Ntabo Ntaberi Sheka a comis, de asemenea, încălcări grave ale dreptului internaţional, implicând vizarea copiilor. Ntabo Ntaberi Sheka a planificat şi a ordonat o serie de atacuri pe teritoriul Walikale în perioada 30 iulie - 2 august 2010, pentru a pedepsi populaţiile locale acuzate de colaborare cu forţele guvernamentale congoleze. În cursul atacurilor, copiii au fost violaţi şi răpiţi, supuşi muncii forţate şi unor tratamente crude, inumane sau degradante. Grupul de miliţie Mayi Mayi Sheka recrutează, de asemenea, cu forţa băieţi şi reţine în rândurile sale copii proveniţi din campaniile de recrutare.

30. Bosco TAGANDA

(alias: a) Bosco Ntaganda, b) Bosco Ntagenda, c) General Taganda, d) Lydia (când a făcut parte din APR), e) Terminator, f) Tango Romeo (indicativ de apel), g) Romeo (indicativ de apel), h) Major)

Adresă: Belgia (la 14 decembrie 2022).

Data naşterii: între 1973 şi 1974.

Locul naşterii: Bigogwe, Rwanda.

Naţionalitate: congoleză.

Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005 (modificată la 13 octombrie 2016, 19 august 2020, 1 martie 2023).

Alte informaţii: Născut în Rwanda, s-a mutat la Nyamitaba, teritoriul Masisi, Kivu de Nord, când era copil. Numit general de brigadă al FARDC prin decret prezidenţial la 11 decembrie 2004, în urma acordurilor de pace din Ituri. Fost şef de stat major în cadrul CNDP şi a devenit comandant militar al CNDP de la arestarea lui Laurent Nkunda în ianuarie 2009. Din ianuarie 2009, este de facto comandant adjunct al operaţiunilor consecutive anti-FDLR "Umoja Wetu", "Kimia II" şi "Amani Leo" în Kivu de Nord şi Kivu de Sud. A intrat în Rwanda în martie 2013 şi s-a predat voluntar oficialilor CPI la Kigali pe 22 martie. Transferat la CPI din Haga, Ţările de Jos. La 9 iunie 2014, CPI a confirmat 13 acuzaţii de crime de război şi cinci acuzaţii de crime împotriva umanităţii împotriva sa; Procesul a început în septembrie 2015. La 8 iulie 2019, CPI l-a găsit vinovat de 18 capete de acuzare pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii, comise în Ituri în perioada 2002-2003. La 7 noiembrie 2019, a fost condamnat la o pedeapsă totală de 30 de ani de închisoare. A făcut apel atât la condamnare, cât şi la sentinţă. La 30 martie 2021, Camera de Apel a CPI a confirmat condamnarea şi sentinţa sa. La 14 decembrie 2022, a fost transferat pe teritoriul Belgiei pentru executarea sentinţei. Link web pentru Notificarea Specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/How-we-work/Notices/View-UN-Notices-Individuals

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Bosco Taganda a fost comandantul militar al UPC/L, exercitând influenţă asupra politicilor şi menţinând comanda şi controlul asupra activităţilor UPC/L, una dintre grupurile armate şi miliţiile menţionate la punctul 20 din Rezoluţia 1493 (2003), implicată în traficul de arme, încălcând embargoul asupra armelor. A fost numit general în FARDC în decembrie 2004, dar a refuzat să accepte promovarea, rămânând astfel în afara FARDC. Potrivit Biroului Reprezentantului Securităţii Sociale pentru Copii şi Conflicte Armate, a fost responsabil pentru recrutarea şi utilizarea copiilor în Ituri în 2002 şi 2003 şi pentru 155 de cazuri de responsabilitate directă şi/sau de comandă pentru recrutarea şi utilizarea copiilor în Kivu de Nord din 2002 până în 2009. În calitate de şef de Stat Major al CNDP, a avut responsabilitatea directă şi de comandă pentru masacrul de la Kiwanja din noiembrie 2008.

Născut în Rwanda, s-a mutat în copilărie la Nyamitaba, în teritoriul Masisi din provincia Kivu de Nord. În iunie 2011, locuia în Goma şi deţinea ferme mari în zona Ngungu din teritoriul Masisi din provincia Kivu de Nord. A fost numit general de brigadă al FARDC prin decret prezidenţial la 11 decembrie 2004, în urma acordurilor de pace din Ituri. A fost şef de stat major în cadrul CNDP, apoi a devenit comandant militar al CNDP după arestarea lui Laurent Nkunda în ianuarie 2009. Începând cu ianuarie 2009, a fost de facto comandant adjunct al operaţiunilor consecutive anti-FDLR Umoja Wetu, Kimia II şi Amani Leo în provinciile Kivu de Nord şi Kivu de Sud. A intrat în Rwanda în martie 2013, s-a predat voluntar oficialilor CPI la Kigali pe 22 martie şi a fost ulterior transferat la CPI la Haga, Olanda. La 9 iunie 2014, CPI a confirmat 13 acuzaţii de crime de război şi cinci acuzaţii de crime împotriva umanităţii împotriva sa. Procesul a început în septembrie 2015.

31. Inocenta ZIMURINDA

(alias: Zimulinda)

Denumire: a) M23, comandant Bde, grad: colonel, b) colonel în FARDC.

Adresă: Rubavu, Mudende.

Data naşterii: a) 1 septembrie 1972, b) aproximativ 1975, c) 16 martie 1972.

Locul naşterii: a) Ngungu, teritoriul Masisi, Kivu de Nord, Republica Democrată Congo, b) Masisi, Republica Democrată Congo.

Naţionalitate: congoleză.

Data desemnării de către ONU: 1 decembrie 2010.

Alte informaţii: Integrat în FARDC în 2009 ca locotenent colonel, comandant de brigadă în operaţiunile FARDC Kimia II, cu sediul în zona Ngungu. În iulie 2009, Zimurinda a fost promovat la gradul de colonel deplin şi a devenit comandant al sectorului FARDC în Ngungu şi ulterior în Kitchanga în operaţiunile FARDC Kimia II şi Amani Leo. În timp ce Zimurinda nu a apărut în ordonanţa prezidenţială a RDC din 31 decembrie 2010 de nominalizare a înalţilor ofiţeri FARDC, Zimurinda şi-a menţinut de facto poziţia de comandă a sectorului 22 FARDC din Kitchanga şi poartă gradul şi uniforma FARDC recent emise. În decembrie 2010, activităţile de recrutare desfăşurate de elementele aflate sub comanda lui Zimurinda au fost denunţate în rapoarte open source. A intrat în Republica Rwanda la 16 martie 2013. De la sfârşitul anului 2014, locuind în tabăra Ngoma, Rwanda. Link către Notificarea Specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/un/5275315

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Conform mai multor surse, locotenent-colonelul Innocent Zimurinda, în calitatea sa de unul dintre comandanţii Brigăzii 231 FARDC, a dat ordine care au dus la masacrul a peste 100 de refugiaţi rwandezi, în majoritate femei şi copii, în timpul unei operaţiuni militare din aprilie 2009 în zona Shalio. Grupul de experţi al Comitetului de sancţiuni al CSONU pentru RDC a raportat că locotenent-colonelul Innocent Zimurinda a fost văzut direct refuzând să elibereze trei copii de sub comanda sa în Kalehe, pe 29 august 2009. Conform mai multor surse, locotenent-colonelul Innocent Zimurinda, înainte de integrarea CNDP în FARDC, a participat la o operaţiune CNDP din noiembrie 2008 care a dus la masacrul a 89 de civili, inclusiv femei şi copii, în regiunea Kiwanja.

În martie 2010, 51 de grupuri pentru drepturile omului care activau în estul RDC au susţinut că Zimurinda a fost responsabil pentru multiple abuzuri ale drepturilor omului, implicând uciderea a numeroşi civili, inclusiv femei şi copii, între februarie 2007 şi august 2007. Locotenent-colonelul Innocent Zimurinda a fost acuzat în aceeaşi plângere de responsabilitate pentru violarea unui număr mare de femei şi fete. Conform unei declaraţii din 21 mai 2010 a Reprezentantului Special al Secretarului General pentru Copii şi Conflicte Armate, Innocent Zimurinda a fost implicat în executarea arbitrară a copiilor-soldaţi, inclusiv în timpul operaţiunii Kimia II. Conform aceleiaşi declaraţii, el a refuzat accesul Misiunii ONU în RDC (MONUC) la verificarea numărului de minori în rândul trupelor. Potrivit Grupului de experţi al Comitetului de Sancţiuni al CSONU pentru RDC, locotenent-colonelul Zimurinda deţine responsabilitatea directă şi de comandă pentru recrutarea copiilor şi pentru menţinerea copiilor în cadrul trupelor aflate sub comanda sa. Integrat în FARDC în 2009 ca locotenent-colonel, comandant de brigadă în cadrul operaţiunilor Kimia II ale FARDC, cu sediul în zona Ngungu. În iulie 2009, Zimurinda a fost promovat la gradul de colonel deplin şi a devenit comandant al sectorului FARDC în Ngungu şi ulterior în Kitchanga în operaţiunile FARDC Kimia II şi Amani Leo. În timp ce Zimurinda nu a apărut în ordonanţa prezidenţială a RDC din 31 decembrie 2010 de nominalizare a înalţilor ofiţeri FARDC, Zimurinda şi-a menţinut de facto poziţia de comandă a sectorului 22 FARDC din Kitchanga şi poartă gradul şi uniforma FARDC recent emise. Îi rămâne loial lui Bosco Ntaganda. În decembrie 2010, activităţile de recrutare desfăşurate de elementele aflate sub comanda lui Zimurinda au fost denunţate în rapoarte open source. A intrat în Republica Rwanda la 16 martie 2013, la Gasizi / Rubavu.

32. Muhindo Akili MUNDOS

(alias: a) Charles Muhindo Akili Mundos, b) Akili Muhindo, c) Muhindo Mundos)

Funcţie: a) general al Forţelor Armate ale RDC (FARDC), comandantul Brigăzii 31, b) general de brigadă al FARDC

Data naşterii: 10 noiembrie 1972.

Locul naşterii: Republica Democrată Congo.

Naţionalitate: congoleză.

Data desemnării de către ONU: 1 februarie 2018.

Alte informaţii: Muhindo Akili Mundos este general FARDC, comandant al Brigăzii 31. A fost numit comandant al sectorului operaţional al FARDC în zonele Beni şi Lubero, inclusiv Operaţiunea Sukola I împotriva Forţelor Democratice Aliate (ADF) în septembrie 2014. A rămas în această funcţie până în iunie 2015. De asemenea, reprezintă o ameninţare la adresa păcii, stabilităţii şi securităţii RDC în temeiul alineatului 7 litera (e) din Rezoluţia 2293 a Consiliului de Securitate al ONU.

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Motivul includerii în listă:

Muhindo Akili Mundos a fost inclus pe listă la 1 februarie 2018, în conformitate cu criteriile stabilite la paragraful 7(e) din Rezoluţia 2293 (2016), astfel cum au fost reafirmate în Rezoluţia 2360 (2017).

Informaţii suplimentare:

Muhindo Akili Mundos a fost comandantul armatei congoleze responsabil de operaţiunile militare împotriva ADF în timpul operaţiunii "Sukola I" din august 2014 până în iunie 2015. Unitatea FARDC aflată sub comanda lui Mundos nu a intervenit pentru a preveni încălcările drepturilor omului comise de ADF, inclusiv atacurile care vizau civilii. Mundos a recrutat şi echipat foşti luptători din grupările armate locale pentru a participa la execuţii extrajudiciare şi masacre comise de ADF.

În timp ce era comandantul operaţiunii Sukola I a FARDC, Mundos a comandat şi a oferit sprijin şi unei facţiuni a unui subgrup ADF cunoscut sub numele de ADF-Mwalika. Sub comanda lui Mundos, ADF-Mwalika a comis atacuri împotriva civililor. Luptătorii FARDC aflaţi sub comanda lui Mundos au oferit sprijin suplimentar ADF-Mwalika în timpul acestor operaţiuni.

33. Guidon Shimiray MWISSA

Data naşterii: 13 martie 1980.

Locul naşterii: Kigoma, Walikale, Republica Democrată Congo.

Data desemnării de către ONU: 1 februarie 2018.

Alte informaţii: Absolvent al şcolii secundare umaniste în Mpofi; s-a alăturat grupării armate comandate de She Kasikila la vârsta de 16 ani; s-a integrat în FARDC alături de Kasikila, devenind batalionul său S3; rănit în 2007, alăturându-se ulterior trupelor Mai Mai Simba sub comanda comandantului de atunci "Mando"; a participat la crearea NDC în 2008, devenind comandant adjunct al Brigăzii Aigle Lemabé. De asemenea, reprezintă o ameninţare la adresa păcii, stabilităţii şi securităţii RDC în temeiul alineatului 7 litera (g) din Rezoluţia 2293 a Consiliului de Securitate al ONU.

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Motivul includerii în listă:

Guidon Shimiray Mwissa a fost inclus pe listă la 1 februarie 2018, în conformitate cu criteriile stabilite la alineatul 7(g) din Rezoluţia 2293 (2016), astfel cum au fost reafirmate în Rezoluţia 2360 (2017).

Informaţii suplimentare:

"Generalul" Guidon Shimiray Mwissa s-a desprins de Nduma Defense du Congo (NDC) şi şi-a creat propriul grup, NDC-R, în 2014.

NDC-R, condus de Guidon Shimiray Mwissa, foloseşte copii soldaţi şi îi desfăşoară în conflicte armate. NDC-R este, de asemenea, acuzat de încălcări ale drepturilor omului în provinciile estice şi de impunerea de taxe ilegale în zonele miniere de aur şi de utilizarea veniturilor pentru achiziţionarea de arme, încălcând embargoul asupra armelor impus RDC.

34. Lucien NZAMBAMWITA ( alias : André Kalume)

Data naşterii: 1966.

Locul nasterii: Cellule Nyagitabire, sector Ruvune, comuna Kinyami, Prefectura Byumba, Rwanda.

Naţionalitate: rwandeză.

Data desemnării de către ONU: 1 februarie 2018.

Alte informaţii: Reprezintă o ameninţare la adresa păcii, stabilităţii şi securităţii RDC în temeiul alineatului 7 litera (j) din Rezoluţia 2293 a Consiliului de Securitate al ONU.

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Motivul includerii în listă:

Lucien Nzambamwita a fost inclus pe listă la 1 februarie 2018, în conformitate cu criteriile stabilite la paragraful 7(j) din Rezoluţia 2293 (2016), astfel cum au fost reafirmate în Rezoluţia 2360 (2017).

Informaţii suplimentare:

Lucien Nzambamwita (alias André Kalume) este un lider militar al Forţei Democratice de Eliberare a Rwandei (FDLR), care operează în RDC, subminând pacea, securitatea şi stabilitatea RDC şi fiind responsabilă pentru încălcări ale drepturilor omului, inclusiv ţintirea şi uciderea civililor. FDLR a fost sancţionată de Comitetul 1533 la 31 decembrie 2012.

35. Gédéon Kyungu MUTANGA WA BAFUNKWA KANONGA

Denumire: lider rebel Katangan.

Data naşterii: 1974.

Locul naşterii: Teritoriul Manono, provincia Katanga (acum provincia Tanganyika).

Data desemnării de către ONU: 1 februarie 2018.

Alte informaţii: Gédéon Kyungu aparţine grupului etnic Balubakat. După absolvirea şcolii primare în Likasi şi a şcolii secundare în Manono, a obţinut o licenţă în pedagogie. În 1999 s-a alăturat mişcării Maï Maï, comandând din 2003 unul dintre cele mai active grupuri din provincia Katanga. În 2006, a vizitat forţele ONU de menţinere a păcii pentru a se integra prin procesul de dezarmare, demobilizare şi reintegrare (DDR). A evadat din închisoare în 2011 şi s-a predat în octombrie 2016. Reprezintă o ameninţare la adresa păcii, stabilităţii şi securităţii RDC în temeiul paragrafului 7(e) din Rezoluţia 2293 a Consiliului de Securitate al ONU.

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Motivul includerii în listă:

Gédéon Kyungu Mutanga Wa Bafunkwa Kanonga a fost inclus pe listă la 1 februarie 2018, în conformitate cu criteriile stabilite la punctul 7(e) din Rezoluţia 2293 (2016), astfel cum au fost reafirmate în Rezoluţia 2360 (2017).

36. Seka BALUKU

(calitate scăzută aka: a) Mzee Kajaju, b) Musa, c) Lumu, d) Lumonde)

Funcţie: lider general al Forţelor Democratice Aliate (ADF).

Data naşterii: aproximativ 1977.

Naţionalitate: ugandeză.

Adresă: ultima locaţie cunoscută este tabăra Kajuju din Medina II, teritoriul Beni, Kivu de Nord, Republica Democrată Congo.

Data desemnării de către ONU: 6 februarie 2020.

Alte informaţii: Membru de lungă durată al ADF, Baluku a fost adjunctul fondatorului ADF, Jamil Mukulu, până când acesta a preluat conducerea după operaţiunea militară Sukola I a FARDC în 2014.

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Motivul includerii în listă:

Seka Baluku a fost inclus pe listă la 6 februarie 2020, în temeiul paragrafului 7 din Rezoluţia 2293 (2016), pentru implicarea în acte care subminează pacea, stabilitatea şi securitatea RDC sau pentru sprijinirea acestora.

Informaţii suplimentare:

Liderul general al ADF. După cum s-a subliniat în mai multe rapoarte ale Grupului de experţi privind RDC (S/2015/19, S/2015/797, S/2016/1102, S/2017/672, S/2018/531, S/2019/469, S/2019/974), Seka Baluku a comis, planificat şi/sau dirijat atacuri repetate împotriva ţintirii, uciderii şi mutilării, violurilor şi altor acte de violenţă sexuală, răpirii de civili, inclusiv copii, precum şi atacuri asupra unităţilor sanitare, în special în Mamove, teritoriul Beni, în zilele de 12 şi 24 februarie 2019, precum şi recrutarea şi utilizarea continuă a copiilor în timpul atacurilor şi pentru muncă forţată în teritoriul Beni din RDC, cel puţin din 2015.

37. Bernard Maheshe BYAMUNGU

(alias: Tigrul Unu)

Funcţie: a) general de brigadă, b) adjunct al comandantului operaţiunilor şi informaţiilor pentru M23.

Data naşterii: 10 octombrie 1974.

Locul naşterii: Republica Democrată Congo.

Naţionalitate: congoleză.

Adresă: Republica Democrată Congo.

Data desemnării de către ONU: 25 octombrie 2023.

Alte informaţii: Inclus pe listă, în temeiul paragrafelor 7(c) şi 7(h) din Rezoluţia 2293 (2016), ca "lideri politici şi militari ai miliţiilor congoleze, inclusiv a celor care primesc sprijin din afara RDC, care împiedică participarea combatanţilor lor la procesele de dezarmare, demobilizare şi reintegrare" şi "acţionând în numele sau la ordinul unei persoane sau entităţi desemnate sau acţionând în numele sau la ordinul unei entităţi deţinute sau controlate de o persoană sau entitate desemnată", astfel cum este reafirmat la punctul 2 din Rezoluţia 2688 (2023). În calitate de lider al M23, este implicat în promovarea şi sprijinirea activităţilor grupării armate. A fost promovat în ianuarie 2023 la gradul de general de brigadă al Armatei Revoluţionare Congoleze, ramura armată M23. Apoi a fost numit şef de stat major şi adjunct al lui Sultani Makenga şi a validat planificarea fiecărei operaţiuni M23 în RDC de atunci. Autorităţile congoleze au emis un mandat de arestare pe numele său.

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Motivul includerii pe listă: Bernard Maheshe BYAMUNGU a fost inclus pe listă la 25 octombrie 2023, în conformitate cu paragraful 7 (c) şi 7 (h) din Rezoluţia 2293 (2016), astfel cum este reafirmat la paragraful 2 din Rezoluţia 2688 (2023): S-a angajat şi continuă să se implice în acte care subminează pacea şi securitatea RDC. Este liderul militar al unei miliţii congoleze care a primit sprijin din afara RDC şi care împiedică procesul de dezarmare şi reintegrare. Bernard Maheshe BYAMUNGU conduce M23, o entitate desemnată.

Informaţii suplimentare: Bernard Maheshe BYAMUNGU a abuzat în mod constant şi repetat de puterea sa în roluri de conducere militară în cadrul mai multor grupări armate pentru a comite încălcări ale drepturilor omului în RDC. Bernard Maheshe BYAMUNGU a fost un comandant militar de rang înalt al Brigăzii a 8-a din cadrul RCD-Goma. În această perioadă, a planificat şi a dirijat atrocităţi în Kindu, inclusiv execuţii extrajudiciare publice a trei soldaţi pe străzile din Kindu. Ulterior, a fost responsabil pentru un număr mare de ucideri oportuniste ale civililor în Kivu, care constituie încălcări ale drepturilor omului. Cel puţin din 2012, Bernard Maheshe BYAMUNGU este afiliat şi lider al entităţii sancţionate M23. Din octombrie 2022, Bernard Maheshe BYAMUNGU este comandant adjunct al operaţiunilor şi serviciilor de informaţii pentru M23, care a comis atrocităţi împotriva civililor, printre altele, în Kishishe, la 29 noiembrie 2022.

38. Protogen RUVUGAYIMIKORE

(alias: a) Ruhinda, b) Gaby Ruhinda, c) Zorro Midende, d) Gatokarakura)

Denumire: comandant al unităţii speciale FDLR, "Commando de recherche et d’action en profondeur", ("CRAP"), numită acum Maccabe.

Data naşterii: a) 1968, b) 1969, c) 1970.

Locul naşterii: a) celula Karandaryi, sectorul Mwiyanike, comuna Karago, Prefectura Gisenyi, Rwanda, b) districtul Nyabihu, provincia de Vest, Rwanda.

Adresă: Nyiragongo, Kivu de Nord, Republica Democrată Congo.

Data desemnării de către ONU: 25 octombrie 2023.

Alte informaţii: Inclus pe listă în temeiul paragrafelor 7(b), 7(e) şi 7(h) din Rezoluţia 2293 (2016) ca "lideri politici şi militari ai unor grupări armate străine care operează în RDC şi care împiedică dezarmarea şi repatrierea voluntară sau relocarea combatanţilor aparţinând acestor grupări"; "comiterea de acte în RDC care constituie încălcări ale drepturilor omului sau abuzuri sau încălcări ale dreptului internaţional umanitar, după caz, inclusiv acte care implică vizarea civililor, inclusiv uciderea şi mutilarea, violul şi alte violenţe sexuale, răpirea, strămutarea forţată şi atacurile asupra şcolilor şi spitalelor"; şi "acţionând în numele sau la ordinul unei persoane sau entităţi desemnate sau acţionând în numele sau la ordinul unei entităţi deţinute sau controlate de o persoană sau entitate desemnată", astfel cum este reafirmat la alineatul 2 din Rezoluţia 2688 (2023). În calitate de lider al FDLR, deţine comanda şi controlul efectiv asupra combatanţilor acestui grup.

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Motivul includerii pe listă: Protogène RUVUGAYIMIKORE a fost inclus pe listă la 25 octombrie 2023 în conformitate cu paragrafele 7 (b), 7 (e) şi 7 (h) din Rezoluţia 2293 (2016), astfel cum este reafirmat prin paragraful 2 din Rezoluţia 2688 (2023).

Protogène RUVUGAYIMIKORE este implicat în planificarea, conducerea sau comiterea de acte care constituie încălcări grave ale drepturilor omului sau abuzuri în RDC. De asemenea, este responsabil pentru menţinerea conflictului armat, a instabilităţii şi a insecurităţii în RDC.

Protogène RUVUGAYIMIKORE conduce o unitate a FDLR, o entitate sancţionată şi acţionează în numele unor persoane desemnate.

Informaţii suplimentare: Protogène RUVUGAYIMIKORE este lider în cadrul Forţelor Democratice pentru Eliberarea Rwandei - Forces Combattantes Abacunguzi (FDLR-FOCA), un grup armat sancţionat care operează în estul RDC. El conduce unitatea specială "Commando de recherche et d’action en profondeur" (CRAP) (numită acum Maccabe) a FDLR-FOCA. Începând cu cel puţin 2023, FDLR-FOCA recrutează şi antrenează activ noi combatanţi pentru a consolida unitatea specială a lui Protogène RUVUGAYIMIKORE.

În funcţia sa în cadrul FDLR-FOCA, Protogène RUVUGAYIMIKORE este implicat în planificarea, conducerea sau comiterea de acte care constituie încălcări grave ale drepturilor omului sau abuzuri în RDC. De asemenea, este responsabil pentru menţinerea conflictului armat, a instabilităţii şi a insecurităţii în RDC. Protogène RUVUGAYIMIKORE supraveghează instruirea şi recrutarea combatanţilor pentru o entitate desemnată şi lucrează direct cu persoanele sancţionate, "locotenentul general" GASTON IYAMUREMYE şi "generalul" PACIFIQUE NTAWUNGUKA.

39. Apollinaire HAKIZIMANA

(alias: a) AMIKWE LEPIC, b) LE POÈTE, c) ADONIA)

Desemnare: a) general-locotenent, b) comisar pentru apărare pentru Forces Democratiques de Libération du Rwanda - Forces Combattantes Abacunguzi (FDLR-FOCA).

Data naşterii: 1964.

Data desemnării de către ONU: 20 februarie 2024.

Alte informaţii: Incluşi pe listă în temeiul paragrafelor 7(b), 7(e) şi 7(h) din Rezoluţia 2293 (2016) ca "lideri politici şi militari ai unor grupări armate străine care operează în RDC şi care împiedică dezarmarea şi repatrierea voluntară sau relocarea combatanţilor aparţinând acestor grupări"; "planificarea, conducerea sau comiterea de acte în RDC care constituie încălcări ale drepturilor omului sau abuzuri sau încălcări ale dreptului internaţional umanitar, după caz, inclusiv acte care implică ţintirea civililor, inclusiv uciderea şi mutilarea, violul şi alte violenţe sexuale, răpirea, strămutarea forţată şi atacurile asupra şcolilor şi spitalelor"; şi "acţionarea în numele sau la ordinul unei persoane sau entităţi desemnate sau acţionarea în numele sau la ordinul unei entităţi deţinute sau controlate de o persoană sau entitate desemnată", astfel cum a fost extinsă prin Rezoluţia 2688 (2023). În calitate de lider militar al FDLR-FOCA, Apollinaire HAKIZIMANA este implicat în promovarea şi sprijinirea activităţilor grupării.

"Forţele democratice de eliberare a Rwandei - Forţele combatante abacunguzi" (FDLR-FOCA), un grup armat neguvernamental care operează în estul RDC, întreţine conflict armat, instabilitate şi insecuritate în RDC şi este responsabil pentru încălcări grave ale drepturilor omului în această ţară, inclusiv uciderea civililor şi încălcări grave, cum ar fi violul şi alte acte de violenţă sexuală şi răpirea, inclusiv împotriva copiilor. FDLR-FOCA este condusă de persoanele sancţionate, "locotenentul general" Gaston Iyamuremye, alias Rumuli sau Victor Byiringiro, şi "generalul" Pacifique Ntawunguka, alias Omegam.

În calitate de lider al FDLR-FOCA, Apollinaire HAKIZIMANA este implicat în planificarea, conducerea sau comiterea de acte care constituie încălcări grave ale drepturilor omului sau abuzuri în RDC. De asemenea, este responsabil pentru menţinerea conflictului armat, a instabilităţii şi a insecurităţii în RDC. În calitate de locotenent general şi comisar al apărării al FDLR-FOCA, Apollinaire HAKIZIMANA conduce o entitate desemnată alături de persoane desemnate.

40. Ahmad Mahmood HASSAN

(alias: a) Ahmed Mahamud Hassan ALIYANI, b) Ahmad Mahmoud HASSAN, c) Ahmad Mahamood HASSAN, d) Ahmed Mahmoud HASSAN, e) Abu WAQAS, f) SAINT JOYAGE, g) JUNDI, h) ABWAKASI, i) ABUWAKAS, j) MURABU, k) MARABOU, l) LEBLWANCARA)

Funcţie: a) locotenent general, b) lider superior al Forţelor Democratice Aliate (ADF).

Data naşterii: a) 21 iulie 1997, b) 1993.

Naţionalitate: tanzaniană.

Numărul paşaportului: a) Republica Unită Tanzania AB850901 expiră la 11 decembrie 2026, b) Republica Unită Tanzania AB187304 (a expirat la 28 noiembrie 2016).

Adresă: Republica Democrată Congo.

Data desemnării de către ONU: 20 februarie 2024.

Alte informaţii: Ahmad Mahmood HASSAN a fost inclus pe listă la 20 februarie 2024 în temeiul paragrafelor 7(b), 7(e) şi 7(h) din Rezoluţia 2293 (2016) şi al paragrafului 3 din Rezoluţia 2641 (2022), astfel cum este reafirmat la paragraful 2 din Rezoluţia 2688 (2023). Ahmad Mahmood HASSAN conduce o unitate a unei entităţi sancţionate şi a unui grup armat străin care operează în RDC: Forţele Democratice Aliate (ADF). În calitate de lider al ADF, Ahmad Mahmood HASSAN deţine comanda şi controlul efectiv asupra combatanţilor grupării. Ahmad Mahmood HASSAN este implicat în planificarea, conducerea sau comiterea de acte care constituie încălcări grave ale drepturilor omului sau abuzuri în RDC. De asemenea, este responsabil pentru menţinerea conflictului armat, a instabilităţii şi a insecurităţii în RDC. Ahmad Mahmood HASSAN este implicat în producerea şi fabricarea de dispozitive explozive improvizate în RDC, precum şi în planificarea, comandarea, complicitatea, sau asistenţa în orice alt mod la atacuri în RDC cu dispozitive explozive improvizate.

În ceea ce priveşte alineatul 7 litera (b) din Rezoluţia 2293 (2016): raportul final din 2021 al Grupului de experţi al ONU privind RDC afirmă că Ahmad Mahmood HASSAN, în calitate de "comandant al unei tabere din Irungu/Mwalika, a primit noi recruţi cărora le-a oferit instruire militară şi ideologică". Prin urmare, el este, de asemenea, responsabil pentru menţinerea conflictului armat, a instabilităţii şi a insecurităţii din RDC.

În ceea ce priveşte paragraful 7(e) din Rezoluţia 2293 (2016): Ahmad Mahmood HASSAN a fost implicat direct în planificarea şi desfăşurarea atacurilor ADF, inclusiv un atac din 16 iunie 2023 asupra şcolii secundare Lhubiriha din Uganda, un atentat cu bombă în orăşelul Kasindi (teritoriul Beni) din 15 ianuarie 2023 şi un atac cu bombă în Goma din 7 aprilie 2022, care a ucis şase persoane şi a rănit alte 16.

Ahmad Mahmood HASSAN este unul dintre principalii sponsori ai atacurilor asupra teritoriului ugandez: Mpondwe, pe 16 iunie 2023 (42 de civili ucişi), şi Parcul Naţional Regina Elisabeta, pe 17 octombrie 2023 (trei civili ucişi). Potrivit unor surse congoleze şi ugandeze, el a antrenat şi condus direct unităţile de comando care au efectuat atacurile în Uganda din RDC, inclusiv comandantul ADF, MUSA KAMUSI. Ahmad Mahmood HASSAN, împreună cu oficialul de rang înalt MEDDIE NKALUBO, a condus din 2023 principalele atacuri planificate de ADF asupra teritoriului ugandez.

În seara zilei de 7 aprilie 2022, o explozie a avut loc la un bar din cartierul Mabanga Sud din Goma, cunoscut şi sub numele de tabăra militară Katindo. Şase persoane au fost ucise şi cel puţin 16 au fost rănite. Dovezile colectate la faţa locului de Grupul de experţi al ONU, coroborate de surse FARDC, medici legişti, relatări ale martorilor şi surse ADF, au indicat că explozia a fost rezultatul unei veste explozive purtate de o femeie ucisă în atac. Trei colaboratori ai ADF şi trei surse de informaţii au raportat că atacul fusese planificat de ADF, bazându-se pe reţeaua sa de colaboratori din Goma. Cel puţin trei persoane, identificate ca fiind "Hassan", "Yusuf" şi "Masika", făceau parte din reţeaua ADF din Goma şi primiseră instrucţiuni de la Meddie Nkalubo şi Abwakasi (HASSAN). Acest atac a marcat primul atac ADF documentat în Goma care a implicat un dispozitiv exploziv improvizat.

Raportul final din 2023 al Grupului de experţi al ONU privind RDC precizează, de asemenea, că HASSAN "a fost cel care a luat decizia finală cu privire la locul şi datele atacurilor cu IED şi că el a cerut ca atacurile să provoace un număr maxim de victime". Datorită poziţiei sale de conducere în cadrul ADF şi implicării sale directe în planificarea şi desfăşurarea atacurilor ADF, Ahmad Mahmood HASSAN este, prin urmare, implicat în planificarea, conducerea sau comiterea de acte în RDC care constituie încălcări ale drepturilor omului sau abuzuri.

În ceea ce priveşte alineatul 7 litera (h) din Rezoluţia 2293 (2016): raportul final din 2021 al Grupului de experţi al ONU privind RDC precizează că Ahmad Mahmood HASSAN, în calitate de "comandant al unei tabere din Irungu/Mwalika, a primit noi recruţi cărora le-a oferit instruire militară şi ideologică". Prin urmare, acesta acţionează în numele ADF.

În ceea ce priveşte paragraful 3 al Rezoluţiei 2641 (2022): raportul final din 2021 al Grupului de experţi al ONU precizează că Ahmad Mahmood HASSAN a fost "responsabil pentru construirea majorităţii dispozitivelor explozive improvizate (IED) ale ADF şi a arsenalului din tabăra sa". Raportul final din 2023 al Grupului de experţi al ONU privind RDC conţine, de asemenea, detalii despre o serie de bombe construite de Ahmad Mahmood HASSAN, inclusiv IED-ul care a explodat într-o piaţă aglomerată din oraşul Beni pe 25 ianuarie 2023. Ahmad Mahmood HASSAN este implicat în producţia şi fabricarea de dispozitive explozive improvizate în RDC. Raportul final din 2023 precizează, de asemenea, că Ahmad Mahmood HASSAN "a fost cel care a luat decizia finală cu privire la locaţia şi datele atacurilor cu IED şi că el a cerut ca atacurile să provoace un număr maxim de victime". Datorită poziţiei sale de conducere de rang înalt în cadrul ADF şi implicării sale directe în planificarea şi desfăşurarea atacurilor ADF, Ahmad Mahmood HASSAN este, prin urmare, implicat în comiterea, planificarea, ordonarea, complicitatea, sau asistenţa acordată în orice alt mod atacurilor din RDC cu dispozitive explozive improvizate.

41. Michel RUKUNDA

(alias: MAKANIKA)

Funcţie: comandant şi lider militar al grupării armate Twirwaneho.

Data naşterii: 12 septembrie 1974.

Locul naşterii: Minembwe, Kivu de Sud, Republica Democrată Congo.

Naţionalitate: congoleză.

Adresă: Republica Democrată Congo.

Data desemnării de către ONU: 20 februarie 2024.

Alte informaţii: Incluşi pe listă, în conformitate cu paragrafele 7(c), 7(d) şi 7(e) din Rezoluţia 2293 (2016), ca "lideri politici şi militari ai miliţiilor congoleze, inclusiv cei care primesc sprijin din afara RDC, care împiedică participarea combatanţilor lor la procesele de dezarmare, demobilizare şi reintegrare"; "recrutarea sau utilizarea copiilor în conflicte armate din RDC, cu încălcarea dreptului internaţional aplicabil"; "planificarea, conducerea sau comiterea de acte în RDC care constituie încălcări ale drepturilor omului sau abuzuri sau încălcări ale dreptului internaţional umanitar, după caz, inclusiv actele care implică vizarea civililor, inclusiv uciderea şi mutilarea, violul şi alte violenţe sexuale, răpirea, strămutarea forţată şi atacurile asupra şcolilor şi spitalelor" şi "acţionarea în numele sau la ordinul unei persoane sau entităţi desemnate sau acţionarea în numele sau la ordinul unei entităţi deţinute sau controlate de o persoană sau entitate desemnată", astfel cum a fost extinsă prin Rezoluţia 2688 (2023). În calitate de lider militar al unei miliţii congoleze armate, Michel RUKUNDA este implicat în promovarea şi sprijinirea activităţilor grupării.

Michel RUKUNDA este comandantul şi liderul militar general al grupării armate Twirwaneho, activă în Kivu de Sud. Sub comanda sa, această grupare recrutează copii de până la 12 ani pentru participarea activă la ostilităţi, inclusiv ca gardieni, escorte personale armate pentru Michel RUKUNDA şi combatanţi. Copiii au fost recrutaţi, inclusiv prin forţă, aproape exclusiv din comunitatea Banyamulenge. Sub conducerea lui Michel RUKUNDA a Twirwaneho, gruparea armată a ucis şi pedepsit civili pentru că au refuzat să se alăture sau le-au permis copiilor lor să se alăture.

42. Mohamed Ali NKALUBO

(alias: a) Meddie NKALUBO, b) Meddie LEE, c) KASIBANTE, d) Abou SHAUKAN, e) DEFENDER, f) PUNNY BOY, g) Abdul JIHAD, h) Abu SHAUKAN, i) PUNISHER)

Funcţie: lider superior al Forţelor Democratice Aliate (ADF) pentru operaţiuni/organizare/sprijin, precum şi pentru comunicare şi propagandă.

Data naşterii: a) 1987, b) 1988, c) 1991, d) 1992, e) 1993.

Locul naşterii: Kampala, Uganda.

Naţionalitate: ugandeză.

Adresă: Republica Democrată Congo.

Data desemnării de către ONU: 20 februarie 2024.

Alte informaţii: Inclus pe listă în temeiul paragrafelor 7(b), 7(d), 7(e) şi 7(h) din Rezoluţia 2293 (2016), astfel cum este reafirmat prin paragraful 2 din Rezoluţia 2688 (2023): Mohamed Ali NKALUBO s-a angajat şi continuă să se implice în acte care constituie încălcări grave ale drepturilor omului sau abuzuri în RDC şi subminează pacea şi securitatea RDC. Mohamed Ali NKALUBO are un rol major în grupul armat ADF, o entitate desemnată. În calitate de lider superior al ADF, el împărtăşeşte responsabilitatea pentru crimele comise de ADF (ucideri, răpiri, jafuri, recrutarea de copii-soldaţi, abuzuri sexuale şi comerţ ilegal, minerit, impozitare şi proliferarea armelor) şi este responsabil pentru justificarea atacurilor repetate şi deliberate comise de grup împotriva civililor din Ituri şi Kivu de Nord. De asemenea, a fost identificat ca fiind persoana responsabilă pentru fabricarea de arme pentru ADF şi responsabilă pentru apropierea ADF de ISIL/Statul Islamic încă din 2017.

Mohamed Ali NKALUBO a abuzat în mod constant şi repetat de puterea sa în calitate de lider militar al entităţii sancţionate ADF, subminând astfel pacea şi securitatea RDC şi comiţând încălcări ale drepturilor omului în RDC. El a planificat sau a participat la planificarea mai multor atacuri asupra teritoriului RDC. La 15 ianuarie 2023, un dispozitiv exploziv ADF a detonat în Biserica Penticostală din Kasindi, la 56 km sud-est de oraşul Beni (provincia Kivu de Nord). Explozia, care a avut loc în timpul unei slujbe religioase, a ucis cel puţin 13 civili şi a rănit alte peste 76. În zilele de 2 şi 3 aprilie 2023, ADF a efectuat o serie de atacuri care au dus la moartea a cel puţin 31 de civili în apropierea graniţei dintre teritoriile Mambasa şi Irumu (provincia Ituri). La 7 aprilie 2023, elemente ADF au atacat prin ambuscadă şi au ucis cel puţin 24 de civili, inclusiv 14 bărbaţi şi 10 femei, în satul Musamdaba, lângă Enebuela, la 25 km nord-vest de oraşul Beni. La 11 aprilie 2023, o patrulă MONUSCO, care răspundea la un presupus atac la Mabelenga (provincia Ituri), a fost atacată prin ambuscadă de elemente ADF. În calitate de coordonator al operaţiunilor externe ADF, Mohamed Ali NKALUBO coordonează reţelele logistice şi de facilitare ADF. Din 2021, Mohamed Ali NKALUBO a transferat fonduri către agenţii ADF în sprijinul operaţiunilor din regiunea Marilor Lacuri. În calitate de principal constructor de dispozitive explozive în cadrul grupului, el l-a antrenat pe atentătorul sinucigaş cu bombă care a comis atacul de la Katindo din 7 aprilie 2022. Mohamed Ali NKALUBO a regizat, de asemenea, atacul din 23 octombrie 2021 asupra unui restaurant din Kampala, Uganda, vizând o locaţie frecventată, se pare, de oficiali ugandezi. De asemenea, a fost implicat direct într-o tentativă de atac în Rwanda, în august şi septembrie 2021. Este un apropiat al cetăţeanului tanzanian Ahmed Mahmoud HASSAN, alias ABU WAKAS sau ABWAKASI, unul dintre principalii sponsori ai atacurilor pe teritoriul ugandez: Mpondwe, din 16 iunie 2023, şi Queen Elizabeth Park, din 17 octombrie 2023.

Numele său apare în raportul final din 2023 al Grupului de experţi al ONU privind RDC.

43. William Amuri YAKUTUMBA

(alias: YAKUTUMBA)

Desemnare: a) secretar general şi lider pentru Coaliţia Nationale du Peuple pour la Souveraineté du Congo (CNPSC) (până în februarie 2023), b) fondator şi lider pentru MAI-MAI YAKUTUMBA.

Data naşterii: a) 1970, b) 1972.

Locul naşterii: Lunbondja, Teritoriul Fizi, Kivu de Sud, Republica Democrată Congo.

Naţionalitate: congoleză

Data desemnării de către ONU: 20 februarie 2024.

Alte informaţii: Inclus pe listă în temeiul paragrafelor 7(c), 7(d), 7(e) şi 7(g) din Rezoluţia 2293 (2016), astfel cum este reafirmat la alineatul 2 din Rezoluţia 2688 (2023): William Amuri YAKUTUMBA s-a angajat şi continuă să se angajeze în acte care constituie încălcări grave ale drepturilor omului sau abuzuri în RDC şi subminează pacea şi securitatea RDC.

William Amuri YAKUTUMBA a abuzat în mod constant şi repetat de puterea sa în roluri de conducere militară în cadrul miliţiei MAI MAI YAKUTUMBA pentru a submina pacea şi securitatea RDC, inclusiv prin comerţ ilicit şi exploatarea resurselor naturale, precum şi prin comiterea de încălcări ale drepturilor omului în RDC, inclusiv viol, viol în masă şi alte forme de violenţă sexuală şi bazată pe gen. El a planificat sau a participat la planificarea mai multor atacuri asupra teritoriului RDC, în provinciile Kivu de Sud şi Kivu de Nord. Începând cu 2021, coaliţia MAI MAI a fost angajată în ciocniri cu gruparea armată Twirwaneho, atacând civili Banyamulenge. Mai multe atacuri au fost lansate în satele din jurul Bibokoboko în octombrie 2021, ucigând aproximativ 30 de civili Banyamulenge, inclusiv femei şi copii, şi ducând la strămutări în masă. În 2021, miliţia MAI MAI YAKUTUMBA a preluat controlul asupra minelor de aur Makungu, Kuwa şi Mitondo situate în jurul oraşului Misisi, precum şi asupra producţiei şi comerţului cu aur provenit din acestea. În februarie 2023, William Amuri YAKUTUMBA a fost demis din conducerea CNPSC din cauza unui dezacord din partea Directorului Politic al Coaliţiei, când a decis unilateral să se transfere în Kivu de Nord şi să lupte împotriva M23.

Numele său apare în raportul final din 2023 al Grupului de experţi al ONU privind RDC (a se vedea anexa 73: Impactul crizei M23 asupra Kivu de Sud).

44. Willy NGOMA

Funcţie: a) maior, b) purtător de cuvânt militar pentru M23.

Data naşterii: 1974.

Naţionalitate: congoleză.

Adresă: Republica Democrată Congo.

Data desemnării de către ONU: 20 februarie 2024.

Alte informaţii: Inclus pe listă în temeiul paragrafelor 7(c), 7(e) şi 7(h) din Rezoluţia 2293 (2016), astfel cum este reafirmat la alineatul 2 din Rezoluţia 2688 (2023): Willy NGOMA s-a angajat şi continuă să se implice în acte care subminează pacea şi securitatea RDC. Este lider militar şi purtător de cuvânt al M23, o miliţie congoleză care a primit sprijin din afara RDC şi care împiedică procesele de dezarmare şi reintegrare. Willy NGOMA are un rol major într-o entitate desemnată.

Willy NGOMA a abuzat în mod constant şi repetat de puterea sa în funcţii de conducere militară în cadrul entităţii sancţionate M23 pentru a submina pacea şi securitatea RDC.

Willy NGOMA a fost purtătorul de cuvânt militar al entităţii sancţionate M23. În calitate de purtător de cuvânt militar al M23, el este responsabil pentru crimele comise de M23 (ucideri, răpiri, jafuri, recrutarea de copii-soldaţi, abuzuri sexuale şi comerţ ilegal, minerit, impozitare şi proliferare a armelor) şi este direct responsabil pentru justificarea şi comunicarea atacurilor repetate ale M23 în estul RDC.

Numele său apare în raportul final din 2023 al Grupului de experţi al ONU privind RDC (a se vedea, printre altele, anexa 25: Conducerea şi structura M23; anexa 26: Informaţii suplimentare privind armamentul şi echipamentul militar al M23).

B. Entităţi

1. ADF (FORŢELE DEMOCRATICE ALIATE)

(alias: a) Forces Democratiques Alliées-Armée Nationale de Libération de l’Ouganda, b) ADF/NALU, c) NALU)

Adresă: provincia Kivu de Nord, Republica Democrată Congo.

Data desemnării de către ONU: 30 iunie 2014.

Alte informaţii: Fondatorul şi liderul ADF, Jamil Mukulu, a fost arestat în Dar es Salaam, Tanzania, în aprilie 2015. Ulterior, a fost extrădat la Kampala, Uganda, în iulie 2015. Din iunie 2016, se pare că Mukulu este deţinut într-o celulă de detenţie a poliţiei în aşteptarea procesului. Seka Baluku i-a succedat lui Jamil Mukulu în funcţia de lider general al ADF. După cum s-a subliniat în mai multe rapoarte ale Grupului de experţi al ONU privind RDC (S/2015/19, S/2015/797, S/2016/1102, S/2017/672, S/2018/531, S/2019/469, S/2019/974, S/2020/482), ADF, inclusiv sub conducerea lui Seka Baluku, a continuat să comită atacuri repetate împotriva ţintelor, ucideri şi mutilări, violuri şi alte acte de violenţă sexuală, răpiri de civili, inclusiv copii, precum şi atacuri asupra satelor şi unităţilor sanitare, în special în Mamove, teritoriul Beni, la 12 şi 24 februarie 2019, şi în Mantumbi, teritoriul Beni, la 5 decembrie 2019 şi 30 ianuarie 2020, precum şi recrutarea şi utilizarea continuă a copiilor în timpul atacurilor şi pentru muncă forţată în teritoriul Beni din RDC, cel puţin din 2015. Link către Notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/How-we-work/Notices/View-UN-Notices-Entities

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Forţele Democratice Aliate (ADF) au fost create în 1995 şi sunt situate în zona muntoasă de frontieră dintre RDC şi Uganda. Conform raportului final din 2013 al Grupului de Experţi al Naţiunilor Unite pentru Republica Democrată Congo ("GoE"), care citează oficiali ugandezi şi surse ONU, în 2013, ADF avea o forţă estimată între 1 200 şi 1 500 de luptători înarmaţi, situaţi în nord-estul teritoriului Beni din provincia Kivu de Nord, aproape de graniţa cu Uganda. Aceleaşi surse estimează că numărul total de membri ai ADF - inclusiv femei şi copii - este între 1 600 şi 2 500. Din cauza operaţiunilor militare ofensive ale Forţelor Armate Congoleze (FARDC) şi ale Misiunii ONU de Stabilizare în RDC (MONUSCO) desfăşurate în 2013 şi 2014, ADF şi-a dispersat luptătorii în numeroase baze mai mici şi a mutat femei şi copii în zone la vest de Beni şi de-a lungul frontierei dintre Ituri şi Kivu de Nord. Comandantul militar al ADF este Hood Lukwago, iar liderul său suprem este individul sancţionat Jamil Mukulu.

ADF a comis încălcări grave ale dreptului internaţional şi ale Rezoluţiei 2078 (2012) a Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv cele detaliate mai jos.

ADF a recrutat şi folosit copii soldaţi cu încălcarea dreptului internaţional aplicabil [paragraful 4 (d) din Rezoluţia ONU].

Raportul final al GoE din 2013 afirma că GoE a intervievat trei foşti luptători ADF care evadaseră în cursul anului 2013 şi care au descris cum recrutorii ADF din Uganda atrag oamenii în RDC cu promisiuni false de angajare (pentru adulţi) şi educaţie gratuită (pentru copii) şi apoi îi obligă să se alăture ADF. De asemenea, conform raportului GoE, foştii luptători ADF au declarat pentru GoE că grupurile de antrenament ale ADF includ de obicei bărbaţi şi băieţi adulţi, iar doi băieţi care au evadat din ADF în 2013 au declarat pentru GoE că au primit antrenament militar din partea ADF. Raportul GoE include, de asemenea, o relatare a antrenamentului ADF de către un "fost copil soldat ADF".

Conform raportului final al GoE din 2012, printre recruţii ADF se numără şi copii, aşa cum este exemplificat de cazul unui recrutor ADF care a fost capturat de autorităţile ugandeze în Kasese împreună cu şase băieţi în drum spre RDC în iulie 2012.

Un exemplu specific de recrutare şi utilizare a copiilor de către ADF este prezentat într-o scrisoare din 6 ianuarie 2009 a fostei directoare pentru Africa a Human Rights Watch, Georgette Gagnon, către fostul ministru al justiţiei din Uganda, Kiddhu Makubuyu, în care se menţionează că un băiat pe nume Bushobozi Irumba a fost răpit la vârsta de 9 ani de către ADF în 2000. Acesta era obligat să ofere transport şi alte servicii luptătorilor ADF.

În plus, "The Africa Report" a citat acuzaţii conform cărora ADF recrutează copii cu vârsta de doar 10 ani ca şi copii soldaţi şi a citat un purtător de cuvânt al Forţelor de Apărare ale Poporului din Uganda (UPDF) care a declarat că UPDF a salvat 30 de copii dintr-o tabără de antrenament de pe insula Buvuma din Lacul Victoria.

ADF a comis, de asemenea, numeroase încălcări ale drepturilor internaţionale ale omului şi ale dreptului internaţional umanitar împotriva femeilor şi copiilor, inclusiv ucideri, mutilări şi violenţă sexuală (paragraful 4 (e) al Rezoluţiei ONU).

Conform raportului final al GoE din 2013, în 2013, ADF a atacat numeroase sate, ceea ce a determinat peste 66.000 de persoane să fugă în Uganda. Aceste atacuri au depopulat o zonă extinsă, pe care ADF a controlat-o de atunci prin răpirea sau uciderea persoanelor care se întorc în satele lor. Între iulie şi septembrie 2013, ADF a decapitat cel puţin cinci persoane în zona Kamango, a împuşcat alte câteva şi a răpit alte zeci. Aceste acţiuni au terorizat populaţia locală şi i-au descurajat pe oameni să se întoarcă acasă.

Nota Orizontală Globală, un mecanism de monitorizare şi raportare a încălcărilor grave împotriva copiilor în situaţii de conflict armat, a raportat Grupului de lucru al Consiliului de Securitate privind copiii şi conflictele armate (CAAC) că, în perioada de raportare octombrie-decembrie 2013, ADF a fost responsabilă pentru 14 dintre cele 18 victime ale copiilor documentate, inclusiv într-un incident din 11 decembrie 2013, în teritoriul Beni, Kivu de Nord, când ADF a atacat satul Musuku, ucigând 23 de persoane, inclusiv 11 copii (trei fete şi opt băieţi), cu vârste cuprinse între 2 luni şi 17 ani. Toate victimele fuseseră grav mutilate cu macete, inclusiv doi copii care au supravieţuit atacului.

Raportul din martie 2014 al Secretarului General privind violenţa sexuală legată de conflicte identifică "Forţele Democratice Aliate - Armata Naţională pentru Eliberarea Ugandei" pe lista sa de "Părţi suspectate în mod credibil de comiterea sau de a fi responsabile pentru viol sau alte forme de violenţă sexuală în situaţii de conflict armat".

ADF a participat, de asemenea, la atacuri împotriva forţelor de menţinere a păcii MONUSCO [paragraful 4 (i) din Rezoluţia ONU].

În cele din urmă, Misiunea Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Stabilizare în Republica Democrată Congo (MONUSCO) a raportat că ADF a efectuat cel puţin două atacuri asupra forţelor de menţinere a păcii MONUSCO. Primul, pe 14 iulie 2013, a fost un atac asupra unei patrule MONUSCO pe drumul dintre Mbau şi Kamango. Acest atac este detaliat în raportul final al GoE din 2013. Al doilea atac a avut loc pe 3 martie 2014. Un vehicul MONUSCO a fost atacat cu grenade la zece kilometri de aeroportul Mavivi din Beni, soldat cu rănirea a cinci forţei de menţinere a păcii.

Fondatorul şi liderul ADF, Jamil Mukulu, a fost arestat în Dar es Salaam, Tanzania, în aprilie 2015. Ulterior, a fost extrădat la Kampala, Uganda, în iulie 2015. Din iunie 2016, este deţinut într-o celulă de detenţie a poliţiei în aşteptarea procesului.

2. BUTEMBO AIRLINES (BAL)

Adresă: Butembo, Republica Democrată Congo.

Data desemnării de către ONU: 29 martie 2007.

Alte informaţii: Companie aeriană privată, operează din Butembo. Din decembrie 2008, BAL nu mai deţine o licenţă de operare a aeronavelor în RDC. Link web către notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/une/5278478

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Kisoni Kambale (decedat la 5 iulie 2007 şi ulterior radiat de pe listă la 24 aprilie 2008) şi-a folosit compania aeriană pentru a transporta aur, raţii şi arme FNI între Mongbwalu şi Butembo. Aceasta constituie o "furnizare de asistenţă" grupurilor armate ilegale, încălcând embargoul asupra armelor impus de rezoluţiile 1493 (2003) şi 1596 (2005). Companie aeriană privată, operează din Butembo. Din decembrie 2008, BAL nu mai deţine o licenţă de operare a aeronavelor în RDC.

3. COMPAGNIE AERIENNE DES GRANDS LACS (CAGL); GREAT LAKES BUSINESS COMPANY (GLBC)

Adresă: a) Avenue Président Mobutu, Goma, Republica Democrată Congo, b) Gisenyi, Rwanda, c) PO BOX 315, Goma, Republica Democrată Congo.

Data desemnării de către ONU: 29 martie 2007.

Alte informaţii: În decembrie 2008, GLBC nu mai avea nicio aeronavă operaţională, deşi mai multe aeronave au continuat să zboare în 2008, în ciuda sancţiunilor ONU. Link web către notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/une/5278381

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

CAGL şi GLBC sunt companii deţinute de Douglas MPAMO, o persoană deja supusă sancţiunilor în temeiul Rezoluţiei 1596 (2005). CAGL şi GLBC au fost utilizate pentru transportul de arme şi muniţii, încălcând embargoul asupra armelor impus de Rezoluţiile 1493 (2003) şi 1596 (2005). Începând cu decembrie 2008, GLBC nu mai avea nicio aeronavă operaţională, deşi mai multe aeronave au continuat să zboare în 2008, în ciuda sancţiunilor ONU.

4. CASA DE COMERŢ CONGOMET

Adresă: Butembo, Kivu de Nord.

Data desemnării de către ONU: 29 martie 2007.

Alte informaţii: Nu mai există ca o casă de comercializare a aurului în Butembo, Kivu de Nord. Link web către notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/une/5278420

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Congomet Trading House (fostă înregistrată pe bursă sub numele de Congocom) era deţinută de Kisoni Kambale (decedat la 5 iulie 2007 şi ulterior radiat de pe bursă la 24 aprilie 2008). Kambale a achiziţionat aproape toată producţia de aur din districtul Mongbwalu, care era controlat de FNI. FNI a obţinut venituri substanţiale din taxele impuse asupra acestei producţii. Aceasta constituie o "furnizare de asistenţă" grupurilor armate ilegale, încălcând embargoul asupra armelor impus de Rezoluţiile 1493 (2003) şi 1596 (2005). Nu mai există ca şi casă de tranzacţionare a aurului în Butembo, Kivu de Nord.

5. FORŢE DEMOCRATIQUES DE LIBERATION DU RWANDA (FDLR)

(alias: a) FDLR, b) Force Combattante Abacunguzi, c) Combatant Force for the Liberation of Rwanda, d) FOCA)

Adresă: a) Kivu de Nord, Republica Democrată Congo, b) Kivu de Sud, Republica Democrată Congo.

Data desemnării de către ONU: 31 decembrie 2012.

Alte informaţii: E-mail: Fdlr@fmx.de; fldrrse@yahoo.fr; fdlr@gmx.net; fdlrsrt@gmail.com; humura2020@gmail.com. Link web către notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/une/5278442

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

FDLR este unul dintre cele mai mari grupuri armate străine care operează pe teritoriul RDC. Gruparea a fost formată în anul 2000 şi a comis încălcări grave ale dreptului internaţional, implicând ţintirea femeilor şi copiilor în conflicte armate, inclusiv uciderea şi mutilarea, violenţa sexuală şi strămutarea forţată. Conform unui raport din 2010 al Amnesty International, FDLR au fost responsabile pentru uciderea a nouăzeci şi şase de civili în Busurungi, teritoriul Walikale. Unele dintre victime au fost arse de vii în casele lor. Potrivit aceleiaşi surse, în iunie 2010, un centru medical al unui ONG a raportat aproximativ şaizeci de cazuri pe lună de fete şi femei care au fost violate în sudul teritoriului Lubero, Kivu de Nord, de către grupuri armate, inclusiv FDLR. Conform unui raport din 20 decembrie 2010 al Human Rights Watch (HRW), au existat dovezi documentate ale faptului că FDLR recrutează activ copii. HRW a identificat cel puţin 83 de copii congolezi sub vârsta de 18 ani, unii de doar 14 ani, care au fost recrutaţi cu forţa de către FDLR. În ianuarie 2012, HRW a raportat că combatanţii FLDR au atacat numeroase sate din teritoriul Masisi, ucigând şase civili, violând două femei şi răpind cel puţin 48 de persoane.

Conform unui raport HRW din iunie 2012, în mai 2012, luptătorii FDLR au atacat civili în Kamananga şi Lumenje, în provincia Kivu de Sud, precum şi în Chambucha, teritoriul Walikale, şi sate din zona Ufumandu din teritoriul Masisi, provincia Kivu de Nord. În aceste atacuri, luptătorii FDLR au ucis cu macete şi cuţite zeci de civili, inclusiv numeroşi copii. Conform Raportului Grupului de Experţi din iunie 2012, FDLR a atacat mai multe sate din Kivu de Sud între 31 decembrie 2011 şi 4 ianuarie 2012. O anchetă a Organizaţiei Naţiunilor Unite a confirmat că cel puţin 33 de persoane, inclusiv 9 copii şi 6 femei, au fost ucise, fie arse de vii, fie decapitate, fie împuşcate în timpul atacului. În plus, o femeie şi o fată au fost violate. Raportul Grupului de experţi din iunie 2012 precizează, de asemenea, că o anchetă a Organizaţiei Naţiunilor Unite a confirmat că FDLR a masacrat cel puţin 14 civili, inclusiv 5 femei şi 5 copii, în Kivu de Sud, în mai 2012. Conform raportului Grupului de experţi din noiembrie 2012, ONU a documentat cel puţin 106 incidente de violenţă sexuală comise de FDLR între decembrie 2011 şi septembrie 2012. Raportul Grupului de experţi din noiembrie 2012 notează că, potrivit unei anchete a ONU, FDLR a violat şapte femei în noaptea de 10 martie 2012, inclusiv o minoră, în Kalinganya, teritoriul Kabare. FDLR a atacat din nou satul pe 10 aprilie 2012 şi a violat trei dintre femei pentru a doua oară. Raportul Grupului de experţi din noiembrie 2012 menţionează, de asemenea, 11 crime comise de FDLR în Bushibwambombo, Kalehe, la 6 aprilie 2012, şi implicarea FDLR în alte 19 crime comise în teritoriul Masisi, inclusiv cinci minori şi şase femei, în luna mai. Mişcarea 23 de Martie (M23) este un grup armat care operează în RDC şi care a primit arme şi materiale conexe, inclusiv consiliere, instruire şi asistenţă legate de activităţi militare.

Mai multe mărturii ale martorilor oculari afirmă că M23 primeşte provizii militare generale de la Forţele de Apărare Rwandeze (RDF) sub formă de arme şi muniţii, pe lângă sprijin material pentru operaţiunile de luptă. M23 a fost complice şi responsabil pentru comiterea unor încălcări grave ale dreptului internaţional, care implică ţintirea femeilor şi copiilor în situaţii de conflict armat în RDC, inclusiv uciderea şi mutilarea, violenţa sexuală, răpirea şi strămutarea forţată. Conform numeroaselor rapoarte, investigaţii şi mărturii ale martorilor oculari, M23 a fost responsabil pentru comiterea de ucideri în masă ale civililor, precum şi pentru violarea femeilor şi copiilor în diferite regiuni ale RDC. Mai multe rapoarte indică faptul că luptătorii M23 au comis 46 de violuri împotriva femeilor şi fetelor, cea mai mică dintre ele având 8 ani. Pe lângă rapoartele de violenţă sexuală, M23 a desfăşurat, de asemenea, ample campanii de recrutare forţată a copiilor în rândurile grupării. Se estimează că M23 a efectuat recrutarea forţată a 146 de tineri şi băieţi numai în teritoriul Rutshuru din estul RDC, începând cu iulie 2012. Unele dintre victime aveau chiar şi 15 ani. Atrocităţile comise de M23 împotriva populaţiei civile din RDC, precum şi campania de recrutare forţată a M23 şi faptul că a primit arme şi asistenţă militară au contribuit dramatic la instabilitate şi conflict în regiune şi, în unele cazuri, au încălcat dreptul internaţional.

6. M23

(alias: Mouvement du 23 mars).

Data desemnării de către ONU: 31 decembrie 2012.

Alte informaţii: Email: mouvementdu23mars1@gmail.com. Link către notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/une/5277973

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Mişcarea 23 de Martie (M23) este un grup armat care operează în RDC şi care a primit arme şi materiale conexe, inclusiv consiliere, instruire şi asistenţă legate de activităţi militare. Mai multe mărturii ale martorilor oculari afirmă că M23 primeşte provizii militare generale de la Forţele de Apărare Rwandeze (RDF) sub formă de arme şi muniţii, pe lângă sprijinul material pentru operaţiunile de luptă. M23 a fost complice şi responsabil pentru comiterea unor încălcări grave ale dreptului internaţional, care implică vizarea femeilor şi copiilor în situaţii de conflict armat în RDC, inclusiv uciderea şi mutilarea, violenţa sexuală, răpirea şi strămutarea forţată. Conform numeroaselor rapoarte, anchete şi mărturii ale martorilor oculari, M23 a fost responsabil pentru comiterea de ucideri în masă ale civililor, precum şi pentru violarea femeilor şi copiilor în diferite regiuni ale RDC. Mai multe rapoarte indică faptul că luptătorii M23 au comis 46 de violuri împotriva femeilor şi fetelor, cea mai tânără dintre ele având 8 ani. Pe lângă rapoartele de violenţă sexuală, M23 a desfăşurat, de asemenea, ample campanii de recrutare forţată a copiilor în rândurile grupării. Se estimează că M23 a efectuat recrutarea forţată a 146 de tineri şi băieţi numai în teritoriul Rutshuru din estul RDC, începând cu iulie 2012. Unele dintre victime aveau chiar şi 15 ani. Atrocităţile comise de M23 împotriva populaţiei civile din RDC, precum şi campania de recrutare forţată a M23 şi faptul că a primit arme şi asistenţă militară au contribuit dramatic la instabilitate şi conflict în regiune şi, în unele cazuri, au încălcat dreptul internaţional.

7. MACHANGA LTD

Adresă: Parcela 55A, Terasa Upper Kololo, Kampala, Uganda.

Data desemnării de către ONU: 29 martie 2007.

Alte informaţii: Companie de export de aur (Directori: dl. Rajendra Kumar Vaya şi dl. Hirendra M. Vaya). În 2010, activele aparţinând lui Machanga, deţinute în contul Emirates Gold, au fost blocate de Bank of Nova Scotia Mocatta (Regatul Unit). Proprietarii Machanga au continuat să achiziţioneze aur din estul RDC. Machanga Ltd a depus ultima declaraţie anuală în 2004 şi a fost înregistrată ca fiind "inactivă", conform autorităţilor Republicii Uganda. Link web către notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/How-we-work/Notices/View-UN-Notices-Entities

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Machanga a cumpărat aur printr-o relaţie comercială regulată cu comercianţi din RDC, strâns legaţi de miliţii. Aceasta constituie o "furnizare de asistenţă" grupurilor armate ilegale, încălcând embargoul asupra armelor impus de Rezoluţiile 1493 (2003) şi 1596 (2005). Companie de export de aur (Directori: dl. Rajendra Kumar Vaya şi dl. Hirendra M. Vaya). În 2010, activele aparţinând lui Machanga, deţinute în contul Emirates Gold, au fost blocate de Bank of Nova Scotia Mocatta (Regatul Unit). Fostul proprietar al Machanga, Rajendra Kumar, şi fratele său, Vipul Kumar, au continuat să fie implicaţi în achiziţionarea de aur din estul RDC.

8. TOUS POUR LA PAIX ET LE DEVELOPPEMENT (ONG)

(alias: TPD)

Adresă: Goma, Kivu de Nord, Republica Democrată Congo.

Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.

Alte informaţii: Goma, cu comitete provinciale în Kivu de Sud, Kasai Occidental, Kasai Oriental şi Maniema. Toate activităţile au fost suspendate oficial din 2008. În practică, din iunie 2011, birourile TPD sunt deschise şi implicate în cazuri legate de întoarcerea persoanelor strămutate intern, iniţiative de reconciliere comunitară, soluţionarea conflictelor funciare etc. Preşedintele TPD este Eugene Serufuli, iar vicepreşedintele este Saverina Karomba. Printre membrii importanţi se numără deputaţii provinciali din Kivu de Nord, Robert Seninga şi Bertin Kirivita. Link web pentru notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/notice/search/une/5278464

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

Implicat în încălcarea embargoului asupra armelor prin furnizarea de asistenţă către RCD-G, în special prin furnizarea de camioane pentru transportul de arme şi trupe, precum şi prin transportul de arme pentru distribuire către părţi ale populaţiei din Masisi şi Rutshuru, Kivu de Nord, la începutul anului 2005. Goma, cu comitete provinciale în Kivu de Sud, Kasai Occidental, Kasai Oriental şi Maniema, a suspendat oficial toate activităţile din 2008. În practică, din iunie 2011, birourile TPD sunt deschise şi implicate în cazuri legate de întoarcerea persoanelor strămutate intern, iniţiative de reconciliere comunitară, soluţionarea conflictelor funciare etc. Preşedintele TPD este Eugene Serufuli, iar vicepreşedintele este Saverina Karomba. Printre membrii importanţi se numără deputaţii provinciali din Kivu de Nord, Robert Seninga şi Bertin Kirivita.

9. UGANDA COMMERCIAL IMPEX (UCI) LTD

Adresă: a) Plot 22, Kanjokya Street, Kamwokya, Kampala, Uganda (Tel.: +256 41 533 578/9), b) PO BOX 22 709 , Kampala, Uganda.

Data desemnării de către ONU: 29 martie 2007.

Alte informaţii: Companie de export de aur. (Directorii: dl. Jamnadas V. LODHIA - cunoscut sub numele de "Chuni" - şi fiii săi, dl. Kunal J. LODHIA şi Jitendra J. LODHIA). În ianuarie 2011, autorităţile ugandeze au notificat Comitetul că, în urma unei scutiri de la participaţiile sale financiare, Emirates Gold a rambursat datoria UCI către Crane Bank din Kampala, ceea ce a dus la închiderea definitivă a conturilor acesteia. Directorii UCI au continuat să achiziţioneze aur din estul RDC. Uganda Commercial Impex (UCI) Ltd a depus ultima declaraţie în 2013 şi a fost trecută în evidenţă ca "Inactivă - statut inactiv" de către autorităţile Republicii Uganda. Link web pentru notificarea specială INTERPOL-Consiliul de Securitate al ONU: https://www.interpol.int/en/How-we-work/Notices/View-UN-Notices-Entities

Informaţii suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă furnizat de Comitetul de sancţiuni:

UCI a cumpărat aur printr-o relaţie comercială regulată cu comercianţi din RDC strâns legaţi de miliţii. Aceasta constituie o "furnizare de asistenţă" grupurilor armate ilegale, încălcând embargoul asupra armelor impus de Rezoluţiile 1493 (2003) şi 1596 (2005). Companie de export de aur. (Foştii directori sunt dl JV LODHIA - cunoscut sub numele de "Chuni" - şi fiul său, dl Kunal LODHIA). În ianuarie 2011, autorităţile ugandeze au notificat Comitetul că, în urma unei scutiri de la participaţiile sale financiare, Emirates Gold a rambursat datoria UCI către Crane Bank din Kampala, ceea ce a dus la închiderea definitivă a conturilor sale. Fostul proprietar al UCI, JV Lodhia, şi fiul său, Kumal Lodhia, au continuat să achiziţioneze aur din estul RDC.

ANEXA II

A. Persoane

B. Entităţi