Consiliul Superior al Procurorilor \rExtras din Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-420/2025 din 11.12.2025 privind aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Procurorilor

CONSILIUL SUPERIOR AL PROCURORILOR

EXTRAS

HOTĂRÂREA nr.1-420/2025

privind aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea

şi funcţionarea Consiliului Superior al Procurorilor

nr. 1-420/2025  din  11.12.2025

 (în vigoare 26.12.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 633-636 din 26.12.2025

* * *

11 decembrie 2025

municipiul Chişinău

Examinând proiectul Regulamentului cu privire la organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Procurorilor şi audiind informaţia prezentată de către doamna Aliona Nesterov, Consiliul Superior al Procurorilor

CONSTATĂ:

[…]

În temeiul argumentelor invocate, urmare a exprimării votului de către membrii Consiliului Superior al Procurorilor prezenţi la şedinţă, cu 9 voturi "pro" şi 0 voturi "contra", în temeiul art.70 alin.(1) lit.a), art.77, art.79 din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, Consiliul Superior al Procurorilor

HOTĂRĂŞTE:

1. A aproba Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Procurorilor, conform anexei-parte integrantă a prezentei hotărâri.

2. A abroga Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.12-225/2016 din 14.09.2016.

3. Hotărârea se publică pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor, www.csp.md, directoriul Hotărâri, iar extrasul din Hotărâre, precum şi Regulamentul, se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiţie de orice persoană vătămată într-un drept al său, în termen de 10 zile lucrătoare de la data la care hotărârea vizată i-a fost comunicată.

Aprobat

prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor

nr.1-420/2025 din 11.12.2025

REGULAMENT

cu privire la organizarea şi funcţionarea

Consiliului Superior al Procurorilor

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentul Regulament stabileşte competenţele, modul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Procurorilor (în continuare - Consiliul, la forma gramaticală corespunzătoare).

2. Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Procurorilor (în continuare - Regulament, la forma gramaticală corespunzătoare) este elaborat în vederea asigurării executării de către Consiliu a competenţelor prevăzute de Constituţia Republicii Moldova, Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură şi alte acte normative.

3. Consiliul este un organ constituţional, independent, reprezentativ şi de autoadministrare al procurorilor, format în vederea participării la procesul de constituire, funcţionare şi asigurare a autoadministrării sistemului Procuraturii.

4. Consiliul este garantul independenţei şi imparţialităţii procurorilor.

5. Consiliul funcţionează ca un organ colegial, cu activitate permanentă, care îşi exercită atribuţiile în plen.

6. Consiliul este finanţat din bugetul de stat în limita alocaţiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală. Bugetul Consiliului se elaborează, se aprobă şi se administrează în conformitate cu principiile, regulile şi procedurile stabilite de legislaţia privind finanţele publice şi responsabilitatea bugetar-fiscală.

7. Consiliul are statut de persoană juridică, cu sediul în municipiul Chişinău.

Capitolul II

COMPONENŢA CONSILIULUI SUPERIOR AL PROCURORILOR

8. Componenţa Consiliului este stabilită în art.69 din Legea nr.3/2016.

9. Mandatul membrilor aleşi ai Consiliului este de 6 ani. Perioada de activitate în calitate de membru al Consiliului se include în stagiul profesional de procuror.

10. Membrii aleşi ai Consiliului Superior al Procurorilor îşi exercită mandatul până la alegerea noilor membri.

11. În funcţia de membru al Consiliului din rândul procurorilor poate fi ales candidatul care întruneşte, cumulativ, următoarele condiţii:

a) are o vechime în funcţia de procuror de cel puţin 3 ani efectiv lucraţi;

b) nu a fost sancţionat disciplinar sau termenul de acţiune al sancţiunii disciplinare a expirat;

c) a promovat evaluare externă a integrităţii etice şi financiare;

d) nu a fost declarat vinovat de comiterea unei infracţiuni;

e) se bucură de o reputaţie ireproşabilă;

f) este o autoritate recunoscută în domeniul său de activitate.

12. Organizarea şi modul de desfăşurare a alegerilor membrilor Consiliului din rândul procurorilor, precum şi procedura de vot, sunt stabilite de Regulamentul Adunării Generale a Procurorilor.

13. Procurorii incluşi pe lista candidaţilor, care nu au acces în funcţia de membru al Consiliului, devin supleanţi ai funcţiei pentru care au candidat şi asigură vacanţa apărută pe durata mandatului în ordinea descrescătoare a numărului de voturi acumulate. Vacanţa funcţiei de membru al Consiliului este constatată prin hotărâre a Consiliului. Supleantul exercită perioada rămasă a mandatului membrului substituit.

14. Membrii aleşi în Consiliu din rândul procurorilor se detaşează prin ordin al Procurorului General, în temeiul hotărârii Adunării Generale a Procurorilor, după cum urmează:

a) cel târziu cu o zi înainte de data preluării mandatului, dacă alegerea a avut loc înainte de expirarea mandatului predecesorului;

b) în prima zi lucrătoare de la data adoptării hotărârii de alegere, dacă alegerea a avut loc după expirarea mandatului predecesorului.

15. În cazul vacanţei funcţiei membrului de drept al Consiliului, atribuţiile acestuia, în activitatea Consiliului, sunt exercitate de către persoana care exercită interimatul funcţiei, conform prevederilor legale aplicabile.

16. În cazul apariţiei vacanţei funcţiei de membru al Consiliului din rândul reprezentanţilor societăţii civile, Consiliul informează imediat autoritatea care l-a ales şi solicită suplinirea acestei vacanţe.

17. În cazul apariţiei vacanţei funcţiei de membru al Consiliului din rândul procurorilor, Consiliul solicită Procurorului General detaşarea procurorului supleant.

18. Aceeaşi persoană nu poate deţine funcţia de membru al Consiliului Superior al Procurorilor două mandate.

19. Membrii Consiliului, cu excepţia celor de drept, nu pot exercita o altă activitate remunerată, afară de cea didactică, de creaţie, ştiinţifică, sportivă sau în cadrul asociaţiilor obşteşti.

20. Membrii Consiliului au dreptul:

a) să ia cunoştinţă şi să participe la examinarea materialelor prezentate spre examinare Consiliului;

b) să facă demersuri, să expună argumente şi să prezinte materiale suplimentare;

c) să propună spre examinare în şedinţa Consiliului probleme ce ţin de competenţa acestuia;

d) să participe prin vot la adoptarea de hotărâri şi să-şi expună, în caz de necesitate, opinia separată;

e) să efectueze alte acţiuni în condiţiile legii.

21. Membrii Consiliului sunt obligaţi:

a) să asigure ocrotirea drepturilor şi a libertăţilor procurorilor, a onoarei şi a demnităţii acestora în condiţiile legii;

b) să contribuie la promovarea principiului independenţei procurorului;

c) să respecte regimul datelor cu caracter personal şi a vieţii private, precum şi al altor informaţii cu acces limitat, care le-au devenit cunoscute în exercitarea mandatului;

d) să voteze pro sau contra la adoptarea de hotărâri.

22. Calitatea de membru al Consiliului încetează de drept în cazurile prevăzute de art.76 alin.(1) din Legea nr.3/2016, cu adoptarea unei hotărâri a Consiliului, prin care constată vacanţa funcţiei.

23. Pe durata mandatului, precum şi timp de 6 luni după încetarea acestuia, membrii Consiliului nu pot participa la concursuri pentru numire sau promovare în funcţii de procuror, inclusiv în funcţia de Procuror General.

24. La încetarea calităţii de membru al Consiliului ales din rândul procurorilor, în cazurile prevăzute la art.76 alin.(1) lit.a)-c), e) şi h) din Legea nr.3/2016, persoanei respective i se acordă funcţia deţinută până la detaşare, dacă aceasta este vacantă sau, cu consimţământul său, i se acordă o funcţie echivalentă sau altă funcţie de procuror vacantă, cu excepţia funcţiei de procuror-şef.

Capitolul III

COMPETENŢELE CONSILIULUI SUPERIOR AL PROCURORILOR

25. În materie de elaborare, aprobare, coordonare a actelor normative, Consiliul are următoarele competenţe:

1) elaborarea şi aprobarea Programului de dezvoltare strategică al Consiliului şi şi a planurilor anuale de implementare a acestuia;

2) elaborează şi aprobă regulamentele privind activitatea sa, privind funcţionarea colegiilor sale şi alte regulamente care îl vizează;

3) elaborează şi aprobă regulamentele privind procedura de selecţie şi carieră a procurorilor;

4) elaborează proiectul de regulament al Adunării Generale a Procurorilor, inclusiv proiectele de amendare a acestuia;

5) elaborează proiectul Codului de etică al procurorilor, precum şi proiectele de modificare a acestuia şi le propune spre aprobare Adunării Generale a Procurorilor;

6) elaborează şi aprobă regulamentul privind modul de organizare şi desfăşurare a concursului pentru selectarea candidatului la funcţia de Procuror General;

7) elaborează şi aprobă regulamentul privind modul de organizare şi desfăşurare a concursului public privind selectarea candidatului la funcţia de procuror-şef al procuraturii specializate;

8) elaborează şi aprobă regulamentul privind evaluarea performanţelor Procurorului General;

9) elaborează şi aprobă regulamentul Comisiei permanente de instruire;

10) elaborează şi aprobă regulamentele cu privire la selecţia inspectorilor în cadrul Inspecţiei procurorilor şi a inspectorului - şef, structura şi competenţele Inspecţiei procurorilor, procedura, criteriile şi calificativele de evaluare ale inspectorilor, precum şi volumul de lucru, metodele, temeiurile şi procedura de verificare a activităţii procurorilor şi activităţii organizatorice a procuraturilor;

11) avizează proiectul priorităţilor anuale privind activitatea Procuraturii, elaborate de Procurorul General;

12) participă la elaborarea planurilor de dezvoltare strategică a Procuraturii;

13) avizează propunerea Procurorului General adresată Parlamentului cu privire la stabilirea numărului total de procurori în cadrul Procuraturii şi, la propunerea Procurorului General, stabileşte numărul procurorilor din fiecare procuratură (inclusiv în oficiile acestora);

14) exprimă acordul scris asupra structurii interne a Procuraturii Generale, a procuraturilor specializate şi a procuraturilor teritoriale (inclusiv în oficiile acestora), inclusiv asupra reşedinţelor acestora, stabilite de Procurorul General;

15) examinează şi prezintă opinii asupra regulamentului de organizare a concursului de admitere în Institutul Naţional al Justiţiei, asupra programelor didactice şi a planurilor de învăţământ pentru cursurile de formare iniţială şi continuă din cadrul Institutului Naţional al Justiţiei, precum şi asupra regulamentului de organizare a concursului pentru suplinirea posturilor didactice;

16) aprobă strategia privind formarea iniţială şi continuă a procurorilor şi prezintă avizul asupra planului de acţiuni pentru implementarea acestei strategii;

17) aprobă structura Aparatului Consiliului;

18) coordonează ordinul ministrului sănătăţii despre exigenţele privind starea de sănătate şi procedura de determinare a stării de sănătate a candidaţilor la funcţiile de procuror şi a procurorilor în funcţie, inclusiv lista bolilor care nu permit exercitarea funcţiei de procuror.

26. În materie de carieră a procurorilor, Consiliul are următoarele competenţe:

1) anunţă concursuri pentru ocuparea funcţiilor de procuror între categoriile de candidaţi înscrişi în Registrul candidaţilor pentru suplinirea funcţiilor vacante;

2) ia decizia cu privire la desemnarea câştigătorului la funcţiile vacante de procuror;

3) face propuneri Procurorului General privind numirea, transferarea, promovarea, detaşarea procurorilor şi exprimă acordul asupra suspendării acestora în condiţiile Codului de procedură penală, ale Legii nr.3/2016 şi ale altor acte legislative, precum şi asupra eliberării din funcţie a procurorilor;

4) iniţiază, în procesul de selecţie a procurorilor şi inspectorilor, verificările potrivit Legii nr.271/2008 privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice;

5) iniţiază şi organizează concursul pentru selectarea candidatului la funcţia de Procuror General, pe care îl propune Preşedintelui Republicii Moldova;

6) propune Preşedintelui Republicii Moldova, în condiţiile Legii nr.3/2016, eliberarea din funcţie a Procurorului General înainte de expirarea mandatului;

7) desemnează un procuror pentru examinarea sesizării despre infracţiunile comise de către Procurorul General;

8) decide asupra menţinerii sau încetării suspendării din funcţie a Procurorului General sau, după caz, validează decizia preşedintelui Consiliului Superior al Procurorilor privind menţinerea sau încetarea suspendării din funcţie a Procurorului General, în condiţiile art.55¹ alin.(1) din Legea nr.3/2016;

9) participă la depunerea jurământului de către procurori şi de către Procurorul General;

10) exprimă acordul scris la numirea în funcţie a adjuncţilor Procurorului General şi adjuncţilor procurorului-şef ai procuraturii specializate;

11) examinează şi se expune asupra rezultatelor evaluării externe a integrităţii etice şi financiare realizată de Comisia de evaluare a procurorilor în condiţiile Legii nr.252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative;

12) iniţiază evaluarea extraordinară a performanţelor procurorului, din oficiu sau:

a) la propunerea Colegiului de disciplină, dacă, în urma examinării cauzei disciplinare, circumstanţele şi materialele cauzei demonstrează necesitatea evaluării performanţelor acestuia;

b) la propunerea Procurorului General ori a Inspecţiei procurorilor, în cazul existenţei dubiilor privind neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere ori necorespunzătoare a atribuţiilor de procuror-şef sau de adjunct al procurorului-şef, fără o justificare rezonabilă;

13) dispune, o singură dată, evaluarea repetată a performanţelor procurorilor;

14) aprobă planul de evaluare ordinară a procurorilor;

15) stabileşte regulile privind cumularea funcţiei de procuror cu alte activităţi didactice, ştiinţifice şi în organele colegiale din cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice;

16) stabileşte numărul de locuri scoase la concursul de admitere pentru instruirea iniţială a procurorilor în cadrul Institutului Naţional al Justiţiei;

17) examinează contestaţiile depuse împotriva hotărârilor Colegiului pentru selecţia şi evaluarea procurorilor;

18) aprobă sau respinge interimatul funcţiei de procuror-şef al procuraturii, de adjunct al procurorului-şef al procuraturii, de procuror-şef al subdiviziunii Procuraturii Generale sau de adjunct al procurorului-şef al subdiviziunii Procuraturii Generale, dispus prin ordinul Procurorului General sau, după caz, desemnează interimarul pentru funcţia respectivă, în condiţiile art.27¹ din Legea nr.3/2016;

19) nominalizează procurori pentru desemnare în calitate de conducători ai stagiilor de practică pentru audienţii cursurilor de formare iniţială din cadrul Institutului Naţional al Justiţiei.

27. În materie disciplinară a procurorilor, Consiliul are următoarele competenţe:

1) decide asupra iniţierii procedurii disciplinare în privinţa procurorului faţă de care a fost pornită urmărirea penală, la sesizarea Procurorului General, în condiţiile art.34 alin.(4) din Legea nr.3/2016;

2) examinează contestaţiile împotriva hotărârilor adoptate de Colegiul de disciplină şi etică;

3) dispune evaluarea extraordinară a performanţelor procurorului, dacă circumstanţele şi materialele cauzei disciplinare demonstrează necesitatea evaluării performanţelor acestuia.

28. În materie de desemnare a reprezentanţilor în cadrul diferitor autorităţi/entităţi, Consiliul are următoarele competenţe:

1) organizează concursuri, selectează şi numeşte membrii Colegiilor din subordine din rândul procurorilor şi al societăţii civile, inclusiv supleanţii acestora;

2) desemnează şi revocă procurorii în cadrul Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei;

3) desemnează procurorul care va investiga sesizările despre pretinse infracţiuni/ilegalităţi comise de către Procurorul General;

4) desemnează un reprezentant în cadrul Consiliului de Integritate;

5) desemnează un membru în cadrul Comisiei de stat pentru testări cu utilizarea poligrafului;

6) desemnează membri în Comisiile de admitere, de absolvire, precum şi de contestaţii din cadrul Institutului Naţional al Justiţiei;

7) propune şi/sau desemnează membri în cadrul altor autorităţi/entităţi;

8) deleagă membrii Consiliului Superior al Procurorilor cu activitatea de bază în Consiliu, membrii Colegiului pentru selecţia şi evaluarea procurorilor şi Colegiului de disciplină şi etică, şi inspectorii din Inspecţia procurorilor pentru participarea în grupuri de lucru şi deplasare peste hotare în interes de serviciu.

29. În materie bugetară, Consiliul are următoarele competenţe:

1) elaborează şi aprobă proiectul bugetului său, pe care îl prezintă Ministerului Finanţelor;

2) participă la elaborarea proiectului de buget al Procuraturii şi îl avizează.

30. În alte domenii de intervenţie, Consiliul are următoarele competenţe:

1) organizează concursuri, selectează şi numeşte inspectorul-şef, precum şi inspectorii din Inspecţia procurorilor;

2) audiază rapoartele anuale ale Colegiilor din subordinea sa şi înaintează recomandări;

3) aprobă planul anual de activitate al Inspecţiei procurorilor, precum şi planul de verificare a activităţii procurorilor şi a activităţii organizatorice a procuraturilor, conform domeniilor specifice de activitate;

4) audiază raportul anual cu privire la activitatea Inspecţiei procurorilor, prezentat de inspectorul-şef;

5) convoacă Adunarea Generală a Procurorilor;

6) avizează proiecte de acte normative remise pentru avizare şi/sau consultare publică;

7) sesizează Curtea Constituţională în probleme ce ţin de domeniul de competenţă;

8) examinează adresările cetăţenilor şi ale procurorilor privind chestiunile date în competenţa sa;

9) examinează şi decide asupra cererilor procurorilor privind apărarea independenţei şi/sau a reputaţiei profesionale, precum şi asupra situaţiilor care afectează independenţa şi imaginea sistemului Procuraturii şi, după caz, dispune măsuri de intervenţie ori sesizează Inspecţia procurorilor pentru efectuarea verificărilor suplimentare;

10) aprobă distincţiile Procuraturii şi aplică măsuri de încurajare a procurorilor sau, după caz, înaintează propuneri pentru decorarea acestora cu distincţii de stat;

11) stabileşte modelul mantiei procurorilor şi însemnele distinctive ale acesteia;

12) aprobă modelul legitimaţiei procurorului.

Capitolul IV

PREŞEDINTELE CONSILIULUI SUPERIOR AL PROCURORILOR

31. Consiliul este condus de un preşedinte. Preşedintele Consiliului este ales dintre membrii Consiliului din rândul procurorilor, prin vot secret, pe un termen de doi ani, cu votul majorităţii membrilor Consiliului.

32. Procedura de alegere a Preşedintelui va fi realizată cu cel mult 30 de zile înainte de data expirării mandatului preşedintelui în exerciţiu. Mandatul preşedintelui ales începe în ziua imediat următoare expirării mandatului predecesorului.

33. În cazul intervenirii vacanţei funcţiei înainte de expirarea mandatului, alegerea preşedintelui se efectuează în termen de cel mult 30 de zile de la data constatării vacanţei funcţiei. Mandatul începe în ziua imediat următoare alegerii.

34. Şedinţa de alegere a preşedintelui Consiliului este prezidată de decanul de vârstă din rândul membrilor Consiliului care nu candidează la funcţia de preşedinte. Lucrările de secretariat ale şedinţei sunt asigurate de către conducătorul Aparatului Consiliului.

35. Membrii Consiliului care doresc să candideze la funcţia de preşedinte, cel târziu în ziua şedinţei Consiliului în care au loc alegerile, depun la Aparatul Consiliului următoarele documente, care se publică pe pagina web instituţională în aceeaşi zi:

a) cererea de intenţie;

b) scrisoarea de motivare şi viziunea asupra exercitării mandatului de preşedinte (care va reflecta direcţiile strategice de acţiune, principiile de management şi priorităţile propuse pentru perioada de mandat).

36. În cadrul şedinţei, fiecare candidat prezintă viziunea asupra exercitării mandatului de preşedinte, în ordinea alfabetică a numelui, fiindu-i oferit un timp egal. După finalizarea prezentării, fiecare membru al Consiliului poate adresa întrebări de concretizare.

37. Până la începerea nemijlocită a prezentării, preşedintele de şedinţă întreabă fiecare candidat dacă îşi susţine cererea de intenţie, precum şi dacă sunt cereri de recuzare faţă de membrii Consiliului sau declaraţii de abţinere.

38. Cererile de recuzare a membrilor Consiliului sau, după caz, declaraţiile de abţinere a acestora, se soluţionează potrivit prevederilor art.78 din Legea nr.3/2016 şi în condiţiile Codului administrativ.

39. Procedura de vot se efectuează în sala de şedinţe a Consiliului, fiind asigurate cabina pentru vot secret şi urna de vot.

40. Pentru realizarea procedurii de vot se întocmeşte buletinul de vot, în care candidaţii sunt înscrişi în ordinea alfabetică a numelui. Numărul buletinelor de vot corespunde numărului membrilor Consiliului.

41. Preşedintele Consiliului se alege prin vot secret.

42. Conducătorul Aparatului Consiliului eliberează fiecărui membru al Consiliului prezent la şedinţă câte un buletin de vot. Votul secret se realizează prin completarea buletinului de vot, în mod confidenţial, de fiecare membru al Consiliului prezent la şedinţă, în cabina de vot. Votul prin corespondenţă nu este posibil.

43. Membrul Consiliului aplică personal ştampila cu inscripţia "Votat" în interiorul cercului unui singur patrulater din buletinul de vot, ceea ce înseamnă că a votat pentru candidatul corespunzător.

44. Membrul Consiliului prezent la şedinţă poate vota numai pentru un singur candidat.

45. Dacă membrul Consiliului a completat greşit buletinul de vot, la cererea lui, conducătorul Aparatului Consiliului anulează acest buletin şi îi eliberează, numai o singură dată, un nou buletin de vot, cu menţiunea corespunzătoare în procesul-verbal al şedinţei.

46. Membrul Consiliului introduce în urna de vot sigilată buletinul de vot, cu respectarea secretului votului.

47. După încheierea procedurii de vot, conducătorul Aparatului Consiliului efectuează numărarea voturilor exprimate de membrii Consiliului, prezentând membrilor Consiliului, pe rând, fiecare buletin de vot.

48. Se consideră ales în calitate de preşedinte candidatul care a acumulat votul majorităţii membrilor Consiliului. Dacă nici un candidat nu a acumulat numărul necesar de voturi, se vor organiza alegeri repetate în aceeaşi zi sau la următoarea şedinţă a Consiliului.

49. În baza procesului-verbal privind numărarea voturilor, Consiliul adoptă hotărârea prin care confirmă respectarea procedurii de alegere, rezultatul votării şi data începerii mandatului preşedintelui ales, potrivit pct.32 sau, după caz, pct.33. Hotărârea se semnează de preşedintele şedinţei şi se publică pe pagina web oficială a Consiliului.

50. Preşedintele Consiliului are următoarele atribuţii:

a) reprezintă Consiliul în relaţiile interne şi cele internaţionale şi coordonează activitatea acestuia;

b) coordonează activitatea Consiliului şi repartizează materialele aflate pe rolul Consiliului, desemnând membri raportori pentru prezentarea acestora;

c) coordonează şi aprobă proiectul agendei şedinţei Consiliului;

d) prezidează şedinţele Consiliului;

e) semnează actele emise de Consiliu;

f) convoacă, după caz, Adunarea Generală a Procurorilor şi deschide şedinţa acesteia;

g) convoacă şi prezidează prima şedinţă a Colegiilor din subordinea Consiliului;

h) prezintă Adunării Generale a Procurorilor raportul anual de activitate al Consiliului;

i) numeşte, promovează, transferă şi eliberează din funcţii angajaţii Aparatului Consiliului, precum şi le aplică măsuri de încurajare şi sancţiuni disciplinare;

j) semnează actele administrative individuale în privinţa membrilor Consiliului, membrii colegiilor din subordine, cu activitate de bază în Consiliu, precum şi a inspectorilor/inspectorului-şef al Inspecţiei procurorilor, privind: stabilirea drepturilor salariale, delegarea pentru participarea la mese rotunde, conferinţe, cursuri de instruire sau alte forme de formare profesională, cumulul activităţii de bază cu activitatea didactică şi ştiinţifică, precum şi alte aspecte legate de raporturile de serviciu;

k) organizează şi implementează sistemul de control intern managerial în cadrul Consiliului;

l) este ordonatorul mijloacelor financiare ale Consiliului;

m) soluţionează cererile de recuzare în privinţa inspectorului-şef şi declaraţiile de abţinere ale acestuia;

n) repartizează spre examinare adresările cetăţenilor şi ale procurorilor privind chestiunile date în competenţa sa;

o) gestionează corespondenţa parvenită în Consiliu şi dispune transmiterea acesteia, după competenţă, după caz, includerea pe agenda şedinţelor Consiliului.

p) în cazul imposibilităţii convocării Consiliului în şedinţă extraordinară, decide asupra menţinerii sau încetării suspendării din funcţie a Procurorului General în condiţiile art.55¹ alin.(1) din Legea nr.3/2016;

q) exercită şi alte atribuţii prevăzute de lege.

51. În cazul imposibilităţii exercitării temporare a funcţiei de preşedinte al Consiliului, atribuţiile acestuia sunt delegate prin hotărâre a Consiliului unui alt membru al Consiliului din rândul procurorilor.

52. Mandatul preşedintelui Consiliului încetează în cazurile prevăzute la art.76 din Legea nr.3/2016. Mandatul preşedintelui expiră în orice circumstanţă la prima şedinţă a noului Consiliu ales.

53. Preşedintele Consiliului îşi anunţă demisia din funcţia de preşedinte prin depunerea unei cereri scrise adresate Consiliului. Demisia produce efecte din momentul acceptării acesteia prin hotărâre a Consiliului.

54. În cazul apariţiei vacanţei funcţiei de preşedinte, Consiliul desemnează un membru al Consiliului care va exercita interimatul până la alegerea noului preşedinte. Noul preşedinte exercită perioada rămasă a mandatului preşedintelui substituit.

Capitolul V

ŞEDINŢELE CONSILIULUI

55. Consiliul este un organ colegial care îşi exercită atribuţiile în şedinţe în plen.

56. Şedinţele Consiliului se convoacă ori de câte ori este necesar, însă nu mai rar decât odată în lună. De regulă, data şi locul şedinţei ordinare a Consiliului se stabileşte la şedinţa precedentă a Consiliului. Consiliul se convoacă în şedinţă extraordinară prin notificarea preşedintelui sau în baza cererii a cel puţin trei membri ai Consiliului.

57. Prima şedinţă a Consiliului nou-ales este convocată de către Procurorul General printr-un ordin emis în termen de 10 zile lucrătoare de la data Adunării Generale a Procurorilor la care au avut loc alegerile.

58. Proiectul Agendei şedinţei Consiliului este pregătit de către conducătorul Aparatului Consiliului în baza propunerilor înaintate de membrii Consiliului cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de şedinţă, iar varianta finală este coordonată cu preşedintele Consiliului. Proiectul agendei şedinţei se plasează pe pagina web oficială a Consiliului cu cel puţin 2 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării şedinţei.

59. Aparatul Consiliului transmite membrilor Consiliului, prin mijloace electronice de comunicare, în ziua publicării, ordinea de zi şi materialele aferente şedinţei.

60. Chestiunile ce nu suferă amânare se includ în agenda suplimentară, care, până la începutul şedinţei Consiliului, se publică pe pagina web oficială a Consiliului şi se expediază membrilor Consiliului sau, după caz, sunt anunţate la începutul şedinţei şi supuse votului pentru a fi incluse în ordinea de zi.

61. Şedinţele Consiliului sunt deliberative dacă la ele participă cel puţin 2/3 din membri. Participarea la şedinţele Consiliului poate avea loc prin prezenţa fizică sau prin teleconferinţă, cu condiţia că este posibilă identificarea membrului Consiliului şi confirmarea opţiunii de vot a acestuia. Participarea la şedinţă prin teleconferinţă se consemnează în procesul-verbal al şedinţei.

62. În cazul suspendării mandatului de membru al Consiliului Superior al Procurorilor sau în cazul absenţei motivate a membrului Consiliului de la serviciu timp de mai mult de două luni, mandatul respectiv poate fi exercitat, în această perioadă, de către membrul supleant ales în condiţiile art.69 alin.(5) din Legea nr.3/2016.

63. Şedinţele Consiliului sunt publice. Pentru asigurarea respectării regimului datelor cu caracter personal precum, a vieţii private, precum şi al altor informaţii cu accesibilitate limitată, Consiliul poate decide, prin hotărâre motivată, consemnată în proces-verbal, ca şedinţa sau o parte a acesteia să fie închisă. Informaţiile referitoare la activitatea, cariera şi averea procurorului sau a candidatului la funcţia de procuror nu constituie informaţii cu acces limitat şi nu sunt considerate parte a vieţii private, cu excepţia cazurilor în care acestea au caracter de secret de stat.

64. La şedinţele închise pot participa doar membrii Consiliului, reprezentanţii Aparatului Consiliului, persoanele vizate de subiectul aflat în examinare, precum şi alte persoane invitate de către Consiliu. Reprezentanţii mass-mediei nu au acces la şedinţele închise.

65. Aparatul Consiliului asigură informarea părţilor despre şedinţa Consiliului, prin notificare, iar, în cazurile în care subiectul impune participarea directă a părţilor, acestea sunt citate. Neprezentarea persoanelor citate nu împiedică examinarea subiectului. Consiliul poate decide amânarea examinării subiectului, la cererea întemeiată a părţii vizate sau în baza unor circumstanţe obiective indicate de raportor, cu excepţia situaţiilor întemeiate care impun alte amânări. În procedurile disciplinare examinate în procedură scrisă se aplică doar notificarea (procedura este detaliată în capitolul VIII din prezentul Regulament).

66. Comunicarea se realizează prin orice mijloc disponibil (poştă, telefon, poştă electronică), cu prioritate pentru mijloacele care asigură eficienţă, rapiditate şi economie de resurse, în special cele electronice. În cazul imposibilităţii prezenţei fizice la şedinţă a părţilor, acestea pot participa prin teleconferinţă.

67. Preşedintele Consiliului prezidează, de regulă, şedinţele Consiliului. În caz de imposibilitate de a prezida şedinţa, membrii Consiliului desemnează un alt membru care va conduce lucrările şedinţei şi va semna hotărârile adoptate în calitate de preşedinte al şedinţei.

68. Preşedintele Consiliului asigură buna desfăşurare a şedinţei. Persoanele prezente la şedinţa Consiliului sunt obligate să manifeste un comportament care să nu afecteze buna desfăşurare a şedinţei. În caz de încălcare a acestei obligaţii, Consiliul poate dispune înlăturarea persoanelor respective din sala de şedinţă. Membrii Consiliului nu pot fi înlăturaţi forţat de la lucrările şedinţei.

69. La deschiderea şedinţei Preşedintele Consiliului:

a) comunică despre existenţa sau inexistenţa cvorumului;

b) prezintă membrilor, spre examinare, propunerile de excludere a unor subiecte de pe ordinea de zi sau de includere a unor subiecte suplimentare;

c) propune membrilor Consiliului aprobarea agendei finale a şedinţei, care se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi la şedinţă.

Rectificare:*

          Numerotarea punctelor din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Procurorilor din Hotărârea nr.1-420 din 11 decembrie 2025 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.633-636 din 26.12.2025) se modifică după cum urmează: "după punctul 69 urmează punctele 70, 71, 72, 73,… până la punctul 277".

_________

          *Conform scrisorii Consiliului Superior al Procurorilor nr.5-02d/26-271 din 10 februarie 2026.

          (Monitorul Oficial nr.76-79 din 12.02.2026, pag.126)

70. Chestiunile de pe agendă sunt examinate, de regulă, în consecutivitatea menţionată în agendă. Subiectele de pe ordinea de zi suplimentară se examinează, de regulă, după finalizarea examinării celor incluse în ordinea de zi publicată iniţial sau, după caz, în ordinea convenită de membrii Consiliului.

71. Un membru al Consiliului nu poate participa la examinarea unui subiect din agendă dacă există circumstanţe care exclud participarea sa sau care pot genera îndoieli privind obiectivitatea acestuia. În astfel de cazuri, membrul respectiv este obligat să facă o declaraţie de abţinere. Imediat după aprobarea ordinii de zi, preşedintele şedinţei solicită membrilor să declare eventualele abţineri.

72. Declaraţiile de abţinere şi cererile de recuzare se formulează până la începerea examinării subiectului de pe ordinea de zi. Cererea de recuzare se depune în scris şi trebuie să conţină motivele pe care se întemeiază. O nouă cerere de recuzare a aceleiaşi persoane se admite doar dacă se întemeiază pe fapte noi. Recuzarea întregii componenţe a Consiliului nu este admisibilă.

73. Declaraţiile de abţinere şi cererile de recuzare se examinează în şedinţa Consiliului, în absenţa membrului vizat, care părăseşte sala de şedinţe, iar hotărârea adoptată se consemnează în procesul-verbal. În cazul în care abţinerea ori recuzarea vizează doi sau mai mulţi membri, fiecare declaraţie/cerere se examinează separat, în lipsa membrului vizat.

74. Secretarul şedinţei va informa despre cererile de amânare sau cele de examinare în lipsă, precum şi despre persoanele invitate şi prezente la şedinţă.

75. Examinarea unui subiect de pe agendă se desfăşoară după cum urmează:

a) anunţarea începerii examinării subiectului;

b) examinarea situaţiilor de recuzare şi/sau de abţinere;

c) prezentarea esenţei cauzei de către membrul raportor;

d) audierea persoanelor vizate de subiectul examinat; la decizia Consiliului, pot fi audiate şi alte persoane invitate, la iniţiativa persoanei vizate sau a membrilor Consiliului.

e) runda de întrebări - răspunsuri, după caz;

f) deliberarea asupra subiectului examinat, după caz;

g) procedura de vot: vot deschis, prin exprimarea opţiunii "pro" sau "contra". Votul se exprimă, după caz, prin ridicarea mâinii sau prin utilizarea mijloacelor electronice (sistem de vot electronic). În cazul participării unuia sau mai multor membri în regim de teleconferinţă, votul se desfăşoară exclusiv prin ridicarea mâinii (inclusiv prin activarea pictogramei/opţiunii ,,Ridicare a mâinii" în cadrul platformei utilizate în desfăşurarea şedinţei), iar opţiunea fiecărui membru se consemnează nominal în procesul-verbal;

h) pronunţarea hotărârii.

76. Şedinţele Consiliului sunt înregistrate prin mijloace video/audio. Imaginile video, cu excepţia celor din cadrul şedinţelor închise sau al părţilor închise ale şedinţei, se difuzează în regim real pe pagina web oficială a Consiliului. Înregistrarea şedinţei este stocată pe pagina web oficială şi se anexează la procesul-verbal.

77. Lucrările Consiliului sunt consemnate într-un proces-verbal. Acesta va include: prezenţa membrilor şi a altor participanţi, declaraţiile de abţinere/cererile de recuzare şi deciziile asupra acestora, rezumatul dezbaterilor, runda de întrebări - răspunsuri, hotărârile adoptate şi modul de distribuire a voturilor.

78. Procesul-verbal este întocmit de secretarul şedinţei în termen de 3 zile lucrătoare de la data desfăşurării acesteia şi se semnează de către Preşedintele Consiliului şi secretar. Ordinea de zi soluţionată a şedinţei se publică pe pagina web oficială a Consiliului, cu indicarea soluţiilor adoptate, a prezenţei membrilor şi a menţiunilor privind subiectele examinate în şedinţă închisă.

79. Orice persoană interesată poate solicita extrase din procesul-verbal şi/sau din înregistrarea video/audio a şedinţei Consiliului, exclusiv în partea care o vizează în mod direct, prin depunerea unei cereri la Aparatul Consiliului.

Capitolul VI

HOTĂRÂRILE CONSILIULUI

80. Hotărârile se adoptă în şedinţă publică, cu votul deschis al majorităţii membrilor prezenţi ai Consiliului Superior al Procurorilor.

81. La procedura de vot nu participă membrul Consiliului care a fost recuzat, s-a abţinut sau nu a fost prezent în timpul dezbaterii chestiunii. Această situaţie se consemnează în procesul-verbal al şedinţei.

82. Procedura de vot începe după încheierea dezbaterilor asupra chestiunii supusă examinării.

83. Până la iniţierea procedurii de vot, Consiliul poate decide reluarea dezbaterilor/cercetărilor în cazul apariţiei unor circumstanţe care necesită clarificări suplimentare.

84. Membrii Consiliului sunt obligaţi să îşi exprime votul pro sau contra. Votul se exprimă prin ridicarea mâinii sau, după caz, prin utilizarea dispozitivelor electronice de votare disponibile.

85. Hotărârile Consiliului sunt motivate. De regulă, proiectul hotărârii este elaborat până la şedinţă, de către Aparatul Consiliului, în colaborare cu membrul raportor. Hotărârea motivată se redactează în formă finală în termen de 5 zile lucrătoare de la data adoptării.

85¹. Hotărârile Consiliului cuprind partea introductivă, partea descriptivă, partea motivatorie şi partea dispozitivă. În condiţiile pct.85⁸, partea descriptivă şi partea motivatorie pot fi reunite într-un compartiment comun.

[Pct.85¹ introdus prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-237/2026 din 23.07.2026, în vigoare 20.09.2026]

85². Partea introductivă cuprinde, după caz:

1) denumirea Consiliului, numărul, data şi titlul hotărârii;

2) componenţa Consiliului la examinarea chestiunii, cu indicarea preşedintelui Consiliului sau, după caz, a preşedintelui şedinţei, a membrului-raportor şi a membrilor prezenţi;

3) obiectul examinării şi tipul procedurii;

4) caracterul şedinţei, publică ori închisă, şi modalitatea de examinare, în şedinţă, cu citarea ori notificarea participanţilor, sau în procedură scrisă, fără citarea părţilor;

5) participarea persoanelor vizate, a reprezentanţilor acestora şi a altor participanţi;

6) după caz, numărul şi data hotărârii ori a actului contestat.

[Pct.85² introdus prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-237/2026 din 23.07.2026, în vigoare 20.09.2026]

85³. Partea descriptivă este precedată de formula “CONSTATĂ:” şi cuprinde, după caz:

1) circumstanţele de fapt relevante care au determinat iniţierea procedurii;

2) parcursul procedural, inclusiv actele adoptate anterior, măsurile dispuse şi etapele parcurse;

3) numărul, data şi soluţia hotărârii ori a actului contestat, precum şi data depunerii contestaţiei;

4) cererile, poziţiile şi argumentele esenţiale ale participanţilor;

5) probele şi celelalte materiale administrate în cadrul procedurii.

[Pct.85³ introdus prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-237/2026 din 23.07.2026, în vigoare 20.09.2026]

85⁴. Partea motivatorie cuprinde considerentele de fapt şi de drept care fundamentează soluţia adoptată, raportate la circumstanţele concrete ale chestiunii examinate, inclusiv, după caz:

1) competenţa Consiliului şi, după caz, admisibilitatea cererii, a sesizării ori a contestaţiei;

2) limitele examinării;

3) cadrul normativ aplicabil şi, după caz, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, a Curţii Supreme de Justiţie şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi standardele profesionale internaţionale relevante, dacă sunt incidente soluţionării chestiunii examinate;

4) aprecierea circumstanţelor de fapt, a probelor, a actelor şi a celorlalte materiale examinate;

5) motivele reţinerii sau înlăturării argumentelor esenţiale ale participanţilor;

6) justificarea exercitării puterii discreţionare şi analiza proporţionalităţii, atunci când sunt incidente;

7) concluzia care fundamentează soluţia adoptată.

[Pct.85⁴ introdus prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-237/2026 din 23.07.2026, în vigoare 20.09.2026]

85⁵. Partea dispozitivă este precedată de formula “HOTĂRĂŞTE:” şi cuprinde, după caz:

1) soluţia adoptată, în funcţie de obiectul procedurii;

2) măsurile ori acţiunile subsecvente, persoana, subdiviziunea ori autoritatea responsabilă de realizarea acestora;

3) modalitatea de comunicare, publicare şi, după caz, de transmitere a hotărârii;

4) calea de atac, titularii dreptului de contestare şi termenul de exercitare a acesteia.

[Pct.85⁵ introdus prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-237/2026 din 23.07.2026, în vigoare 20.09.2026]

85⁶. Partea descriptivă şi partea motivatorie pot fi structurate prin titluri şi subtitluri tematice, în funcţie de natura, obiectul şi complexitatea chestiunii examinate.

[Pct.85⁶ introdus prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-237/2026 din 23.07.2026, în vigoare 20.09.2026]

85⁷. Paragrafele părţii descriptive şi ale părţii motivatorii se numerotează consecutiv cu cifre arabe, începând cu numărul 1. Numerotarea este continuă şi nu se reia la trecerea de la un compartiment tematic la altul. Punctele părţii dispozitive se numerotează separat.

[Pct.85⁷ introdus prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-237/2026 din 23.07.2026, în vigoare 20.09.2026]

85⁸. În hotărârile cu caracter normativ, organizatoric, financiar ori de administrare internă, precum şi în cele privind chestiuni procedurale, partea descriptivă şi partea motivatorie pot fi reunite într-un compartiment comun, care cuprinde circumstanţele relevante şi considerentele de fapt şi de drept ce justifică soluţia adoptată. Această structură poate fi utilizată şi pentru alte hotărâri, dacă natura şi obiectul acestora nu impun expunerea distinctă a celor două părţi. Conţinutul şi întinderea motivării se stabilesc în funcţie de natura, obiectul şi efectele hotărârii.

[Pct.85⁸ introdus prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-237/2026 din 23.07.2026, în vigoare 20.09.2026]

85⁹. La elaborarea proiectelor de hotărâri se utilizează modelul-cadru prevăzut în Anexa nr.4 la prezentul Regulament. Modelul-cadru este obligatoriu în ceea ce priveşte elementele esenţiale de structură şi conţinut prevăzute la pct.85¹-85⁸. Formulările, întinderea motivării şi organizarea internă a hotărârii, inclusiv succesiunea compartimentelor, titlurile şi subtitlurile, se adaptează naturii, obiectului şi complexităţii chestiunii examinate.

[Pct.85⁹ introdus prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-237/2026 din 23.07.2026, în vigoare 20.09.2026]

86. Orice membru al Consiliului are dreptul de a formula opinie separată. Membrul Consiliului anunţă despre formularea opiniei separate imediat după finalizarea procedurii de vot. Opinia separată se va întocmi în termen de 3 zile lucrătoare de la redactarea versiunii finale a hotărârii.

87. Hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor sunt semnate olograf sau, după caz, prin aplicarea semnăturii electronice, de către preşedintele şedinţei.

88. Hotărârile Consiliului se publică, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la adoptare, pe pagina web oficială a Consiliului, cu respectarea regimului datelor cu caracter personal precum, a vieţii private, precum şi al altor informaţii cu accesibilitate limitată şi/sau principiului confidenţialităţii.

89. La publicarea hotărârilor Consiliului, din conţinutul acestora se înlătură, după caz, următoarele categorii de informaţii:

a) numele, prenumele, locul şi data de naştere a persoanelor fizice;

b) domiciliul şi/sau reşedinţa acestora;

c) numărul de telefon, cu excepţia celui de serviciu;

d) numărul de identificare personal;

e) numărul de asigurare medicală;

f) numărul de asigurare socială;

g) numărul procesului penal/dosarului penal;

h) date bancare;

i) numărul de înmatriculare a automobilului, cu excepţia celui de serviciu;

j) date despre starea de sănătate (indiferent de maladie);

k) adresa de e-mail;

l) alte date potrivit Legii nr.195/2024 privind protecţia datelor cu caracter personal.

90. Hotărârile Consiliului produc efecte de la data adoptării, cu excepţia celor cu caracter normativ, care intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial şi pe pagina web oficială a Consiliului.

91. Hotărârile Consiliului sunt comunicate procurorilor vizaţi, prin poştă electronică, în termen de 3 zile lucrătoare de la data semnării acestora. Celorlalte persoane sau instituţii vizate, hotărârea le este comunicată prin poştă electronică ori, după caz, prin poştă.

92. Hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor pot fi contestate în condiţiile prevăzute de lege.

Capitolul VII

EXAMINAREA CHESTIUNILOR CU PRIVIRE LA SELECŢIE ŞI CARIERĂ

Secţiunea 1

Registrul candidaţilor pentru suplinirea funcţiilor vacante

93. Registrul candidaţilor pentru suplinirea funcţiilor vacante (în continuare - Registru) este ţinut de Aparatul Consiliului şi este structurat tabelar, cu următoarele compartimente:

1) lista candidaţilor la funcţiile vacante de procuror, cu secţiuni distincte pentru:

- absolvenţii Institutului Naţional al Justiţiei;

- persoanele menţionate la art.20 alin.(3) din Legea nr.3/2016;

- persoanele menţionate la art.20 alin.(31¹) din Legea nr.3/2016;

2) lista procurorilor care solicită transferul sau promovarea, cu secţiuni distincte pentru:

- procurorii care solicită numirea în funcţia de procuror în procuratura specializată;

- procurorii care solicită numirea în funcţia de procuror în Procuratura Generală;

- procurorii care solicită transferul la altă procuratură;

3) lista procurorilor care solicită numirea în funcţia de procuror-şef sau de adjunct al procurorului-şef.

94. În Registru se consemnează următoarele date, în funcţie de categoria de candidaţi:

1) numărul de ordine;

2) numele şi prenumele;

3.1) nota medie generală de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei - în cazul audienţilor Institutului şi punctajul echivalent calculat în baza notei candidatului, potrivit pct.137;

3.2) nota obţinută la examenul susţinut în temeiul vechimii în muncă în faţa Comisiei pentru examenele de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei - în cazul persoanelor menţionate la art.20 alin.(3) din Legea nr.3/2016 şi punctajul echivalent calculat în baza notei candidatului, potrivit pct.137;

3.3) numărul şi data hotărârii, precum şi punctajul acordat de Colegiul pentru selecţia şi evaluarea procurorilor - în cazul persoanelor menţionate la art.20 alin.(3¹) din Legea nr.3/2016;

3.4) numărul şi data hotărârii, punctajul şi calificativul acordat de Colegiul pentru selecţia şi evaluarea procurorilor în urma evaluării performanţelor procurorilor - în cazul procurorilor;

4) numărul şi data hotărârii, precum şi punctajul acordat de Colegiul pentru selecţia şi evaluarea procurorilor - în cazul audienţilor Institutului Naţional al Justiţiei, persoanelor menţionate la art.20 alin.(3) din Legea nr.3/2016 şi a procurorilor;

5) data înscrierii în Registru şi, după caz, anul absolvirii sau susţinerii examenului în temeiul vechimii în muncă în faţa Comisiei pentru examenele de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei.

95. Registrul se întocmeşte în limba română, se ţine în format electronic şi este disponibil pe pagina web oficială a Consiliului. Aparatul Consiliului actualizează Registrul ori de câte ori necesar.

96. În termen de cel mult 30 de zile de la finalizarea studiilor la Institutul Naţional al Justiţiei sau, după caz, de la susţinerea examenului menţionat la art.20 alin.(1) lit.e) din Legea nr.3/2016, Institutul transmite Consiliului Superior al Procurorilor lista candidaţilor care întrunesc condiţia prevăzută la art.20 alin.(1) lit.e¹), însoţită de datele de contact ale acestora (adresa de domiciliu, numărul de telefon şi adresa de poştă electronică).

________________________________

¹ art.20 alin.(1) lit.e¹) din Legea nr.3/2016 - are media generală de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei sau, în cazul persoanelor menţionate la alin.(3), nota medie la examenul susţinut în faţa Comisiei pentru examenele de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei egală cu sau mai mare de 8,00

97. Ulterior recepţionării listei prevăzute la pct.105, Aparatul Consiliului transmite fiecărui candidat o solicitare de prezentare a dosarului. În termen de cel mult 30 de zile de la data transmiterii solicitării, candidatul are obligaţia de a depune personal sau prin mijloace electronice dosarul complet pentru înscrierea în Registru, care va conţine următoarele acte:

a) cererea de înscriere în Registru/de participare la concurs;

b) curriculum vitae (semnat şi datat);

c) copia de pe diplomele de studii - diplomă de studii superioare de licenţă şi diplomă de studii superioare de master în domeniul dreptului sau un alt act de studii în domeniul dreptului echivalent acestora, recunoscut de structura abilitată pentru recunoaşterea şi echivalarea actelor de studii şi calificărilor;

d) atestatul de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei sau certificatul care confirmă susţinerea examenului în faţa Comisiei de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei;

e) copia de pe carnetul de muncă, în cazul candidaţilor care au carnet de muncă;

f) certificat de cazier judiciar detaliat;

g) cazier contravenţional;

h) certificat medical privind starea sănătăţii, eliberat de către comisia specializată a Ministerului Sănătăţii;

i) declaraţia de avere şi interese personale;

j) o referinţă de la ultimul loc de muncă sau de studii;

k) declaraţie pe propria răspundere privind veridicitatea informaţiilor prezentate şi corespunderea condiţiilor de la art.20 din Legea nr.3/2016.

98. În cazul în care dosarul depus potrivit pct.106 este incomplet, Aparatul Consiliului notifică candidatul, indicând în mod expres actele lipsă şi acordă un termen de remediere de 10 zile lucrătoare de la data notificării. Necompletarea dosarului în termenul acordat atrage neînscrierea candidatului în Registru. Candidatul poate depune ulterior un nou dosar complet, cu respectarea prevederilor prezentului Regulament.

99. Candidaţii la funcţiile de procuror care întrunesc condiţiile prevăzute la art.20 din Legea nr.3/2016 sunt înscrişi în Registru în cel mult 7 zile de la depunerea actelor menţionate la pct.106, indiferent de existenţa unor posturi vacante la momentul înscrierii. După înscrierea în Registru, Aparatul Consiliului solicită:

a) Autorităţii Naţionale de Integritate - informaţia privind lipsa interdicţiei de a ocupa o funcţie, ce derivă dintr-un act de constatare definitiv al Autorităţii.

b) Centrului Naţional Anticorupţie şi Serviciului de Informaţii şi Securitate - certificat de cazier privind integritatea profesională.

c) Serviciului de Informaţii şi Securitate - avizul consultativ eliberat în condiţiile Legii nr.271/2008 privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice.

100. Copiile înscrisurilor primite de la autorităţile menţionate sunt transmise candidatului, oferindu-i-se posibilitatea să îşi prezinte poziţia pe marginea acestora, în termen de 5 zile lucrătoare de la data recepţionării.

101. Informaţiile obţinute în condiţiile pct.108 pot fi actualizate, în măsura necesităţii, în funcţie de termenul de valabilitate al documentelor şi de durata procedurilor până la numirea pe post.

102. În cazul în care Aparatul Consiliului identifică circumstanţe care împiedică înscrierea în Registru (dubii cu privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art.20 din Legea nr.3/2016, inclusiv cu privire la provenienţa averii sau corectitudinea declarării averii şi a intereselor personale de către candidat), informează Consiliul Superior al Procurorilor, care decide asupra înscrierii sau neînscrierii candidatului în Registru, după audierea acestuia în şedinţă. Decizia de neînscriere se adoptă cu indicarea expresă a motivelor care au stat la baza refuzului şi se comunică în scris candidatului.

103. Pentru a fi înscrişi în Registru, procurorii în funcţie prezintă cererea de participare la concurs.

104. Aparatul Consiliului asigură evidenţa, acumularea şi păstrarea certificatelor medicale privind starea de sănătate a candidaţilor la funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţie, în condiţii care garantează respectarea datelor cu caracter personal.

105. Excluderea din Registru are loc în următoarele cazuri:

a) la solicitarea scrisă a candidatului;

b) la încetarea raporturilor de serviciu / eliberarea din funcţia de procuror;

c) după desemnarea în calitate de câştigător al unui concurs (din lista corespunzătoare);

d) în cazul neprezentării nemotivate a candidatului în faţa Colegiului pentru selecţia şi evaluarea procurorilor;

e) refuză a treia oară să accepte funcţia care îi revine în urma unui concurs;

f) în cazul în care, ulterior înscrierii în Registru, devin cunoscute informaţii sau circumstanţe care atestă că persoana înscrisă nu mai întruneşte una sau mai multe condiţii generale de eligibilitate.

106. În cazul prevăzut la pct.114 lit.e), informaţia corespunzătoare este transmisă Institutului Naţional al Justiţiei pentru demararea procedurilor administrative corespunzătoare, potrivit art.27 din Legea nr.152/2006 privind Institutul Naţional al Justiţiei.

107. Reînscrierea în Registru se realizează în condiţiile procedurii generale prevăzute de prezentul Regulament.

108. Consiliul Superior al Procurorilor anunţă periodic funcţiile vacante şi pe cele care urmează să devină vacante în următoarele 3 luni prin plasarea informaţiei respective pe pagina sa web oficială. Toate funcţiile anunţate sunt scoase la următorul concurs.

109. Anunţarea şi suplinirea funcţiilor vacante se realizează potrivit art.24 din Legea nr.3/2016, cu publicarea, pe pagina web oficială a Consiliului, a informaţiilor corespunzătoare fiecărei etape.

Secţiunea a 2-a

Concursul pentru numirea în funcţie

110. Consiliul anunţă concurs pentru numire în funcţie separat pentru fiecare categorie de candidaţi la funcţia de procuror:

- absolvenţii Institutului Naţional al Justiţiei;

- persoanele menţionate la art.20 alin.(3) din Legea nr.3/2016;

- persoanele menţionate la art.20 alin.(3¹) din Legea nr.3/2016.

111. La concursul pentru numirea în funcţie participă doar candidaţii care, la data anunţării concursului sau, după caz, la data stabilită prin hotărârea Consiliului, sunt înscrişi în Registru, în lista corespunzătoare categoriei funcţiei pentru care a fost organizat concursul.

112. Candidaţii înscrişi în Registru şi care au înaintat cereri de participare la un concurs de numire în funcţie anunţat prin hotărârea Consiliului, sunt apreciaţi de către Colegiul pentru selecţia şi evaluarea procurorilor în baza criteriilor prevăzute de art.23 alin.(2) din Legea nr.3/2016 şi conform propriului regulament de activitate, aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor. La expirarea termenului-limită pentru depunerea cererilor de participare la concurs, Aparatul Consiliului, în termen de cel mult 5 zile, transmite Colegiului cererile candidaţilor înscrişi şi actele depuse la înscriere în Registru. Complementar, se solicită candidaţilor actualizarea informaţiilor din dosar, iar autorităţilor indicate la pct.108 - prezentarea informaţiilor actualizate corespunzătoare.

113. După finalizarea procedurilor de apreciere realizate de către Colegiul pentru selecţia şi evaluarea procurorilor, informaţiile privind rezultatul aprecierii candidaţilor, precum şi cele referitoare la persoanele care nu s-au prezentat sau au refuzat să fie evaluate, sunt transmise Aparatului Consiliului, care înscrie menţiunile corespunzătoare în Registru.

114. Candidaţii care nu sunt de acord cu rezultatele aprecierii, în termen de 5 zile lucrătoare de la publicarea rezultatelor, le pot contesta la Consiliul Superior al Procurorilor, prin intermediul Colegiului. Ziua, ora şi locul examinării contestaţiei se comunică, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării şedinţei, candidatului la funcţia de procuror care a depus contestaţia.

115. Contestaţia poate fi depusă de către persoana în privinţa căreia a fost adoptată hotărârea respectivă şi se soluţionează în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la data depunerii. Hotărârile Consiliului emise în cadrul procedurii de selecţie pot fi contestate doar în partea ce se referă la procedura de adoptare.

116. După publicarea pe pagina web oficială a modificărilor operate în Registru, potrivit pct.122, Aparatul Consiliului informează toţi candidaţii apreciaţi în cadrul concursului de către Colegiul pentru selecţia şi evaluarea procurorilor cu privire la data, ora şi locul convocării în şedinţă, în vederea exprimării opţiunii pentru funcţiile vacante. Opţiunea se exprimă atât verbal, în cadrul şedinţei, cât şi prin e-mail transmis Aparatului Consiliului până la data convocării. În cazul în care candidatul participă la şedinţă, opţiunea exprimată verbal prevalează.

117. Şedinţa desfăşurată de Aparatul Consiliului pentru exprimarea opţiunilor de către candidaţi se înregistrează audio/video. În termen de două zile lucrătoare de la desfăşurarea acesteia, Aparatul întocmeşte un proces-verbal în care sunt consemnate opţiunile exprimate de fiecare candidat, precum şi alte informaţii privind desfăşurarea procedurii. Înregistrarea se anexează la procesul-verbal, care este prezentat Consiliului, spre informare.

118. În cadrul concursului desfăşurat în faţa Consiliului, candidatul are dreptul să-şi modifice opţiunile în cadrul şedinţei.

119. Exprimarea opţiunii este obligatorie pentru toate funcţiile vacante anunţate la concurs, care urmează a fi indicate de către candidat în ordinea descrescătoare a preferinţei. Neexprimarea opţiunii sau exprimarea unei opţiuni incomplete, fără o justificare rezonabilă, se consideră refuz de a accepta funcţia care îi revine în urma concursului şi se ia în calcul la aplicarea prevederilor legale privind refuzul repetat prevăzut de art.27 alin.(2) lit.c) din Legea nr.152/2006 privind Institul Naţional al Justiţiei şi pct.114 lit.e) din prezentul Regulament.

120. Desemnarea candidaţilor în funcţiile scoase la concurs se efectuează în ordinea descrescătoare a punctajului total obţinut în concurs, potrivit pct.137 şi a opţiunilor exprimate conform pct.127-128.

121. Decizia cu privire la desemnarea candidaţilor la funcţiile vacante de procuror se ia de către Consiliu, ţinând cont de funcţia selectată de candidat, de punctajul acordat de către Colegiul pentru selecţia şi evaluarea procurorilor, de nota medie generală de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei sau nota obţinută la examenul susţinut în temeiul vechimii în muncă în faţa Comisiei pentru examenele de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei, precum şi de alte informaţii relevante de care dispune Consiliul legate de cariera şi integritatea candidatului.

122. Intervievarea candidaţilor are loc în şedinţa Consiliului desfăşurată în condiţiile stabilite în art.77 din Legea nr.3/2016, potrivit criteriilor incluse în Fişa de apreciere a candidatului la funcţia de procuror, Anexa nr.1 la prezentul Regulament.

123. Candidaţii sunt intervievaţi în ordinea alfabetică a numelui. Fiecărui candidat i se acordă un timp egal pentru exprimarea motivaţiei de accedere în funcţia de procuror.

124. Pentru fiecare candidat intervievat, se completează câte o fişă de apreciere nominală de către fiecare membru al Consiliului prezent la şedinţă.

125. După încheierea fiecărui interviu, Consiliul se retrage în deliberare pentru a aprecia candidatul prin completarea fişei corespunzătoare, cu argumentarea punctajului acordat. Notarea se efectuează cu puncte, pe o scară începând de la 0 (zero) la 10 (zece), potrivit procedurii:

- se notează, cu o singură notă, fiecare criteriu;

- se calculează punctajul total per fişă a candidatului, care reprezintă suma punctajelor obţinute per fiecare criteriu.

126. Până la începerea intervievării următorului candidat, fiecare membru al Consiliului transmite fişa de apreciere completată, funcţionarului din cadrul Aparatului Consiliului, care asigură lucrările de secretariat.

127. După transmiterea tuturor fişelor de apreciere pentru ultimul candidat intervievat, se calculează punctajul total al candidatului la interviu, care constituie media aritmetică a punctajului total per fişă a candidatului, la două zecimale, fără rotunjire, acordate de toţi membrii Consiliului care au evaluat candidatul.

128. Punctajul total obţinut în concurs se constituie după formula:

0,6 x INJ + 0,2 x CSEP + 0,2 x CSP,

unde:

- INJ - nota medie generală de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei sau nota obţinută la examenul susţinut în temeiul vechimii în muncă în faţa Comisiei pentru examenele de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei.

Nota medie generală de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei sau, după caz, nota obţinută la examenul susţinut în temeiul vechimii în muncă în faţa Comisiei pentru examenele de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei, se echivalează în punctaj care se calculează după formula: un punct pentru fiecare zecime a notei.

- CSEP - constituie punctajul acordat de Colegiul pentru selecţia şi evaluarea procurorilor;

- CSP - constituie punctajul acordat de Consiliu.

129. În cazul candidatului la funcţia de procuror care participă la concurs în condiţiile art.20 alin.(3¹) din Legea nr.3/2016, punctajul obţinut în concurs îl constituie punctajul Colegiului pentru selecţia şi evaluarea procurorilor, acordat în mărime de până la 100%.

130. În cazul punctajului egal acumulat a candidaţilor, Consiliul va decide asupra funcţiilor concrete care vor fi ocupate de aceşti candidaţi.

131. La şedinţa următoare, Consiliul propune Procurorului General numirea în funcţie a câştigătorului concursului.

132. În termen de 5 zile lucrătoare de la primirea propunerii, Procurorul General este obligat să adopte o decizie. Procurorul General poate refuza motivat numirea în funcţie sau promovarea, dacă constată că candidatul este incompatibil cu funcţia de procuror. Procurorul General prezintă Consiliului şi candidatului copia actului emis şi a înscrisurilor care confirmă aceste circumstanţe.

133. La primirea refuzului motivat de numire în funcţie de la Procurorul General, Consiliul dispune Inspecţiei procurorilor verificarea circumstanţelor invocate în refuz şi solicită prezentarea unei concluzii scrise pe marginea acestora. Concluzia scrisă se va referi la fiecare circumstanţă menţionată în refuz şi urmează a fi prezentată în termenul stabilit de Consiliu.

134. Consiliul poate propune repetat candidatul, doar la solicitarea acestuia. Opinia candidatului se prezintă în scris Consiliului până la includerea subiectului în agenda şedinţei Consiliului.

135. Dacă în cadrul verificării au fost stabilite circumstanţe care confirmă că candidatul nu întruneşte condiţiile prevăzute de Legea nr.3/2016 pentru a candida la funcţia de procuror sau candidatul nu solicită propunerea repetată, acesta este exclus din Registru.

136. În cazul în care Consiliul consideră că motivele invocate în refuz sunt neîntemeiate, acesta, cu votul a 2/3 din membrii în funcţie, propune în mod repetat aceeaşi candidatură. Această propunere va expune motivele din care Consiliul consideră că circumstanţele invocate în refuz sunt neîntemeiate. Propunerea este obligatorie pentru Procurorul General, care, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea propunerii, emite ordinul de numire în funcţie.

137. La finalizarea procedurilor de concurs şi numire în funcţie a candidaţilor, Aparatul Consiliului radiază informaţiile ce vizează punctajul acordat de Colegiul pentru selecţia şi evaluarea procurorilor.

Secţiunea a 3-a

Concursul pentru promovare sau transfer

138. Constituie promovare accederea într-o funcţie superioară de procuror cazurile, după cum urmează:

a) de la funcţia de procuror în procuratura teritorială la funcţia de procuror în procuratura specializată;

b) de la funcţia de procuror în procuratura teritorială la funcţia de procuror în Procuratura Generală;

c) de la funcţia de procuror în procuratura specializată la funcţia procuror în Procuratura Generală;

d) precum şi numirea în funcţia de procuror-şef şi adjunct al procurorului-şef.

139. Transferul se realizează pentru o funcţie de acelaşi nivel sau de nivel inferior, în următoarele cazuri:

a) de la funcţia de procuror în procuratura teritorială în funcţia de procuror în altă procuratură teritorială;

b) de la funcţia de procuror în procuratura specializată în funcţia de procuror în altă procuratură specializată;

c) de la funcţia de procuror în subdiviziunea Procuraturii Generale în funcţia de procuror în altă subdiviziune a Procuraturii Generale;

d) de la funcţia de procuror în subdiviziunea Procuraturii Generale în funcţia de procuror în procuratura specializată;

e) de la funcţia de procuror în subdiviziunea Procuraturii Generale în funcţia de procuror în procuratura teritorială;

f) de la funcţia de procuror în procuratura specializată în funcţia de procuror în procuratura teritorială.

140. La concursul pentru promovare sau transfer participă doar candidaţii care, la data anunţării concursului sau, după caz, la data stabilită prin hotărârea Consiliului, sunt înscrişi în Registru, în lista corespunzătoare categoriei funcţiei pentru care a fost organizat concursul:

a) lista procurorilor care solicită transferul sau promovarea, cu secţiuni distincte pentru:

- procurorii care solicită numirea în funcţia de procuror în procuratura specializată;

- procurorii care solicită numirea în funcţia de procuror în Procuratura Generală;

- procurorii care solicită transferul la altă procuratură;

b) lista procurorilor care solicită numirea în funcţia de procuror-şef sau de adjunct al procurorului-şef.

141. Sunt exceptaţi de la procedura concursului reglementată de prezenta secţiune candidaţii la funcţiile de Procuror General, de adjunct al Procurorului General, de Procuror General interimar, de procuror-şef al procuraturii specializate şi de adjunct al procurorului-şef al procuraturii specializate, pentru care se aplică procedurile speciale prevăzute de lege.

142. Adjuncţii Procurorului General se numesc în funcţie fără concurs, prin ordinul Procurorului General, în termen de 3 luni de la numirea acestuia în funcţie, cu acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor. În acelaşi termen, Procurorul General le repartizează domeniile de competenţă şi stabileşte ordinea substituirii sale de către adjuncţi în cazul absenţei sau al imposibilităţii de exercitare a funcţiei.

143. Adjunctul procurorului-şef al procuraturii specializate se numeşte în funcţie fără concurs, prin ordinul Procurorului General, cu acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor, la propunerea procurorului-şef al procuraturii specializate. Propunerea se înaintează Consiliului în termen de 3 luni de la numirea în funcţie a procurorului-şef al procuraturii specializate.

144. La intervenirea termenului-limită pentru depunerea cererilor de participare în concurs, Aparatul Consiliului, în termen de cel mult 5 zile, transmite Colegiului pentru selecţia şi evaluarea procurorilor cererile candidaţilor înscrişi în concurs şi solicită pentru toţi candidaţii ai căror dosare au fost transmise Colegiului:

a) Autorităţii Naţionale de Integritate - verificarea dacă există dubii cu privire la provenienţa averii sau corectitudinea declarării averii şi a intereselor personale de către candidat;

b) Centrului Naţional Anticorupţie şi Serviciului de Informaţii şi Securitate - informaţii privind integritatea profesională a candidatului;

c) Serviciului de Informaţii şi Securitate - avizul consultativ eliberat în condiţiile Legii nr.271/2008 privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice;

d) Procurorului General - aviz privind prestaţia profesională în cadrul organelor Procuraturii.

145. Informaţiile comunicate de autorităţile menţionate la pct.153 sunt aduse la cunoştinţa candidaţilor, acestora fiindu-le acordat dreptul de a prezenta o poziţie scrisă cu privire la datele furnizate de respectivele autorităţi.

146. În cazul rezultatului negativ al verificării efectuate în temeiul Legii nr.271/2008, Consiliul poate solicita Inspecţiei procurorilor verificarea informaţiilor cuprinse în avizul consultativ. Rezultatul verificării este prezentat Consiliului şi se examinează la etapa desemnării câştigătorului concursului, iar hotărârea Consiliului va reflecta, în mod corespunzător, constatările rezultate din verificarea efectuată de Inspecţia procurorilor.

147. Candidaţii înscrişi în concursuri sunt ulterior evaluaţi de către Colegiul pentru selecţia şi evaluarea procurorilor în baza criteriilor prevăzute de art.23 alin.(2) din Legea nr.3/2016 şi conform propriului regulament de activitate, aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor, separat pentru fiecare funcţie la care candidează.

148. Procedura prevăzută la punctele 123-124 privind contestarea rezultatelor aprecierii efectuate de Colegiul pentru selecţia şi evaluarea procurorilor se aplică, în mod corespunzător, şi concursurilor pentru promovare şi transfer, după finalizarea etapelor de selecţie.

149. Rezultatele aprecierii candidaţilor se publică în două zile lucrătoare, pe pagina web oficială a Consiliului. Colegiul transmite Aparatului Consiliului hotărârile adoptate, precum şi informaţiile referitoare la persoanele care nu s-au prezentat în faţa Colegiului sau au refuzat să fie evaluate.

150. Concursul pentru promovare şi transfer desfăşurat în faţa Consiliului constă într-un interviu susţinut în şedinţă.

151. Candidaţii sunt intervievaţi în ordinea alfabetică a procuraturilor pentru care se candidează, iar în cadrul fiecărei procuraturi - în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut la Colegiul pentru selecţia şi evaluarea procurorilor. Fiecărui candidat i se acordă un timp egal pentru exprimarea motivaţiei pentru funcţia la care candidează.

152. Decizia cu privire la desemnarea candidaţilor la funcţiile vacante de procuror se ia de către Consiliu, ţinând cont de funcţia selectată de candidat, de punctajul acordat de către Colegiul pentru selecţia şi evaluarea procurorilor, de informaţiile prezentate de organele de verificare indicate la pct.153, precum şi de alte informaţii relevante de care dispune Consiliul legate de cariera şi integritatea candidatului.

153. În cazul concursului de promovare, candidatul care nu a acumulat la aprecierea realizată de către Colegiul pentru selecţia şi evaluarea procurorilor, în cadrul selecţiei, minimul de 50 de procente din punctajul maxim total, prevăzut de fişa de evaluare corespunzătoare, acesta este exclus din concurs, iar concursul este încheiat prin nerealizare.

154. Concursul se consideră încheiat prin nerealizare inclusiv în situaţia în care nici un candidat nu întruneşte numărul necesar de voturi pentru a fi desemnat câştigător în cadrul şedinţei Consiliului.

155. Consiliul Superior al Procurorilor propune Procurorului General numirea în funcţie a câştigătorului concursului. Procedura prevăzută la punctele 140-145 privind propunerea şi numirea în funcţie a câştigătorului concursului pentru numire în funcţia de procuror se aplică, în mod corespunzător, şi în cazul concursurilor pentru promovare şi transfer.

156. După finalizarea procedurilor de concurs şi numire în funcţie a candidaţilor, Aparatul Consiliului actualizează evidenţele aferente, prin radierea informaţiilor privind punctajul acordat de Colegiul pentru selecţia şi evaluarea procurorilor şi prin excluderea candidatului declarat câştigător din lista corespunzătoare.

157. Procurorul-şef al procuraturii, cel de adjunct al procurorului-şef al procuraturii, cel de procuror-şef al subdiviziunii Procuraturii Generale şi cel de adjunct al procurorului-şef al subdiviziunii Procuraturii Generale, în perioada de 3 luni până la expirarea mandatului, însă nu mai târziu de 15 zile înainte de expirare a acestuia, îşi alege o funcţie vacantă de procuror din lista funcţiilor vacante, altele decât cele de procuror-şef. Opţiunea privind funcţia aleasă se exprimă în scris Procurorului General, cu informarea Consiliului Superior al Procurorilor. În cazul în care funcţia aleasă se regăseşte printre funcţiile anunţate la concurs de către Consiliu, acesta urmează să rectifice hotărârea de anunţare a concursului, prin excluderea funcţiei respective.

158. Procurorii îşi aleg funcţiile vacante în următoarea consecutivitate:

a) Preşedintele şi membrii Consiliului;

b) Procurorul General / adjuncţii Procurorului General;

c) procurorul-şef al procuraturii specializate;

d) adjunctul procurorului-şef al procuraturii specializate;

e) procurorul-şef al secţiei/serviciului din cadrul Procuraturii Generale;

f) procurorul-şef al procuraturii teritoriale;

g) adjunctul procurorului-şef al procuraturii teritoriale.

159. În caz de egalitate potrivit ordinii stabilite la pct.167, prioritatea se determină în funcţie de data expirării mandatului. În măsura în care acest criteriu nu permite determinarea ordinii, se va aplica criteriul vechimii în funcţia de procuror, calculată în zile calendaristice.

160. Termenul prevăzut la pct.166 se aplică în mod corespunzător şi în cazul exprimării opţiunii de către Procurorul General şi adjuncţii acestuia.

161. Procurorul General şi adjuncţii acestuia nu pot opta pentru funcţii pentru care Legea nr.3/2016 stabileşte o procedură specială de selecţie şi numire.

162. În cazul încetării înainte de termen a mandatului, opţiunea pentru o funcţie vacantă de procuror se exprimă în termen de 5 zile lucrătoare de la data ordinului prin care se constată încetarea mandatului, cu respectarea procedurii şi în condiţiile prevăzute la pct.167.

Capitolul VIII

PROCEDURA DE APĂRARE A REPUTAŢIEI PROFESIONALE

163. Procedura de apărare a reputaţiei profesionale se iniţiază la cererea procurorului vizat ori a membrului Consiliului Superior al Procurorilor vizat, în cazul în care acesta invocă existenţa unor informaţii, afirmaţii sau materiale difuzate în spaţiul public care, prin conţinutul şi modul de prezentare, sunt de natură să aducă atingere onoarei, demnităţii sau reputaţiei profesionale şi pot afecta exercitarea independentă şi imparţială a funcţiei.

164. Consiliul Superior al Procurorilor poate iniţia din oficiu, în limitele atribuţiilor legale, examinarea unei situaţii şi adoptarea unor măsuri instituţionale de protecţie reputaţională, atunci când, din informaţii publice ori din sesizări parvenite de la autorităţi, instituţii, organizaţii sau persoane fizice/juridice, rezultă indicii privind existenţa unor atacuri publice sistemice, defăimătoare ori de presiune care vizează corpul procurorilor sau prestigiul funcţiei de procuror şi sunt de natură să afecteze independenţa procurorilor şi încrederea publică în Procuratură. Iniţierea din oficiu nu substituie procedura individuală la cerere şi nu împiedică depunerea unei cereri separate. În caz de iniţiere din oficiu, Consiliul stabileşte obiectul intervenţiei şi limitele acesteia, cu respectarea principiilor legalităţii, proporţionalităţii şi a interesului public legitim.

165. Cererea privind apărarea reputaţiei profesionale se depune în scris sau prin mijloace electronice de comunicare la Aparatul Consiliului Superior al Procurorilor. Cererea conţine datele de identificare şi de contact ale solicitantului, expunerea succintă a situaţiei invocate, motivele şi circumstanţele pe care se întemeiază solicitarea, cu indicarea şi, după caz, anexarea probelor disponibile (linkuri, capturi de ecran, materiale, articole, înregistrări). Consiliul Superior al Procurorilor examinează cererea, de regulă, la prima şedinţă, efectuând o verificare preliminară sub aspectul admisibilităţii şi decide, după caz, asupra aplicării unor măsuri imediate de intervenţie instituţională sau asupra necesităţii efectuării unor verificări suplimentare, dispunând, în acest caz, sesizarea Inspecţiei procurorilor. Şedinţa este publică, cu excepţia situaţiilor în care Consiliul dispune, în condiţiile pct.69-70 din prezentul Regulament, examinarea subiectului în şedinţă închisă. Participarea solicitantului la examinarea cererii în şedinţa Consiliului nu este obligatorie, cu excepţia cazurilor în care solicitantul solicită expres, în cerere, să fie audiat sau atunci când Consiliul consideră necesară audierea acestuia pentru clarificarea unor aspecte relevante.

166. Dacă sunt depuse mai multe cereri care au la origine aceeaşi sursă, acelaşi context factual ori privesc acţiuni similare de denigrare, Consiliul poate dispune, din oficiu sau la cerere, conexarea acestora spre examinare într-o singură procedură.

167. În cazul în care, în urma examinării preliminare, Consiliul constată că informaţiile invocate sunt de natură să afecteze reputaţia profesională şi prestigiul funcţiei, iar situaţia nu impune verificări suplimentare, Consiliul poate adopta măsuri imediate de intervenţie instituţională, inclusiv, dar fără a se limita la: publicarea unei poziţii instituţionale, solicitarea rectificării sau a dezminţirii către autorul ori difuzorul informaţiei, sesizarea organismelor de autoreglementare a activităţii instituţiilor mass-media şi jurnaliştilor din Republica Moldova sau sesizarea altor autorităţi competente, în limitele atribuţiilor legale, în vederea protejării reputaţiei profesionale şi a prestigiului funcţiei de procuror.

168. În cazul sesizării Inspecţiei procurorilor, Consiliul transmite acesteia hotărârea, cererea şi materialele relevante. Inspecţia procurorilor efectuează verificările potrivit competenţelor şi procedurii prevăzute de Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei procurorilor şi prezintă Consiliului raportul motivat în termen de până la 30 de zile de la data înregistrării materialelor.

169. După recepţionarea raportului Inspecţiei procurorilor, Consiliul Superior al Procurorilor îl examinează în şedinţă şi adoptă o hotărâre, prin care, după caz, ia act de constatările şi concluziile raportului şi dispune măsurile ce se impun pentru apărarea reputaţiei profesionale, în limitele atribuţiilor legale. În funcţie de circumstanţele cauzei, Consiliul poate dispune şi publicarea unei comunicări publice privind poziţia instituţională a Consiliului şi măsurile adoptate.

Capitolul IX

EXAMINAREA CONTESTAŢIILOR ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRILOR COLEGIILOR

170. Hotărârile adoptate de Colegiul pentru selecţia şi evaluarea procurorilor şi de Colegiul de disciplină şi etică (în continuare-colegii, la forma gramaticală corespunzătoare) se contestă la Consiliul Superior al Procurorilor, prin intermediul colegiului, în termen de 15 zile lucrătoare de la data pronunţării acestora.

171. Termenul de 15 zile este un termen de decădere. La expirarea termenului de contestare, hotărârile Colegiului devin irevocabile.

172. Contestaţiile se depun la sediul instituţiei, prin poştă sau în formă electronică, la adresa oficială de corespondenţă a instituţiei. În cazul transmiterii în formă electronică, contestaţia trebuie să respecte cerinţele legale aplicabile documentelor electronice şi să fie semnată cu semnătură electronică calificată.

173. Contestaţiile depuse în format letric se consideră a fi depuse în termen odată cu înregistrarea lor de către secretarul Colegiului, cu aplicarea datei şi a numărului de înregistrate. Contestaţiile trimise prin poştă se consideră depuse în termen dacă au fost predate recomandat la oficiul poştal înainte de expirarea termenului. În cazul transmiterii prin mijloace electronice, data expedierii reprezintă data depunerii, cu condiţia confirmării ulterioare a înregistrării, în cel mult 2 zile lucrătoare, prin aceleaşi mijloace. În caz de litigiu, dovada depunerii şi a înregistrării o constituie mesajul salvat în dosarul "Trimise" al contului de poştă electronică.

174. Hotărârea Colegiului privind selecţia şi evaluarea procurorilor poate fi contestată de către persoana în privinţa căreia a fost adoptată hotărârea respectivă. Hotărârea Colegiului de disciplină şi etică poate fi contestată de către procurorul în privinţa căruia a fost adoptată hotărârea respectivă, de către persoana care a depus sesizarea, precum şi de către Inspecţia procurorilor.

175. Hotărârea Colegiului de disciplină şi etică produce efecte de la data emiterii, cu excepţia celor care dispun retrogradarea sau eliberarea din funcţie şi sunt contestate. Acestea devin executorii după examinarea contestaţiei şi emiterea hotărârii de către Consiliul Superior al Procurorilor.

176. Hotărârile colegiilor se transmit la Aparatul Consiliului în următoarea zi după expirarea termenului de contestare.

177. Contestaţiile împotriva hotărârilor colegiilor se examinează de către Consiliu în termen de o lună de la data înregistrării acestora la Aparatul Consiliului.

178. La examinarea contestaţiei în faţa Consiliului, procurorul şi/sau persoana care a depus contestaţia pot fi asistaţi de un avocat sau de un reprezentant, după caz. Reprezentantul dispune de drepturile persoanei reprezentate, în măsura în care sunt prevăzute în actul de reprezentare (procură, mandat sau împuternicire în baza semnăturii electronice create în Registrul împuternicirilor de reprezentare).

179. Contestaţiile împotriva deciziilor de încetare a procedurii disciplinare şi cele de respingere a sesizării ca vădit neîntemeiată, adoptate de Inspecţia procurorilor şi menţinute prin hotărârea Colegiului de disciplină şi etică, se examinează de Consiliul în procedură scrisă, fără citarea părţilor, în baza actelor existente în dosarul procedurii disciplinare şi a eventualelor probe suplimentare depuse până la data şedinţei în care se examinează contestaţia respectivă.

180. În cazul contestaţiilor examinate în procedură scrisă, părţile sunt informate despre această modalitate şi li se acordă un termen, până la şedinţa Consiliului, pentru depunerea poziţiilor scrise şi a probelor suplimentare. În acelaşi termen, Inspecţia procurorilor prezintă Consiliului o referinţă asupra contestaţiei.

181. În lipsa dovezii de recepţionare a notificării de către una dintre părţi, Aparatul Consiliului dispune repetarea comunicării. Dacă, şi după repetare, nu poate fi asigurată dovada comunicării, Consiliul examinează contestaţia în baza actelor existente în dosarul procedurii disciplinare, consemnând în hotărâre măsurile de comunicare întreprinse.

182. În cazul procedurii scrise, dacă Consiliul constată necesitatea audierii părţilor sau administrării de probe suplimentare pentru soluţionarea contestaţiei, acesta dispune, după caz, examinarea contestaţiei în şedinţă, cu citarea părţilor.

183. Trecerea la examinarea în şedinţă a contestaţiei, cu citarea părţilor, se dispune atunci când:

a) există contradicţii relevante între actele dosarului şi susţinerile părţilor;

b) este necesară clarificarea unor fapte esenţiale prin audierea părţilor/altor persoane;

c) sunt necesare verificări suplimentare asupra unor probe noi sau administrarea nemijlocită a acestora;

d) o parte formulează o cerere motivată de trecere la procedura generală, iar Consiliul apreciază că aceasta este necesară pentru soluţionarea justă a contestaţiei;

e) în alte situaţii justificate, atunci când Consiliul apreciază că examinarea în şedinţă este necesară pentru soluţionarea completă şi obiectivă a contestaţiei.

184. Contestaţiile depuse împotriva hotărârilor Colegiului de disciplină şi etică sunt aduse la cunoştinţa părţii, alta decât cea care a depus contestaţia, prin expedierea unei copii a contestaţiei odată cu notificarea privind şedinţa în care aceasta urmează a fi examinată.

185. Ziua, ora şi locul examinării contestaţiei se comunică, cu cel puţin 2 zile lucrătoare înainte, procurorului vizat în hotărârea contestată, candidatului la funcţia de procuror care a depus contestaţia, inspectorului, precum şi altor persoane, prin telefonogramă, e-mail sau poşta, iar neprezentarea acestora, fie a reprezentanţilor acestora la şedinţa Consiliului, nu împiedică examinarea contestaţiei de către Consiliu.

186. În şedinţa Consiliului pot fi prezentate probe noi doar dacă acestea nu au putut fi prezentate la data depunerii contestaţiei sau în termenul stabilit potrivit pct.189.

187. Contestaţia împotriva hotărârii Colegiului pentru selecţia şi evaluarea procurorilor se examinează potrivit procedurii stabilită la pct.84 din prezentul Regulament.

188. După examinarea contestaţiei împotriva hotărârii Colegiului pentru selecţia şi evaluarea procurorilor, Consiliul adoptă una dintre următoarele soluţii:

a) respinge contestaţia şi menţine hotărârea contestată;

b) admite contestaţia, casează hotărârea contestată şi adoptă o nouă hotărâre prin care dispune reevaluarea candidatului de către Colegiul respectiv.

189. În baza contestaţiilor împotriva hotărârii Colegiului de disciplină şi etică, Consiliul reexaminează cauza disciplinară, fără a se limita la temeiurile şi motivele din contestaţie. Prevederile cu privire la procedura de examinare a cauzei disciplinare prevăzute în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Colegiului de disciplină şi etică sunt aplicabile şi Consiliului Superior al Procurorilor.

190. La examinarea contestaţiilor în şedinţă, procedura se desfăşoară potrivit pct.84, cu următoarea ordine a expunerilor: autorul contestaţiei, urmat de inspectorul din cadrul Inspecţiei procurorilor şi celelalte părţi implicate. În situaţia în care contestaţia este formulată şi de către Inspecţia procurorilor şi/sau autorul sesizării, procurorul vizat este audiat ultimul. Consiliul poate audia şi alte persoane, din oficiu sau la propunerea procurorului vizat ori a membrilor Consiliului.

191. În urma examinării contestaţiei împotriva hotărârii Colegiului de disciplină şi etică, Consiliul adoptă una dintre următoarele soluţii:

a) respinge contestaţia şi menţine hotărârea contestată;

b) admite contestaţia, casează hotărârea contestată şi adoptă o nouă hotărâre prin care se soluţionează cauza, potrivit prevederilor art.51 alin.(1) din Legea nr.3/2016.

192. În cazul în care Consiliul consideră că pentru adoptarea hotărârii sunt necesare informaţii suplimentare, Consiliul poate amâna examinarea chestiunii şi solicita aceste informaţii de la subiecţii menţionaţi la art.86 alin.(2) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură sau de la colegiul care a adoptat hotărârea contestată.

Capitolul X

CONCURSUL PENTRU ALEGEREA MEMBRILOR ÎN COLEGIILE DIN

 SUBORDINEA CONSILIULUI SUPERIOR AL PROCURORILOR

193. Consiliul Superior al Procurorilor alege, prin concurs, câte cinci membri titulari în fiecare colegiu din subordine: 3 din rândul reprezentanţilor societăţii civile şi 2 din rândul procurorilor. Procedurile de alegere pentru fiecare categorie sunt reglementate distinct, conform prezentului Regulament.

194. Consiliul Superior al Procurorilor alege, de asemenea, un membru supleant pentru reprezentanţii societăţii civile, în fiecare colegiu din subordinea sa, conform procedurii prevăzute pentru alegerea reprezentanţilor societăţii civile.

195. Concursul pentru alegerea membrilor procurori în colegii urmează să se desfăşoare în termen de cel mult 20 zile lucrătoare de la data desfăşurării Adunării Generale a Procurorilor, din rândul candidaţilor care nu au fost aleşi pentru funcţiile de membri titulari în colegii.

196. Concursul pentru alegerea membrilor din rândul reprezentanţilor societăţii civile se anunţă cu cel puţin 3 luni până la data expirării mandatului, la prima şedinţă a Consiliului după apariţia vacanţei.

197. În cazul în care numărul candidaţilor este mai mic decât numărul funcţiilor vacante, Consiliul va prelungi termenul de depunere a dosarelor cu cel puţin 15 zile lucrătoare. Dacă şi după prelungirea termenului, numărul candidaţilor este mai mic decât numărul funcţiilor vacante, Consiliul desfăşoară concursul. După desfăşurarea concursului, Consiliul anunţă un nou concurs pentru suplinirea funcţiilor rămase vacante.

198. Informaţia despre concursuri se publică pe pagina web oficială a Consiliului. Până în ziua desfăşurării concursurilor, persoanele interesate pot prezenta Consiliului, în scris, informaţii despre activitatea profesională a candidaţilor. Aceste informaţii se aduc la cunoştinţa tuturor membrilor Consiliului, care pot cere candidatului clarificarea acestora în şedinţa Consiliului.

Secţiunea 1

Concursul pentru alegerea membrilor în colegiile din subordinea

Consiliului Superior al Procurorilor din rândul procurorilor

199. Procurorul candidat la funcţia de membru în colegii trebuie să întrunească, cumulativ, următoarele condiţii:

a) nu a fost sancţionat disciplinar sau termenul de acţiune al sancţiunii disciplinare a expirat;

b) se bucură de o reputaţie ireproşabilă şi să fie o autoritate recunoscută în domeniile lor de activitate;

c) nu este declarat vinovat de comiterea unei infracţiuni;

d) să nu exercite, la momentul candidării, funcţia de Procuror General, adjunct al Procurorului General sau procuror-şef al procuraturilor specializate;

e) a promovat evaluarea externă a integrităţii etice şi financiare.

200. Membrii în exerciţiu ai Consiliului Superior al Procurorilor şi ai colegiilor din subordine pot candida la una din funcţiile vacante de membru în Consiliu şi colegii. În cazul obţinerii calităţii de membru al Consiliului sau a unui colegiu, mandatul deţinut iniţial va înceta în condiţiile articolului 76 alin.(1) lit.c) din Legea nr.3/2016.

201. Dosarul de participare al candidatului va conţine:

a) curriculum vitae;

b) scrisoarea de motivare;

c) platforma care include principalele obiective pe care le va urmări dacă va fi ales membru al unui colegiu din subordine;

d) decizia Comisiei independente de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor.

202. Concursul pentru alegerea membrilor procurori în colegiile din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor constă într-un interviu susţinut în faţa Consiliului.

203. În termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la desfăşurarea alegerilor în cadrul Adunării Generale a Procurorilor pentru funcţia de membru în colegii, Consiliul Superior al Procurorilor se convoacă pentru a stabili data interviului.

204. Candidaţii sunt evaluaţi, în cadrul interviului, pe baza unei fişe de evaluare, Anexa nr.2 la prezentul Regulament, care include următoarele criterii principale:

a) experienţa şi competenţa profesională;

b) motivaţia pentru ocuparea funcţiei;

c) conceptualizarea rolului şi responsabilităţilor funcţiei;

d) capacitatea de exprimare clară şi logică;

e) capacitatea de analiză critică şi comunicare publică;

f) reputaţia profesională şi integritatea.

205. Toate interviurile se înregistrează prin mijloace audio/video, iar înregistrările sunt plasate pe pagina web oficială a Consiliului după încheierea concursului.

206. Candidaţii sunt intervievaţi de către Consiliu în ordinea alfabetică a numelui. Fiecare candidat beneficiază de timp egal pentru a-şi prezenta candidatura, obiectivele şi viziunea privind activitatea colegiului.

207. După finalizarea prezentării, membrii Consiliului adresează întrebări candidatului potrivit criteriilor indicate în fişa de apreciere. După formularea răspunsului, la necesitate, membrii Consiliului pot adresa întrebări de concretizare a acestuia.

208. După încheierea fiecărui interviu, Consiliul se retrage în deliberare pentru a aprecia candidatul prin completarea fişei corespunzătoare. Notarea se efectuează pe o scară de la 0 (zero) la 10, conform procedurii:

a) se notează, cu o singură notă, fiecare criteriu;

b) se calculează punctajul total per fişă a candidatului, care reprezintă suma punctajelor obţinute per fiecare criteriu.

209. După transmiterea tuturor fişelor de apreciere pentru ultimul candidat intervievat, se calculează punctajul total al candidatului la interviu, care constituie media aritmetică a punctajului total per fişă a candidatului oferit de către toţi membrii Consiliului care au evaluat candidatul. Pragul minim de promovare al concursului reprezintă 45 de puncte.

210. În cel mult 24 de ore de la finalizarea interviului, pe pagina sa web oficială a Consiliului va fi publicat borderoul punctajului final obţinut de către fiecare candidat, calculat în baza mediilor punctajelor totale oferite candidaţilor de către fiecare membru al Consiliului.

211. Prin hotărâre, Consiliul desemnează la funcţia de membru în colegiu primii doi candidaţi care au acumulat cel mai mare punctaj final în baza fişelor de evaluare, cu condiţia respectării pragului minim de 45 de puncte, conform prevederilor pct.218.

212. Procurorii de pe lista candidaţilor, care nu au acces în funcţia de membru titular al colegiului, devin supleanţi pentru funcţia pentru care au candidat, dacă au obţinut un punctaj final de cel puţin 45 de puncte şi suplinesc funcţia vacantă apărută pe durata mandatului în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut. Vacanţa funcţiei de membru al colegiului este constatată prin hotărâre a Consiliului, care, prin aceeaşi hotărâre, investeşte în funcţie supleantul. Supleantul exercită perioada rămasă a mandatului procurorului substituit.

Secţiunea a 2-a

Concursul pentru alegerea membrilor în colegiile din subordinea Consiliului

Superior al Procurorilor din rândul reprezentanţilor societăţii civile

213. Consiliul Superior al Procurorilor organizează, prin concurs public, alegerea a trei membri titulari şi a unui membru supleant din rândul reprezentanţilor societăţii civile, pentru fiecare colegiu din subordinea sa.

214. Poate candida la funcţia de membru al colegiilor persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, conform art.20 lit.a) - c) şi art.69 alin.(4), (6) - (7) din Legea nr.3/2016:

a) deţine cetăţenia Republicii Moldova;

b) cunoaşte limba română;

c) în privinţa ei nu este instituită o măsură de ocrotire judiciară;

d) are studii superioare juridice;

e) experienţă în domeniul dreptului de cel puţin 3 ani;

f) a promovat evaluarea integrităţii efectuată de către Comisia independentă de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor;

g) să aibă vârsta de cel mult 65 de ani.

215. Nu poate candida la funcţia de membru al Colegiilor, candidatul care se află sub incidenţa prevederilor art.15 alin.(2) lit.a), c) - e), din Legea nr.3/2016 şi anume:

a) este membru al unui partid sau al unei formaţiuni politice, desfăşoară ori participă la activităţi cu caracter politic sau îşi exprimă convingerile politice în exercitarea atribuţiilor sale;

b) participă la instrumentarea sau examinarea cauzelor în situaţii care impun recuzarea sa;

c) face declaraţii publice referitoare la cauze pe care nu le instrumentează sau la cauze pe care le gestionează, dacă acest lucru ar putea încălca prezumţia de nevinovăţie, dreptul la viaţă privată al unei persoane sau ar putea afecta desfăşurarea urmăririi penale;

d) este ofiţer de investigaţii, inclusiv sub acoperire, informator sau colaborator al unei autorităţi care desfăşoară activităţi speciale de investigaţii.

216. Deţinerea concomitentă a mandatului de membru al Consiliului Superior al Procurorilor şi a celui de membru al unui colegiu sau a mandatului de membru în mai multe colegii este interzisă.

217. Concursul pentru alegerea membrilor în colegii din rândul reprezentanţilor societăţii civile constă în:

a) preselecţia candidaţilor în baza dosarelor depuse;

b) interviul susţinut în faţa Consiliului.

218. Pentru depunerea dosarelor candidaţilor se acordă cel puţin 20 de zile lucrătoare de la data publicării anunţului concursului.

219. Candidaţii trebuie să depună următoarele documente:

a) cerere de participare la concurs;

b) copia buletinului de identitate;

c) copia diplomei de studii superioare;

d) diplome, certificate, alte documente care confirmă caracterul recunoscut al activităţii sale;

e) copia carnetului de muncă, în cazul în care candidatul deţine carnetul de muncă;

f) cazierul judiciar;

g) certificat privind lipsa sancţiunilor disciplinare în decursului ultimelor 12 luni;

h) curriculum vitae;

i) scrisoare de motivare;

j) acord din partea conducerii instituţiei în care activează;

k) declaraţie pe proprie răspundere conform Anexei nr.3 la prezentul Regulament;

l) declaraţie pe proprie răspundere privind veridicitatea documentelor prezentate şi lipsa incompatibilităţilor.

220. Consiliul, decide în şedinţă închisă, asupra admisibilităţii dosarelor de participare în concurs şi printr-o hotărâre motivată decide asupra listei candidaţilor care 28 îndeplinesc condiţiile de participare la concurs şi stabileşte data sau după caz, datele, ora, locul desfăşurării interviului.

221. În cazul în care candidatul nu întruneşte condiţiile de admisibilitate, precum şi cel care a depus dosarul incomplet sau peste termenul-limită stabilit, se exclude din concurs prin hotărârea motivată a Consiliului.

222. Lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, Curriculum Vitae şi scrisoarea de motivare a candidatului se plasează pe pagina web oficială a Consiliului imediat după adoptarea hotărârii potrivit pct.229.

223. În cadrul interviului, candidaţii sunt evaluaţi pe baza unei fişe de evaluare, Anexa nr.2 la prezentul Regulament, care include următoarele criterii principale:

a) experienţa şi competenţa profesională;

b) motivaţia pentru ocuparea funcţiei;

c) conceptualizarea rolului şi responsabilităţilor funcţiei;

d) capacitatea de exprimare clară şi logică;

e) capacitatea de analiză critică şi comunicare publică;

f) reputaţia profesională şi integritatea.

224. Intervievarea candidaţilor şi aprecierea candidaţilor se desfăşoară conform procedurii stabilite pentru intervievarea candidaţilor la funcţia de membru în colegiile din subordine din rândul procurorilor, stabilite la punctele 209-220, din prezentul Regulament.

225. Consiliul prin hotărâre desemnează în calitate de membri titulari ai colegiului, din rândul reprezentanţilor societăţii civile, primii trei candidaţi care au acumulat cel mai mare punctaj final în baza fişelor de evaluare, cu condiţia respectării pragului minim de promovare al concursului de 45 de puncte, conform prevederilor pct.218.

226. Candidaţii care nu au acces în funcţia de membru titular al colegiului, din rândul reprezentanţilor societăţii civile, devin supleanţi pentru funcţia pentru care au candidat, dacă au obţinut un punctaj final de cel puţin 45 de puncte. Vacanţa funcţiei de membru al colegiului este constatată prin hotărâre a Consiliului, care, prin aceeaşi hotărâre, investeşte în funcţie supleantul. Supleantul exercită perioada rămasă a mandatului membrului substituit.

227. Dacă doi sau mai mulţi candidaţi obţin punctaj egal pentru locurile de titulari sau pentru funcţia de supleant, departajarea acestora se face prin vot, între candidaţii cu punctaj egal.

Capitolul XI

DELEGAREA, DETAŞAREA, SUSPENDAREA ŞI

 ELIBERAREA DIN FUNCŢIE A PROCURORILOR

Secţiunea 1

Delegarea procurorului

228. Procurorul poate fi delegat la alte procuraturi de către Procurorul General sau la propunerea procurorului-şef al procuraturii în care se solicită delegarea, fără implicarea Consiliului Superior al Procurorilor, în vederea asigurării funcţionalităţii unei procuraturi (inclusiv în caz de lipsă temporară de procurori ori existenţa unor funcţii vacante), precum şi în scopul investigării unei cauze concrete, atunci când procurorul este desemnat în calitate de membru al grupului de urmărire penală. Delegarea poate fi dispusă fără acordul procurorului pe o perioadă de până la o lună pe parcursul unui an sau, după caz, pe o perioadă de până la 6 luni în scopul investigării cauzei concrete, iar cu consimţământul scris al procurorului - pentru o perioadă de până la 12 luni.

229. Procurorul General informează Consiliul Superior al Procurorilor despre delegările dispuse potrivit pct.237, cu indicarea procurorului delegat, a procuraturii de la care acesta este delegat şi a procuraturii la care este delegat, a temeiului şi a termenului delegării. În cazul delegării repetate, informarea se transmite cu prezentarea motivelor care au stat la baza delegării.

Secţiunea a 2-a

Detaşarea procurorului

230. Procurorul poate fi detaşat din funcţie, cu consimţământul său, pentru îndeplinirea unor funcţii în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor, al Institutului Naţional al Justiţiei, în cadrul unor instituţii internaţionale, ale Uniunii Europene, ale altor state sau în vederea desfăşurării activităţii în proiecte finanţate de aceste instituţii, pe un termen de până la 4 ani. Prin derogare de la termenul prevăzut în teza întâi, procurorul poate fi detaşat din funcţie în cadrul Direcţiei Generale Agent Guvernamental a Ministerului justiţiei ca Agent guvernamental pe perioada mandatului de 7 ani, precum şi în calitate de procuror de legătură al Republicii Moldova la Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiţie Penală (Eurojust), pe durata mandatului de 5 ani.

231. În perioada detaşării, procurorului i se păstrează statutul. Cheltuielile procurorului legate de detaşarea se compensează.

232. Dacă funcţia în care procurorul este detaşat presupune remunerare şi compensarea unor cheltuieli legate de detaşare, salariul funcţiei de bază şi compensaţiile pentru aceste cheltuieli nu se achită.

233. Dacă procurorul este detaşat într-o funcţie neremunerată, cheltuielile procurorului legate de detaşare şi salariul funcţiei de bază se compensează de Procuratură.

234. Dacă salariul prevăzut pentru funcţia în care procurorul se detaşează este inferior celui de care acesta beneficia în funcţia anterioară, se va păstra salariul funcţiei de bază.

235. Perioada de detaşare se include în vechimea în muncă în funcţia de procuror.

236. La expirarea termenului pentru care a fost detaşat, procurorului i se acordă funcţia deţinută până la detaşare dacă aceasta este vacantă sau, cu consimţământul lui, i se acordă o funcţie echivalentă sau altă funcţie de procuror vacantă, cu excepţia funcţiei de procuror-şef.

237. Ordinul privind detaşarea procurorului din funcţie se emite de către Procurorul General în baza hotărârii Adunării Generale a Procurorilor în cazul detaşării în Consiliul Superior al Procurorilor şi a hotărârii Guvernului de numire în funcţie în cazul detaşării ca Agent guvernamental. În celelalte cazuri, procurorul se detaşează în baza propunerii sau cu acordul Consiliului Superior al Procurorilor.

238. Detaşarea încetează:

a) la expirarea termenului pentru care a fost dispusă;

b) la cererea procurorului detaşat;

c) la cererea autorităţii care l-a desemnat sau în care a fost detaşat;

d) în cazul apariţiei unor circumstanţe care exclud posibilitatea exercitării funcţiei pe perioada detaşării (inclusiv incompatibilitate, conflict de interese, imposibilitate obiectivă de exercitare a funcţiei, alte impedimente prevăzute de lege);

e) în alte cazuri prevăzute de lege.

239. Încetarea detaşării înainte de termen poate fi iniţiată de: procurorul detaşat, instituţia în care a fost detaşat, Procurorul General sau Consiliul Superior al Procurorilor (după caz, în funcţie de temeiul şi modul de dispunere a detaşării).

240. În cazurile prevăzute la pct.247 lit.b)-e), Consiliul examinează demersul/nota informativă şi, după caz, adoptă o hotărâre privind propunerea de încetare a detaşării, care se transmite Procurorului General pentru emiterea ordinului corespunzător.

Secţiunea a 3-a

Suspendarea din funcţie a procurorului

241. Suspendarea din funcţie a procurorului presupune întreruperea temporară a exercitării atribuţiilor profesionale, precum şi suspendarea, de către angajator, a plăţii drepturilor salariale (salariu, sporuri, alte plăţi), precum şi a oricăror altor drepturi care decurg din exercitarea funcţiei, pe întreaga durată a suspendării.

242. Procurorul poate fi suspendat din funcţie în legătură cu:

a) pornirea urmăririi penale în privinţa sa;

b) concediu de maternitate şi concediu pentru îngrijirea copilului.

243. Suspendarea din funcţie a procurorului, în cazurile prevăzute la pct.251 lit.b), se dispune prin ordin al Procurorului General, fără implicarea Consiliului Superior al Procurorilor şi nu atrage anularea garanţiilor sociale.

244. La expirarea termenului de suspendare din funcţie dispuse în condiţiile pct.251 lit.b), procurorul revine în funcţia pe care a deţinut-o până la suspendare sau, cu consimţământul lui, i se oferă o altă funcţie de procuror echivalentă.

245. Procurorul în privinţa căruia este pornită o urmărire penală poate fi suspendat din funcţie de către Procurorul General, cu acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor.

246. Dacă se impune suspendarea din funcţie a unui procuror în privinţa căruia este pornită urmărire penală, iar convocarea unei şedinţe ordinare sau extraordinare a Consiliului este imposibilă, Procurorul General poate dispune suspendarea din funcţie a procurorului, prin ordin, fără acordul prealabil al Consiliului, până la următoarea şedinţă a Consiliului. În această situaţie, odată cu emiterea ordinului de suspendare din funcţie, Procurorul General are obligaţia de a sesiza Consiliul în vederea confirmării legalităţii ordinului de suspendare din funcţie a procurorului pe perioada de până la şedinţa Consiliului şi eliberării acordului pentru suspendarea din funcţie a procurorului după această dată.

247. Examinarea sesizării privind suspendarea din funcţie se desfăşoară în şedinţă închisă şi este susţinută în faţa Consiliului de către Procurorul General. La şedinţă este citat şi procurorul în privinţa căruia este pornită urmărirea penală, care poate să fie asistat de un avocat sau de un reprezentant, după caz.

248. În cazul suspendării din funcţie a procurorului în legătură cu pornirea urmăririi penale, dacă nu a fost probată vinovăţia procurorului sau dacă a fost pronunţată o sentinţă de achitare ori de încetare a procesului penal pe motiv de reabilitare, suspendarea din funcţie încetează, iar procurorul este restabilit în toate drepturile anterioare. Consiliul Superior al Procurorilor este informat despre încetarea suspendării din funcţie a procurorului, precum şi despre temeiurile care au stat la baza acesteia.

249. În afara cazurilor de suspendare prevăzute la pct.250 lit.a) şi b), Consiliul Superior al Procurorilor poate propune Procurorului General suspendarea din funcţie a procurorului, la cererea acestuia, şi în alte cazuri prevăzute de lege, care justifică necesitatea întreruperii temporare a exercitării atribuţiilor de serviciu. În astfel de cazuri, se au în vedere, după caz, temeiurile prevăzute la art.75-78 din Codul muncii, în măsura în care sunt aplicabile statutului procurorului şi nu contravin prevederilor Legii nr.3/2016.

250. În astfel de cazuri, procurorul care solicită suspendarea din funcţie are obligaţia de a înainta Consiliului cererea motivată cu cel puţin 20 de zile lucrătoare înainte de data de la care urmează să intervină suspendarea. Cererea va fi însoţită de actele justificative relevante, precum şi de avizul procurorului-şef al procuraturii sau subdiviziunii respective, care va include: evaluarea volumului de activitate al procuraturii/ subdiviziunii, al procurorului vizat, precum şi impactul suspendării asupra activităţii procuraturii/subdiviziunii.

Secţiunea a 4-a

Eliberarea din funcţie a procurorului

251. Raporturile de serviciu ale procurorului încetează în următoarele cazuri:

a) în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor;

b) în cazul eliberării din funcţie.

252. Încetarea de drept a raporturilor de serviciu, în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor, se face prin ordinul Procurorului General, fără intervenţia Consiliului, în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea şi/sau aducerea la cunoştinţa Procurorului General a cazului respectiv, în condiţiile prevăzute la art.57 din Legea nr.3/2016.

253. Prin derogare de la pct.260, procurorul, procurorul-şef, adjunctul procurorului - şef şi adjunctul Procurorului General sunt eliberaţi din funcţie prin ordin al Procurorului General, la propunerea Consiliului, în următoarele situaţii:

a) la aplicarea sancţiunii disciplinare de eliberare din funcţie;

b) acordării de către Colegiul pentru selecţia şi evaluarea procurorilor a calificativului "insuficient" la două evaluări consecutive sau al eşuării evaluării performanţelor;

c) neprezentării, din motive neîntemeiate, de două ori consecutiv, în faţa Colegiului de selecţie şi evaluare a procurorilor pentru evaluarea performanţelor;

d) înscrierii în calitate de candidat pe lista unui partid politic sau a unei organizaţii social-politice în alegeri pentru Preşedinţia Republicii Moldova, Parlament sau pentru autorităţile administraţiei publice locale;

e) la rămânerea definitivă a actului prin care se constată starea sa de incompatibilitate sau de constatare a interdicţiei stabilite de lege (art.14 - 15 din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură);

f) inapt din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei de procuror;

g) refuzului de a fi supus verificării în temeiul Legii nr.271/2008 privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice;

h) numirii într-o funcţie incompatibilă cu funcţia de procuror;

i) stabilirii, prin actul de constatare rămas definitiv, a încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terţe a unui act juridic, luării sau participării la luarea unei decizii fără soluţionarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislaţiei privind reglementarea conflictului de interese;

j) nedepunerii declaraţiei de avere şi interese personale sau refuzului de a o depune, în condiţiile art.27 alin.(8) din Legea nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate;

k) dispunerii de către instanţa de judecată, prin hotărâre irevocabilă, a confiscării averii nejustificate;

l) nepromovării evaluării etice şi financiare efectuate potrivit Legii nr.252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative şi Legii nr.65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie.

254. În situaţiile prevăzute la pct.262 lit.a)-c), Consiliul înaintează propunerea corespunzătoare Procurorului General în vederea emiterii ordinului de eliberare din funcţie a procurorului:

a) duă expirarea termenului de contestare a hotărârii Colegiului, dacă aceasta nu a fost contestată;

b) după pronunţarea hotărârii Consiliului prin care a fost examinată contestaţia împotriva hotărârii Colegiului;

c) după pronunţarea hotărârii Consiliului, adoptată în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării la Consiliu a hotărârii Colegiului pentru selecţia şi evaluarea procurorilor, de constatare a circumstanţelor neprezentării procurorului, din motive neîntemeiate, de două ori consecutiv la şedinţele Colegiului.

255. În situaţiile prevăzute la pct.262 lit.d)-l), Consiliul propune Procurorului General eliberarea din funcţie a procurorului în cadrul primei şedinţe organizate după ce situaţiile respective au devenit cunoscute Consiliului sau, după caz, după recepţionarea oficială a actelor emise de autorităţile/structurile competente, cu excepţia rezultatelor evaluării etice şi financiare.

256. Hotărârile Consiliului prin care se propune eliberarea din funcţie a procurorului se transmit Procurorului General în termen de cel mult 3 zile lucrătoare.

Secţiunea a 5-a

Suspendarea din funcţie a Procurorului General

257. Prezenta secţiune reglementează procedura de examinare a sesizărilor privind pretinsele infracţiuni comise de Procurorul General, desemnarea procurorului pentru investigarea acestora, precum şi aplicarea măsurii suspendării din funcţie a Procurorului General, în condiţiile art.262 alin.(5) şi art.270 alin.(7) din Codul de procedură penală şi ale Legii nr.3/2016 cu privire la Procuratură.

258. Sesizările privind pretinse infracţiuni comise de către Procurorul General se depun la Consiliul Superior al Procurorilor, fie direct, fie prin intermediul organului de urmărire penală. Organul de urmărire penală care primeşte o asemenea sesizare are obligaţia de a o transmite imediat Consiliului Superior al Procurorilor, în conformitate cu art.262 alin.(5) din Codul de procedură penală.

258. La recepţionarea sesizării, preşedintele Consiliului desemnează un membru al Consiliului în calitate de raportor. În scopul documentării prealabile a subiectului, raportorul audiază, în şedinţă închisă, persoana care a depus sesizarea. Audierea se consemnează într-un proces-verbal, iar înregistrarea audio/video este pusă ulterior la dispoziţia tuturor membrilor Consiliului. În şedinţa plenară a Consiliului, raportorul prezintă concluziile audierii.

260. Raportorul poate propune Consiliului reluarea audierii persoanei în şedinţă plenară atunci când complexitatea cauzei sau natura aspectelor sesizate o justifică, Consiliul urmând să decidă asupra solicitării, iar audierea, în caz de admitere, se desfăşoară potrivit procedurii prevăzute la pct.84 pentru examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi.

261. Pentru desemnarea procurorului pentru investigarea acţiunilor pretins ilegale ale Procurorului General, Consiliul urmează să aplice un test de admisibilitate asupra sesizării, verificând dacă aceasta se întemeiază pe circumstanţe concrete şi verificabile, iar măsurile propuse sunt necesare, proporţionale şi adecvate scopului urmărit. În funcţie de rezultat, prin hotărâre motivată, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, Consiliul admite sesizarea şi desemnează un procuror cu o experienţă profesională de cel puţin 7 ani sau, după caz, respinge sesizarea.

262. În cazul în care, în baza sesizării, a fost pornită urmărirea penală în condiţiile art.270 alin.(7) din Codul de procedură penală, Procurorul General se consideră suspendat de drept pentru o perioadă de 3 zile. În acest termen, Consiliul Superior al Procurorilor se convoacă într-o şedinţă extraordinară şi decide, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, asupra menţinerii sau încetării suspendării din funcţie a Procurorului General.

263. În cazul imposibilităţii obiective de convocare a Consiliului într-o şedinţă extraordinară în termenul menţionat, decizia privind menţinerea sau încetarea suspendării din funcţie a Procurorului General poate fi adoptată de preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor. Decizia astfel emisă se supune validării în cadrul primei şedinţe ulterioare a Consiliului, care trebuie convocată în termen de cel mult 15 zile de la data emiterii deciziei respective.

264. Dacă nu a fost probată vinovăţia sau dacă a fost pronunţată o sentinţă de achitare ori de încetare a procesului penal pe motiv de reabilitare, suspendarea din funcţie încetează, iar Procurorul General este restabilit în toate drepturile anterioare.

265. În cazul suspendării din funcţie a Procurorului General în legătură cu pornirea urmăririi penale în privinţa acestuia, Consiliul Superior al Procurorilor decide, printr-o hotărâre, asupra suspendării din funcţie a adjuncţilor Procurorului General. Suspendarea din funcţie a adjunctului Procurorului General încetează odată cu încetarea suspendării din funcţie a Procurorului General.

266. La intervenirea suspendării din funcţie a Procurorului General, Consiliul Superior al Procurorilor, în termen de 5 zile, anunţă data convocării şedinţei pentru desemnarea Procurorului General interimar şi lansează un apel public către corpul de procurori. Apelul se publică pe pagina web oficială a Consiliului şi indică termenul şi modalitatea de depunere a candidaturilor, precum şi condiţiile de eligibilitate prevăzute pentru funcţia de Procuror General.

267. Candidatura se depune de către procurorii în funcţie la Aparatul Consiliului şi va conţine cel puţin următoarele acte:

a) cererea de participare;

b) scrisoarea de motivare;

c) curriculum vitae.

268. În şedinţă publică, Consiliul audiază candidaţii şi, prin hotărâre motivată adoptată cu votul majorităţii membrilor prezenţi, desemnează Procurorul General interimar din rândul procurorilor în funcţie, potrivit criteriilor aplicabile selectării titularului funcţiei, propunând candidatura Preşedintelui Republicii pentru numire. Dispoziţiile art.17 alin.(11) şi (12) se aplică în mod corespunzător.

269. Dispoziţiile pct.275-277 se aplică în mod corespunzător şi în cazurile de intervenire a vacanţei funcţiei de Procuror General.

270. Exercitarea atribuţiilor de către Procurorul General interimar încetează de drept la data încetării suspendării din funcţie a titularului funcţiei de Procurorul General.

271. În acest caz, Consiliul adoptă o hotărâre prin care constată încetarea suspendării din funcţie a Procurorului General, în baza actelor/circumstanţelor comunicate de acesta, iar hotărârea se transmite Preşedintelui Republicii Moldova.

Secţiunea a 6-a

Eliberarea din funcţie a Procurorului General

272. Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură stabileşte mecanisme distincte de eliberare din funcţie a Procurorului General, înainte de expirarea mandatului, după cum urmează:

a) la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, în baza hotărârii Consiliului privind acordarea calificativului "nesatisfăcător", în urma evaluării performanţelor Procurorului General, realizată în condiţiile art.31¹ din Legea nr.3/2016;

b) la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, în baza hotărârii Consiliului cu privire la aplicarea sancţiunii disciplinare de eliberare din funcţie, în condiţiile art.52¹ din Legea nr.3/2016;

c) la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, în cazurile prevăzute la art.58 alin.(1) lit.h), l), m) şi n) din Legea nr.3/2016, în baza actelor Autorităţii Naţionale de Integritate rămase definitive sau, după caz, a hotărârii judecătoreşti irevocabile, conform procedurii prevăzute la pct.283;

d) în baza decretului Preşedintele Republicii Moldova, în cazurile prevăzute la art.58 alin.(1) lit.a) şi g) din Legea nr.3/2016, cu informarea prealabilă a Consiliului Superior al Procurorilor.

273. În cazurile prevăzute la pct.281 lit.a)-c), Consiliul Superior al Procurorilor înaintează Preşedintelui Republicii Moldova hotărârea prin care propune eliberarea din funcţie a Procurorului General, în vederea emiterii decretului corespunzător.

274. În cazurile prevăzute la pct.281 lit.c), după recepţionarea de la Autoritatea Naţională de Integritate a informaţiei oficiale şi a actelor care confirmă intervenirea temeiului legal (act de constatare rămas definitiv şi/sau hotărâre judecătorească irevocabilă), Consiliul Superior al Procurorilor include subiectul pe ordinea de zi a primei şedinţe. Consiliul examinează actele recepţionate sub aspectul existenţei temeiului legal şi al respectării condiţiilor procedurale, fără a reevalua fondul constatărilor consemnate în actele rămase definitive ori irevocabile. Urmare a examinării, Consiliul adoptă hotărârea de constatare a intervenirii temeiului legal şi de propunere a eliberării din funcţie a Procurorului General, pe care o transmite Preşedintelui Republicii Moldova în vederea emiterii decretului corespunzător. În cadrul examinării, Consiliul poate audia Procurorul General exclusiv cu privire la aspectele de procedură relevante.

275. În cazurile prevăzute la pct.281 lit.d), Procurorul General informează Consiliul Superior al Procurorilor despre intervenirea circumstanţelor care constituie temei de eliberare din funcţie.

276. După recepţionarea decretului Preşedintelui Republicii Moldova, privind eliberarea din funcţie a Procurorului General, Consiliul Superior al Procurorilor, prin hotărâre, constată vacanţa funcţiei şi iniţiază procedurile necesare pentru asigurarea interimatului, potrivit pct.275-277 din Regulament, precum şi, după caz, procedura de selectare a unui nou titular.

Capitolul XII

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

277. Regulamentul se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor.

[Anexa nr.4 introdusă prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-237/2026 din 23.07.2026, în vigoare 20.09.2026]