Convenţie colectivă la nivelul ramurii Comunicaţii pentru anii 2010-2012

MINISTERUL TEHNOLOGIEI INFORMAŢIEI
ŞI COMUNICAŢIILOR

MINISTERUL TEHNOLOGIILOR INFORMAŢIONALE ŞI

COMUNICAŢIILOR,FEDERAŢIA SINDICATELOR DIN

COMUNICAŢII ŞI FEDERAŢIA PATRONATELOR

DIN COMUNICAŢII

C O N V E N Ţ I E

colectivă la nivelul ramurii Comunicaţii pentru anii 2010-2012

 (în vigoare 09.06.2010) 

Monitorul Oficial nr.131-134 art.464 din 30.07.2010

* * *

Părţile semnatare – Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor al Republicii Moldova, Federaţia Sindicatelor din Comunicaţii din Republica Moldova, care reprezintă salariaţii-membri de sindicat din ramură şi Federaţia Patronatelor din Comunicaţii din Republica Moldova, care reprezintă angajatorii întreprinderilor din ramura Comunicaţii ce utilizează munca salariată, în scopul asigurării realizării prevederilor Codului muncii, Legii salarizării şi altor acte normative ce reglementează salarizarea, precum şi în scopul stabilirii unor condiţii optime de activitate şi utilizare a forţei de muncă, folosire eficientă a timpului de muncă şi de odihnă a salariaţilor, antrenaţi în ramura Comunicaţii, au convenit asupra celor ce urmează:

Capitolul I

ORGANIZAREA, REMUNERAREA ŞI NORMAREA MUNCII

Art.1.Remunerarea muncii salariaţilor este în raport direct cu cantitatea şi calitatea muncii, cu cererea şi oferta forţei de muncă, cu rezultatele şi condiţiile funcţionării întreprinderilor şi legislaţia în vigoare.

Art.2. Munca salariaţilor din ramură poate fi organizată şi remunerată conform următoarelor sisteme şi forme de salarizare:

a) sisteme:

- sistemul tarifar de salarizare;

- sistemul netarifar de salarizare;

b) forme:

- pe unitate de timp;

- în acord individual direct;

- în acord colectiv;

- prin contract individual de muncă cu condiţii speciale de salarizare.

Remunerarea muncii, conform acestor sisteme şi forme se va efectua în baza Regulamentului vizînd sistemele şi formele de organizare şi remunerare a muncii salariaţilor de la întreprindere, elaborat şi aprobat de comun acord cu organul sindical de la întreprinderea respectivă.

Art.3. Salariul minim, la momentul semnării prezentei Convenţii, ţinînd cont de coeficientul de complexitate, în domeniul comunicaţiilor poştale este de 1210 lei, în domeniul telecomunicaţiilor – 1430. Salariul minim pe fiecare întreprindere din ramură va fi corectat şi stabilit în dependenţă de creşterea veniturilor şi eficienţei economice a întreprinderii, precum şi de cuantumul minim al salariului tarifar pentru categoria I de calificare stabilit prin hotărîrea de Guvern respectivă (ţinîndu-se cont de coeficienţii de complexitate stabiliţi în ramură).

Art.4. Salariaţilor care prestează munca în condiţii nefavorabile, în funcţie de starea reală a condiţiilor de muncă, stabilită după atestarea locurilor de muncă, li se stabilesc un spor de compensare, după cum urmează:

Art.5. Sporul lunar pentru vechimea în muncă se stabileşte în cuantumul minim de 5% pentru 3 ani şi maximum 25% din salariul de bază pentru o vechime de peste 20 de ani de activitate în ramură. Modalitatea de acordare şi mărimea concretă a sporului pentru vechimea în muncă se va stabili în contractul colectiv de muncă la nivel de întreprindere, conform Regulamentului cu privire la sporul pentru vechimea în muncă, aprobat de comun acord cu organul sindical.

Art.6. Pentru complexitatea şi intensitatea muncii salariaţilor li se stabileşte un spor la salariu în mărime de pînă la 80% din salariul de bază.

Art.7. Pentru deţinerea de către salariaţi a titlului onorific "Maestru în Comunicaţii", "Radist de Onoare" şi "Maestru în Comunicaţii şi Tehnologii Informaţionale" se stabileşte un spor lunar la salariul de bază în mărime de 20%.

Art.8. Pentru recuperarea cheltuielilor de întreţinere a personalului flotant în cazul deplasărilor de serviciu în raza sectoarelor deservite, se va plăti un supliment lunar în mărime de 20% din salariul de bază, dacă durata muncii în condiţii flotante este de 12 şi mai multe zile pe lună şi durata fiecărei deplasări depăşeşte durata unei zile normale de muncă şi 1,5% din salariul de bază lunar – dacă munca va fi efectuată în condiţiile menţionate mai puţin de 12 zile pe lună.

În timpul de muncă al salariaţilor, care activează cu caracter flotant, nu se include timpul deplasării de la locul de pornire (întreprinderea, filiala etc.) către locul de destinaţie (sectorul de deservire) şi, respectiv, timpul deplasării de la locul de destinaţie (sectorul de deservire) spre locul de pornire (întreprinderea, filiala etc.).

Art.9. Angajatorii vor efectua plata în mărime de 30% din salariul de bază pentru salariaţii care sînt antrenaţi la muncă cu ziua de lucru întreruptă de 2 şi mai multe ore.

Art.10.Pentru salariaţii care sînt antrenaţi în programul cu timp inactiv (serviciul la domiciliu – "stand by") se stabileşte un supliment lunar de pînă la 10% din salariul de bază, cu calcularea orelor suplimentare de ieşire în teritoriu în corespundere cu legislaţia în vigoare.

Art.11. Se stabileşte o plată suplimentară de stimulare anuală salariaţilor care şi-au adus aportul nemijlocit la obţinerea profitului întreprinderii în mărimea stabilită de contractul colectiv de muncă.

Salariaţilor li se vor acorda anual ajutor material în mărime de cel puţin un salariu tarifar (de funcţie) în modul şi condiţiile prevăzute de contractul colectiv de muncă.

Art.12. Angajatorii întreprinderilor vor elabora şi aproba, de comun acord cu organul sindical, normele de muncă pentru salariaţi în concordanţă cu nivelul atins al tehnicii şi tehnologiilor, al organizării procesului tehnologic şi al muncii.

Art.13. Procesul de elaborare a normelor de muncă nu va conduce la suprasolicitarea salariaţilor sau la reducerea în masă a locurilor de muncă.

Capitolul II

TIMPUL DE MUNCĂ ŞI TIMPUL DE ODIHNĂ

Art.14. Reieşind din durata normală a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămînă, întreprinderile din ramură, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică, vor aplica săptămîna de lucru de 5 zile cu durata de 8 ore de muncă şi două zile de repaus, una din ele fiind duminica.

Ţinînd cont de specificul muncii, se permite aplicarea şi altor tipuri de săptămînă de lucru cu repartizarea timpului de muncă după cum urmează:

a) săptămîna de lucru de şase zile cu o zi de repaus, durata zilei de muncă fiind de 7 ore primele 5 zile şi 5 ore ziua a şasea;

b) săptămîna de lucru de patru zile cu durata de 10 ore şi trei zile de repaus;

c) săptămîna de lucru de patru zile cu durata de 9 ore primele 4 zile şi 4 ore de muncă în ziua a cincea şi 2 zile şi jumătate de repaus.

Tipul săptămînii de lucru, timpul începerii şi terminării lucrului, durata schimbului, întreruperile, alternarea zilelor lucrătoare şi nelucrătoare se stabilesc prin regulamentul intern al întreprinderii, cu consultarea prealabilă a organului sindical, şi pot fi clauze ale contractului colectiv de muncă.

Art.15. La întreprinderile, precum şi unele secţii, sectoare de producere sau pentru unele profesii concrete, unde reieşind din condiţiile specifice de activitate nu poate fi respectată durata zilnică sau săptămînală normală a timpului de muncă, se poate admite o durată zilnică a timpului de muncă de 12 ore, urmată de o perioadă de repaus de cel puţin 24 ore.

Art.16. Întreprinderile, care organizează munca în schimburi vor asigura plata sporurilor de compensare în mărime de 20 la sută din salariul de bază pentru munca în schimbul II şi 50 la sută din salariul de bază pentru munca în schimbul III. În acest caz adaosul pentru munca prestată în program de noapte (orele 22.00-6.00) nu se va plăti.

Art.17. Tuturor salariaţilor li se acordă anual un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă de 28 zile calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare.

Art.18. În temeiul alin.(5) al art.121 al Codului muncii, pentru personalul de conducere şi de specialitate de la întreprindere, care în virtutea obligaţiilor de serviciu, activează cu eforturi psihoemoţionale sporite, se acordă un concediu suplimentar plătit cu durata de 7 zile calendaristice. Lista concretă a funcţiilor, la exercitarea cărora se depun eforturi psihoemoţionale sporite, se stabileşte la nivel de întreprindere în contractul colectiv de muncă.

Art.19. Din motive familiale, la prezentarea actelor respective, salariaţii beneficiază de concediu suplimentar plătit, exprimat în zile lucrătoare în următoarele cazuri:

- căsătoria salariatului – 3 zile;

- căsătoria copiilor salariatului – 3 zile;

- naşterea sau înfierea copilului – 1 zi;

- decesul unui membru al familiei (părintele, soţul, soţia, copilul) – 3 zile;

- decesul rudelor apropiate (bunici, frate, soră, socri) – 1 zi;

- mamelor care au copii în clasele I şi II – 1 zi la începutul anului şcolar;

- încorporarea în rîndurile Armatei naţionale a unui membru al familiei – 1 zi.

Art.20. Conducătorii întreprinderilor, precum şi preşedinţii comitetelor sindicale, eliberaţi de la locul de muncă de bază, de rînd cu ceilalţi membri ai colectivului de muncă, dispun de drepturile şi înlesnirile stipulate în prezenta Convenţie colectivă şi în contractul colectiv de muncă al întreprinderii respective.

Capitolul III

GARANTAREA UTILIZĂRII FORŢEI DE MUNCĂ

Art.21. Angajatorii vor asigura utilizarea eficientă a forţei de muncă în conformitate cu necesităţile şi obiectivele întreprinderii.

Art.22. Criteriile de stabilire a productivităţii muncii în cazul reducerii statelor de personal sînt:

- dispunerea contractului de formare profesională;

- nivelul de studii pe funcţia sau profesia prestată;

- rezultatele ultimei atestări;

- dispunerea titlului onorific în domeniul comunicaţiilor;

- nivelul şi calitatea executării obiectivelor individuale;

- respectarea disciplinei de muncă (lipsa sancţiunilor disciplinare).

Criteriile menţionate vor fi examinate în ansamblu. În caz că persoanele supuse disponibilizării vor corespunde cîtorva criterii din cele menţionate, dreptul preferenţial de a fi lăsat la lucru aparţine persoanelor, care corespund mai multor criterii în comparaţie cu celelalte persoane. În caz de egalitate a numărului de criterii, dreptul preferenţial aparţine persoanelor care au studii pe funcţia sau profesia prestată.

Art.23. Reorganizarea întreprinderii şi a subdiviziunilor structurale, staţionarea totală sau parţială a procesului de producţie şi orice alte acţiuni ce conduc la reducerea în masă a locurilor de muncă sau înrăutăţirea condiţiilor de muncă se admit numai cu condiţia avizării, cu cel puţin trei luni înainte de data declanşării lor, a Federaţiei Sindicatelor din Comunicaţii şi negocierii cu aceasta în vederea respectării drepturilor şi intereselor salariaţilor.

Se consideră concediere în masă pentru întreprinderile cu numărul total de angajaţi: de la 20 pînă la 50 persoane – 30% lunar, de la 51 pînă la 100 – 20% lunar, de la 101 – 1000 – 10% lunar, peste 1000 angajaţi – 5% lunar.

Art.24. În cazul disponibilizării salariaţilor, cărora pînă la vîrsta de pensionare stabilită conform legislaţiei le-a rămas 2 ani şi mai puţin, acestora li se plătesc lunar, în funcţie de posibilităţile financiare, din contul întreprinderii, mijloace în mărimea pensiei de bătrîneţe pînă la atingerea vîrstei de pensionare sau diferenţa dintre ajutorul de şomaj şi salariul mediu al salariatului pînă la atingerea vîrstei de pensionare.

Art.25. În scopul preîntîmpinării reducerii în masă a locurilor de muncă, angajatorii sînt obligaţi:

- să limiteze sau temporar să întrerupă angajarea la muncă a unor noi lucrători;

- să întreprindă măsuri pentru desfacerea contractelor individuale de muncă cu cumularzii;

- să propună lucrătorilor secţiilor lichidate sau locurilor de muncă reduse posturile de muncă vacante sau nou create.

Capitolul IV

DISPOZIŢII FINALE

Art.26. Prezenta Convenţie colectivă îşi produce efecte asupra membrilor de sindicat din unităţile din ramura Comunicaţii.

Salariaţii, care nu sînt membri de sindicat, pot beneficia de garanţiile stipulate în convenţia în cauză numai în cazul în care vor achita sindicatului de la întreprinderea în care activează un procent din salariu în modul stabilit de art.390 al Codului muncii al Republicii Moldova.

Art.27. Prezenta Convenţie colectivă intră în vigoare la data înregistrării la Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.

Art.28. Garanţiile prevăzute de prezenta Convenţie sînt obligatorii pentru toţi salariaţii membri de sindicat şi angajatorii întreprinderilor din ramură, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare.

Art.29. Părţile garantează respectarea garanţiilor stipulate în prezenta Convenţie.

Art.30. Contractele colective de muncă nu pot prevedea garanţii sub limitele prezentei Convenţii.

Art.31. Dreptul la interpretarea şi comentarea clauzelor prezentei Convenţii aparţine Părţilor care au semnat-o.