Convenţia colectivă în ramura construcţiilor pentru anii 2009-2013

MINISTERUL DEZVOLTĂRII
REGIONALE ŞI CONSTRUCŢIILOR

MINISTERUL CONSTRUCŢIILOR ŞI DEZVOLTĂRII TERITORIULUI,

FEDERAŢIA PATRONALE A CONSTRUCTORILOR, DRUMARILOR

ŞI A PRODUCĂTORILOR MATERIALELOR DE CONSTRUCŢIE

"CONDRUMAT" ŞI FEDERAŢIA SINDICATELOR DIN

CONSTRUCŢII ŞI INDUSTRIA MATERIALELOR

DE CONSTRUCŢIE "SINDICONS"

CONVENŢIA COLECTIVĂ

în ramura construcţiilor pentru anii 2009-2013

 (în vigoare 24.07.2009) 

Monitorul Oficial nr.115-117 art.550 din 24.07.2009

* * *

Notă: Vezi Legea nr.21-XVIII din 18.09.2009 pentru modificarea Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (structura Guvernului în redacţie nouă - Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului devine Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale) şi Hot.Guv. nr.597 din 21.10.2009 privind unele măsuri de executare a Legii nr.21-XVIII din 18 septembrie 2009

Convenţia colectivă este un act juridic care stabileşte principiile generale de reglementare a raporturilor de muncă şi a raporturilor social-economice legate nemijlocit de acestea, care se încheie de către reprezentanţii împuterniciţi ai părţilor în limitele competenţei lor.

Exercitarea drepturilor salariaţilor este parte componentă a Dialogului social, care constituie un mecanism de consultări şi modalităţi pentru asigurarea stabilităţii sociale, relaţiilor de muncă şi este o formă efectivă de formare şi realizare a politicii social-economice prin intermediul negocierilor, pe principii de paritate între partenerii sociali: Minister, Patronate şi Sindicate.

Instrumentele dialogului social, pe lîngă prezenta Convenţie, sînt şi:

- Acordurile sociale;

- Contractele colective de muncă;

- Protocoalele bi- şi trilaterale;

- Consultările privind reglementările sectoriale cu organizaţii nonguvernamentale şi alte structuri din domeniu.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1.1 În cadrul dialogului social se încheie convenţia colectivă, la nivel de ramură, între minister, patronat şi sindicat, care stabileşte prevederile generale de reglementare a raporturilor social-economice dintre părţi, în limitele competenţei lor.

1.2 Părţile în negociere se recunosc reciproc drept parteneri sociali reprezentativi pentru ramura construcţiilor, după cum urmează:

• Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii Moldova – cu sediul în mun.Chişinău, str.Cosmonauţilor, 9, reprezentat de către ministru;

• Federaţia Patronală a Constructorilor, Drumarilor şi a Producătorilor Materialelor de Construcţie "CONDRUMAT" – cu sediul în mun.Chişinău, str. Vasile Alecsandri, 90/2, reprezentată de către preşedinte;

• Federaţia Sindicatelor din Construcţii şi Industria Materialelor de Construcţie "SINDICONS" – cu sediul în mun.Chişinău, str. 31 August 1989, 129, reprezentată de către preşedinte.

1.3 Părţile sînt definite prin relaţiile de:

- Consultare – prin care are loc un schimb de idei, păreri şi probleme;

- Dialog – prin care cele trei părţi caută să ajungă la un consens în soluţionarea problemelor existente;

- Mediere şi arbitraj – prin care părţile înţeleg să ajungă la o soluţie acceptabilă;

1.4 Sub incidenţa prezentei Convenţii cad angajatorii şi salariaţii din:

- proiectări;

- construcţii;

- drumuri;

- industria materialelor de construcţie;

- mecanizare şi transport în construcţii;

- cadastre;

- industria sticlei;

- alte activităţi auxiliare în construcţii şi industria materialelor de construcţie.

1.5 Părţile contractante recunosc şi acceptă pe deplin că sînt egale şi libere în negocierea prezentei Convenţii şi se obligă să respecte neabătut prevederile acesteia.

1.6 Prezenta Convenţie se încheie pe o perioadă de 4 ani, în scopul realizării unor acţiuni comune şi concrete privind reglementarea condiţiilor de muncă şi salarizării, asigurarea garanţiilor social-economice minime, protecţia drepturilor şi intereselor legitime prevăzute în Codul muncii, Legea salarizării şi alte acte normative.

1.7 La solicitarea oricărui sindicat de la unitate şi/sau angajator din ramură, reprezentanţii părţilor participă la negocieri colective, în calitate de consultanţi sau ca membri ai comisiilor, inclusiv la negocierea contractului colectiv de muncă, şi ai comisiilor de conciliere.

1.8 În situaţiile în care, în privinţa drepturilor ce decurg din prezenta Convenţie, intervin reglementări legale mai favorabile, acestea vor face parte de drept din Convenţie.

1.9 Contractele colective de muncă de la unităţile din ramură nu vor putea prevedea drepturi sub limitele minime prevăzute în prezenta Convenţie.

1.10 Condiţiile specifice de muncă, drepturile şi obligaţiile concrete ale partenerilor sociali la nivel de unitate, regulile de disciplină, precum şi asigurarea unor prevederi mai avantajoase decît cele stipulate în prezenta Convenţie, se reglementează prin contractul colectiv de muncă, prin contractul individual de muncă şi prin regulamentul de ordine interioară.

Capitolul II

PARTENERIATUL SOCIAL

2.1 Parteneriatul social se efectuează în temeiul Legii nr.245-XVI din 21.07.2006 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective, a comisiilor pentru consultări şi negocieri colective la nivel de ramură şi la nivel teritorial şi a Codului muncii, aprobat prin Legea nr.154-XV din 28.03.2003.

2.2 Patronatele şi Sindicatele sînt independente şi apolitice.

2.3 Parteneriatul social este definit de părţi ca ansamblul relaţiilor industriale şi de cogestiune dintre grupurile organizate ale societăţii civile în conformitate cu Strategia dezvoltării societăţii civile.

2.4 Părţile semnatare recunosc nevoia dezvoltării parteneriatului social la toate nivelurile. Partenerii sociali semnatari hotărăsc să depună eforturi comune în ceea ce priveşte protejarea sistemului de autoreglementări ramurale, precum şi a altor interese care derivă din prezenta Convenţie.

2.5 Recunoaşterea reciprocă a partenerilor sociali are la bază o totalitate de criterii care au ca scop aducerea şi menţinerea la masa tratativelor, precum şi în întreg sistemul de autoreglementare sectorială şi de lobby pe lîngă toate instituţiile naţionale, europene şi internaţionale, a unor parteneri sociali reprezentativi, cu posibilităţi proprii dovedite în resurse umane, materiale şi capacitate recunoscută de influenţă.

2.6 Părţile sînt în drept să primească gratuit informaţii de la autorităţile administraţiei publice, angajatori şi asociaţiile lor în probleme ce ţin de muncă, salariu, şomaj, dezvoltarea social-economică, starea mediului înconjurător, privatizare, asistenţă socială, ocrotirea sănătăţii, spaţiul locativ.

2.7 Partenerii sociali convin să acţioneze împreună în următoarele direcţii:

- constituirea Casei Sociale a Constructorilor din Republica Moldova;

- semnarea Acordului Social în Construcţii;

- constituirea fondului destinat activităţilor în domeniul pregătirii reprezentanţilor Părţilor la procesul de negocieri colective;

- participarea la procesul de elaborare şi avizare a proiectelor de acte normative şi legislative cu caracter economico-social;

- concertarea acţiunilor în sensul îmbunătăţirii şi menţinerii stabilităţii legislaţiei în construcţii;

- modificarea art.38 alin.(6) din Codul muncii care să stabilească că sub incidenţa convenţiei colective din ramură să cadă toţi salariaţii şi angajatorii din ramură, indiferent de apartenenţa la patronat sau sindicat;

- modificarea Codului fiscal privind deducerea cheltuielilor suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal în limitele de 0,15 la sută din fondul de retribuire a muncii a unităţii pentru activitatea culturală de masă şi cultură fizică;

- modificarea art.10 alin.(4) din Legea patronatelor;

- modificarea Hotărîrii Guvernului nr.844 din 25.12.1995 "Cu privire la modul de stabilire, calculare şi achitare a recompensei lunare pentru vechime în muncă personalului din organizaţiile de construcţii";

- modificarea Regulamentului cu privire la prestaţiile în sistemul public de asigurări sociale pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă a asiguraţilor prin tratament balneoclimateric aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.982 din 22.07.2002;

- adoptarea Legii tichetelor de masă;

- adoptarea Legii cu privire la fondul de şomaj;

- adoptarea cadrului normativ referitor la atestarea salariaţilor;

- elaborarea măsurilor pentru combaterea economiei informale, care a căpătat dimensiuni îngrijorătoare de natură să aducă prejudicii însemnate mediului economic din ramură.

Capitolul III

RESURSELE UMANE

3.1 Angajarea la unităţile din ramură se efectuează în condiţiile stabilite de prevederile Codului muncii, numai pe criteriul aptitudinilor şi competenţei profesionale.

3.2 (1) În cazul angajării prin examen sau concurs, angajatorul, cu cel puţin o lună pînă la petrecerea concursului sau a examenului, va face publică existenţa locurilor de muncă libere. Modalităţile de ocupare a posturilor vacante, prin examen sau concurs, şi modul de organizare şi desfăşurare a acestora se stabilesc prin contractul colectiv de muncă.

(2) Dacă un salariat al unităţii şi o persoană din afara acesteia obţin la concurs sau examen acelaşi punctaj, salariatul unităţii are prioritate în ocuparea postului.

(3) Sindicatul are dreptul de a delega observatori în cazul desfăşurării concursurilor şi examenelor pentru ocuparea posturilor vacante, ori de cîte ori este implicat sau concurează un membru de sindicat.

3.3 Persoana care urmează să se angajeze, la solicitare, poate beneficia de asistenţă din partea sindicatului de la unitate sau a Federaţiei "SINDICONS" la încheierea contractului individual de muncă.

3.4 (1) În cazul în care angajatorul intenţionează să reducă în masă locurile de muncă, acesta informează, cu cel puţin 3 luni înainte, despre acest lucru sindicatul din unitatea respectivă şi va iniţia negocieri în vederea respectării drepturilor şi intereselor salariaţilor.

(2) Informaţia trebuie să cuprindă următoarele:

a) numărul total de salariaţi;

b) motivele care determină reducerea numărului sau a statelor de personal;

c) numărul şi funcţiile salariaţilor care vor fi afectaţi de reducere;

d) criteriile aplicate conform art.183 din Codul muncii pentru stabilirea dreptului preferenţial la menţinerea la lucru;

e) măsuri pentru atenuarea consecinţelor concedierii;

f) data de la care sau perioada în care vor avea loc concedierile;

g) data începerii negocierilor şi numărul, funcţiile, numele şi prenumele persoanelor care vor participa la negocieri din partea angajatorului.

3.5 (1) Locurile de muncă reduse nu pot fi restabilite în statele de personal a unităţii pe parcursul anului calendaristic în care a avut loc concedierea salariaţilor care le-au ocupat.

(2) Dacă angajatorul, pe parcursul unui an calculat de la sfîrşitul termenului prevăzut la alin.(1), restabileşte, parţial sau în totalitate, locurile de muncă reduse, acesta are obligaţia de a transmite salariaţilor, care au fost concediaţi, o comunicare scrisă în acest sens şi de a-i reangaja pe aceleaşi locuri de muncă pe care le-au ocupat anterior, fără concurs sau perioadă de probă.

(3) Salariaţii, în termen de cel mult 7 zile lucrătoare, vor comunica angajatorului acceptarea locului de muncă oferit. În cazul în care salariaţii nu îşi manifestă consimţămîntul în termenul respectiv sau refuză locul de muncă oferit, angajatorul este în drept să facă noi angajări pe locurile de muncă rămase vacante.

3.6 În cazul în care unitatea desfăşoară activităţi în străinătate, raporturile de muncă dintre angajator şi salariaţii detaşaţi vor fi reglementate prin contracte individuale distincte.

3.7 Unitatea, în caz de detaşare a salariaţilor, va asigura pregătirea pentru plecare în străinătate prin: obţinerea vizei, a permisului de şedere şi de lucru în ţara unde urmează să lucreze, procurarea biletelor de transport tur-retur, primirea salariului la destinaţie, cazarea şi alte facilităţi convenite prin contractul individual de muncă.

3.8 În scopul protejării forţei de muncă autohtone, părţile convin că angajarea cetăţenilor străini se va face numai în cazul întrunirii cumulative a următoarelor condiţii:

• unitatea nu dispune de specialişti pentru efectuarea anumitor lucrări specifice;

• nu este posibilă pregătirea, prin formarea profesională continuă şi tehnică, a salariaţilor din unitate în instituţiile de învăţămînt din Republica Moldova;

• angajarea se va efectua numai pentru îndeplinirea unor lucrări cu caracter temporar.

Capitolul IV

TIMPUL DE MUNCĂ ŞI TIMPUL DE ODIHNĂ

4.1 (1) Pornind de la durata normală a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămînă, angajatorii, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică, aplică săptămîna de lucru de 5 zile, cu durata muncii de 8 ore pe zi şi 2 zile de repaus, una din ele fiind duminica. Ţinînd cont de specificul muncii, unele unităţi pot aplica alte tipuri de săptămînă de lucru.

(2) În baza art.100 alin.(6) din Codul muncii şi a Convenţiei colective la nivel naţional nr.2 din 09.07.2004 se permite stabilirea duratei zilnice a timpului de muncă de 12 ore, urmată de o perioadă de repaus de cel puţin 24 ore.

4.2 Tipul săptămînii de lucru, timpul începerii şi încheierii lucrului, durata schimbului, întreruperile, alternarea zilelor lucrătoare şi nelucrătoare se stabilesc prin contractul colectiv sau individual de muncă şi Regulamentul intern al unităţii.

4.3 Orele prestate zilnic peste programul normal de lucru şi care nu depăşesc programul de 40 de ore pe săptămînă (medie anuală) nu se consideră ore suplimentare.

4.4 Programul de lucru în timpul nopţii este cel lucrat în intervalul dintre orele 22 şi 6. Pentru munca prestată în program de noapte se stabileşte un adaos în mărime de cel puţin 0,5 din salariul tarifar (salariul funcţiei) pe unitate de timp stabilit salariatului.

4.5 Programul de lucru al unităţii pe perioada intemperiilor, în virtutea condiţiilor climaterice, va fi determinat, după caz, de părţi.

4.6 Zilele de sărbătoare nelucrătoare sînt stabilite de art.111 din Codul muncii.

4.7 Pe timpul aflării în concediu pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, respectiv de la 3 la 6 ani, salariatul are dreptul să reînceapă munca oricînd, în baza unei cereri scrise înaintate angajatorului, şi poate beneficia de reducerea duratei normale a timpului de muncă.

4.8 Tuturor salariaţilor li se acordă anual un concediu de odihnă plătit cu o durată minimă de 28 de zile calendaristice. În durata concediului de odihnă nu se includ zilele de sărbătoare nelucrătoare, prevăzute de art.111 din Codul muncii.

4.9 Programarea concediilor de odihnă anuale se face de angajator, de comun acord cu reprezentanţii salariaţilor, respectînd următoarele condiţii:

- concediul va fi planificat pentru fiecare salariat astfel încît o dată la 3 ani să coincidă cu sezonul estival;

- soţii care lucrează la aceeaşi unitate au dreptul la concediu în acelaşi timp.

4.10 (1) Concediul anual de odihnă va putea fi fracţionat la solicitarea salariatului, astfel încît una din tranşe să fie de cel puţin 14 zile calendaristice de concediu neîntrerupt.

(2) Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihnă, cu acordul scris al acestuia, în caz de forţă majoră şi/sau interese urgente, situaţii neprevăzute, care impun prezenţa salariatului la locul de muncă.

4.11 (1) Salariaţii care lucrează în condiţii nefavorabile sau munca lor implică eforturi psihoemoţionale beneficiază de un concediu de odihnă anual suplimentar plătit, mărimea căruia se stabileşte în contractul colectiv şi/sau individual de muncă.

(2) Femeilor care au doi şi mai mulţi copii în vîrstă de pînă la 14 ani (sau un copil invalid în vîrstă de pînă la 16 ani) li se acordă un concediu de odihnă anual suplimentar plătit cu durata de 5 zile calendaristice.

(3) La prezentarea actelor respective, salariaţii beneficiază de concediu suplimentar plătit pe motive familiale, exprimat în zile lucrătoare, în următoarele cazuri:

4.12 Din motive familiale şi din alte motive întemeiate, în baza unei cereri scrise, salariatului i se poate acorda, cu consimţămîntul angajatorului şi posibilităţile în unitate, un concediu neplătit cu o durată de peste 60 de zile calendaristice cu suspendarea contractului individual de muncă.

4.13 (1) Durata normală a timpului de muncă include:

- pregătirea locului de muncă pentru începerea activităţii;

- îndeplinirea obligaţiilor de muncă;

- refacerea capacităţii de muncă în timpul programului de muncă în legătură cu condiţiile climaterice deosebite, eforturi fizice şi alţi factori, care se stabilesc în actele normative ale unităţii, în contractele colective sau individuale de muncă;

- timpul staţionării în aşteptarea dispoziţiei despre începutul activităţii;

- timpul aflării la unitate în cazul deplasării organizate la locul de muncă.

(2) Durata pauzei pentru masă se stabileşte prin contractul colectiv de muncă, cu respectarea următoarelor condiţii:

- în cazul duratei zilnice a timpului de muncă de 6-10 ore – la mijlocul programului;

- în cazul duratei zilnice a timpului de muncă de 12 ore – după fiecare 4 ore de muncă;

- în cazul duratei zilnice a timpului de muncă mai mică de 6 ore – la decizia Părţilor.

(3) Pauzele pentru odihnă şi refacere a capacităţii de muncă, condiţionate de tehnologia de producţie şi/sau de condiţiile climaterice nefavorabile, se stabilesc cu o durată de cel puţin 10 minute la fiecare 2 ore, în încăperi speciale, amenajate de către angajator.

Capitolul V

SALARIZAREA

5.1 (1) Pentru munca prestată în condiţiile prevăzute de legislaţia muncii, contractul colectiv şi individual de muncă, salariaţii au dreptul la un salariu în bani, negociat la încheierea contractului.

(2) În sistemul tarifar şi sistemele netarifare salariul include salariul de bază, adaosurile şi sporurile, precum şi plăţile de stimulare şi compensare.

(3) Salariul de bază se stabileşte sub formă de salarii pe unitate de timp sau în acord – pentru muncitori şi salarii ale funcţiei – pentru funcţionari, specialişti şi conducători pentru munca executată în conformitate cu normele de muncă stabilite potrivit calificării, gradului de pregătire profesională şi competenţei salariatului, calităţii, gradului de răspundere pe care îl implică lucrările executate şi complexităţii lor.

(4) Componenta principală şi obligatorie care serveşte drept bază pentru stabilirea, în contractele colective de muncă şi contractele individuale de muncă, a salariilor concrete pentru muncitori, funcţionari, specialişti şi conducători este:

- în cazul aplicării sistemului tarifar de salarizare, – salariul tarifar pentru categoria I de calificare (de salarizare) a reţelei tarifare, stabilit de prezenta Convenţie;

- în cazul aplicării sistemelor netarifare de salarizare – cuantumul minim al salariului stabilit de prezenta Convenţie.

5.2 (1) Salariul de bază se stabileşte astfel, încît să se asigure o diferenţiere echitabilă în raport cu cerinţele de pregătire profesională necesară executării sarcinilor sau operaţiilor ce le revin salariaţilor.

(2) La diferenţierea salariilor de bază se va ţine cont de conţinutul activităţii, de nivelul necesar de tehnicitate şi de pregătirea profesională, şi respectiv de fişa postului, folosite în unităţi, precum şi de cerinţele de formare profesională, de adaptarea şi experienţa în muncă.

(3) Adaosurile la salariul de bază şi alte drepturi de natură salarială se stabilesc prin contractele colective şi individuale de muncă.

5.3 Părţile recunosc că salariul reprezintă remunerarea celui mai activ factor de producţie, şi anume, forţa de muncă, la toate nivelurile de competenţă, că mărimea salariului este o problemă ce interesează în mod direct toţi salariaţii şi angajatorii din ramură şi convin că creşterea salariului să stimuleze creşterea productivităţii muncii.

5.4 (1) Munca este retribuită pe unitate de timp sau în acord atît în sistemul tarifar, cît şi în sistemele netarifare de salarizare.

(2) Unităţile din ramură, pentru organizarea salarizării, pot aplica sistemul tarifar şi/sau sistemele netarifare de salarizare. Alegerea sistemului, precum şi a formelor de salarizare în cadrul unităţii se efectuează de către partenerii sociali prin negocieri colective şi se fixează în contractul colectiv de muncă.

5.5 (1) Salariul tarifar pentru categoria I de calificare se stabileşte pentru salariaţii:

- din construcţii – în mărime de 9,47 lei/oră sau cel puţin 1600 lei/lună, calculat pentru un program complet de lucru de 169 de ore în medie pe lună;

- din industria materialelor de construcţie – 7,10 lei/oră sau cel puţin 1200 lei/lună, calculat pentru un program complet de lucru de 169 de ore în medie pe lună.

(2) Pentru unităţile care aplică sisteme netarifare de salarizare, atît din construcţii cît şi din industria materialelor de construcţie, cuantumul minim al salariului constituie cel puţin 7,10 lei/oră sau cel puţin 1200 lei/lună, calculat pentru un program complet de lucru de 169 de ore în medie pe lună.

(3) Pentru personalul necalificat se stabileşte un salariu în mărime de 6,51 lei/oră sau cel puţin 1100 lei /lună, calculat pentru un program complet de lucru de 169 de ore în medie pe lună.

(4) Prevederile alineatelor (1), (2) şi (3) din prezentul punct sînt obligatorii pentru toţi angajatorii şi salariaţii din ramură, indiferent de apartenenţa la patronat şi sindicat, şi se vor aplica pînă la data de 31 decembrie 2009. Cu o lună înainte de expirarea termenului respectiv părţile vor începe negocierile în vederea reexaminării salariului tarifar pentru categoria I de calificare şi a cuantumului minim al salariului din ramură.

(5) Cheltuielile pentru remunerarea muncii se includ în calcul la determinarea valorii de deviz şi în preţurile contractuale ale obiectivelor de construcţii indiferent de sursa de finanţare, reieşind din salariul tarifar pentru categoria I de calificare şi cuantumul minim al salariului din ramură.

(6) Indemnizaţia pentru şomaj tehnic se va calcula din suma de 1100 lei/lună pînă la stabilizarea situaţiei economico-financiare în ţară.

5.6 (1) În cazul recunoaşterii unităţii, în modul stabilit de legislaţie, ca fiind insolvabilă, salariul se recuperează salariatului în mod prioritar potrivit obligaţiilor faţă de acesta. Toate drepturile băneşti cuvenite salariaţilor se plătesc înaintea oricăror obligaţii financiare ale unităţii.

(2) În cazul insolvabilităţii unităţii, plăţile de compensare, garantate salariaţilor şi calculate (recalculate) la data achitării lor, se vor achita în mărime nu mai mică decît cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real.

5.7 (1) În unităţile care aplică sistemele netarifare de salarizare partenerii sociali stabilesc, prin negocieri colective, criteriile şi normele de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale salariatului, care se prevăd în contractul colectiv de muncă.

(2) Aprecierea performanţelor profesionale individuale ale salariatului se efectuează de către angajator în strictă conformitate cu criteriile şi normele de evaluare stabilite la unitate şi în mod obiectiv.

5.8 În caz de reţinere, din vina angajatorului, a salariului, a indemnizaţiei de concediu, a plăţilor de eliberare din serviciu sau a altor plăţi cuvenite salariatului, acestuia i se plătesc suplimentar, pentru fiecare zi de întîrziere, cu titlu de prejudiciu material, 0,1% din suma neplătită în termen şi, totodată, i se recuperează prejudiciul moral cauzat în conformitate cu prevederile Codului muncii al Republicii Moldova.

5.9 (1) În caz de întrerupere totală sau parţială a activităţii de producere, respectiv staţionarea întreprinderii în întregime sau a unor sectoare din cadrul acesteia, pentru motive economice obiective, se vor aplica prevederile art.80 (şomajul tehnic) din Codul muncii.

(2) Pe perioada şomajului tehnic, salariaţii vor beneficia de o indemnizaţie lunară în mărime de 75 la sută din salariul lor de bază.

5.10 (1) În caz de staţionare individuală se vor aplica prevederile art.163 din Codul muncii.

(2) Retribuirea timpului de staţionare produsă fără vina salariatului ori din cauze ce nu depind de angajator sau salariat, în cazul cînd salariatul a anunţat în scris angajatorul despre începutul staţionării, se efectuează în mărime de 2/3 din salariul tarifar (salariul de funcţie) pe unitate de timp stabilit salariatului.

5.11 Salariaţii unităţilor din construcţii beneficiază de un spor la salariul de bază pentru vechime în muncă. Sporul pentru vechime în muncă se achită lunar după cum urmează:

5.12 (1) Angajatorul asigură organizarea raţională a muncii pentru fiecare loc de muncă. În acest scop se stabilesc sarcini şi răspunderi sub formă de norme de muncă. Prin norme de muncă se înţeleg normele de producţie, de timp, de deservire, de personal care se stabilesc de către angajator pentru salariaţi în concordanţă cu nivelul atins al tehnicii şi tehnologiei, al organizării producţiei şi a muncii, respectiv şi în strictă corespundere cu sistemele de normare a muncii stabilite în unitate, astfel încît să corespundă condiţiilor concrete din unitate şi să nu conducă la suprasolicitarea salariaţilor.

(2) Pentru organizarea muncii angajatorul, de comun cu sindicatul, elaborează, în mod obligatoriu, sisteme de normare a muncii care se stipulează în contractul colectiv de muncă. Angajatul este obligat să îndeplinească normele de muncă stabilite în contractul colectiv de muncă şi contractul individual de muncă.

(3) În cazul în care normele de muncă nu mai corespund condiţiilor pentru care au fost aprobate sau nu asigură ocuparea completă a timpului normal de muncă, acestea pot fi revizuite sau înlocuite. Procedura de revizuire sau înlocuire a normelor de muncă, precum şi situaţiile concrete în care poate fi aplicată, se stabileşte prin contractele colective de muncă.

(4) Despre introducerea unor norme noi de muncă salariaţii trebuie să fie anunţaţi în scris, sub semnătură, cel puţin cu 2 luni înainte.

Capitolul VI

SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA LA LOCUL DE MUNCĂ

6.1 (1) Părţile au convenit că vor avea consultări obligatorii pentru promovarea celor mai eficiente măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă la unitate. Angajatorul are obligaţia de a lua măsurile necesare pentru asigurarea unor condiţii normale de lucru, în scopul reducerii nocivităţilor, al prevenirii accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale conform Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186-XVI din 10 iulie 2008, cerinţelor Standardelor de calitate ISO şi altor acte normative. Dacă îmbunătăţirea condiţiilor de muncă nu este posibilă, angajatorul va acorda compensaţii băneşti şi de altă natură conform prevederilor legale.

(2) În vederea îmbunătăţirii condiţiilor de muncă, în fiecare unitate se va constitui un Comitet pentru securitatea şi sănătatea în muncă (CSSM), avînd atribuţiile prevăzute de art.236 din Codul muncii, Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi de Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a Comitetelor pentru securitatea şi sănătatea în muncă aprobat în modul stabilit.

(3) Timpul alocat activităţilor CSSM, stabilite de legislaţie şi contractul colectiv de muncă, se consideră timp de muncă şi este retribuit corespunzător.

6.2 (1) Salariaţii care lucrează în condiţii nefavorabile beneficiază, în afară de salariul de bază, şi de sporuri la salariul de bază, de concedii suplimentare, de timp de lucru redus şi, în mod gratuit, de alimentaţie de fortificare a organismului, de medicamente de recuperare, de echipament de protecţie, de materiale igienico-sanitare. Cuantumul acestora va fi prevăzut în contractele colective de muncă şi contractele individuale de muncă.

(2) Salariaţii, care lucrează în condiţii nefavorabile şi au o vechime în muncă neîntreruptă la unitate de cel puţin 5 ani, beneficiază de servicii stomatologice achitate din contul angajatorului. Categoriile de salariaţi care vor beneficia de servicii stomatologice, tipul şi numărul serviciilor, precum şi unitatea medicală care va presta aceste servicii vor fi stabilite în contractul colectiv de muncă, reieşind din posibilităţile financiare ale angajatorului.

6.3 Salariaţii care lucrează în condiţii grele şi nocive sau foarte grele şi foarte nocive sînt asiguraţi suplimentar din contul angajatorului pentru riscuri de accidente de muncă şi boli profesionale. Categoriile de salariaţi şi sumele pentru asigurare vor fi determinate de comun acord de către angajator şi sindicat.

6.4 (1) Angajatorul se obligă ca la angajare, şi ulterior, să organizeze examinarea medicală gratuită şi, după caz, testarea psihologică a aptitudinilor salariaţilor în cazurile prevăzute de legislaţie cu scopul de a constata dacă aceştia sînt apţi pentru desfăşurarea activităţii în funcţia pe care urmează să o ocupe sau o ocupă, în funcţie de factorii de risc specifici.

(2) Salariaţii sînt obligaţi să se supună examenelor medicale.

(3) Refuzul salariatului de a se prezenta la examinarea medicală constituie abatere disciplinară.

(4) Angajatorul angajează numai persoanele care, în urma examenului medical şi, după caz, a testării psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute.

6.5 (1) Dotarea cu echipament de lucru şi mijloace individuale de protecţie se va face în condiţiile prevăzute de actele legislative şi normative în vigoare, precum şi în conformitate cu prevederile contractului colectiv de muncă.

(2) Normele de protecţie a muncii sînt obligatorii pentru toţi salariaţii, nerespectarea lor constituind abatere disciplinară.

6.6 (1) În vederea menţinerii şi îmbunătăţirii condiţiilor de desfăşurare a activităţii la locurile de muncă, angajatorul va lua următoarele măsuri:

a) amenajarea raţională a locurilor de muncă;

b) asigurarea condiţiilor de mediu (iluminare, microclimat, aerisire, limitarea vibraţiilor, zgomotului, umidităţii etc.);

c) amenajarea şi întreţinerea anexelor sociale la locurile de muncă – vestiare, băi, grupuri sanitare, truse medicale, săli de repaus, cantine, puncte de distribuire a alimentaţiei speciale;

d) diminuarea, pînă la eliminarea completă, a emisiilor poluante.

(2) Salariaţii sînt obligaţi să păstreze în bune condiţii amenajările efectuate de către angajator, să nu le deterioreze, să nu le descompleteze ori să sustragă componente ale acestora. Dacă se vor produce astfel de situaţii din vina salariaţilor, pe baza anchetelor efectuate de angajator în comun cu sindicatul, ele vor fi remediate pe cheltuiala celor vinovaţi.

6.7 Angajatorul atestează locurile de muncă din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă nu mai rar decît o dată în 5 ani conform art.232 alin.(5) al Codului muncii.

6.8 (1) Angajatorul va comunica imediat despre producerea accidentelor la locul de muncă (prin telefon sau prin orice alte mijloace de comunicare) Inspecţiei Muncii, Casei Naţionale de Asigurări Sociale, sindicatului din unitate şi Federaţiei "SINDICONS", organelor pentru supraveghere tehnică sau energetică, Centrului de Medicină Preventivă teritorial (după caz).

(2) În cazul producerii accidentelor grave şi mortale, va comunica suplimentar comisariatului de poliţie din raza raionului sau sectorului în care s-a produs accidentul.

(3) După finalizarea cercetării accidentelor de muncă cu incapacitate temporară de muncă angajatorul pune la dispoziţia sindicatului din unitate copia procesului-verbal privind cercetarea accidentului de muncă cu incapacitate temporară de muncă.

6.9 În caz de încălcare gravă de către angajator a normelor de securitate şi sănătate în muncă, a condiţiilor de securitate la locurile de muncă, în urma cărui fapt există pericol real de accidentare sau îmbolnăvire, salariaţii sînt în drept să refuze îndeplinirea lucrărilor pînă la înlăturarea încălcărilor depistate. Modalitatea de comunicare a refuzului şi cuantumul retribuirii timpului de staţionare din cauza neasigurării condiţiilor inofensive de muncă se stabileşte de către angajator şi sindicat în contractul colectiv de muncă.

Capitolul VII

FORMAREA PROFESIONALĂ

7.1 (1) Prin formare profesională Părţile înţeleg orice proces de instruire în urma căruia un salariat dobîndeşte o calificare, atestată printr-un certificat sau o diplomă eliberate în condiţiile legii. Pe lîngă formarea profesională de bază există formarea profesională continuă şi formarea tehnică. Principiul formării profesionale continue a adulţilor dezvoltat preponderent în parteneriat patronat-sindicate, ca formă de instruire profesională alternativă la sistemul formal, este definitoriu pentru politica de calificare a salariaţilor conform cerinţelor pieţei muncii.

(2) Prin formare profesională continuă se înţelege orice proces de instruire în cadrul căruia un salariat, avînd deja o calificare ori o profesie, îşi completează cunoştinţele profesionale prin aprofundarea cunoştinţelor într-un anumit domeniu al specialităţii de bază sau prin deprinderea unor metode sau procedee noi aplicate în cadrul specialităţii respective.

(3) Prin formare tehnică se înţelege orice sistem de instruire prin care un salariat însuşeşte procedeele de aplicare în procesul muncii a mijloacelor tehnice şi tehnologice.

7.2 Părţile recunosc necesitatea pregătirii permanente a forţei de muncă flexibile şi calificate cu scopul dezvoltării spiritului competitiv pe piaţa muncii, eliminării deficitului forţei de muncă calificate, atragerea tinerilor specialişti în ramură şi contribuirea la stoparea exodului forţei de muncă în exterior.

7.3 (1) Angajatorul este obligat să creeze condiţiile necesare şi să favorizeze formarea profesională şi tehnică a salariaţilor care urmează instruirea în producţie, se perfecţionează sau studiază în instituţii de învăţămînt, fără scoatere din activitate.

(2) În cadrul fiecărei unităţi, angajatorul, în comun cu sindicatul, întocmeşte şi aprobă anual planurile de formare profesională.

(3) Condiţiile, modalităţile şi durata formării profesionale, drepturile şi obligaţiile concrete ale Părţilor, precum şi volumul mijloacelor financiare alocate în acest scop (în mărime de cel puţin 2 la sută din fondul de salarizare al unităţii), se stabilesc în contractul colectiv de muncă.

(4) În cazul în care participarea salariaţilor la cursurile sau stagiile de formare profesională este iniţiată de angajator, toate cheltuielile aferente sînt suportate de către acesta.

(5) În cazul scoaterii din activitate a salariatului pe o durată scurtă, în scopul formării profesionale, acţiunea contractului individual de muncă al acestuia continuă cu menţinerea salariului mediu. Dacă perioada respectivă depăşeşte 60 de zile calendaristice, contractul individual de muncă al salariatului se suspendă, acesta beneficiind de o indemnizaţie plătită de angajator conform prevederilor contractului colectiv de muncă.

7.4 (1) Salariatul are dreptul la formare profesională, inclusiv la obţinerea unei profesii sau specialităţi noi. Acest drept poate fi realizat prin încheierea, în formă scrisă, a unor contracte de formare profesională adiţionale la contractul individual de muncă.

a) Nu pot fi obligate la restituirea cheltuielilor de şcolarizare persoanele cărora li s-a desfăcut contractul individual de muncă din motive neimputabile lor şi care au urmat cursuri de pregătire sau perfecţionare profesională plătite de unitate.

b) În contractele colective de muncă la nivel de unitate se vor prevedea perioadele de timp pentru care salariaţii au obligaţia de a lucra în unitate, ca urmare a absolvirii unui curs de formare profesională, suportat de unitate.

(2) Salariaţii care au încheiat acorduri adiţionale la contractul individual de muncă în vederea formării profesionale vor fi obligaţi să suporte cheltuielile ocazionate de aceasta, cu excepţia cazurilor prevăzute de art.217 din Codul muncii, dacă părăsesc unitatea din motive imputabile lor înainte de împlinirea termenului prevăzut în acordurile adiţionale calculat de la data absolvirii cursurilor.

(3) În cazul în care salariatul vine cu iniţiativa participării la o formă de formare profesională cu scoatere din activitate, organizată în afara unităţii, angajatorul va examina solicitarea scrisă a salariatului în comun cu reprezentanţii salariaţilor.

(4) În termen de 15 zile calendaristice de la data înregistrării solicitării, angajatorul va decide în ce condiţii poate permite salariatului participarea la o formă de formare profesională conform alin.(3) şi dacă va suporta, integral sau parţial, costul acesteia.

7.5 (1) Salariaţilor care îmbină munca cu studiile li se acordă garanţii şi compensaţii la obţinerea, pentru prima dată, a studiilor de nivelul respectiv conform prevederilor Codului muncii şi a Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.435 din 23.04.2007 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la acordarea unor garanţii şi compensaţii salariaţilor care îmbină munca cu studiile.

(2) La concediile suplimentare acordate salariaţilor care îmbină munca cu studiile, potrivit unei înţelegeri scrise între angajator şi salariat, pot fi alipite concediile de odihnă anuale.

(3) Salariaţilor care îşi fac studiile la o instituţie de învăţămînt la a doua sau a treia specialitate (profesie) li se pot acorda anumite garanţii şi compensaţii în modul prevăzut de contractul colectiv sau de cel individual de muncă.

7.6 Sarcina de a materializa cadrul legislativ revine partenerilor sociali, în cadrul Comitetului Sectorial în Construcţii privind formarea profesională. Părţile au convenit să susţină (inclusiv material şi financiar) activitatea Comitetului Sectorial în Construcţii care activează în baza Statutului aprobat de către Comisia pentru consultări şi negocieri colective în ramura construcţiilor (se anexează), precum şi să contribuie la promovarea şi implementarea deciziilor acestuia.

7.7 În scopul dezvoltării competenţelor profesionale ale salariaţilor din ramură Părţile convin să desfăşoare anual concursul profesional "Cel mai iscusit ..." conform Regulamentului aprobat de Părţi.

Capitolul VIII

ALTE PREVEDERI ÎN LEGĂTURĂ CU DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR

8.1 Conducerea curentă a unităţilor este asigurată de preşedintele consiliului de administraţie – director general (director) sau manager, numit potrivit legii. Acesta nu poate fi revocat decît de adunarea generală a acţionarilor sau de cel care l-a numit, după caz.

8.2 Angajatorul asigură gestionarea întregului patrimoniu al unităţii şi dispune de întreaga autoritate pentru realizarea obiectivelor fixate; angajatorul angajează personalul, corespunzător structurii organizatorice aprobate, şi stabileşte modalităţi de desfăşurare a activităţii, precum şi strategia de dezvoltare şi orice alte elemente ce privesc conducerea întregii unităţi.

8.3 (1) Regulamentul intern se întocmeşte de către angajator, cu consultarea sindicatelor.

(2) Regulamentul intern cuprinde cel puţin următoarele categorii de dispoziţii:

a) reguli privind protecţia, igiena şi securitatea în muncă în cadrul unităţii;

b) reguli privind respectarea principiului nediscriminării şi al înlăturării oricărei forme de încălcare a demnităţii;

c) drepturile şi obligaţiile angajatorului şi ale salariaţilor;

d) procedura de soluţionare a cererilor sau a reclamaţiilor individuale ale salariaţilor;

e) reguli concrete privind disciplina muncii în unitate;

f) abaterile disciplinare şi sancţiunile aplicabile;

g) reguli referitoare la procedura disciplinară;

h) modalităţile de aplicare a altor dispoziţii legale sau contractuale specifice.

(3) Regulamentul intern se aduce la cunoştinţa angajaţilor prin grija angajatorului şi îşi produce efectele faţă de salariaţi din momentul încunoştinţării acestora sub semnătură. Obligaţia de informare a salariaţilor cu privire la conţinutul regulamentului intern trebuie îndeplinită de angajator. Modul concret de informare a fiecărui salariat cu privire la conţinutul regulamentului intern se stabileşte prin contractul colectiv de muncă sau prin conţinutul regulamentului intern.

8.4 Angajatorul stabileşte, în condiţiile legii, răspunderea disciplinară sau patrimonială a salariaţilor care se fac vinovaţi de încălcarea normelor de disciplină a muncii sau care aduc prejudicii unităţii.

8.5 Părţile au convenit să formeze împreună mijloacele băneşti în mărime de 0,15% din fondul de retribuire a muncii al unităţii pentru activitatea culturală de masă şi cultură fizică.

8.6 Părţile vor contribui financiar la organizarea şi desfăşurarea competiţiilor sportive în cadrul Spartachiadelor la nivel de ramură şi nivel naţional în scopul consolidării bazei materiale sportive şi promovării unui mod de viaţă sănătos al salariaţilor, care va contribui la sporirea productivităţii muncii şi consolidării relaţiilor dintre salariaţi şi angajatori.

8.7 Sindicatele vor putea desfăşura activităţi sindicale în incinta unităţilor, în afara orelor de program, precum şi în timpul programului, cu acordul angajatorului, conform Legii sindicatelor nr.1129-XIV din 07.07.2000 şi a art.386-390 din Codul muncii, în condiţiile stabilite prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.

8.8 Angajatorul efectuează fără plată colectarea cotizaţiilor de membru al sindicatului şi le transferă lunar 50% pe contul de decontare al sindicatului de la unitate şi 50% pe contul de decontare al Federaţiei "SINDICONS" în baza cererii organizaţiei sindicale, la care se ataşează lista membrilor de sindicat şi cererile acestora de acceptare a reţinerii. Angajatorul nu este în drept să reţină transferarea mijloacelor respective sau să le utilizeze în alte scopuri.

8.9 Angajatorul va respecta drepturile lucrătorilor aleşi în organele sindicale, fără abandonarea activităţii de producţie, acordîndu-le din timpul de lucru 4 ore pe săptămînă cu păstrarea salariului mediu, pentru îndeplinirea obligaţiilor lor sindicale. În contractele colective de muncă poate fi prevăzută o durată mai mare a timpului de muncă destinat acestor scopuri.

8.10 Părţile au convenit că preşedintele comitetului sindical, iar în lipsa lui – alt reprezentant împuternicit al sindicatului, participă în calitate de reprezentant al sindicatului cu dreptul de a-şi expune opinia la şedinţele organelor de conducere ale unităţii în cadrul cărora sînt abordate probleme social-economice. Angajatorul se obligă să informeze din timp, despre aceasta, sindicatul.

8.11 Părţile confirmă că vor discuta situaţiile de interes reciproc care pot apărea în perioada activităţii prezentei Convenţii şi vor întreprinde operativ măsurile necesare. În cazul unor eventuale conflicte colective sau litigii individuale de muncă se vor respecta procedurile legate de soluţionarea acestora.

8.12 În perioada de valabilitate a prezentei Convenţii, cu condiţia realizării acesteia, Părţile se abţin de la declanşarea acţiunilor de protest la nivel de ramură.

8.13 (1) Angajatorul nu va împiedica sindicatul să-şi îndeplinească sarcinile statutare şi împuternicirile de drept, să contribuie la realizarea hotărîrilor organelor sindicale de toate nivelurile, în conformitate cu articolul 42 al Constituţiei Republicii Moldova.

(2) Angajatorul va asigura, gratuit, comitetul sindical cu încăperi mobilate corespunzător, dotate cu mijloace de telecomunicaţii (telefon), iar în caz de necesitate şi cu mijloace de transport. Întreţinerea încăperilor respective (încălzirea, iluminarea, dereticarea, repararea), precum şi paza acestora se face din contul angajatorului.

8.14 (1) Persoanele alese în organele sindicale şi neeliberate de la locul de muncă de bază nu pot fi supuse sancţiunilor disciplinare şi/sau transferate la alt lucru fără acordul preliminar scris al organului ai cărui membri sînt.

(2) Conducătorii (organizatorii sindicali) organizaţiilor sindicale primare neeliberaţi de la locul de muncă de bază nu pot fi supuşi sancţiunilor disciplinare fără acordul preliminar scris al Federaţiei "SINDICONS".

8.15 Concedierea din iniţiativa angajatorului a persoanelor alese în organele sindicale şi neeliberate de la locul de muncă de bază se admite, cu respectarea modului general de concediere, doar cu consimţămîntul preliminar al organului sindical al cărui membru această persoană este. Conducătorii organizaţiilor sindicale primare (organizatorii sindicali) neeliberaţi de la locul de muncă de bază nu pot fi concediaţi din iniţiativa angajatorului fără consimţămîntul preliminar scris al Federaţiei "SINDICONS".

8.16 (1) Persoanelor eliberate din producere în urma alegerii în funcţii elective în organele sindicale, după expirarea mandatului, angajatorul le acordă funcţia avută anterior, iar în lipsa acesteia – o altă funcţie echivalentă în aceeaşi unitate. Pe perioada de exercitare a funcţiei elective, contractul individual de muncă se suspendă. Cu persoana care deţine funcţia persoanei alese în funcţia electivă se încheie contract individual de muncă pe durata mandatului acesteia.

(2) În cazul în care este imposibil a acorda locul de muncă ocupat anterior sau un loc de muncă echivalent (lichidarea unităţii, reducerea numărului sau a statelor de personal), angajatorul (iar în cazul lichidării unităţii – succesorul de drept) plăteşte persoanelor indicate la alin.(1) o indemnizaţie de concediere egală cu 6 salarii medii lunare (baza de calcul o va constitui salariul de funcţie ca lider de sindicat).

8.17 Concedierea salariaţilor care au fost aleşi în organele sindicale, indiferent de faptul dacă au fost eliberaţi sau nu de la locul de muncă de bază, nu se admite timp de 2 ani după expirarea mandatului, cu excepţia cazurilor de lichidare a unităţii sau de comitere de către salariaţii respectivi a unor acţiuni culpabile, pentru care legislaţia în vigoare prevede posibilitatea concedierii. În asemenea cazuri, concedierea se efectuează în temeiuri generale.

8.18 Persoanele eliberate din funcţie în legătură cu alegerea lor în componenţa organelor sindicale ale unităţii dispun de aceleaşi drepturi şi înlesniri ca şi ceilalţi membri ai colectivului respectiv.

8.19 Retribuirea muncii liderilor sindicali eliberaţi din activitatea de producere de bază a unităţilor, indiferent de forma organizatorico-juridică şi tipul de proprietate, se efectuează conform "Regulamentului cu privire la retribuirea muncii lucrătorilor sindicali ai organizaţiilor sindicale primare" aprobat de către Părţi şi se include în cheltuielile de producere (se anexează).

8.20 Pentru îndeplinirea obligaţiilor obşteşti în interesele membrilor de sindicat, în perioada participării la adunările sindicale, învăţămîntul sindical, seminarele, congresele şi conferinţele convocate de sindicate, participanţii, membrii organelor elective sînt eliberaţi de la locul de muncă de bază, păstrîndu-li-se salariul mediu, cu condiţia înştiinţării prealabile a angajatorului.

8.21 Referitor la protecţia socială a tinerilor şi a femeilor Părţile au convenit următoarele:

- angajatorul acordă ajutor financiar salariaţilor cu copii pentru întreţinerea acestora în instituţiile preşcolare şi taberele de odihnă. Criteriile de acordare a ajutorului financiar salariaţilor cu copii vor fi determinate în contractele colective de muncă;

- angajatorul acordă o zi, în decursul anului calendaristic, cu menţinerea salariului mediu, femeilor pentru efectuarea examenului medical într-un cabinet ginecologic;

- în ajunul zilelor de sărbătoare nelucrătoare (Crăciunul, Anul Nou, 8 martie, sărbătorile de Paşti, ziua Hramului bisericii din localitatea respectivă) femeilor li se acordă o zi liberă cu menţinerea salariului mediu, reieşind din posibilităţile financiare ale unităţii;

- angajatorul acordă femeilor însărcinate o indemnizaţie unică în mărimea cuantumului minim al salariului în ramura construcţiilor pentru procurarea medicamentelor şi preparatelor vitaminoase;

- angajatorul, după consultarea sindicatului, stabileşte norme de muncă reduse pe o perioadă de un an salariaţilor în vîrstă de pînă la 18 ani, precum şi salariaţilor tineri – absolvenţi ai şcolilor profesionale polivalente şi ai şcolilor de meserii.

8.22 Părţile recunosc că protecţia copiilor reprezintă o prioritate majoră în domeniul relaţiilor de muncă şi convin să acţioneze în vederea eliminării efective a celor mai grave forme de muncă a copiilor, precum şi să asigure readaptarea lor şi integrarea lor socială. În acest sens, angajatorii:

a) nu vor admite angajarea copiilor la lucrările prevăzute în Nomenclatorul de industrii, profesii şi lucrări cu condiţii grele şi nocive, proscrise persoanelor mai tinere de optsprezece ani, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.562 din 7 septembrie 1993 şi în Tipurile de lucrări interzise pentru copii, conform anexei la Convenţia colectivă (nivel naţional) cu privire la eliminarea celor mai grave forme ale muncii copiilor nr.8 din 12.07.2007;

b) vor înlătura copiii de la cele mai grave forme ale muncii copiilor şi vor asigura transferul lor (în condiţiile legislaţiei muncii în vigoare) la alte munci care nu le sînt interzise sau contraindicate;

c) vor supune, periodic, controlului medical toţi copiii care muncesc, conform graficului stabilit prin contractul colectiv de muncă, dar nu mai rar decît o dată în semestru, cheltuielile fiind acoperite din contul unităţii;

d) vor stabili pentru copii durata săptămînală redusă a timpului de muncă (potrivit art.96 din Codul muncii), fără diminuarea drepturilor salariale şi a altor drepturi prevăzute de legislaţia în vigoare;

e) în comun cu reprezentanţii salariaţilor, vor negocia şi vor prevedea în contractele colective de muncă norme suplimentare în domeniul muncii copiilor;

f) vor ţine registre sau alte documente de evidenţă a copiilor care muncesc;

g) periodic, dar nu mai rar decît o dată în an, vor prezenta Inspecţiei Muncii listele copiilor care muncesc;

h) vor întreprinde toate măsurile necesare pentru a asigura punerea eficientă în practică şi respectarea dispoziţiilor Convenţiei colective (nivel naţional) cu privire la eliminarea celor mai grave forme ale muncii copiilor nr.8 din 12.07.2007.

Capitolul IX

DISPOZIŢII FINALE

9.1 (1) Prezenta Convenţie intră în vigoare la data înregistrării, în modul stabilit de legislaţie, la Ministerul Economiei şi Comerţului al Republicii Moldova.

(2) Prevederile prezentei Convenţii sînt obligatorii pentru toţi salariaţii şi angajatorii din ramură cu orice formă organizatorico-juridică şi tip de proprietate, indiferent că au împuternicit sau nu Părţile să încheie această Convenţie. Sub incidenţa prezentei Convenţii cad toţi salariaţii şi angajatorii unităţilor din ramură, indiferent de aderarea la Patronat şi Sindicat.

9.2 Prevederile Convenţiei colective din ramura construcţiilor stau la baza negocierilor pentru încheierea contractelor colective de muncă.

9.3 Negocierile pentru încheierea, completarea sau modificarea contractelor colective de muncă vor începe în termen de cel mult o lună de la intrarea în vigoare a prezentei Convenţii.

9.4 După semnarea contractelor colective de muncă, contractele individuale de muncă vor fi completate prin acte adiţionale semnate de angajatori şi de salariaţi.

9.5 (1) Divergenţele apărute în aplicarea prezentei Convenţii şi a contractelor colective de muncă se vor fixa într-un proces-verbal şi vor fi soluţionate în cadrul comisiilor paritare după cum urmează:

a) la nivel de ramură – de către Comisia pentru consultări şi negocieri colective în ramura construcţiilor care activează în baza Regulamentului Comisiei pentru consultări şi negocieri colective în ramura construcţiilor, aprobat de Părţi (se anexează);

b) la nivel de unitate – de către comisia pentru dialog social "angajator-salariaţi".

(2) Interpretarea clauzelor prezentei Convenţii, precum şi a contractelor colective de muncă, se face prin consens, cu respectarea prevederilor legale. De bază, în toate cazurile, se va considera textul în limba română.

9.6 (1) Orice iniţiativă de modificare sau completare a prezentei Convenţii se aduce la cunoştinţa părţilor în termen de 30 de zile înainte de data propusă pentru începerea negocierilor. Modificările şi completările negociate şi înregistrate în modul stabilit vor produce aceleaşi efecte ca şi prevederile Convenţiei.

(2) Dacă nici una din Părţi nu denunţă Convenţia cu cel puţin 60 de zile înainte de expirarea perioadei pentru care a fost încheiată, valabilitatea acesteia se prelungeşte automat pentru o nouă perioadă de patru ani. În cazul denunţării Părţile sînt obligate, în termen de 30 de zile de la momentul primirii denunţului, să înceapă negocierile în privinţa încheierii unei noi convenţii în ramură.

9.7 (1) Părţile garantează respectarea drepturilor şi obligaţiilor cuprinse în prezenta Convenţie.

(2) Drepturile salariaţilor prevăzute în prezenta Convenţie nu pot să reprezinte cauza suprimării sau reducerii altor drepturi colective sau individuale, care au fost stabilite şi recunoscute prin contractele colective/individuale de muncă în vigoare la momentul încheierii prezentei Convenţii.

9.8 Dreptul la interpretarea şi comentarea clauzelor prezentei Convenţii aparţine Părţilor care au semnat-o.

9.9 Părţile au convenit că vor suporta cheltuielile, în mod egal, destinate activităţii de pregătire, negociere şi publicare a prezentei Convenţii în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, conform devizului de cheltuieli aprobat de acestea.

9.10* Anexele fac parte integrantă din prezenta Convenţie şi sînt numerotate şi denumite după cum urmează:

________________

* Sînt plasate pe site-ul oficial al Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului www.mcdt.gov.md.

1. Regulamentul Comisiei pentru consultări şi negocieri colective în ramura construcţiilor;

2. Statutul Comitetului Sectorial în Construcţii;

3. Model de contract individual de muncă;

4. Regulamentul cu privire la retribuirea muncii lucrătorilor sindicali ai organizaţiilor sindicale primare.

Au semnat:

Anexă

la Convenţia colectivă

în ramura construcţiilor

Aprobat

prin procesul-verbal al Comisiei

pentru consultări şi negocieri colective

în ramura construcţiilor

nr.5 din 29 octombrie 2008

REGULAMENTUL

Comisiei pentru consultări şi negocieri

colective din ramura construcţiilor

I. DISPOZIŢII GENERALE

1.1. Comisia pentru consultări şi negocieri colective la nivel de ramură (în continuare – Comisia) este creată în conformitate cu art.25 al Codului muncii Republicii Moldova nr.154-XV din 28 martie 2003 şi Legea privind organizarea şi funcţionarea Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective, a comisiilor pentru consultări şi negocieri colective la nivel de ramură şi la nivel teritorial nr.245 din 21.07.2006.

1.2. În activitatea sa Comisia se călăuzeşte de Constituţia Republicii Moldova, Codul muncii, Legea privind organizarea şi funcţionarea Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective, a comisiilor pentru consultării şi negocieri colective la nivel de ramură şi la nivel teritorial nr.245-XVI din 21 iulie 2006, tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, convenţiile colective nivel naţional, ramural şi de prezentul Regulament.

1.3 Regulamentul stabileşte procedura de desfăşurare a negocierilor colective între partenerii sociali la nivel de ramură, a elaborării, încheierii, modificării sau completării convenţiilor colective, soluţionării conflictelor colective de muncă.

II. PRINCIPIILE DE BAZĂ ŞI OBIECTIVELE PARTENERIATULUI

SOCIAL LA NIVEL RAMURAL

2.1. Principiile de bază ale activităţii Comisiei sînt:

a) legalitatea;

b) egalitatea părţilor;

c) paritatea reprezentării părţilor;

d) împuternicirile reprezentanţilor părţilor;

e) interesarea părţilor pentru participare la raporturi contractuale;

f) respectarea de către părţi a normelor legislaţiei în vigoare;

g) încrederea mutuală între părţi;

h) evaluarea posibilităţilor reale de îndeplinire a angajamentelor asumate de părţi;

i) prioritatea metodelor şi procedurilor de conciliere, efectuarea obligatorie de consultări ale părţilor în probleme ce ţin de domeniul muncii şi al politicilor social-economice;

j) renunţarea la acţiunile unilaterale care încalcă înţelegerile (convenţiile colective), informarea reciprocă a părţilor despre schimbările de situaţie;

k) adoptarea de decizii, întreprinderea de acţiuni în limitele regulilor şi procedurilor coordonate de părţi;

l) executarea obligatorie a convenţiilor colective şi a altor înţelegeri;

m) controlul asupra îndeplinirii convenţiilor colective;

n) răspunderea părţilor pentru nerespectarea angajamentelor asumate;

o) favorizarea dezvoltării parteneriatului social.

2.2. Obiectivele activităţii Comisiei sînt:

a) consultările tripartite între partenerii sociali în problemele ce ţin de domeniul muncii şi în problemele social-economice de interes ramural, promovarea parteneriatului social la toate nivelurile;

b) contribuirea la asigurarea funcţionării eficiente a unui sistem de formare profesională receptiv la necesităţile pieţei muncii;

c) menţinerea coeziunii, păcii şi stabilităţii sociale pe teritoriul Republicii Moldova;

d) susţinerea participării societăţii civile la promovarea politicilor naţionale.

III. FORMAREA ŞI COMPONENŢA COMISIEI

3.1. Comisia este un organ tripartit, constituită în scopul realizării obiectivelor prevăzute la pct.2.2, al stabilirii bazelor de reglementare a relaţiilor din sfera muncii şi din sfera social-economică din ramura construcţiilor şi industria materialelor de construcţie, precum şi în scopul menţinerii climatului de stabilitate şi pace socială.

3.2. În ramura construcţiilor şi industria materialelor de construcţie comisia se formează din reprezentanţi:

a) ai Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii Moldova, numiţi de conducătorul acestei autorităţi;

b) ai Federaţiei Sindicatelor din Construcţii şi Industria Materialelor de Construcţie "SINDICONS", numiţi de organele sindicale respective;

c) ai Federaţiei Patronale a Constructorilor, Drumarilor şi a Producătorilor Materialelor de Construcţii "CONDRUMAT", numiţi de organele de conducere ale acesteia.

3.3. Comisia are un rol consultativ la elaborarea strategiilor şi politicilor social-economice la nivel de ramură, la aplanarea situaţiilor conflictuale apărute la nivelul nominalizat între partenerii sociali.

3.4. Comisia se formează pe principii de paritate, în baza deciziilor comune ale organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, patronatelor şi sindicatelor din construcţiilor şi industria materialelor de construcţie.

3.5. Comisia include în componenţa sa cîte 4 membri şi 2 membri supleanţi, numiţi de fiecare partener social.

3.6. Comisia se consideră constituită la data la care toţi membrii şi membrii supleanţi sînt numiţi de partenerii sociali.

IV. MEMBRII ŞI MEMBRII SUPLEANŢI AI COMISIEI

4.1. Membrii şi membrii supleanţi ai comisiei sînt numiţi pe o perioadă de 3 ani.

4.2. Poate fi numită membru sau membru supleant al comisiei persoana care întruneşte următoarele condiţii:

a) este cetăţean al Republicii Moldova;

b) are capacitate deplină de exerciţiu;

c) nu are antecedente penale.

4.3. Calitatea de membru sau de membru supleant al comisiei încetează în caz de:

a) revocare;

b) expirare a împuternicirilor;

c) încetare a raporturilor de muncă în funcţia de bază;

d) renunţare la calitatea de membru al comisiei;

e) rămînere definitivă a sentinţei de condamnare;

f) deces.

4.4. Membrul sau membrul supleant al comisiei pot fi revocaţi de către partea care i-a numit.

4.5. În caz de neprezentare a membrului sau a membrului supleant al comisiei fără motive întemeiate la două şedinţe consecutive, comisia, la solicitarea preşedintelui, îl poate revoca prin decizie.

4.6. În cazul absenţei motivate, membrul comisiei poate fi înlocuit de un membru supleant, care reprezintă partenerul social respectiv şi este împuternicit de acesta.

4.7. Membrii şi membrii supleanţi ai comisiei îşi exercită funcţiile fără a fi remuneraţi.

V. ORGANELE DE LUCRU ALE COMISIEI

5.1. Comisia are următoarele organe de lucru:

a) preşedintele;

b) secretarul;

c) consiliile de specialitate (permanente sau temporare).

5.2. Preşedintele comisiei.

5.2.1. Funcţia de preşedinte al comisiei o exercită un adjunct al Ministrului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii Moldova.

5.2.2. Preşedintele comisiei reprezintă comisia în relaţiile cu terţii, în limitele competenţei, fiind responsabil de chestiunile aferente domeniului de activitate al comisiei.

5.2.3. Preşedintele comisiei:

- organizează şi dirijează activitatea Comisiei şi a secretariatului ei, orientînd-o preponderent spre îndeplinirea convenţiilor colective naţionale şi ramurale, a planurilor de lucru şi deciziilor acesteia, respectarea exactă a cerinţelor prezentului Regulament;

- prezidează şedinţele Comisiei, susţinînd dialogul şi interacţiunea eficientă a părţilor comisiei pentru atingerea consensului în chestiunile abordate;

- informează sistematic Comisia despre activitatea Guvernului pentru soluţionarea problemelor social-economice şi respectarea legislaţiei muncii, notificînd, totodată, Guvernului şi Preşedintelui Republicii Moldova acţiunile Comisiei;

- invită, dacă este necesar, reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice, savanţi şi experţi independenţi să participe la şedinţele Comisiei;

- organizează, după caz, consultări în chestiunile ce ţin de competenţa Comisiei;

- reprezintă Comisia în relaţiile cu terţii şi este responsabil de chestiunile, date în seama Comisiei, privind vizitele oficiale ale reprezentanţilor organizaţiilor internaţionale şi ai altor state.

5.2.4. Preşedintele Comisiei nu intervine în activitatea operativă a părţilor Comisiei.

5.2.5. În absenţa Preşedintele Comisiei, şedinţa Comisiei este prezidată de unul dintre coordonatorii părţilor, în baza înţelegerii acestora.

5.2.6. În cazul cînd participarea unui coordonator la lucrările Comisiei este imposibilă, acesta îşi va delega temporar funcţiile de coordonator unui membru al Comisiei ce reprezintă partea respectivă, comunicînd Comisiei decizia luată.

5.3. Secretarul comisiei.

5.3.1. Funcţia de secretar al comisiei se instituie în cadrul Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii Moldova pentru asigurarea funcţionării comisiei.

5.3.2. Secretarul comisiei se desemnează de conducătorul Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii Moldova din personalul scriptic al Ministerului.

5.3.3. Funcţia de secretar al comisiei este incompatibilă cu funcţia de membru sau de membru supleant al comisiei.

5.3.4. Secretarul comisiei exercită următoarele funcţii:

- sintetizarea în procese-verbale a dezbaterilor în şedinţă ale Comisiei, precum şi ţinerea lucrărilor de secretariat;

- acumularea proceselor-verbale ale şedinţelor de lucru, precum şi a comitetelor sectoriale, create în cadrul Comisiei;

- pregătirea adecvată a şedinţei Comisiei şi grupurilor ei de lucru, executarea dispoziţiilor Preşedintelui Comisiei şi a coordonatorilor părţilor din cadrul Comisiei;

- întreţinerea relaţiilor Comisiei şi structurilor ei cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, Confederaţia Naţională a Patronatului, Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova şi alte organizaţii ale patronilor şi salariaţilor;

- asigurarea transparenţei activităţii Comisiei în mass-media.

5.4. Consiliile de specialitate ale comisiei.

5.4.1. Pentru desfăşurarea activităţii Comisiei în cadrul ei se creează comitetul sectorial economic, comitetul sectorial pentru securitatea şi sănătatea la locul de muncă şi comitetul sectorial pentru formarea profesională care vor activa permanent în baza statutelor aprobate de către Comisie.

5.4.2. În cadrul Comisiei pot fi create şi alte comitete sectoriale de specialitate permanente sau temporare.

5.4.3. Componenţa numerică şi nominală a fiecărui comitet sectorial de specialitate, precum şi atribuţiile acestora se stabilesc în şedinţa comisiei.

5.4.4. Membrii Comisiei, membrii ei supleanţi şi secretarul Comisiei dispun de legitimaţii, eliberate de Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii Moldova.

VI. ATRIBUŢIILE ŞI DREPTURILE COMISIEI

6.1. Comisia are următoarele atribuţii:

a) armonizează interesele autorităţii administrative centrale, patronatelor şi sindicatelor din ramură în procesul elaborării bazelor de reglementare a relaţiilor de muncă şi a relaţiilor social-economice la nivel de ramură;

b) poartă negocieri colective, elaborează şi promovează convenţii colective la nivel de ramură, contribuie la încheierea acestora şi monitorizează procesul realizării lor, propune măsuri pentru asigurarea realizării;

c) depistează la nivel de ramură motivele situaţiilor conflictuale şi tensiunilor sociale din relaţiile de muncă, organizează pregătirea şi expertiza propunerilor menite să prevină astfel de situaţii şi tensiuni;

d) examinează şi coordonează proiectele programelor ramurale de utilizare a forţei de muncă şi exercită controlul asupra îndeplinirii lor, elaborează propuneri privind utilizarea eficientă a forţei de muncă, crearea a noi locuri de muncă şi ridicarea gradului de ocupare a populaţiei, propune măsuri de combatere a şomajului la nivel de ramură;

e) înaintează propuneri privind asigurarea respectării drepturilor şi intereselor salariaţilor din ramură;

f) determină oportunitatea iniţiativei legislative în probleme sociale şi probleme ale muncii la nivel de ramură, elaborează propuneri spre a fi prezentate Guvernului, altor autorităţi abilitate cu o astfel de iniţiativă, conform legislaţiei în vigoare;

g) oferă expertiză şi suport consultativ Guvernului, Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective, precum şi altor organizaţii în domeniul formării profesionale; participă la elaborarea proiectelor actelor normative în domeniul formării profesionale în ramură; efectuează cercetări calitative la nivel de ramură privind piaţa muncii şi identifică conţinutul calificărilor necesare pe piaţa muncii.

h) participă, prin reprezentanţi, la conferinţe, seminare, şedinţe, mese rotunde şi organizează astfel de acţiuni în probleme ce ţin de competenţa sa;

i) adoptă planurile proprii de lucru;

j) aprobă regulamentele proprii;

k) îndeplineşte alte atribuţii în limitele competenţei sale şi în condiţiile legii.

6.2. Comisia are următoarele drepturi:

a) să coordoneze cu organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, cu autorităţile administraţiei publice locale, cu patronatele şi sindicatele din ramură iniţiativele proprii ce vizează domeniul muncii, relaţiile social-economice, promovarea parteneriatului social la nivel de ramură;

b) să coordoneze elaborarea şi realizarea convenţiilor colective la nivel de ramură;

c) să adopte decizii cu caracter de recomandare în chestiunile ce ţin de competenţa sa, decizii pe care organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, autorităţile administraţiei publice locale, patronatele şi sindicatele de ramură urmează să le examineze în mod obligatoriu şi să informeze în scris comisia despre rezultatele examinării;

d) să solicite şi să primească din partea organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi din partea unităţilor economice informaţii, necesare îndeplinirii atribuţiilor sale;

e) să stabilească relaţii cu structuri şi organisme internaţionale în domeniul relaţiilor de muncă şi al parteneriatului social.

VII. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII COMISIEI

7.1. Comisia îşi desfăşoară activitatea în formă de şedinţe publice.

7.2. Comisia se convoacă în şedinţă ori de cîte ori este nevoie, conform planului de lucru, dar nu mai rar decît o dată la 2 luni.

7.3. Decizia de convocare în şedinţă a comisiei aparţine preşedintelui sau coordonatorilor părţilor.

7.4. Pentru validitatea deliberărilor şedinţei comisiei este necesară prezenţa a cel puţin 2/3 din membri şi reprezentarea fiecărei părţi de către cel puţin 3 membri.

7.5. Comisia adoptă hotărîri, în limitele competenţei, de regulă prin consensul părţilor lor.

7.6. În cazul în care nu s-a ajuns la un consens, hotărîrile privind chestiunile examinate se adoptă cu 3/4 din voturile membrilor comisiei prezenţi la şedinţă.

7.7. Membrii comisiei care nu sînt de acord cu hotărîrea adoptată au dreptul la opinie separată, consemnată în procesul-verbal al şedinţei.

7.8. Hotărîrile comisiei se expediază partenerilor sociali şi autorităţilor interesate în decursul a 3 zile din data adoptării.

7.9. Procesul-verbal al şedinţei comisiei se întocmeşte de secretarul comisiei în termen de 5 zile lucrătoare în 3 exemplare, se semnează de acesta şi de preşedintele comisiei, se contrasemnează de coordonatorii sindicatului şi patronatului şi se expediază partenerilor sociali.

7.10. Asigurarea financiară şi tehnico-materială a activităţii Comisiei se efectuează de la bugetul Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii Moldova conform devizului de cheltuieli aprobat de către părţi. Devizul de cheltuieli trebuie să fie întocmit de către părţi înainte de elaborarea proiectului bugetului respectiv pentru următorul an financiar.

7.11. Comisia poate beneficia de suport financiar, tehnic şi material din partea patronatului şi sindicatului din ramură, donatorilor interni, străini şi internaţionali.

VIII. DESFĂŞURAREA NEGOCIERILOR COLECTIVE

8.1. Reprezentanţii părţilor cărora li s-a transmis propunerea în formă scrisă de începere a negocierilor colective sînt obligaţi să purceadă la acestea în decurs de 7 zile calendaristice de la data avizării.

8.2. Proiectul convenţiei colective este elaborat de părţi în conformitate cu Codul muncii, convenţiile colective de nivel naţional şi alte acte normative.

8.3. Participanţii la negocierile colective sînt liberi în alegerea chestiunilor ce vor constitui obiectul de reglementare al convenţiei colective.

8.4. Părţile sînt obligate să-şi furnizeze reciproc informaţiile necesare pentru desfăşurarea negocierilor colective în decursul a cel mult 2 săptămîni din momentul solicitării.

8.5. Participanţii la negocierile colective, alte persoane implicate în negocierile colective au obligaţia de a nu divulga informaţiile primite dacă acestea constituie secret de stat sau comercial. Persoanele care au divulgat informaţiile respective poartă răspundere disciplinară, materială, administrativă, civilă sau penală, în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

8.6. Termenele, locul şi modul de desfăşurare a negocierilor colective, de elaborare a proiectului convenţiei colective şi de încheiere a acesteia se stabilesc prin hotărîrea comună a reprezentanţilor părţilor care participă la negocierile respective.

8.7. Negocierea, încheierea şi modificarea clauzelor convenţiei colective, clauze care prevăd alocarea unor mijloace bugetare, se efectuează, de regulă, de către părţi înainte de elaborarea proiectului bugetului respectiv pentru anul financiar corespunzător termenului de acţiune a convenţiei.

8.8. Pe parcursul negocierilor reprezentanţii fiecăreia dintre părţi sînt în drept să întrerupă şedinţele pentru a se consulta pe marginea chestiunii în discuţie, a efectua expertize, a solicita şi primi informaţia necesară.

8.9. Rezultatele negocierilor se comunică de către comisie părţilor conform pct.7.8 din prezentul Regulament.

8.10. Dacă, în decurs de 3 luni din ziua derulării negocierilor, nu s-a ajuns la o înţelegere asupra unor prevederi ale proiectului convenţiei colective, părţile sînt obligate să semneze convenţia colectivă doar pentru clauzele coordonate, întocmind, concomitent, un proces-verbal asupra divergenţelor existente.

8.11. Divergenţele nesoluţionate vor constitui obiectul unor negocieri colective ulterioare sau se vor soluţiona în conformitate cu Codul muncii şi cu alte acte normative.

IX. CONVENŢIA COLECTIVĂ LA NIVEL DE RAMURĂ

9.1. Convenţia colectivă este un act juridic care stabileşte principiile generale de reglementare a raporturilor de muncă şi a raporturilor social-economice legate nemijlocit de acestea, care se încheie de către reprezentanţii împuterniciţi ai salariaţilor şi ai angajatorilor la nivel ramural, în limitele competenţei lor.

9.2. În convenţia colectivă pot fi incluse clauze privind:

a) retribuirea muncii;

b) condiţiile de muncă şi protecţia muncii;

c) regimul de muncă şi de odihnă;

d) dezvoltarea parteneriatului social;

e) formarea profesională continuă a salariaţilor;

f) alte chestiuni determinate de părţi.

Conţinutul şi structura convenţiei colective se stabilesc prin acordul reprezentanţilor părţilor, care sînt liberi în alegerea cercului de probleme ce urmează a fi negociate şi incluse în convenţie.

9.3. Convenţia colectivă este semnată de reprezentanţii părţilor.

9.4. Convenţia colectivă intră în vigoare la data înregistrării ei, conform prevederilor art.40 Codul muncii, sau la o altă dată indicată în textul convenţiei respective, dar care nu poate precede data înregistrării acesteia.

9.5. Termenul convenţiei colective este stabilit de părţi şi nu poate fi mai mic de un an.

9.6. Sub incidenţa convenţiei colective cad salariaţii şi angajatorii care au împuternicit reprezentanţii lor să participe la negocierile colective, să elaboreze şi să încheie convenţia colectivă în numele lor, autoritatea publică centrală în limitele angajamentelor asumate şi angajatorii subordonaţi acesteia, precum şi salariaţii şi angajatorii care au aderat la convenţie după încheierea acesteia conform prevederilor art.43 din Constituţia Republicii Moldova.

9.7. Sub incidenţa convenţiei colective cad toţi angajatorii membri ai patronatului care a încheiat convenţia. Încetarea calităţii de membru al patronatului nu eliberează angajatorul de obligaţia respectării prevederilor convenţiei încheiate în perioada aflării sale, ca membru, în patronat. Angajatorul care a aderat la patronat în perioada acţiunii convenţiei colective este obligat să îndeplinească prevederile convenţiei în cauză.

9.8. Modul de publicare a convenţiilor colective încheiate se stabileşte de părţi.

9.9. Modificarea şi completarea convenţiei colective are loc în modul stabilit de prezentul Regulament şi Codul muncii pentru încheierea convenţiei.

9.10. Convenţia colectivă se depune, în termen de 7 zile calendaristice de la data semnării, pentru înregistrare la Ministerul Economiei şi Comerţului.

9.11. Controlul asupra îndeplinirii convenţiei colective este exercitat de părţile parteneriatului social, prin reprezentanţii lor, şi de Inspecţia Muncii, conform legislaţiei în vigoare.

9.12. La efectuarea controlului respectiv, reprezentanţii părţilor sînt obligaţi să facă schimb de informaţii necesare în acest scop.

X. GARANŢII ŞI COMPENSAŢII PENTRU PARTICIPANŢII

LA NEGOCIERILE COLECTIVE

10.1. Persoanele care participă la negocierile colective, la elaborarea proiectului convenţiei colective se eliberează de la munca de bază, cu menţinerea salariului mediu pe termenul stabilit prin acordul părţilor, de cel mult 3 luni.

10.2. Toate cheltuielile legate de participarea la negocierile colective se compensează în modul stabilit de legislaţia în vigoare. Munca experţilor, specialiştilor şi mediatorilor este retribuită de partea care invită, dacă convenţia colectivă de muncă nu prevede altfel.

10.3. Reprezentanţii salariaţilor, care participă la negocierile colective, în perioada desfăşurării acestora, nu pot fi supuşi sancţiunilor disciplinare, transferaţi la altă muncă sau concediaţi fără acordul prealabil al organului care i-a împuternicit, cu excepţia cazurilor de concediere prevăzute de Codul muncii pentru comiterea unor abateri disciplinare.

XI. ORDINEA SOLUŢIONĂRII LITIGIILOR COLECTIVE

ÎN PROCESUL NEGOCIERILOR

11.1. În caz dacă în procesul negocierilor vor apărea litigii în privinţa încheierii Convenţiei, introducerii schimbărilor şi completărilor acesteia, şi în cazul dacă o soluţie coordonată nu se realizează din cauza poziţiilor părţilor, pentru depăşirea disensiunilor se apelează la proceduri de conciliere.

11.2. Timp de 3 zile după întocmirea protocolului asupra disensiunilor, părţile ţin consultaţii, formează comisii conciliante şi, în caz de necesitate, apelează la mediatori în componenţa cărora (la înţelegerea părţilor) se includ jurişti, economişti cu experienţă şi autoritate, membri ai Guvernului, deputaţi ai Parlamentului, etc.

11.3. Comisia de conciliere sau mediatorii analizează în termen de 7 zile şi dă recomandări de esenţă asupra litigiului.

11.4. Hotărârea comisiei de conciliere sau a mediatorilor poate fi declarată definitivă dacă părţile au căzut de acord din timp de această privinţă.

11.5. În caz dacă părţile nu ajung la o înţelegere cu privire la anumite proiecte ale Convenţiei se admite declanşarea acţiunilor de protest, inclusiv greva, în ordinea stabilită de lege. Susţinându-şi revendicările la negocierile Convenţiei, Sindicatul are dreptul la organizarea de adunări, mitinguri, pichetări, demonstraţii în timpul liber în modul stabilit de legislaţie.

11.6. Prezenta ordine de soluţionare a litigiilor nu exclude dreptul părţilor de a apela la instanţele judecătoreşti.

XII. SOLUŢIONAREA CONFLICTELOR COLECTIVE DE MUNCĂ ŞI MODUL

DE DESFĂŞURARE A GREVELOR LA NIVEL DE RAMURĂ

12.1. Prin conflicte colective de muncă se înţeleg divergenţele nesoluţionate dintre salariaţi (reprezentanţii lor) şi angajatori (reprezentanţii lor) privind stabilirea şi modificarea condiţiilor de muncă (inclusiv a salariului), privind purtarea negocierilor colective, încheierea, modificarea şi executarea contractelor colective de muncă, privind refuzul angajatorului de a lua în considerare poziţia reprezentanţilor salariaţilor în procesul adoptării, în cadrul unităţii, a actelor juridice ce conţin norme ale dreptului muncii, precum şi divergenţele referitoare la interesele economice, sociale, profesionale şi culturale ale salariaţilor.

12.2. Momentul declanşării conflictului colectiv de muncă reprezintă data la care a fost comunicată hotărîrea angajatorului (reprezentanţilor săi) privind refuzul, total sau parţial, de a îndeplini revendicările salariaţilor (reprezentanţilor lor) ori data la care angajatorul (reprezentanţii săi) urma să răspundă la aceste revendicări, ori data întocmirii procesului-verbal privind divergenţele în cadrul negocierilor colective.

12.3. Prin procedură de conciliere se înţelege examinarea conflictului colectiv de muncă, în scopul soluţionării lui, în cadrul unei comisii de conciliere.

Înaintarea revendicărilor

12.4. În toate cazurile în care într-o unitate există premisele declanşării unui conflict colectiv de muncă, reprezentanţii salariaţilor au dreptul să înainteze angajatorului revendicările lor privind stabilirea unor noi condiţii de muncă sau modificarea celor existente, purtarea negocierilor colective, încheierea, modificarea şi executarea contractului colectiv de muncă.

12.5. Revendicările salariaţilor sînt înaintate angajatorului (reprezentanţilor acestuia) în formă scrisă. Acestea trebuie să fie motivate şi să conţină referiri concrete la normele încălcate ale legislaţiei în vigoare.

12.6. Angajatorul este obligat să primească revendicările înaintate şi să le înregistreze în modul stabilit.

12.7. Copiile revendicărilor pot fi remise, după caz, organelor ierarhic superioare ale unităţii, patronatelor, sindicatelor de ramură, autorităţilor publice centrale şi locale.

12.8. Angajatorul este obligat să răspundă în scris reprezentanţilor salariaţilor în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării revendicărilor.

Procedura de conciliere

12.9. Procedura de conciliere se desfăşoară între părţile conflictului, în cadrul unei comisii de conciliere.

12.10. Comisia de conciliere se constituie dintr-un număr egal de reprezentanţi ai părţilor conflictului, la iniţiativa uneia din ele, în termen de 3 zile calendaristice din momentul declanşării conflictului colectiv de muncă.

12.11. Comisia de conciliere se constituie ad-hoc, ori de cîte ori apare un conflict colectiv de muncă.

12.12. Drept temei pentru constituirea comisiei de conciliere servesc ordinul (dispoziţia, decizia, hotărîrea) angajatorului (reprezentanţilor acestuia) şi hotărîrea (decizia) respectivă a reprezentanţilor salariaţilor.

12.13. Preşedintele comisiei de conciliere este ales cu majoritatea voturilor membrilor comisiei.

12.14. Angajatorul este obligat să creeze condiţii normale de lucru comisiei de conciliere.

12.15. Dezbaterile comisiei de conciliere sînt consemnate într-un proces-verbal întocmit în 2 sau mai multe exemplare, după caz, în care se vor indica măsurile generale sau parţiale de soluţionare a conflictului, asupra cărora au convenit părţile.

12.16. În cazul în care membrii comisiei de conciliere au ajuns la o înţelegere asupra revendicărilor înaintate de reprezentanţii salariaţilor, comisia va adopta, în termen de 5 zile lucrătoare, o decizie obligatorie pentru părţile conflictului, pe care o va remite acestora în termen de 24 de ore din momentul adoptării.

12.17. Dacă membrii comisiei de conciliere nu au ajuns la o înţelegere, preşedintele comisiei va informa în scris despre acest lucru părţile conflictului în termen de 24 de ore.

Soluţionarea conflictelor colective de muncă în instanţa de judecată

12.18. În situaţia în care părţile conflictului nu au ajuns la o înţelegere sau nu sînt de acord cu decizia comisiei de conciliere, fiecare din ele este în drept să depună, în termen de 10 zile lucrătoare de la data adoptării deciziei sau primirii informaţiei respective (art.359 alin.(8) şi (9)), o cerere de soluţionare a conflictului în instanţa de judecată.

12.19. Instanţa de judecată va convoca părţile conflictului în timp de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii.

12.20. Instanţa de judecată va examina cererea de soluţionare a conflictului colectiv de muncă în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare şi va emite o hotărîre cu drept de atac conform Codului de procedură civilă.

12.21. Instanţa de judecată va remite hotărîrea sa părţilor în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii.

Constatarea nulităţii contractului colectiv de muncă sau a convenţiei colective şi a legalităţii grevei

12.22. Cererile privind soluţionarea conflictelor colective de muncă referitoare la constatarea nulităţii contractului colectiv de muncă sau a unor clauze ale acestora pot fi depuse de părţi la instanţele de judecată începînd cu data semnării contractului colectiv de muncă sau a convenţiei colective.

12.23. Cererile privind soluţionarea conflictelor colective de muncă referitoare la constatarea legalităţii grevei pot fi depuse de părţi la instanţele de judecată începînd cu data declarării grevei conform art.362 (Codul muncii).

Declararea şi organizarea grevei

12.24. Greva reprezintă refuzul benevol al salariaţilor de a-şi îndeplini, total sau parţial, obligaţiile de muncă, în scopul soluţionării conflictului colectiv de muncă declanşat în conformitate cu legislaţia în vigoare.

12.25. Greva poate fi declarată, în conformitate cu Codul muncii, doar în scopul apărării intereselor profesionale cu caracter economic şi social ale salariaţilor şi nu poate urmări scopuri politice.

12.26. Greva poate fi declarată dacă în prealabil au fost epuizate toate căile de soluţionare a conflictului colectiv de muncă în cadrul procedurii de conciliere.

12.27. Hotărîrea privind declararea grevei se ia de către reprezentanţii salariaţilor şi se aduce la cunoştinţa angajatorului cu 48 de ore înainte de declanşare.

12.28. Copiile hotărîrii privind declararea grevei pot fi remise, după caz, şi organelor ierarhic superioare ale unităţii, patronatelor, sindicatelor, autorităţilor publice centrale şi locale.

12.29. Înainte de declanşarea grevei în unitate, respectarea procedurii de conciliere conform art.359 din Codul muncii este obligatorie.

12.30. Reprezentanţii salariaţilor exprimă interesele salariaţilor aflaţi în grevă în relaţiile cu angajatorul, patronatele, autorităţile publice centrale şi locale, precum şi în instanţele de judecată, în cazul procedurilor civile şi penale.

12.31. Salariaţii aflaţi în grevă, în comun cu angajatorul, au obligaţia, pe durata grevei, să protejeze bunurile unităţii şi să asigure funcţionarea continuă a utilajelor şi instalaţiilor a căror oprire ar putea pune în pericol viaţa şi sănătatea oamenilor sau ar putea cauza prejudicii irecuperabile unităţii.

12.32. Participarea la grevă este liberă. Nimeni nu poate fi constrîns să participe la grevă.

12.33. Dacă condiţiile tehnologice, de securitate şi igienă a muncii o permit, salariaţii care nu participă la grevă îşi pot continua activitatea la locul lor de muncă.

12.34. Pe durata grevei angajatorul nu poate fi împiedicat să-şi desfăşoare activitatea de către salariaţii aflaţi în grevă.

12.35. Angajatorul nu poate angaja persoane care să-i înlocuiască pe salariaţii aflaţi în grevă.

12.36. Participarea la grevă sau organizarea ei cu respectarea prevederilor prezentului cod nu constituie o încălcare a obligaţiilor de muncă şi nu poate avea consecinţe negative pentru salariaţii aflaţi în grevă.

12.37. Pe durata grevei salariaţii îşi menţin toate drepturile ce decurg din contractul individual şi cel colectiv de muncă, din convenţiile colective, precum şi din Codul muncii, cu excepţia drepturilor salariale.

12.38. Retribuirea muncii salariaţilor care nu participă la grevă şi staţionează pe motivul desfăşurării acesteia se va efectua conform prevederilor art.80 al Codului muncii.

Anexă

la Convenţia colectivă

în ramura construcţiilor

APROBAT

de Comisia pentru consultări şi negocieri

colective din ramura construcţiilor la data

de 29 octombrie 2008

STATUTUL

Comitetului Sectorial pentru formarea

profesională în ramura construcţiilor

I. DISPOZIŢII GENERALE

Comitetul Sectorial este parte a Comisiei pentru consultări şi negocieri colective din ramura construcţiilor (în continuare Comisie), cu rol consultativ, creat în scopul asigurării şi acordării suportului în promovarea intereselor ramurii construcţiilor în domeniul educaţional şi de formare profesională iniţială şi continuă.

II. CONTEXT

a) Necesitatea dezvoltării forţei de muncă flexibile, mai calificate şi mai competitive în contextul integrării europene şi înăspririi spiritului competitiv pe piaţa muncii;

b) Eliminarea deficitului forţei de muncă calificate, atragerea tinerilor specialişti în ramură şi contribuirea la stoparea exodului forţei de muncă în exterior.

III. OBIECTIVE

a) ameliorarea dialogului social dintre parteneri în procesul de elaborare şi implementare a bazelor de reglementare a relaţiilor în domeniul formării profesionale la nivel de ramură;

b) studierea tendinţelor internaţionale în domeniul dezvoltării ramurii şi formării profesionale în vederea orientării politicilor proprii spre acestea;

c) contribuirea la dezvoltarea unei oferte de formare profesională solidă, relevantă şi corespunzătoare cerinţelor actuale şi de perspectivă a pieţei muncii;

d) cooperarea cu alte comitete sectoriale ale ramurilor economiei naţionale pentru cercetarea tendinţelor pieţei muncii şi transferul de experienţe în domeniul dezvoltării sistemului de formare profesională;

e) stabilirea parteneriatelor cu organizaţii similare, întreprinderi, instituţii de formare profesională din ţară şi de peste hotare.

IV. RESPONSABILITĂŢI

a) acordarea asistenţei Ministerului Educaţiei şi Tineretului în stabilirea politicii de formare profesională în construcţii;

b) asigurarea funcţionării eficiente a unui sistem de formare profesională receptiv la necesităţile pieţei muncii;

c) participarea la elaborarea proiectelor de acte normative în domeniul formării profesionale în ramură;

a) promovarea sistemului de evaluare bazat pe competenţe;

b) efectuarea cercetărilor calitative la nivel de ramură privind piaţa muncii şi identificarea profilurile ocupaţionale şi conţinutul calificărilor necesare pe piaţa muncii, precum şi recomandarea spre aprobare;

c) formularea propunerilor privind modificarea şi completarea clasificatorului ocupaţiilor din ramură;

d) iniţierea proceselor de elaborare a standardelor ocupaţionale şi educaţionale în baza tendinţelor de dezvoltare a ramurii şi a pieţei muncii;

e) participarea la revizuirea standardelor de formare profesională în ramură;

f) acordarea suportului pentru elaborarea şi validarea curriculum-ului pentru instituţiile de formare profesională în ramură;

g) recomandarea specialiştilor din ramură pentru a fi incluşi în comisiile de acreditare, pentru a participa la elaborarea sau validarea standardelor ocupaţionale şi la validarea curriculum-ului pentru instituţiile de formare profesională, precum şi la alte activităţi ce ţin de formarea profesională;

V. STRUCTURA

a) Membrii Comisiei – Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, Federaţia Sindicatelor din Construcţii şi Industria Materialelor de Construcţii "SINDICONS", Federaţia Patronală a Constructorilor, Drumarilor şi Producătorilor Materialelor de Construcţii "CONDRUMAT" – de comun cu Ministerul Educaţiei şi Tineretului şi Ministerul Economiei şi Comerţului constituie Comitetul Sectorial din Construcţii, în conformitate cu Legea privind organizarea şi funcţionarea Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective, a comisiilor pentru consultări şi negocieri colective la nivel de ramură şi la nivel teritorial, nr.245-XVI, din 21 iulie 2006, a Regulamentului Comisiei pentru consultări şi negocieri colective din ramura construcţiilor şi a Statutului Comitetul Sectorial.

b) Comitetul Sectorial este constituit din 9 persoane şi are un număr egal de membri, reprezentînd organizaţiile patronale, cele sindicale şi ministerele de resort.

Membrii sînt numiţi pe o perioadă de 4 ani, cu începere de la data aprobării Statutului Comitetului Sectorial.

Dacă numirea se face după începerea perioadei, ea este valabilă pentru perioada rămasă.

c) Următoarele organizaţii sînt reprezentate în cadrul Comitetului Sectorial:

• Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului – 1 membru;

• Ministerul Educaţiei şi Tineretului – 1 membru;

• Ministerul Economiei şi Comerţului – 1 membru;

• Federaţia sindicatelor din construcţii şi industria materialelor de construcţii "SINDICONS" – 3 membri;

• Federaţia Patronală a Constructorilor, Drumarilor şi Producătorilor materialelor de construcţii "CONDRUMAT" – 3 membri.

Comisia poate hotărî să sporească numărul de membri ai Comitetul Sectorial la propunerea acestuia.

Comisia este organismul care asigură asistenţă operativă, tehnică şi juridică Comitetului Sectorial.

Comitetul Sectorial alege preşedintele dintre membrii săi pe perioada de un an.

Alegerea preşedintelui se face prin consens.

Preşedintele Comitetului Sectorial conduce şedinţele şi prezintă rezultatele activităţii Comitetului la şedinţele Comisiei colective.

Comitetul Sectorial poate înfiinţa grupuri de lucru tematice, pe termen scurt, acestea asistînd la realizarea sarcinilor şi responsabilităţilor Comitetului.

VI. ŞEDINŢE DE LUCRU

a) Comitetul Sectorial are şedinţe ordinare cel puţin de 4 ori pe an. Preşedintele poate decide convocarea unor şedinţe suplimentare la cererea a 2 sau mai mulţi membri.

b) Convocarea unei şedinţe se face în scris cel puţin cu o săptămînă înainte şi este însoţită de ordinea de zi şi alte materiale necesare.

c) Comitetul Sectorial ia decizii prin vot cu majoritatea simplă sau chestiunea poate fi amînată pentru o dată ulterioară, timp în care se organizează discuţii şi negocieri suplimentare.

d) Procesele verbale ale şedinţelor, sunt întocmite de secretarul şedinţei, ales prin rotaţie dintre membrii Comitetului Sectorial.

VII. DISPOZIŢII FINALE

Comitetul Sectorial pentru formarea profesională îşi încetează activitatea prin decizia Comisiei.

Anexă

la Convenţia colectivă

în ramura construcţiilor

REGULAMENTUL

cu privire la retribuirea muncii lucrătorilor sindicali

ai organizaţiilor sindicale primare

Condiţiile de retribuire a muncii, prevăzute în prezentul Regulament, se aplică în scopul asigurării dependenţei directe a retribuirii muncii lucrătorilor sindicali de retribuirea muncii membrilor de sindicat şi în scopul atragerii la munca sindicală a cadrelor calificate.

Pentru realizarea prevederilor Convenţiei şi Statutului Federaţiei "SINDICONS" Părţile au convenit asupra următoarelor:

1. Retribuirea muncii lucrătorilor sindicali eliberaţi de la exercitarea atribuţiilor de funcţie în perioada valabilităţii mandatului în organizaţiile sindicale a unităţilor economice, indiferent de forma proprietăţii acestora, se efectuează din contul mijloacelor unităţii şi se include în cheltuielile de producere.

2. Salariile de funcţie ale lucrătorilor sindicali se stabilesc prin negocieri, în modul stabilit de legislaţie şi se înscriu în Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate.

Mărimea minimă a salariului nu poate fi mai mică decît retribuirea lunară medie a membrilor de sindicat de la unitate.

Salariile concrete se stabilesc ţinîndu-se cont de coeficientul în creştere în dependenţă de numărul membrilor de sindicat, conform tabelului:

3. În cazul cînd se măreşte retribuirea lunară medie la unitate, respectiv se măreşte şi salariul de bază al preşedintelui comitetului sindical, menţinîndu-i-se coeficientul de majorare stabilit.

Reexaminarea salariului de bază se efectuează trimestrial.

4. Drept temei pentru determinarea retribuirii lunare medii pentru următorul trimestru serveşte darea de seamă statistică "Retribuirea muncii" pe trimestrul trecut – F-1M, întocmită de întreprinderi şi organizaţii conform instrucţiei statistice "Angajaţii şi retribuirea muncii", aprobată prin hotărîrea Departamentului de statistică al RM nr.30 din 01.06.94. De asemenea drept temei de reexaminare a retribuirii serveşte şi coeficientul în creştere menţionat în tabel.

5. Plata suplimentară a preşedinţilor angajaţi în producţie se efectuează din contul bugetului sindical prin decizia organului sindical eligibil şi nu poate fi mai mare decît 30% de la salariul de funcţie la locul de bază de lucru.

6. Lucrătorii sindicali (eliberaţi de la exercitarea atribuţiilor de funcţia de bază sau angajaţi în producere la unitatea economică) se bucură de aceleaşi garanţii sociale şi de muncă ca şi ceilalţi salariaţi ai unităţilor, conform condiţiilor stabilite în prezenta Convenţie şi de Contractul colectiv de muncă.