BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Documente

Convenţie din 21.02.95 între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital

Tipul documentului
Documente
Data adoptării
21.02.1995
Notă: Ratificată prin Hot. Parl. nr.628-XIII din 03.11.95 Convenţie între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital din 21.02.95 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.16-17 din 13.03.1997 * * * Publicată în ediţia oficială "Tratate internaţionale", 1999, volumul 20, pag.326 ------------------------- * Semnată la Chişinău, la 21 februarie 1995. În vigoare din 10 aprilie 1996. Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României Dorind să promoveze şi să întărească relaţiile economice prin încheierea unei Convenţii pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, au convenit după cum urmează: Articolul 1 Persoane vizate Prezenta Convenţie se va aplica persoanelor care sînt rezidente ale unuia sau ale ambelor State Contractante. Articolul 2 Impozite vizate 1. Prezenta Convenţie se va aplica impozitelor pe venit şi pe capital stabilite în numele fiecărui Stat Contractant sau autorităţilor sale locale ori al unităţilor sale administrativ-teritoriale, indiferent de modul în care sunt percepute. 2. Vor fi considerate impozite pe venit şi pe capital toate impozitele stabilite pe venitul total, pe capitalul total sau pe elementele de venit sau de capital, inclusiv impozitele pe cîştigurile provenite din înstrăinarea proprietăţii mobiliare sau imobiliare, precum şi impozitele asupra creşterii capitalului. 3. Impozitele existente asupra cărora se va aplica prezenta Convenţie sînt: a) În cazul Republicii Moldova: (I) impozitul pe beneficiul întreprinderilor; (II) impozitul pe venitul băncilor şi societăţilor de asigurare; (III) impozitul pe veniturile persoanelor fizice; (IV) impozitul pe proprietăţile imobiliare. b) în cazul României: (I) impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice; (II) impozitul pe profiturile persoanelor juridice; (III) impozitul pe salarii şi alte remuneraţii similare; (IV) impozitul pe veniturile realizate din activităţi agricole; (V) impozitul pe dividende; (VI) impozitul pe proprietăţile imobiliare. 4. Convenţia se va aplica, de asemenea, oricăror impozite identice sau în esenţă similare, care sînt stabilite după data semnării acestei Convenţii, în plus, sau în locul impozitelor existente la care se face referire în paragraful 3. Autorităţile competente ale Statelor Contractante se vor informa reciproc asupra oricăror modificări importante aduse în legislaţiile lor fiscale. Articolul 3 Definiţii Generale 1. În sensul prezentei Convenţii în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferită: a) expresiile "un Stat Contractant" şi "celălalt Stat Contractant" înseamnă Republica Moldova sau România după cum cere contextul; b) termenul "Republica Moldova" folosit în sens geografic înseamnă teritoriul Republicii Moldova asupra căruia îşi exercită suveranitatea în concordanţă cu propria sa legislaţie şi cu dreptul internaţional; c) termenul "România" înesamnă România şi folosit în sens geografic, înseamnă teritoriul României, inclusiv marea sa teritorială, precum şi zona economică exclusivă, asupra cărora România îşi exercită suveranitatea, drepturile suverane sau jurisdicţia în concordanţă cu propria sa legislaţie şi cu dreptul internaţional cu privire la explorarea şi exploatarea resurselor naturale, biologice şi minerale, aflate în apele mării pe fundul şi subsolul acestor ape; d) termenul "persoană" include o persoană fizică, o societate sau orice altă asociere de persoane legal constituită în fiecare din Statele Contractante; e) termenul "societate" înseamnă orice persoană juridică sau orice altă entitate care este considerată ca o persoană juridică în scopul impozitării; f) expresiile "întreprindere a unui Stat Contractant" şi "întreprindere a celuilalt Stat Contractant" înseamnă, după caz, o întreprindere exploatată de un rezident al unui Stat Contractant şi o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt Stat Contractant; g) expresia "transport internaţional" înseamnă orice transport efectuat cu o navă, vapor, aeronavă, vehicul feroviar sau rutier, exploatate de o întreprindere rezidentă într-un Stat Contractant, cu excepţia cazului cînd asemenea transport este efectuat numai între locuri situate în celălalt Stat Contractant; h) expresia "autoritate competentă" înseamnă: (I) În cazul Republicii Moldova, Ministrul Finanţelor sau reprezentantul său autorizat; (II) În cazul României, Ministrul Finanţelor sau reprezentanul său autorizat. 2. În ce priveşte aplicarea acestei Convenţii de un Stat Contractant, orice termen care nu este altfel definit în Convenţie va avea, dacă contextul nu cere o interpretare diferită, înţelesul pe care îl are în cadrul legislaţiei acestui stat cu privire la impozitele la care prezenta Convenţie se aplică. Articolul 4 Rezident 1. În sensul prezentei Convenţii, expresia "rezident al unui Stat Contractant" înseamnă orice persoană care, potrivit legislaţiei acelui Stat, este supusă impunerii conform domiciliului său, rezidenţei sale, locului conducerii efective sau oricărui alt criteriu de natură similară. Dar această expresie nu include o persoană care este supusă impozitării în acel stat numai pentru faptul că realizează venituri din surse aflate în acel stat ori are capital situat acolo. 2. Cînd, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoană fizică este rezidentă a ambelor State Contractante, atunci statutul său va fi determinat după cum urmează: a) aceasta va fi considerată rezidentă a Statului Contractant în care are o locuinţă permanentă la dispoziţia sa; dacă dispune de o locuinţă permanentă la dispoziţia sa în ambele State Contractante, va fi considerată rezidentă a Statului Contractant cu care legăturile sale personale şi economice sînt mai strînse (centrul intereselor vitale); b) dacă Statul Contractant, în care această persoană are centrul intereselor sale vitale, nu poate fi determinat sau dacă ea nu dispune de o locuinţă permanentă la dispoziţia sa în nici unul din Statele Contractante, atunci ea va fi considerată rezidentă a Statului Contractant în care locuieşte în mod obişnuit; c) dacă această persoană locuieşte în mod obişnuit în ambele State Contractante sau în nici unul dintre ele, ea va fi considerată rezidentă a Statului Contractant a cărui cetăţenie o are; d) dacă această persoană nu are cetăţenia a nici unuia dintre Statele Contractante, autorităţile competente ale Statelor Contractante vor rezolva problema de comun acord. 3. Cînd, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decît o persoană fizică, este rezidentă a ambelor State Contractante, autorităţile competente vor rezolva problema de comun acord. Articolul 5 Sediu permanent 1. În sensul prezentei Convenţii, expresia "Sediu Permanent" înseamnă un loc fix de afaceri prin care întreprinderea îşi desfăşoară în întregime sau în parte activitatea sa. 2. Expresia "Sediu Permanent" include îndeosebi: a) un loc de conducere; b) o sucursală; c) un birou; d) o uzină; e) un atelier; f) o fermă, o plantaţie, o livadă sau o vie; şi g) o mină, un puţ petrolier sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale. 3. Expresia "Sediu Permanent" cuprinde, de asemenea: a) un şantier de construcţii, un proiect de montaj sau instalaţie sau activităţile de supraveghere în legătură cu acestea, dar numai cînd asemenea şantier, proiect sau activităţi continuă pentru o perioadă mai mare de 12 luni; b) furnizarea de servicii, inclusiv servicii de consultantă, de o întreprindere a unui Stat Contractant prin angajaţii săi sau alt personal angajaţ de întreprindere în acest scop în celălalt Stat Contractant, cu condiţia ca această activitate să continue pentru acelaşi proiect sau un proiect conex, pentru o perioadă sau perioade care însumează mai mult de 6 luni în orice perioadă de 12 luni. 4. Independent de prevederile anterioare ale acestui articol, expresia "Sediu Permanent" va fi considerată că nu include: a) folosirea de instalaţii exclusiv în scopul depozitării, expunerii sau livrării de produse sau mărfuri aparţinînd întreprinderii; b) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri aparţinînd întreprinderii exclusiv în scopul depozitării, expunerii sau livrării; c) menţinerea unui stoc de produse sau mărfuri aparţinînd întreprinderii, exclusiv în scopul prelucrării de către o altă întreprindere; d) vînzarea de produse sau mărfuri aparţinînd întreprinderii, expuse în cadrul unui tîrg sau expoziţii temporare ocazionale internaţionale, într-o perioadă de maximum 30 de zile după închiderea tîrgului sau expoziţiei menţionate; e) menţinerea unui loc fix de afaceri exclusiv în scopul cumpărării de produse sau mărfuri sau colectării de informaţii pentru întreprindere; f) menţinerea unui loc fix de afaceri exclusiv în scopul desfăşurării, pentru întreprindere, a oricărei alte activităţi cu caracter pregătitor sau auxiliar; g) menţinerea unui loc fix de afaceri exclusiv pentru orice combinare de activităţi menţionate în subparagrafele a) la f), cu condiţia ca întreaga activitate a locului fix de afaceri ce rezultă din această combinare să aibă un caracter pregătitor sau auxiliar. 5. Independent de prevederile paragrafelor 1 şi 2, o persoană care desfăşoară activitatea într-un Stat Contractant în numele unei întreprinderi a celuilalt Stat Contractant - alta decît un agent cu statut independent, căruia i se aplică prevederile paragrafului 6, va fi considerată a avea un sediu permanent în primul stat menţionat dacă: a) are în primul stat menţionat împuternicirea de a negocia şi încheia contracte pentru sau în numele unei asemenea întreprinderi, sau b) menţine în primul stat menţionat un stoc de produse şi mărfuri, din care efectuează în mod regulat vînzări de produse sau mărfuri pentru sau în numele unei asemenea întreprinderi sau c) primeşte dispoziţii în primul stat menţionat în exclusivitate sau aproape în exclusivitate pentru întreprinderea însăşi sau pentru o asemenea întreprindere şi alte întreprinderi care sînt controlate de aceasta sau are interese în a o controla. 6. O întreprindere nu va fi considerată că are un sediu permanent într-un Stat Contractant, numai prin faptul că aceasta exercită activitatea de afaceri în acel stat printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu condiţia că aceste persoane să acţioneze în cadrul activităţii lor obişnuite. 7. Faptul că o societate care este rezidentă a unui Stat Contractant controlează sau este controlată de o societate care este rezidentă a celuilalt Stat Contractant, sau care exercită activitate de afaceri în acel celălalt Stat (printr-un sediu permanent sau în alt mod), nu este suficient pentru a face una din aceste societăţi un sediu permanent al celeilalte. Articolul 6 Venitul din proprietăţi imobiliare 1. Veniturile realizate de un rezident al unui Stat Contractant din proprietăţi imobiliare (inclusiv venitul din agricultură sau din exploatări forestiere) situate în celălalt Stat Contractant pot fi impuse în acel celălalt Stat. 2. Expresia "Proprietăţi imobiliare" are înţelesul care este atribuit de legislaţia Statului Contractant în care proprietăţile în cauză sînt situate. Expresia va include, în orice caz, accesoriile proprietăţii imobiliare, inventarul viu şi echipamentul utilizat în agricultură şi exploatări forestiere, drepturile asupra cărora se aplică prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul proprietăţilor imobiliare şi drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, izvoarelor şi a altor resurse naturale; navele, vapoarele, aeronavele, vehiculele feroviare şi rutiere nu vor fi considerate proprietăţi imobiliare. 3. Prevederile paragrafului 1 se aplică, de asemenea, veniturilor obţinute din exploatarea directă, din închirierea sau din folosirea în orice altă formă a proprietăţii imobiliare. 4. Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se vor aplica, de asemenea, veniturilor provenind din proprietăţi imobiliare ale unei întreprinderi şi veniturilor din proprietăţi imobiliare utilizate pentru exercitarea unei profesii independente. Articolul 7 Profiturile întreprinderii 1. Profiturile unei întreprinderi a unui Stat Contractant vor fi impozabile numai în acel stat, în afară de cazul cînd întreprinderea exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacă întreprinderea exercită activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat, dar numai acea parte din ele care este atribuibilă acelui sediu permanent. 2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, cînd o întreprindere a unui Stat Contractant exercită activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant printr-un sediu permanent situat acolo, atunci se atribuie în fiecare Stat Contractant, acelui sediu permanent, profiturile pe care le-ar fi putut realiza, dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă şi separată, exercitînd activităţi identice sau similare în condiţii identice sau similare şi tratînd cu toată independenţa cu întreprinderea a cărui sediu permanent este. 3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent vor fi admise la scădere cheltuielile ce pot fi dovedite ca fiind efectuate pentru scopurile urmărite de acest sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare efectuate, indiferent de faptul că s-au efectuat în statul în care se află situat sediul permanent sau în altă parte. Aceste prevederi vor fi aplicabile sub rezerva restricţiilor prevăzute de legislaţia internă. 4. În măsura în care într-un Stat Contractant se obişnuieşte ca profitul care se atribuie unui sediu permanent să fie determinat prin repartizarea profitului total al întreprinderii în diversele sale părţi componente, nici o prevedere a paragrafului 2 nu va împiedica acel Stat Contractant să determine profitul impozabil în conformitate cu repartiţia uzuală; metoda de repartizare adoptată va fi, totuşi, aceea prin care rezultatul va fi în concordanţă cu principiile enunţate în prezentul articol. 5. Nici un profit nu se va atribui unui sediu permanent numai pentru faptul că acest sediu permanent cumpără produse sau mărfuri pentru întreprindere. 6. În vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente, profitul care se atribuie unui sediu permanent va fi determinat în fiecare an prin aceeaşi metodă, în afară de cazul cînd există motive temeinice şi suficiente de a proceda altfel. 7. Cînd profiturile includ elemente de venit care sînt tratate separat în alte articole ale prezentei Convenţii, atunci prevederile acelor articole nu vor fi afectate de prevederile prezentului articol. Articolul 8 Transporturi internaţionale 1. Profiturile obţinute din exploatarea în trafic internaţional a navelor, vapoarelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare şi rutiere de un rezident al unui Stat Contractant vor fi impozabile numai în acest Stat Contractant. 2. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica, de asemenea, profiturilor obţinute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agenţie internaţională de transporturi, precum şi asupra dobînzilor aferente fondurilor legate numai de exploatarea navelor, vapoarelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare şi rutiere. Articolul 9 Întreprinderi asociate 1. Cînd: a) o întreprindere a unui Stat Contractant participă, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt Stat Contractant, sau b) aceleaşi persoane participă, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui Stat Contractant şi a unei întreprinderi a celuilalt Stat Contractant şi fie într-un caz, fie în celălalt, cele două întreprinderi sînt legate în relaţiile lor financiare sau comerciale prin condiţii acceptate sau impuse, care diferă de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci profiturile, care fără aceste condiţii ar fi fost obţinute de una din întreprinderi, dar nu au putut fi obţinute în fapt datorită acestor condiţii, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi şi impozitate în consecinţă. 2. Cînd un Stat Contractant include în profiturile unei întreprinderi aparţinînd acelui stat şi impune, în consecinţă, profiturile asupra cărora o întreprindere a celuilalt Stat Contractant a fost supusă impozitării în acel celălalt Stat şi profiturile astfel incluse sînt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului Stat menţionat, dacă condiţiile stabilite între cele două întreprinderi ar fi fost acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci celălalt stat va proceda la modificarea corespunzătoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri. La efectuarea unor astfel de modificări se va ţine seama de celelalte prevederi ale prezentei Convenţii în care sens autorităţile competente ale Statelor Contractante se vor consulta reciproc. Articolul 10 Dividende 1. Dividendele plătite de o societate care este rezidentă a unui Stat Contractant unei persoane rezidentă a celuilalt Stat Contractant pot fi impuse în acel celălalt stat. 2. Totuşi, aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse în Statul Contractant în care este rezidentă societatea plătitoare de dividende şi potrivit legislaţiei acelui stat, dar dacă primitorul este beneficiarul efectiv al dividendelor, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 10 la sută din suma brută a dividendelor. Prezentul paragraf nu va afecta impunerea societăţii în ce priveşte profiturile din care se plătesc dividendele. 3. Termenul "dividende" folosit în acest Articol înseamnă veniturile provenind din acţiuni, din acţiuni şi din drepturile de folosinţă, din părţi miniere, din părţi de fondator sau alte drepturi, care nu sînt titluri de creanţă, din participarea la profituri, precum şi veniturile din alte părţi sociale care sînt supuse aceluiaşi regim de impunere ca veniturile din acţiuni, de către legislaţia fiscală a statului în care este rezidentă societatea distribuitoare a dividendelor. 4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui Stat Contractant, desfăşoară activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant, în care societatea plătitoare de dividende este rezidentă, printr-un sediu permanent situat acolo, sau desfăşoară în acel celălalt stat profesii în mod independent printr-o bază fixă situată acolo, iar deţinerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sînt plătite, este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau bază fixă. În această situaţie se vor aplica prevederile articolelor 7 sau 14 după caz. 5. Cînd o societate rezidentă a unui Stat Contractant realizează profituri sau venituri din celălalt Stat Contractant, acel celălalt stat nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor, plătite de acea societate, cu excepţia cazului cînd asemenea dividende sînt plătite unui rezident al acelui celălalt stat sau cînd deţinerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sînt plătite este efectiv legată de un sediu permanent sau o bază fixă situate în acel celălalt stat, nici să supună profiturile nedistribuite ale societăţii unui impozit asupra profiturilor nedistribuite, chiar dacă dividendele plătite sau profiturile nedistribuite reprezintă în întregime sau în parte profituri sau venituri provenind din acel celălalt stat. Articolul 11 Dobînzi 1. Dobînzile provenind dintr-un Stat Contractant şi plătite unui rezident al celuilalt Stat Contractant pot fi impuse în acel celălalt stat. 2. Totuşi, aceste dobînzi pot fi, de asemenea, impuse în Statul Contractant din care provin potrivit legislaţiei acelui stat, dar dacă primitorul este beneficiarul efectiv al dobînzilor, impozitul astfel stabilit nu va depăşi 10 la sută din suma brută a dobînzilor. 3. Independent de prevederile paragrafului 2 ale acestui articol, dobînzile provenind dintr-un Stat Contractant vor fi scutite de impozit în acel stat dacă sînt obţinute şi deţinute efectiv de guvernul celuilalt Stat Contractant, de o autoritate locală sau o unitate administrativ-teritorială a acestuia sau orice agenţie sau unitate bancară sau instituţie a acelui guvern, a autorităţii locale sau unităţii administrativ- teritoriale sau dacă creanţele unui rezident al celuilalt Stat Contractant sînt garantate sau finanţate direct ori indirect de o instituţie financiară aparţinînd in întregime guvernului celuilalt Stat Contractant, cu condiţia ca împrumutul sau creanţa care dă naştere la asemenea dobînzi să nu fie pe bază comercială. 4. Termenul "Dobînzi" astfel cum este folosit în prezentul articol înseamnă veniturile din titluri de creanţă de orice natură însoţite sau nu de garanţii ipotecare sau de o clauză de participare la profiturile debitorului, şi în special veniturile din efecte publice, titluri de creanţă sau obligaţiuni inclusiv primele şi premiile legate de asemenea efecte, titluri de creanţă sau obligaţiuni. Penalităţile pentru plata cu întîrziere, nu sînt considerate dobînzi în sensul prezentului articol. 5. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al dobînzilor, fiind un rezident al unui Stat Contractant, desfăşoară activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant, din care provin dobînzile, printr-un sediu permanent situat acolo, sau prestează în acel celălalt stat profesii independente printr-o bază fixă situată acolo, iar creanţa în legătură cu care sînt plătite dobînzile - este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau o bază fixă. În această situaţie se vor aplica prevederile articolelor 7 sau 14 după caz. 6. Dobînzile se consideră că provin dintr-un Stat Contractant cînd plătitorul este însuşi acel stat, o autoritate locală, o unitate administrativ-teritorială, sau un rezident al acelui stat. Totuşi cînd plătitorul dobînzilor, fie că este sau nu rezident al unui Stat Contractant are într-un Stat Contractant un sediu permanent sau o bază fixă în legătură cu care a fost contractată creanţa generatoare de dobînzi şi aceste dobînzi se suportă de acel sediu permanent sau bază fixă, atunci aceste dobînzi vor fi considerate că provin din Statul Contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixă. 7. Cînd datorită relaţiilor speciale existente între debitor şi creditor sau între ambii şi o altă persoană, suma dobînzilor, ţinînd seama de creanţa pentru care sînt plătite, depăşeşte suma care s-ar fi convenit între debitor şi creditor în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului Articol se vor aplica numai la această ultimă sumă menţionată. În acest caz partea excedentară a plăţilor va fi impozabilă potrivit legislaţiei fiecărui Stat Contractant, ţinînd seama de celelalte prevederi ale prezentei Convenţii. Articolul 12 Redevenţe 1. Redevenţele provenind dintr-un Stat Contractant şi plătite unui rezident al celuilalt Stat Contractant pot fi impuse în acel celălalt stat. 2. Totuşi, aceste redevenţe pot fi, de asemenea, impuse în Statul Contractant din care provin, potrivit legislaţiei acelui stat, dar dacă primitorul este beneficiarul efectiv al redevenţelor, impozitul astfel stabilit nu va depăşi: a) 10 la sută din suma brută a redevenţelor pentru folosirea sau concesionarea oricărui patent, marcă de comerţ, desen sau model, plan, formulă secretă sau procedeu de fabricaţie sau pentru imformaţii referitoare la experienţă în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific; b) 15 la sută din suma brută a redevenţelor în toate celelalte cazuri. 3. Termenul "Redevenţe" folosit în prezentul articol înseamnă plăţi, de orice natură primite pentru folosirea sau concesionarea oricărui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor de cinematograf şi filmelor sau benzilor folosite pentru emisiunile de radio sau televiziune, transmisiilor prin satelit ori cablu sau prin oricare mijloace electronice folosite pentru emisiunile destinate publicului, orice patent, sau marcă de comerţ, desen sau model, plan, formulă secretă sau procedeu de fabricaţie sau pentru folosirea sau concesionarea oricărui echipament industrial, comercial sau ştiinţific, pentru informaţii referitoare la experienţă în domeniul industrial ("Know-How"), comercial sau ştiinţific. 4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica dacă beneficiarul efectiv al redevenţelor, fiind un rezident al unui Stat Contractant, desfăşoară activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant din care provin redevenţele, printr-un sediu permanent situat acolo sau prestează în acel celălalt stat profesii independente printr-o bază fixă situată acolo, iar dreptul sau proprietatea pentru care se plătesc redevenţele sînt efectiv legate de un asemenea sediu permanent sau bază fixă. În această situaţie se vor aplica prevederile articolelor 7 sau 14, după caz. 5. Redevenţele vor fi considerate că provin dintr-un Stat Contractant cînd plătitorul este însuşi acel stat, o autoritate locală, o unitate administrativ-teritorială, sau un rezident al acelui stat. Totuşi, cînd plătitorul redevenţelor, fie că este sau nu rezident al unui Stat Contractant, are într-un Stat Contractant un sediu permanent sau o bază fixă de care este legată obligaţia de a plăti redevenţele, şi aceste redevenţe sînt suportate de un asemenea sediu permanent sau bază fixă, atunci aceste redevenţe sînt considerate ca provenind din Statul Contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixă. 6. Cînd, datorită relaţiilor speciale existente între plătitorul şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o altă persoană, suma redevenţelor, avînd în vedere utilizarea, dreptul sau informaţia pentru care sînt plătite depăşeşte suma care ar fi fost convenită între plătitor şi beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului Articol se vor aplica numai la această ultimă sumă menţionată. În acest caz, partea excedentară a plăţilor va fi impozabilă potrivit legislaţiei fiecărui Stat Contractant, ţinînd seama de celelalte prevederi ale prezentei Convenţii. Articolul 13 Cîştiguri de capital 1. Cîştigurile obţinute de un rezident al unui Stat Contractant din înstrăinarea proprietăţii imobiliare, astfel cum este definită la Articolul 6, situată în celălalt Stat Contractant pot fi impuse în Statul Contractant în care este situată această proprietate. 2. Cîştigurile provenite din înstrăinarea proprietăţii mobiliare făcînd parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui Stat Contractant îl are în celălalt Stat Contractant sau a proprietăţii mobiliare ţinînd de o bază fixă de care dispune un rezident al unui Stat Contractant în celălalt Stat Contractant pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv cîştigurile provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere) sau a acelei baze fixe, pot fi impuse în acel celălalt stat. 3. Cîştigurile provenite din înstrăinarea navelor, vapoarelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare şi rutiere exploatate în trafic internaţional sau a proprietăţii mobiliare necesare exploatării acestor mijloace de transport vor fi impozabile numai în Statul Contractant în care este rezident beneficiarul acestor cîştiguri. 4. Cîştigurile provenite din înstrăinarea oricărei proprietăţi, alta decît cea la care se face referire în paragrafele 1, 2 şi 3, vor fi impozabile numai în Statul Contractant în care este rezident cel care înstrăinează. Articolul 14 Profesii exercitate independent 1. Veniturile realizate de un rezident al unui Stat Contractant din exercitarea unei profesii în mod independent sau a altor activităţi cu caracter independent vor fi impozabile numai în acel stat, dacă nu dispune în mod obişnuit, în celălalt Stat Contractant de o bază fixă pentru exercitarea activităţilor sale. Dacă dispune de o astfel de bază fixă, veniturile pot fi impuse în celălalt Stat Contractant, dar numai partea care este atribuibilă acelei baze fixe. 2. Expresia "profesii exercitate independent" cuprinde în special activităţile independente de ordin ştiinţific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum şi exercitarea independentă a profesiilor de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist şi contabil. Articolul 15 Profesii dependente 1. Sub rezerva prevederilor articolelor 16, 18, 19, 20 şi 21, salariile şi alte remuneraţii similare obţinute de un rezident al unui Stat Contractant pentru o activitate salariată vor fi impozabile numai în acel stat, în afară de cazul cînd activitatea salariată este exercitată în celălalt Stat Contractant. Dacă activitatea salariată este exercitată în celălalt Stat Contractant, remuneraţiile primite pot fi impuse în acel celălalt stat. 2. Independent de prevederile paragrafului 1, remuneraţiile obţinute de un rezident al unui Stat Contractant pentru o activitate salariată exercitată în celălalt Stat Contractant vor fi impozabile numai în primul Stat menţionat dacă: a) beneficiarul este prezent în celălalt Stat pentru o perioadă sau peroade care nu depăşesc în total 183 zile în orice perioadă de 12 luni; şi b) remuneraţiile sînt plătite de o persoană sau în numele unei persoane care angajează şi care nu este rezidentă a celuilalt Stat; şi c) remuneraţiile nu sînt suportate de un sediu permanent sau de o bază fixă pe care cel care angajează le are în celălalt Stat. 3. Independent de prevederile precedente ale acestui articol, remuneraţiile pe care un rezident al unui Stat Contractant le primeşte pentru o activitate salariată exercitată la bordul unei nave, vapor, aeronave, vehicul feroviar şi rutier exploatate în trafic internaţional vor fi impozabile numai în Statul Contractant în care este rezidentă întreprinderea. Articolul 16 Renumeraţiile membrilor consiliului de administraţie 1. Remuneraţiile şi alte plăţi similare primite de un rezident al unui Stat Contractant în calitatea sa de membru al Consiliului de Administraţie al unei societăţi care este rezidentă a celuilalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt Stat. Articolul 17 Artişti şi sportivi 1. Independent de prevederile articolelor 14 şi 15 veniturile obţinute de un rezident al unui Stat Contractant în calitate de artist de spectacol cum sînt artiştii de teatru, de film, de radio sau televiziune ori ca interpreţi muzicali, sau ca sportivi, din activitatea lor personală desfăşurată în celălalt Stat Contractant, pot fi impuse în acel celălalt Stat. 2. Cînd veniturile în legătură cu activităţile personale desfăşurate de un artist de spectacol sau un sportiv nu revin artistului de spectacol sau sportivului ci unei alte persoane, acele venituri, independent de prevederile articolelor 7, 14 şi 15 pot fi impuse în Statul Contractant în care sînt exercitate activităţile artistului de spectacol sau sportivului. 3. Independent de prevederile paragrafelor 1 şi 2, veniturile obţinute din activităţi desfăşurate în cadrul schimburilor culturale, stabilite prin acorduri culturale încheiate între cele două State Contractante, vor fi scutite reciproc de impozit, doar dacă aceste activităţi sînt finanţate de Guvernul unui Stat Contractant iar activităţile nu sînt exercitate în scopul de a obţine profituri. Articolul 18 Pensii 1. Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al Articolului 19, pensiile şi alte remuneraţii similare plătite unui rezident al unui Stat Contractant pentru munca salariată desfăşurată în trecut vor fi impozitate numai în acel Stat. 2. Independent de prevederile paragrafului 1 al acestui articol pensiile şi alte plăţi similare făcute în cadrul legislaţiei referitoare la asigurările sociale a unui Stat Contractant pot fi impozitate numai în acel Stat. Articolul 19 Funcţii guvernamentale 1. a) Remuneraţiile, altele decît pensiile, plătite de un Stat Contractant, o autoritate locală, sau o unitate administrativ-teritorială a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui Stat, autorităţii locale sau unităţii administrativ-teritoriale vor fi impozabile numai în acel Stat. b) Totuşi, aceste remuneraţii vor fi impozabile numai în celălalt Stat Contractant, dacă serviciile sînt prestate în acel stat şi persoana fizică este rezidentă a acelui stat, şi (I) are cetăţenia acelui Stat, sau (II) nu a devenit rezidentă a acelui Stat, numai în scopul prestării serviciilor. 2. a) Orice pensii plătite de, sau din fonduri create de un Stat Contractant, de o autoritate locală a acestuia sau de o unitate administrativ-teritorială a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui Stat, autorităţii sau unităţii sînt impozabile numai în acel Stat. b) Totuşi, aceste pensii pot fi impozitate numai în celălalt Stat Contractant, dacă persoana fizică este rezidentă şi are cetăţenia acelui Stat. 3. Prevederile Articolelor 15, 16 şi 18, se vor aplica remuneraţiilor şi pensiilor plătite pentru serviciile prestate în legătură cu o activitate de afaceri desfăşurată de un Stat Contractant, de o autoritate locală sau de o unitate administrativ-teritorială a acestuia. Articolul 20 Studenţi şi practicanţi 1. Un student sau un practicant care este sau a fost imediat înainte de sosirea sa într-un Stat Contractant rezident al celuilalt Stat Contractant şi care este prezent în primul Stat Contractant menţionat în scopul educării sau pregătirii sale, va fi scutit de impozit în primul Stat Contractant pentru o perioadă de 7 ani de studii sau pregătire pentru următoarele plăţi primite în scopul întreţinerii, educării sau pregătirii: a) plăţi primite din surse aflate în afara acestui Stat Contractant, în scopul întreţinerii, educării, cercetării sau pregătirii; b) donaţii, burse sau alte plăţi făcute de Guvern sau de organizaţii ştiinţifice, educaţionale, culturale sau de alte organizaţii non-profit. Articolul 21 Profesori 1. O persoană fizică care este sau a fost rezidentă a unui Stat Contractant, imediat înainte de sosirea sa în celălalt Stat Contractant şi care, la invitaţia unei universităţi, colegiu, şcoală sau altă instituţie educaţională similară, non-profit care sînt recunoscute de Guvernul acelui celălalt Stat Contractant este prezentă pentru o perioadă care nu depăşeşte 2 ani de la data primei sale sosiri în acel celălalt Stat Contractant, numai în scopul de a preda la astfel de instituţii educaţionale, va fi scutită de impozit în acel celălalt Stat Contractant pentru remuneraţia primită pentru predare. Articolul 22 Alte venituri 1. Elementele de venit realizate de un rezident al unui Stat Contractant, care nu sînt tratate la articolele precedente ale prezentei Convenţii pot fi impuse în Statul Contractant din care provin. 2. Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica asupra veniturilor, altele decît veniturile provenind din proprietăţile imobiliare aşa cum sînt definite în paragraful 2 al articolului 6, dacă primitorul unor astfel de venituri, fiind un rezident al unui Stat Contractant desfăşoară activitate de afaceri în celălalt Stat Contractant printr-un sediu permanent situat acolo, sau exercită în acel celălalt Stat profesii în mod independent printr-o bază fixă situată acolo şi dreptul sau proprietatea în legătură cu care venitul este plătit sînt efectiv legate de un asemenea sediu permanent sau bază fixă. În această situaţie se vor aplica prevederile articolului 7 sau 14 după caz. Articolul 23 Impunerea capitalului 1. Capitalul reprezentat de proprietăţi imobiliare, astfel cum sînt definite în paragraful 2 al articolului 6, poate fi impus în Statul Contractant în care sînt situate aceste proprietăţi. 2. Capitalul reprezentat de proprietăţi mobiliare, făcînd parte din activul unui sediu permanent al unei întreprinderi sau de proprietăţi mobiliare aparţinînd unei baze fixe utilizate pentru exercitarea unei profesii în mod independent, poate fi impus în Statul Contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixă. 3. Navele, vapoarele, aeronavele, vehiculele feroviare şi rutiere, exploatate în trafic internaţional şi proprietăţile mobiliare ţinînd de exploatarea unor asemenea mijloace de transport vor fi impozabile numai în Statul Contractant în care este rezidentă întreprinderea. 4. Toate celelalte elemente de capital ale unui rezident al unui Stat Contractant vor fi impozabile numai în acel Stat. Articolul 24 Eliminarea dublei impuneri 1. În cazul unui rezident al României, dubla impunere va fi eliminată după cum urmează: a) cînd un rezident al Rom'niei realizează venit sau deţine capital, care conform prevederilor acestei Convenţii sînt impozabile în Republica Moldova atunci România va scuti de impozit acest venit sau capital, exceptînd veniturile menţionate la subparagraful b), şi ia în considerare pentru determinarea cotei de impozit venitul total obţinut, cota de impozit rezultată aplicîndu-se numai asupra venitului rămas; b) cînd un rezident al României realizează elemente de venit care potrivit prevederilor Articolelor 10, 11 şi 12 pot fi impuse în Republica Moldova, atunci Rom'nia va acorda ca deducere din impozitul pe venit al acelui rezident, o sumă egală cu impozitul plătit în Republica Moldova. Totuşi, această deducere nu va putea depăşi acea parte a impozitului, calculată înainte de deducere, care este atribuibilă unor asemenea elemente de venit impuse în Republica Moldova. 2. În cazul unui rezident al Republicii Moldova dubla impunere va fi eliminată prin scăderea din impozitul pe profitul (venitul) total al acestui rezident a unei sume egale cu impozitul pe profit (venit), plătită în România. Totuşi, această scădere nu poate depăşi suma impozitului pe profit (venit), calculată conform legislaţiei Republicii Moldova atribuibilă sumei de profit (venit) obţinută în România. Articolul 25 Nediscriminarea 1. Rezidenţii unui Stat Contractant nu vor fi supuşi în celălalt Stat Contractant la nici o impozitare sau obligaţie legate de aceasta, diferită sau mai împovărătoare decît impozitarea sau obligaţia la care sînt sau pot fi supuşi rezidenţii celuilalt stat aflaţi în aceeaşi situaţie. Independent de prevederile articolului 1, prevederile acestui paragraf se vor aplica de asemenea şi persoanelor care nu sînt rezidente ale unuia sau ale ambelor State Contractante. 2. Impunerea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui Stat Contractant îl are în celălalt Stat Contractant, nu va fi stabilită în condiţii mai puţin favorabile, în celălalt Stat Contractant, decît impunerea stabilită întreprinderilor acelui celălalt stat care desfăşoară aceleaşi activităţi. Această prevedere nu va fi interpretată ca obligînd un Stat Contractant să acorde rezidenţilor celuilalt Stat Contractant nici o deducere, înlesnire sau reducere cu titlu personal în ce priveşte impunerea, ce se pot acorda rezidenţilor săi. 3. Cu excepţia cazului cînd se aplică prevederile articolului 9, paragrafului 7 al articolului 11 sau paragraful 6 al articolului 12, dobînzile, redevenţele şi alte plăţi făcute de o întreprindere a unui Stat Contractant unui rezident al celuilalt Stat Contractant se vor deduce, în scopul determinării profiturilor impozabile ale unei asemenea întreprinderi, în aceleaşi condiţii ca şi cum ar fi fost plătite unui rezident al primului stat menţionat. În mod similar, orice datorii ale unei întreprinderi a unui Stat Contractant faţă de un rezident al celuilalt Stat Contractant, vor fi deductibile, în vederea determinării capitalului impozabil al acestei întreprinderi, ca şi cînd ar fi fost contractate faţă de un rezident al primului stat menţionat. 4. Întreprinderile unui Stat Contractant, al căror capital este integral sau parţial deţinut sau controlat în mod direct sau indirect, de unul sau mai mulţi rezidenţi ai celuilalt Stat Contractant, nu vor fi supuse în primul Stat Contractant menţionat, nici unei impuneri sau nici unei obligaţii legată de aceasta, care să fie diferită sau mai împovărătoare decît impunerea şi obligaţia legată de aceasta, la care sînt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale acelui prim stat menţionat. Articolul 26 Procedura amiabilă 1. Cînd un rezident al unui Stat Contractant consideră că datorită măsurilor luate de unul sau de ambele State Contractante rezultă sau va rezulta pentru el o impozitare care nu este conformă cu prevederile prezentei Convenţii, el poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislaţia internă a acestor State, să supună cazul său autorităţii competente a Statului Contractant al cărui rezident este sau, dacă situaţia sa se încadrează în prevederile paragrafului 1 al articolului 25, acelui Stat Contractant al cărui rezident este. Cazul trebuie prezentat în 2 ani de la prima notificare a acţiunii din care rezultă că impunerea este contrară prevederilor Convenţiei. 2. Autoritatea competentă se va strădui, dacă reclamaţia pare întemeiată şi dacă ea însăşi nu este în măsură să ajungă la o soluţionare corespunzătoare, să rezolve cazul pe calea unei înţelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt Stat Contractant, în vederea evitării unei impozitări care nu este în conformitate cu Convenţia. Orice înţelegere realizată va fi aplicată indiferent de perioada de prescripţie prevăzută în legislaţia internă a Statelor Contractante. 3. Autorităţile competente ale Statelor Contractante se vor strădui să rezolve pe calea înţelegerii amiabile orice dificultăţi sau dubii rezultate ca urmare a interpretării sau aplicării acestei Convenţii. De asemenea, se pot consulta reciproc pentru evitarea dublei impuneri în cazurile neprevăzute de Convenţie. 4. Autorităţile competente ale Statelor Contractante pot comunica direct între ele, în scopul realizării unei înţelegeri, în sensul paragrafelor precedente. Cînd, pentru a se ajunge la o înţelegere apare necesar un schimb oral de opinii, un atare schimb poate avea loc prin intermediul unei comisii formată din reprezentanţi ai autorităţilor competente ale Statelor Contractante. Articolul 27 Schimb de informaţii 1. Autorităţile competente ale Statelor Contractante vor face schimb de informaţii necesare aplicării prevederilor prezentei Convenţii sau ale legislaţiei interne ale Statelor Contractante privitoare la impozitele vizate de Convenţie, în măsura în care impozitarea la care se referă nu este contrară prevederilor Convenţiei. Schimbul de informaţii nu este limitat de prevederile articolului 1. Orice informaţie obţinută de un Stat Contractant va fi tratată ca secret în acelaşi mod ca şi informaţia obţinută conform prevederilor legislaţiei interne a acelui stat, şi va fi dezvăluită numai persoanelor sau autorităţilor (inclusiv la instanţe judecătoreşti şi organe administrative) însărcinate cu stabilirea sau încasarea, aplicarea sau urmărirea, sau soluţionarea contestaţiilor cu privire la impozitele care fac obiectul Convenţiei. Asemenea persoane sau autorităţi vor folosi informaţia numai în aceste scopuri. Acestea pot dezvălui informaţia în procedurile judecătoreşti sau deciziile judiciare. 2. Prevederile paragrafului 1 nu vor impune în nici un caz unui Stat Contractant obligaţia: a) de a lua măsuri administrative contrare propriei legislaţii şi practicii administrative a acelui sau a celuilalt Stat Contractant; b) de a furniza informaţii care nu pot fi obţinute pe baza legislaţiei proprii sau în cadrul practicii administrative normale a acelui sau a celuilalt Stat Contractant; c) de a furniza informaţii care ar dezvălui un secret de afaceri, industrial, comercial sau profesional, sau un procedeu de fabricaţie sau informaţii a căror divulgare ar fi contrară legislaţiei interne. Articolul 28 Agenţi diplomatici şi funcţionari consulari Prevederile prezentei Convenţii nu vor afecta privilegiile fiscale de care beneficiază agenţii diplomatici sau funcţionarii consulari în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor Acorduri speciale. Articolul 29 Intrarea în vigoare 1. Prezenta Convenţie va fi ratificată şi instrumentele de ratificare vor fi schimbate cît mai curînd posibil. 2. Convenţia va intra în vigoare în a 30-a zi după data schimbului instrumentelor de ratificare la care se referă paragraful 1 al acestui articol şi prevederile Convenţiei se vor aplica: a) în ce priveşte impozitul reţinut prin stopaj la sursă la venitul realizat la sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care Convenţia a intrat în vigoare; şi b) în ce priveşte celelalte impozite pe venit şi pe capital realizate la sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care Convenţia a intrat în vigoare. Articolul 30 Denunţarea 1. Prezenta Convenţie va rămîne în vigoare o perioadă nedeterminată. 2. Fiecare din Statele Contractante, poate să remită celuilalt Stat Contractant, pe canale diplomatice, o notă de denunţare scrisă la sau înainte de a 30-a zi a lunii iunie a fiecărui an calendaristic, începînd din al 5-lea an următor celui în care Convenţia a intrat în vigoare. În această situaţie, prezenta Convenţie va inceta să aibă efect: a) în ce priveşte impozitul reţinut prin stopaj la sursă la venitul realizat la sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care a fost remisă nota de denunţare; şi b) în ce priveşte celelalte impozite pe venit şi pe capital realizate la sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care a fost remisă nota de denunţare. Drept care, subsemnaţii, autorizaţi în buna şi cuvenita formă de către Guvernele lor, au semnat prezenta Convenţie. Întocmită în dublu exemplar la Chişinău la 21 februarie 1995, ambele texte sînt egal autentice.